Sunteți pe pagina 1din 9

I.

Competitivitatea conditie a succesului pe piata Contextul actual, marcat de globalizarea fenomenelor i recunoaterea tot mai larg a interdependenelor, a impus noi reguli de joc: prosperitatea naiunilor presupunnd competitivitate pe pieele internaionale iar cea a ntreprinderilor integrarea n lanurile de valori mondiale. Ca urmare problema competitivitii a devenit o tem fierbinte la nivelul fiecrui actor al economiei, de la cel al regiunilor economice pn la cel al oricrei organizaii. otodat se constat i o evoluie a conceptului de competitivitate n sensul trecerii de la competitivitatea static n care avantajul competitiv era dat de nzestrarea cu factori te!nici, la cea dinamic, ai cror factori motori sunt: progresul te!nic, sporirea salariilor i metodele moderne de management, ceea ce a fcut ca avantajul competitiv s depeasc dimensiunea economic: creterea puterii financiare i productive a rii, educaia, sigurana, calitatea vieii fiind toate componente ale conceptului. "na dintre cele mai importante caracteristici ale pietei internationale in present si in viitor este accentuarea confruntarilor concurentiale intre protagonistii din domeniul afacerilor. Concurenta tot mai aspra obliga firmele implicate sa caute strategii si mijloace care sa le permita atragerea clientilor si satisfacerea exigentelor acestora mai bine decat rivalii. Clientii de pe piata internationala, au , la randul lor, exigente tot mai mari, mai diverse si mai rafinate. #aptul ca, datorita imbogatiri si cresterii si cresterii calitatii ofertei, au o libertate tot mai mare de optiune ii face pe clienti sa fie tot mai greu de satisfacut. $stazi nu este suficient sa fii bun in domeniul tau de activitate, trebuie sa fii superior concurentilor tai, cu alte cuvinte, sa fii competitiv. %roblematica referitoare la competitivitate a aparut, cu mult in urma, o data cu transformarea pietelor vanzarilor in piete ale cumparatorilor. &aca atunci cand vanzatorii dictau regulile jocului pe pietele internationale, aveau si mijloace de a'si tine sub control clientii, in noile conditii, cumparatorii sunt cei care isi pot impune punctele de vedere. $ceasta noua regula in afaceri a fost recunoscuta implicit de cresterea preocuparilor pentru dezvoltarea unei teorii a competitivitatii internationale. (ucrarile lui ).*. %orter au adus elemente valoroase cu ajutorul carora au fost clarificate multe concepte legate de competitivitate si au fost puse la punct metode de obtinere si masurare a competitivitatii la nivel macroeconomic +competitivitatea nationala, si microeconomic +competitivitatea firmei,.II. Competitivitatea firmelor in economiile moderne .ntr'o lume marcata de exarcerbarea luptelor concurentiale, stapinirea resurselor te!nologice a devenit o miza strategica majora pentru intreprinderi. )ondializarea pietelor, interdependenta tot mai stransa dintre actorii aflati in joc modifica conditiile concurentei, fortand intreprinderile sa transforme fundamentele competitivitatii lor si ale performantelor lor economice. $ceste sfidari trebuie infruntate prin oferta de bunuri si servicii concurentiale, adaptand combinarea si calitatea factorilor lor de productie la natura si accelerarea sc!imbarilor. / 0olul fundamental al productivitatii in asigurarea competitivitatii unei tari este bine cunoscut. Cresterile de productivitate favorizeaza intr'adevar integrarea inovarilor,
-

1ictor &anciu, Marketing strategic competitiv, *ditura *conomica, 2ucuresti, /334, pag. /5

&.%opescu, Competitivitatea intreprinderilor mici si mijlocii, *ditura *conomica, 2ucuresti, /33-, pag. --

atat in produsele create, cat si in procesele de productie, in masura in care aceste cresteri stimuleaza acumularea de capital si dezvoltarea te!nicii. &aca competitivitatea bazata pe pret ramane o miza importanta, ea nu este suficienta pentru a asigura succesul. rebuie deci, sa aiba in vedere in acelasi timp, competitivitatea prin calitate si competitivitatea prin factorul 6timp7, asigurand reinnoirea produselor si serviciilor lor prin inovare. 8oul context te!nico'economic implica o competitivitate multidimensionala, care sa includa toate functiile si toate domeniile de actiune ale intreprinderii: )aterialul: ec!ipamente legate in special de noile te!nologii de informare si de productie9 8ematerialul: informarea, formarea, gestiunea resurselor te!nologice, mar:eting etc. ;tapanirea mizei competitivitatii reprezinta un proces foarte complex care consta in stabilirea factorilor c!eie ai competitivitatii si in examinarea modului in care intreprinderile, pe baza strategiilor pe care le stabilesc si le aplica, se doteaza cu acesti factori c!eie, ii organizeaza si coordoneaza, dezvoltandu'si in acest mod capacitatile concurentiale si imbunatatindu'si performantele economice.*lementele competitivitatii: $naliza microeconomica pune in relatie factorii de influenta ai competitivitatii unei intreprinderi cu ansamblul functiunilor sale, cu cresterea sa+care se traduce prin cifra de afaceri, valoare adaugata etc, prin rentabilitatea, finantarea, gestiunea si ec!ilibrul sau financiar. (a nivelul mediului extern al intreprinderii intervine actiunea unor factori ca: evolutia pietelor dezvoltarea concurentei contextul macroeconomic Cativa factori c!eie par a explica mai bine competitivitatea firmelor : rolul proprietarului manager sau al conducerii in general capacitatea de obtinere si de utilizare a informatiei stiintifice si te!nologice corespunzatoare calitatea organizarii intreprinderii investitii materiale bazate pe te!nologii corespunzatoare flexibilitatea orientarea strategica spre piata III. Caracteristicile mediului concurential in turism ;ansele de reusita ale unei firme turistice depind n mare masura de realismul si calitatea cercetarilor pietei turistice, a mediului concurential n care si desfasoara activitatea, n baza acestora, fundamentnd si punnd n aplicare o strategie care sa'i asigure succesul pe piata. %e baza concluziilor rezultate din analiza celor doua elemente mentionate se poate diagnostica situatia actuala a firmei din punct de vedere al pozitiei competitive si al masurii n care strategia pe care si'a propus'o raspunde adecvat realitatilor pietei si concurentei ce se manifesta n cadrul acesteia. )ediul concurential al firmei turistice este format din toate organizatiile si fortele cu care se confrunta n desfasurarea activitatii ei. )ediul este caracterizat de o serie de
-

&.%opescu, op.cit., pag -/

caracteristici ce deriva pe de o parte din specificul activitatii turistice si pe de alta parte din interactiunile ce se nasc ntre fenomenul turistic si celelalte ramuri ale economiei nationale. )ediul concurential n turism se caracterizeaza prin: -. "nicitate9 /. ;ensibilitate9 <. &inamism9 4. Complexitate9 =. .ncertitudine9 >. Capacitate distincta de a suporta cresterea sustinuta a firmei. IV. Fortele mediului concurential in turism %roblematica analizei mediului concurential al firmei si al fortelor care actioneaza n cadrul acestuia a capatat noi dimensiuni n lucrarile de referinta ale lui )ic!ael %orter, care trateaza mecanismele concurentiale n care sunt implicati firme care, indiscutabil, unele vor fi cstigatoare iar altele nu, datorita diferentelor existente ntre ele n ceea ce priveste pozitia competitiva si avantajul competitiv pe care l detin. %orter sustine ca, nsumarea fortelor care actioneaza asupra mediului concurential determina rentabilitatea potentiala a unei ramuri de activitate. )odelul propus de %orter a devenit element de referinta la scara mondiala, n literature de specialitate si n practica manageriala pentru caracterul sau sintetic si pentru faptul ca identifica clar fortele cele mai intense comune pietelor specifice tuturor industriilor ce sunt generate de actiunile si reactiilor firmelor rivale ce opereaza pe pietele respective , n ciuda diferentelor existente n acelasi timp ntre piete si n concordanta cu strategia competitiva a acestora. ;trategia competitiva a unei firme este cea stabilita si urmata n dorinta de a obtine succesul pe piata, respectiv a unor avantaje fata de firmele concurente. ;trategiile competitive ale firmelor prezinta cteva caracteristici ale orientarii si manifestarii efectelor lor pe piata si anume: sunt stabilite n functie de capacitatea managementului de vrf al firmelor de reprezentare corecta si de previzionare realista a tendintelor ce se manifesta pe piata, de existenta unor forte stimulatoare si a unor restrictii n mediul socio'economic, precum si de rezultatele generate de aplicarea strategiilor respective9 au cele mai mari sanse de succes pe piata atunci cnd se axeaza pe competentele distinctive detinute de firme, ceea ce face ca imitarea sau contracararea lor de catre alte firme sa fie simtitor ngreunata si, n consecinta, fara prea mari sanse de succes9 sunt stabile atta vreme ct asigura realizarea unor performante economico'financiare bune si progresive sau, cel putin, mentinerea pozitiei dobndite de firme pe piata9 sunt modificate ori de cte ori fortele competitive de pe piata si intensifica actiunea, cu alte cuvinte atunci cnd unele firme rivale se angajeaza n noi strategii9 ' interfera cu strategiile firmelor rivale si cu tendintele manifestate pe piata, n sensul ca sunt determinate profund de acestea si, la rndul lor, le influenteaza la un nivel comparabil de intensitate9 n consecinta, strategia fiecarei firme de pe piata este, deopotriva, activa si reactiva n raport cu piata n ansamblu si cu fiecare dintre firmele rivale n parte.

C.0ussu ? Management strategic ? *d. $ll 2ec:, 2ucuresti, -555, pag. 5>

V. Evolutia mediului concurential. Factori de influenta )ediul concurential al firmei include industria de profil, furnizorii, cumparatorii, potentialii noi veniti, bunurile@serviciile de substitutie si competitorii importanti. $ceste componente le'am analizat anterior ca forte ale mediului concurential, si n continuare vom vedea ca toate acestea actioneaza sub impactul unor factori care le modifica intensitatea functie de manifestarile lor. $daptarea la mediul concurential ? din ce n ce mai turbulent ? necesita, n prezent, mult mai multa flexibilitate din partea managerilor. .n acest sens, mediul extern al firmei trebuie cunoscut n detaliu. $supra mediului extern actioneaza patru categorii de factori de influenta, clasificati pe baza naturii actiunii specifice exercitate asupra firmei si pot fi considerati patru medii specifice: -. #actorii politico'legali, ce formeaza mediul politico'legal9 /. #actorii economici, ce formeaza mediul economic9 <. #actorii socio'culturali ce alcatuiesc mediul socio'cultural9 4. #actorii te!nologici ce ntregesc mediul te!nologic. Cunoasterea detaliata a actiunii tuturor acestor factori asupra firmei este deosebit de utila deoarece ajuta managerii sa nteleaga si sa explice deciziile si comportamentele pe care le observa n cadrul firmei pe care o conduc si permite un studiu amanuntit al relatiei n continua sc!imbare dintre firma si mediul sau extern. Factorii politico-legali se constituie n mediul politico'legal n care firma si desfasoara activitatea alaturi de toate celelalte. Cadrul legal este format din totalitatea legilor si reglementarilor, precum si din sistemele de elaborare si aplicare a acestora. Componenta politica este reprezentata de sistemul de relatii dintre autoritatile politice si de stat si agentii economici. &iferentele de la tara la tara se datoreaza dezvoltarii unui specific national n domeniu. Arice firma trebuie sa studieze periodic legislatia ce poate avea efecte asupra industriei sau intereselor sale. $ceasta trebuie sa raspunda la ntrebari precum: (egislatia este claraB 0eglementarile sunt depasite si necesita anumite amendamenteB .n ce situatie legislatia le ofera firmelor concurente un avantaj inec!itabilB Factorii economici determina ct de usor sau ct de greu este pentru o firma sa aiba succes pe piata si sa fie profitabila, deoarece afecteaza att disponibilitatile de capital si costurile, ct si cererea de produse@servicii. &aca cererea este variabila, iar costul capitalului este scazut, firmele vor fi stimulate sa investeasca si sa si extinda activitatile n speranta ca vor fi profitabile. .n caz contrar, firmele considera ca nivelul profitabilitatii n domeniu nu constituie un stimulent suficient pentru a investi. %rintre cei mai reprezentativi factori economici ce pot afecta activitatea unei firme turistice se numara: ' conditiile de pe piata fortei de munca9 ' ciclul de viata al produselor sau serviciilor turistice9 ' firmele lider pe piata turistica9 ' evolutia pietei de capital9 ' sursele de profit9 ' barierele la intrare si iesire de pe piata turistica. %iata fortei de munca . Cea mai importanta componenta a produsului turistic este elementul uman, cel ce organizeaza si executa programele turistice.- %erformanta economica a firmei turistice depinde n mare masura de pregatirea profesionala a personalului angajat n activitatea turistica, de spiritul lui de ospitalitate, de
-

C.%ostelnicu ? .ntroducere n teoria si practica turismului ? *d. &acia, Cluj'8apoca, -55D, pag.-E3

constiinciozitatea si promptitudinea cu care reactioneaza la exigentele turistilor, pe scurt, de calitatea serviciilor prestate. 8u toate sectoarele din turism ofera posibilitatea de a angaja un numar mare de persoane. &intre serviciile de baza, cele mai avide de forta de munca se dovedesc a fi serviciile !oteliere si de alimentatie publica. ;pecificul fortei de munca ocupata n turism tine de urmatoarele aspecte: ' caracteristicile profesiilor9 ' formarea profesionala a fortei de munca9 ' costul formarii fortei de munca pentru turism9 ' permanentizarea fortei de munca n turism si eliminarea +diminuarea, caracterului ei sezonier. VI. Romania si tarile concurente &intre tarile cu oferta concurenta, n /334 tara noastra a avut cea mai mare rata de crestere a sosirilor, tendinta care nu s'a mentinut si n /33= cand singurele tari care au nregistrat scaderi au fost 0omnia si "ngaria.

)ai mult de 5=F din sosirilor internationale n 0omnia provin din *uropa. *ste interesant de remarcat ca un procent de D=F provin din cinci tari vecine: "craina, )oldova, 2ulgaria, "ngaria si ;erbia si )untenegru. &aca n anul /334 cresterea a fost condusa de "ngaria cu >5F, n anul /33= s'a nregistrat o scadere care a situat nivelul sosirilor de turiti din "ngaria la cel din anul /33<. %rintre cele -= tari membre ale "* cele mai mari piete pentru 0omnia sunt: Cermania, .talia, #ranta, $ustria si )area 2ritanie. &aca n /334 sosirile din toate cele -= tari au nregistrat scaderi datorate n parte integrarii a -3 noi tari la "* si stimulentelor pentru vizitatorii din aceste tari, cum ar fi liniile aeriene cu preturi reduse, n anul /33= s'au nregistrat din nou cre teri ntre -D F i 4<F. &in regiunile extraeuropene, principala piata emitatoare spre 0omnia este ;"$, din care fluxul de turi ti a crescut constant din anul /333, pna la -/3.333 sosiri n anul /33=. uritii americani au nceput sa fie contienti de faptul ca 0omnia este mai mult dect o destinatie care se identifica cu mitul lui G&racula7. 0omania este Hclar depasitaH de "ngaria, Ce!ia, 2ulgaria, Croatia, %olonia si ;lovacia in privinta indicelui de competitivitate al industriei turistice, se arata in proiectul de strategie pe perioada /33D'/3-< al $utoritatii 8ationale pentru urism +$8 ,.

.ndicele de competitivitate al industriei turistice a unei tari a fost obtinut prin calcularea mediei aritmetice a urmatorilor indici: pret, infrastructura, mediu, te!nologie, resurse umane, desc!idere si probleme sociale. ;ursele de date pentru acesti indicatori sunt reprezentate in mare parte de indicatorii de dezvoltare elaborati de 2anca )ondiala, dar si de rapoarte ale A8" si ale Consiliului )ondial al urismului +I C,, se arata in document. %otrivit acestui calcul, indicele de competitivitate al industriei turistice romanesti este de =E,5-. H%otrivit acestui indice, 0omania, in domeniul competitivitatii in turism, este clar depasita de "ngaria +DE,44, si Ce!ia +D4,4D,, dar si de 2ulgaria +>E,=D,, Croatia +>E,34,, %olonia +>>,3<, si ;lovacia +>/,E4,H, se arata in documentul elaborat de $8 ., remis 8eJs.n. H otusi, tara noastra pastreaza un avantaj fata de vecinele noastre, "craina si ;erbia ' )untenegru. rebuie insa sa mentionam ca aceste rezultate sunt putin influentate de lipsa unor date, mai ales in cazul ;erbiei si )untenegru, dar si intr'o mai mica masura pentru Croatia, "craina, %olonia si Ce!iaH, se mai spune in document. H0omania este mai competitiva fata de unii dintre concurentii sai in domeniul preturilor, al mediului, al desc!iderii fata de comert si turism si domeniul social si mai putin in cel al te!nologiei, al resurselor umane si al infrastructuriiH, se mai spune in proiectul de strategie al $8 . Competitivi si totusi inferiori %otrivit documentului $8 , fata de 2ulgaria, 0omania este mai competitiva in domeniile preturi +la capitolele tarife pe camera in !oteluri, in /3349 indicele paritatii puterii de cumparare9 nivelul impozitarii in turism,, infrastructura +doar la capitolele drumuri si caii ferate ? cu indici superiori 2ulgariei,, mediu +emisii de dioxid de carbon mai putine decat 2ulgaria, dar o densitate a populatiei mai mare,, te!nologie +doar la capitolul exporturi !ig!'tec!,, social +la indicele ziarelor si indicele televizoarelor,. #ata de Croatia, 0omania este mai competitiva in domeniile preturi +doar la capitolul nivelul impozitarii in turism,, mediu +emisii de dioxid de carbon mai putine decat Croatia, dar o densitate a populatiei mai mare,, desc!idere internationala +la capitolul nivelul impozitarii in comertul international, si domeniul social +la indicele ziarelor si indicele televizoarelor,. H&e asemenea, trebuie mentionat ca analiza nu este completa datorita lipsei datelor pentru domeniile infrastructura si !uman tourismH, se mai spune in proiectul de strategie. #ata de "ngaria, 0omania este mai competitiva doar in domeniile preturi +la capitolele tarife pe camera in !oteluri, in /334 si nivelul impozitarii in turism, si domeniul social +doar la indicele televizoarelor,, se arata in document. #ata de ;lovacia, 0omania este mai competitiva doar in domeniile preturi +la capitolul tarife pe camera in !oteluri, in /334,, !uman tourism +doar capitolul implicarii oamenilor in turism,, mediu, te!nologie +doar la capitolul exporturi !ig!'tec!,, domeniul desc!iderii internationale +capitolul vize,, si domeniul social +la indicele ziarelor si indicele televizoarelor,.

#ata de 0epublica Ce!a, 0omania este mai competitiva doar in domeniile preturi +la capitolele tarife pe camera in !oteluri, in /334 si nivelul impozitarii in turism, si domeniul social +doar la indicele ziarelor si indicele televizoarelor,
Fata de Polonia, Romania este mai competitiva doar in domeniile preturi (la capitolele tarife pe camera in hoteluri, in 2004 si nivelul impozitarii in turism), human tourism (doar capitolul impactului economic al turismului), tehnologie (doar la capitolul exporturi hightech), domeniul deschiderii internationale (capitolele indicele deschiderii in turism si indicele deschiderii in comert) si domeniul social (doar la indicele ziarelor si indicele televizoarelor) Fata de craina, Romania este mai competitiva in domeniile preturi (la capitolele tarife pe camera in hoteluri in 2004, paritatea puterii de cumparare si nivelul impozitarii in turism), human tourism (doar la capitolul implicarii in turism a populatiei), mediu (emisii de dioxid de car!on mai putine decat craina, o densitate a populatiei mai mare), tehnologie (capitolele numarul de utilizatori de "#$%R#%$, telefonie mo!ila, exporturi high-tech), domeniul deschiderii internationale (capitolul vize, nivelul impozitarii in comertul international) si domeniul social (capitolele indicele dezvoltarii umane, indicele ziarelor, indicele calculatoarelor si indicele televizoarelor), se mai arata in documentul ela!orat de &#$' "n prezent, sectorul turistic romanesc se caracterizeaza, la nivel glo!al, prin urmatorii indicatori anuali( )"n raport cu potentialul existent in tara noastra, si comparativ cu celelalte tari central si est europene, Romania se prezinta modest in ceea ce privesc performantele economice ale industriei turismului), se mai spune in documentul ela!orat de &#$'

VI.1 Orizontul competitivitatii in turismul romanesc )odul de ordonare a principalelor obiective incluse n strategia de dezvoltare a turismului romnesc, precum si a cailor de realizare a acestora, prezinta o serie de aspecte interesante pentru conceptualizarea sistemului de valorificare a patrimoniului nostru turistic. Cresterea competitivitatii ofertei turistice romnesti prin valorificarea potentialului turistic, modernizarea si dezvoltarea bazei tehnico-materiala a turismului n concordanta cu standardele internationale. In scopul realizarii unui asemenea obiectiv, 0omnia poate apela la urmatoarele cai de realizare: ncurajarea, sprijinirea si stimularea investitiilor de capital strain n cele mai diverse sectoare ale turismului romnesc9 modernizarea unor unitati reprezentative din capitala, marile orase ale tarii, de pe litoralul romnesc si din statiunile balneare si montane9 elaborarea unor studii de fezabilitate si documentatii te!nico'economice n vederea realizarii de noi unitati de cazare, alimentatie, tratament, agrement s.a. n principalele zone turistice ale tarii9 dezvoltarea si lansarea unor oferte de programe si actiuni turistice speciale destinate unei clientele specifice9 promovarea unor forme specifice de turism +vnatoare, ec!itatie ,, diversificare ofertei de agrement n unele destinatii turistice + Jater'par: pe litoralul romnesc ? proiect ce urmeaza a se derula n statiunea )amaia,9 elaborarea unui sistem optim de rezervare automata a locurilor de cazare9 realizarea si implementarea unui sistem informational adecvat noilor cerinte ale activitatii de turism, aliniat la practica internationala, sustinut de o dotare te!nica de calcul corespunzatoare9 restaurarea si amenajarea unor monumente de ar!itectura n vederea valorificarii lor prin turism9 crearea de lanturi !oteliere romnesti si introducerea n retele de lanturi !oteliere internationale a unora din !otelurile noastre etc.

Perfectionarea cadrului organizatoric necesar dezvoltarii unui turism competitiv. $naliza efectuata n acest domeniu au scos n evidenta faptul ca pot fi avute n vedere urmatoarele cai de realizare: integrarea internationala, la nivelul organismelor centrale, ct al unitatilor regionale, prin afilierea la diverse asociatii si organisme de profil din strainatate9 privatizarea ntreprinderilor de turism si cresterea competentelor acestora n valorificarea resurselor locale, n promovarea si comercializarea ofertelor proprii, n cooperare cu firme din tara si straine9 folosirea pe scara larga a licitatiilor cu participare locala si internationala n modernizarea si dezvoltarea bazei te!nico'materiale a turismului9 diversificarea formelor de colaborare si cooperare cu firme din tara si strainatate n construirea si modernizarea drumurilor, structurilor de primire, realizarea de instalatii de transport pe cablu, cazinouri, nig!t'cluburi, parcuri de agrement si distractii etc9 Diversificarea si cresterea calitatii serviciilor turistice Cercetarea experientei tarilor cu activitate turistica moderna a scos n evidenta ntre cele mai importante urmatoarele prioritati: diversificarea serviciilor cu plata sau fara plata9 cresterea ponderii serviciilor suplimentare n totalul prestatiilor turistice9 extinderea serviciilor n domeniul sistemului de rezervare automata a locurilor de cazare9 urmarirea instaurarii unui climat de ordine si disciplina n toate unitatile turistice pentru asigurarea unor servicii de nalta calitate. Formarea unei imagini reale, n uropa si n lume, despre !omnia ca tara turistica. $cest obiectiv se poate realiza prin organizarea unor actiuni promotionale pentru relansarea ofertei romnesti pe piata europeana dar si pe alte piete din alte continente, mbunatatirea continutului si calitatii mesajelor publicitare, cresterea rolului si competentelor birourilor de turism din strainatate, diversificarea publicatiilor turistice editate n mai multe limbi de circulatie internationala. !econsiderarea actiunii de comercializare a produselor turistice romnesti pe piata internationala. ;etul de masuri care se impun n realizarea acestui obiectiv sunt : asigurarea unui sistem elastic de tarife si preturi n functie de sezon, conditii climatice, intensitate de trafic si grad de solicitare9 extinderea competentelor agentilor economici n teritoriu n domeniul contractarii pe piata turistica externa si al fixarii unor tarife si preturi competitive9 crearea unor agentii de turism pe principalele piete traditionale si de reprezentante turistice pe alte piete emitente9 extinderea cooperarii n domeniul comercializarii unor produse turistice romnesti. Dezvoltarea turismului de tineret .n vederea amplificarii miscarii turistice a tinerilor se propun pentru perioada -55>'/33= urmatoarele obiective strategice ale politicii de dezvoltare a turismului de tineret ce se va realiza cu colaborarea directa dintre )inisterul urismului, )inisterul ineretului si ;portului si )inisterul *ducatiei si Cercetarii: ' cresterea participarii tinerilor la circulatia turistica interna9 ' extinderea organizarii de programe pentru formarea si perfectionarea tinerilor n meserii cu caracter turistic +animatori, g!izi pentru diferite actiuni turistice,9

' extinderea proiectelor de participare a asociatiilor de tineret, cluburilor, fundatiilor sau oricarei forme de organizare non'guvernamentala la co' gestionarea si co'managementul resurselor turistice din perspectiva dezvoltarii durabile9 ' asigurarea si difuzarea informatiei turistice de interes pentru tineret9 ' organizarea de actiuni turistice cu caracter educativ pe probleme interculturale, de identitate a culturii nationale, de comportament turistic si ecologic, moral' religioase9 "sigurarea fortei de munca corespunzatoare noilor programe, e#igente si tehnologii turistice. $ceasta se va face dupa criterii stiintifice de recrutare, selectionare, formare si perfectionare a tuturor lucratorilor din turism, instituirea unui sistem de stimulare si cointeresare a personalului din turism, derularea unor cursuri de formare si perfectionare manageriala n turism, asigurarea unei colaborari contractuale cu organizatii sau firme straine specializate.-

8.8eacsu ? Turismul si dezvoltarea durabila, *d. *xpert, 2ucuresti, /333, pag-5/