Sunteți pe pagina 1din 102

I. INTRODUCERE Documentaia Planul de Amenajare a Teritoriului Judeean Brila Contract Nr. 83/2008 este elaborat de INCD URBANPR I!

C"# a$%nd ca bene&iciar 'i utili(ator Consiliul )udeean Br*ila. Proiectul se constituie %ntr+o documentaie de amena,area teritoriului a c*rei necesitate este stabilit* con&orm -re$ederilor .e/ii nr. 300/2001 -ri$ind amena,area teritoriului 'i urbanismului. Planul de Amena,are a "eritoriului )udeean are caracter director 'i re-re(int* e2-resia s-aial* a -ro/ramului de de($oltare socio3economic* a ,udeului -e o -erioad* de tim- scurt*# medie 'i de lar/* -ers-ecti$*. 4trate/ia de de($oltare s-aial* $a $i(a un ori(ont tem-oral de 10 ani# c*ruia %i cores-und -ro-uneri 'i un -ro/ram de m*suri eta-i(at -e termen scurt 'i mediu 53 3 0 ani6# mediu 'i lun/ 50 3 10 ani6 'i de -ers-ecti$* 510 ani6. Planul de Amena,are a "eritoriului )udeean se $a corela cu strate/iile sectoriale 'i teritoriale naionale 'i re/ionale# cu seciunile din Planului de Amena,are a "eritoriului Naional 5PA"N6# cu -lanurile de amena,are a teritoriului (onal 5PA"76 a-robate -8n* %n -re(ent 'i cu alte -ro/rame de de($oltare la ni$el ,udeean# re/ional# naional 'i internaional . Pentru )udeul Br*ila se $a a$ea %n $edere corelarea %n -lan (onal cu Planul de De($oltare al Re/iunii 4ud+!st# cu 9Planul de Amena,are a "eritoriului 7onal Interor*'enesc :alai+Br*ila+"ulcea; cu -ro/ramele de coo-erare trans&rontalier*/ transnaional* 'i con$eniile din care Rom8nia &ace -arte ca ar* dun*rean*. Pre$ederile Planului de Amena,are a "eritoriului )udeean de$in obli/atorii -entru celelalte -lanuri de amena,are a teritoriului de ni$el teritorial in&erior 'i a celor de urbanism . .ucrarea const* %ntr+un ansamblu de -iese scrise 'i desenate %ntocmite con&orm <=etodolo/iei de elaborare a documentaiilor de amena,are a teritoriului> ? $ol. I.# Ca-. I@ seciunea 2 'i se $a elabora %n concordan* cu -re$ederile le/ii nr. 300/2001 -ri$ind amena,area teritorilui 'i urbanismul; . Redactarea -ieselor desenate este reali(at* %n sistem 4istem In&ormaional :eo/ra&ic 5:I4 ARC AieB6 coordonate 4tereo C0. Lucrarea e te !re"entat eta!i"at a#$nd urmtoarele %a"e de !roiectare& 'a"a I ( )tudii de %undamentare 'a"a II ( Identi%icarea elementelor care condiionea" de"#oltarea* cu e#idenierea !ro+lemelor ,i di %uncionalitilor 4co-ul &a(ei este identi&icarea elementelor care condiionea(* de($oltarea teritoriului 'i se e&ectuea(* -e com-onentele cantitati$e 'i calitati$e ale caracteristicilor economico+sociale 'i de mediu# /ru-ate -e domenii3int*# cu e$idenirerea dis&uncionalit*ilor 'i -roblemelor s-eci&ice. 'a"a III( Dia-no tic !ro !ecti# ,i -eneral* e#aluarea decalajului dintre ituaia actuala ,i cea antici!at i dorita !entru ori"ontul ta+ilit 1

4co-ul acestei &a(e este &ormularea dia/nosticului -ros-ecti$ al de($olt*rii teritoriale a ,udeului# structurat -e domeniile+int* 'i com-onentele acestora# -e ba(a -roblemelor 'i dis&unctionalit*ilor identi&icate %n &a(a anterioar*# c8t 'i a tendinelor ma,ore care se mani&est* %n teritoriu. Prin dia/nosticul -ros-ecti$ se urm*re'te in$esti/area 'i estimarea condiiilor $iitoare ale &enomenelor 'i -roceselor a-arin8nd domeniilor dia/nosticate# -entru e$idenierea -roblemelor 'i o-ortunit*ilor le/ate de des&*'urarea acestora. Problemele# res-ecti$ o-ortunit*ile# $or &i ra-ortate la necesit*ile 'i obiecti$ele colecti$it*ilor. 'a"a I./)trate-ia de amenajare a teritoriului ,i !ro-ramul de m uri 4trate/ia cu-rinde obiecti$ele strate/ice /enerale care $i(ea(* de($oltarea teritoriului -e termen lun/. Acestea au un caracter -rinci-ial 'i asi/ur* orientarea s-re de($oltare. Obiectivele pentru domeniile-int 'i -entru com-onentele acestora trebuie s* r*s-und* -roblemelor 'i dis&uncionalit*ilor identi&icate 'i s* se %ncadre(e %n obiecti$ele strate/ice /enerale# -recum 'i %n obiecti$ele de -rotecie a mediului stabilite %n le/islaia -ri$ind -rotecia mediului# -recum 'i %n documentele -ro/ramatice 'i de aciune elaborate de autorit*ile -entru -rotecia mediului. Pro-ramul de m uri se $a %ntocmi sub &orma unui set coerent 'i corelat de -ro-uneri de de($oltare / trans&ormare s-aial* a teritoriului. =*surile de amena,are a teritoriului# subordonate obiecti$elor s-eci&ice amena,*rii teritoriului# au dimensiune s-aial* 'i caracter director# din acestea decur/8nd im-licaii cu caracter economic# social 'i de -rotecie a mediului# susinute or/ani(atoric 'i ,uridic# structurate -e eta-e# cu durata determinat* 3 termen scurt# termen mediu 'i termen lun/. 'a"a .( Documentaii !entru o+inerea a#i"elor ,i introducerea o+ er#aiilor

II.

IDENTI'ICAREA ELE0ENTELOR CARE CONDI1IONEA23 DE2.OLTAREA* CU E.IDEN1IEREA PROBLE0ELOR 4I DI)'UNC1IONALIT31ILOR.

5. )TRUCTURA TERITORIULUI 5.5. CADRUL NATURAL 6 0EDIUL 5.5.5. 'actori %i"ico / -eo-ra%ici Aezare geografic, suprafa )udeul Br*ila este situat %n -arte de sud+est a Rom8niei. 4ub ra-ort &i(ico+/eo/ra&ic este situat %n estul C8m-iei Rom8ne# la con&luena 4iretului 'i C*lm*uiului cu Dun*rea. !ste intersectat de -aralela de D00 latitudine nordic* 5Ai(iru# "u&e'ti6 'i de meridianul de 28 0 lon/itudine estic* 5est de Br*ila 'i =*ra'u6 'i are urm*toarele coordonate /eo/ra&iceE 28010F lon/itudine estic* 5comuna Grec*ei6H 2C028F latitudine $estic* 5comuna :albenu6H D0028F latitudine nordic* 5comuna =*2ineni6H DD0DDF latitudine sudic* 5comuna Ciocile6. 4e %n$ecinea(* cu ,udeul Bu(*u %n $est# ,udeul Arancea %n nord+$est# ,udeul :alai %n nord# ,udeul "ulcea %n est 'i ,udeele Constana 'i Ialomia %n sud. 4u-ra&aa ,udeului Br*ila este de DCII Jm2 'i re-re(int* 2K din su-ra&aa total* a Rom8niei. Po(iia sa /eo/ra&ic* -re(int* un a$anta, 'i anume# distana relati$ mic* &a* de ca-itala *rii# Bucure'ti. Relie%ul C8m-ia tabular* 'i lunca sunt cele dou* &orme de relie& ce domin* a-ro2imati$ %n -*ri e/ale teritoriul ,udeului Br*ila. 4in/urele deni$el*ri de -e su-ra&aa c8m-iei sunt cro$urile# cu$etele lacustre# unele mo$ile antro-ice# dunele de nisi- de -e -artea drea-t* a Bu(*ului 'i C*lm*uiului 'i malurile $*ilor. Ln lunc* a-ar albii -*r*site# meandre 'i cu$ete lacustre. Princi-ale unit*i de relie& suntE B*r*/anul Central 5C8m-ia C*lm*uiului6# B*r*/anul de Nord 5C8m-ia Br*ilei6# C8m-ia R8mnicului# .unca Dun*rii# .unca 4iretului sau C8m-ia 4iretului In&erior# .unca Bu(*ului 'i .unca C*lm*uiului. Mi-sometric -redomin* altitudinile de 20+30 m# cu ma2ima de 01 m %n (ona Bumb*cari# 7*$oaia 'i minima de 0 m %n Balta Br*ilei 'i C8m-ia 4iretului In&erior. Clima Lntrea/a su-ra&a* a ,udeului Br*ila a-arine sectorului cu clim* continental*. Uni&ormitatea relie&ului de c8m-ie determin* o omo/enitate e$ident* a caracteristicilor climei. Aerile sunt &oarte calde# cu -reci-itaii slabe# ce cad mai ales sub &orm* de a$erse. Iernile sunt relati$ reci# marcate uneori de $iscole -uternice# dar 'i de &rec$ente -erioade de %nc*l(ire# care -ro$oac* discontinuit*i stratului de (*-ad*. Ln -artea de est se indi$iduali(ea(* to-oclimatul s-eci&ic al luncii Dun*rii caracteri(at -rin ierni mai bl8nde 'i $eri mai c*lduroase dec8t %n restul c8m-iei. Tem!eratura aerului -re(int* $ariaii slabe %n cu-rinsul ,udeului. =ediile multianuale cresc de la $est 510#D0C la Ion 4ion6 c*tre est 511#10C la Br*ila6. "em-eraturile medii lunare multianuale cele mai mici# se reali(ea(* %n luna ianuarie# luna cea mai rece# c8nd %n aer se %nre/istrea(* +3 0C la Ion 4ion 'i +2#10C la Br*ila. Preci!itaiile atmo %erice totali(ea(* %n cursul unui an sub 000 mm. Ln -artea de sud a ,udeului 5C8m-ia C*lm*uiului6 cantitatea de -reci-itaii se a-ro-ie de 000 mm/an# iar %n C8m-ia Br*ilei acestea $aria(* %ntre D00 3 DN0 mm/an. Cele mai mici cantit*i de -reci-itaii 5sub D00 mm/an6 se %nre/istrea(* %n Balta Br*ilei. Din cantitatea de -reci-itaii care cade %n semestrul rece o bun* -arte sunt sub &orm* de (*-ad*. 3

.$nturile sunt %n /eneral in&luenate de relie&ul uni&orm al ,udeului. A8nturile din nord au o &rec$en* de 21#3K iar cele din sud de 1I#CK# &iind urmate de $8nturile din nord+$est 518#0K6 'i sud+ $est 512#8K6. Aite(ele medii anuale sunt mai mici la Br*ila 5%ntre 1#0 'i 3#1 m/s6 'i mai mari %n $estul ,udeului 5%ntre 2#D 'i 0#3 m/s6. Pe teritoriul ,udeului Br*ila se %nre/istrea(* &enomene climatice extreme cum sunt viscolul i seceta. Aiscolul constituie un risc climatic de iarn* la -roducerea c*ruia concur* %n mod deosebit $ite(a $8ntului 'i cantitatea de (*-ad* c*(ut*. Pe o scar* cu D tre-te de $ulnerabilitate# ,udeul Br*ila se a&l* %n aria cu cea mai mare $ulnerabilitate la $iscol. 4eceta este un &enomen de risc climatic de $ar* la -roducerea c*reia concur* ciclonii mediteraneeni# aduc*tori de aer cald tro-ical# care determin* &enomene de usc*ciune. 7idro-ra%ia Reeaua 8idro-ra%ic are o densitate &oarte sc*(ut* $ariind %ntre 0+0#3 Jm2 'i are dre-t colector -rinci-al# &lu$iul Dun*rea# delimit8nd la est# -rin braul =*cin 'i Dun*rea unit*# ,udeul Br*ila de ,udeul "ulcea. :rania de nord a ,udeului o &ormea(* sectorul in&erior al 4iretului# care con&luea(* cu Dun*rea %n amonte de :alai. Pe teritoriul ,udeului se mai des&*'oar* sectoarele in&erioare al r8urilor Bu(*u# a&luent al 4iretului 'i C*lm*uiul# a&luent al Dun*rii. caracteristic* im-ortant* a Oidro/ra&iei o re-re(int* e2istena# %n s-aiile inter&lu$iale a unor (one semiendoreice %ntinse. Dunrea %n cadrul ,udeului este re-re(entat* -rin braele -rinci-ale# Cremenea 'i =*cin 5Dun*rea AecOe6 'i braele secundare# A*lciu# =*nu'oaia# Pasca# Calia 'i Ara-u %n arealul B*lii Br*ilei 'i -rin Dun*rea -ro-riu (is*# din dre-tul munici-iului Br*ila 'i -8n* la con&luena cu 4iretul. Debitul mediu multianual al &lu$iului este de cca. I000 m3/s. Siretul, -e teritoriul ,udeului se des&*'oar* %ntre localitatea Corbu AecOi 'i con&luena cu Dun*rea -e DC#D Jm lun/ime. Ga* de debitul mediu multianual de 103 m 3/s anali(at la staia Oidrometric* .un/oci# situat* %n amonte de c8i$a Pilometri# -e teritoriul ,udeului :alai# debitul ma2im este de D000 m3/s# iar cel minim de 2I m3/s. Buzul -e teritoriul ,udeului se des&*'oar* -e o lun/ime de 1D1 Pm# %ntre G*urei 'i con&luena cu 4iretul la Aoine'ti. Debitele medii multianuale sunt de 20#D m la staia Oidrolo/ic* B*nia# situat* la 10 Pm %n amonte de limita ,udeului# debitul ma2im &iind a-reciat la 1800 m 3/s# iar ca minim de 0#200 m3/s. Clmuiul are o lun/ime total* de C0 Pm 'i se des&*'oar* %ntre localit*ile Un/ureanu 'i :ura C*lm*uiului. Debitul mediu multianual este de 1#20 m 3/s la Cire'u# cel minim este de 0#200 m 3/s# iar cel ma2im de 00 m3/s. Lacurile sunt de ti- cro$ 5Ianca# Plo-ul# =o$ila =iresii# 4ecu# .utu Alb# "*taru# Colea# Plascu etc.6# limanuri &lu$iatile 5)irl*u# Ciulnia# C8ineni6 sau lacurile din .unca Dun*rii. A!ele u+terane se %m-art %n dou* ti-uriE ape freatice + se /*sesc cantonate %n de-o(ite loessoide 'i nisi-uri eoliene de -e inter&lu$ii 'i %n alu$iunile &lu$iatile din luncile Dun*rii# 4iretului# Bu(*ului 'i C*lm*uiului# iar ad8ncimea lor $aria(* de la 0 m %n luncile ,oase# -8n* la -este 20 m -e c8m-urile aco-erite cu nisi-uriH ape de adncime + se /*sesc cantonate %n -ietri'urile de Gr*te'ti 5arealul B*lii Br*ilei 'i cursul in&erior al C*lm*uiului6 'i %n de-o(itele nisi-oase de $8rst* cuaternar* 5C8m-ia Br*ilei 'i C8m-ia C*lm*uiului6. )olurile Datorit* uni&ormit*ii condiiilor -edoclimatice# -e teritoriul ,udeului Br*ila s+a de($oltat o /am* de soluri -uin $ariat*. Cea mai mare r*s-8ndire o au cerno(ionurile 'i cerno(ionurile carbonatice cu $ariantele lor a&ectate de Oidro&ilie 5cerno(ionuri &reatic umede 'i cerno(iomuri carbonatice &reatic umede6# care aco-er* a-roa-e %n %ntre/ime c8m-urile netede inter&lu$iale. Ln -artea de nord a C8m-iei D

Br*ilei# ca 'i la sud de .unca C*lm*uiului s+au de($oltat solurile nisi-oase %n di&erite stadii de e$oluie. -ondere mare au solurile alu$iale# local /lei(ate 'i -e alocuri salini(ate %nt8lnite %n luncile lar/i ale Dun*rii# 4iretului 'i Bu(*ului. bun* -arte dintre acestea au &ost mla'tini sau lacuri# %n -re(ent redate a/riculturii -rin lucr*ri de %ndi/uire 'i desecare 5Insula =are a Br*ilei# (ona A*deni+ Baldo$ine'ti6. 4oloneurile 'i salonceacurile ocu-* de asemenea su-ra&ae destul de %ntinse -e Aalea C*lm*uiului 'i a Ianc*i# %n ,urul lacurilor s*rate din C8m-ia Br*ilei 'i %n .unca 4iretului. .e-etaia )udeul Br*ila se situea(* %n dou* mari areale bio/eo/ra&iceE arealul de step i arealul de lunc. Pa,i'tile ste-ice -uternic modi&icate cu /raminee 'i di$erse ierburi 2ero&ile 'i -8rloa/e ste-ice# re-re(int* $esti/ii ale $e/etaiei de ste-*# %nlocuit* a(i %n -ro-orie de N0K cu -lante de cultur*. Ae/etaia natural* de ste-* se mai /*se'te %n -re(ent -e $ersanii de-resiunilor de tasare# %n s-aiile dintre -arcelele a/ricole# -e mar/inile drumurilor# %n (onele neculti$ate tem-orar. Asociaiile de ba(* sunt cele de -a,i'ti 2ero&ile -res*rate din loc %n loc cu tu&*ri'uri constituite din arbu'ti de ste-*. Ln s-aiile inter&lu$iale se mai /*sesc asociaiile de nisip (vegetaie psamofil)# -e dunele semi&i2ate 'i &i2ate din C8m-ia C*lm*uiului# 'i asociaiile de srtur (vegetaia halofil) %n de-resiunile de tasare. Ae/etaia de lunca este mult mai bo/at*. Datorit* umidit*ii mari a solului# aici se de($olt* o $e/etaie arborescent* de esen* moale 'i ierboas* cu ada-t*ri la condiiile ecolo/ice. Glora ac$atic* -ro-riu+(is* re-re(entat* -rin macro&ite a &ost mult redus* -rin dis-ariia lacurilor. Vegetaia forestier In 200N# su-ra&ata &ondului &orestier a ,udetului Braila era de 23821 Oa# re-re(entand circa 0#D K din su-ra&ata ,udetului. Mabitatele cu $e/etaie &orestier* sunt %n /eneral -*duri ti- (*$oi# de salcie# de amestec cu -lo- sau %n re/im de -lantaie sub &orma -erdelelor de -rotecie 580K %n (onele inundabile ale &lu$iului Dun*rea 'i r8urilor Bu(*u 'i 4iret 3 salcia# -lo-ulH 20K %n c8m-ie+ salc8m 'i ste,ar6 'auna Ln ,udeul Br*ila# -redomin* s-eciile ada-tate ste-ei culti$ate# ca ro(*toarele 5-o-8nd*ul# 'oarecele de c8m-# orbetele6 'i -*s*rile 5cioc8rlia de B*r*/an# &8sa de c8m-# ac$ila sudic*# -as*rea o/orului# 'orecarul# -re-elia# -ot8rnicOea etc.6. Ln lunci sunt numeroase s-eciile cine/etice 5mistre# ie-ure# $ul-e# c*-rioar*# bi(am 'i c8ine enot6# nurca 'i $idra. De asemenea a$i&auna este $ariat*E corcodelul# /*inu'a de balt*# cr8rsteiul de balt*# i/*nu'ul# raa s*lbatic* 'i li'ia. IOtio&auna este re-re(entat* -rin -e'ti mi/ratori ce $in din Dun*re -entru re-roducere 5nisetru# -*stru/*# morun# scumbie de Dun*re6 'i -e'ti semimi/ratori 'i sta/no&ili 5cra-# sal*u# somn# 'tiuc*# lin# ro'ioar*# biban6# s-ecii de mare $aloare economic*. Re ur ele de ol )udeul Br*ila -osed* $aloroase 'i $ariate resurse de sol# distribuite deo-otri$* -e cele dou* &orme ma,ore de relie&E c8m-ie 'i lunc*. Cernoziomurile ocu-* C0+C0K din su-ra&aa ,udeului 'i cu-rind o /am* &oarte $ariat*E cerno(iomuri castanii 'i ciocolatii# cerno(iomuri carbonatice# cerno(iomuri le$i/ate ar/iloase com-acte# cerno(iomuri le$i/ate nisi-oase# cerno(iomuri alu$iale etc. Ln (ona nisi-urilor de -e malul dre-t al C*lm*uiului se /*sesc cerno(iomurile le$i/ate nisi-oase 'i nisi-urile slab soli&icate 3 psamosolurile# re&lect8nd un -roces inci-ient de -edo/ene(*# ca urmare a &i2*rii recente a nisi-urilor de dune. Solurile aluviale sunt r*s-8ndite %n lunca Dun*rii 5inclusi$ Balta Br*ilei6 a 4iretului 'i a Bu(*ului. 4ub in&luena -redominant* a unui e2ces de umiditate de lun/* durat* s+au &ormat o serie de soluri hidromorfe# re-re(entate -rin lcoviti i soluri leice %n di$erse stadii de e$oluie. Solurile 0

halomorfe re-re(entate -rin salonceacuri i soloneuri sunt r*s-8ndite insular %n ,udeul Br*ila# %ndeosebi %n arealul cro$urilor. Salonceacurile se /*sesc -e su-ra&ee mari %n lunca C*lm*uiului %ntre Ulmu 'i Lnsur*ei# a-roa-e %n toate de-resiunile de ti- cro$. Soloneurile sunt mult mai restr8nse %n com-araie cu solonceacurile &iind r*s-8ndite %n ,urul lacului Bato/u# al localit*ilor 4urdila 3 :reci 'i Romanu. Re ur e naturale nere-enera+ile Ln ,udeul Br*ila# (*c*mintele de iei 'i /a(e se a&l* situate %n dou* unit*i /eolo/ice distincte 'i anumeE %n (ona sud+estic* a Plat&ormei =oesiceH %n (ona nordic* a Promotoriului Nord Dobro/ean. Alte (*caminte e2istente suntE (*c*minte de /a(e libere %n (ona de sud+est a Plat&ormei =oesice# (*c*minte de balast %n albia ma,or* a r8ului Bu(*u# (*c*minte de ar/il* alu$ionar* cu intercalaii nisi-oase 'i /ranule de CaC 3 la Baldo$ine'ti# ar/il* -r*&oas* nisi-oas* la Br*ila# ar/il* marnoas* cu %nalt /rad de re&ractaritate la G*urei. im-ortant* cate/orie a a-elor de su-ra&a* o constituie lacurile tera-eutice s*rate# cu n*mol sa-ro-elic 5.acu 4*rat I 'i II# C*ineni B*i# =o$ila =iresii# Bato/u6. Ln ,udeul Br*ila e2ist* -atru sonde cu a-e /eotermale# dou* la Lnsur*ei# dou* %n comuna Aictoria# actualmente neutili(ate. Resursele de a-e minerale 'i termale sunt %n -re(ent ne$alori&icate. 5.5.9. Calitatea %actorilor de mediu CA.I"A"!A A!RU.UI Calitatea aerului ambiental s+a determinat -rin monitori(area -oluanelor atmos&erici din reeaua ,udeean* ra-ort8ndu+se concentraiile obinute la $alorile limit* -re$*(ute de le/islatia in $i/oare. !a nivelul anului "##$% N 2 5dio2idul de a(ot6 3 s+au inre/istrat $alori mai mici cu 20+20K &ata de anul 2008H 4 2 5dio2idul de sul&6 3 s+au inre/istrat $alori mai mari cu 10+10K &ata de anul 2008H C 5mono2idul de carbon6 3 s+au inre/istrat $alori mai mici cu 10+20K &ata de anul 2008H -ulberile in sus-ensie au inre/istrat in /eneral o concentratie medie anuala mai mica cu 20+20K &ata de anul 2008. Anali(8nd e$oluiile concentraiilor medii anuale ale -oluanilor atmos&erici monitori(ai -e -erioada 2000 3 200N# se constat* tendinele descresc*toare ale acestora 'i cu $alori situate sub C=A. Cantitatea cea mai mare de -oluani este re(ultat* din acti$it*i -recum -roducerea ener/iei electrice# termice 'i a-* cald* 54C "ermoelectrica# 4ucursala !lectrocentrale Br*ila# 4C C!" 4A Br*ila# centrale termice de cartier sau instituii -ublice6 din industria metalelor &eroase 54C Prome2 4A6# industria alimentar* 54C =are2 4A# 4C 4oroli Cola 4A6# (ooteOnie 54C Caru( Br*ila 4A# 4C Cruciani Im-e2 4A# 4C Com-le2ul de -orci 4A# &ermele Baldo$ine'ti 'i "icOile'ti# 4C A/rimon 4R.# &ermele de -*s*ri -ri'ene'ti# "raianu 'i Plo-u# 4C Ae/etal "radin/ 4R.6 'i /os-od*rie comunal* 54C "racon 4R.6. Cu -ri$ire la acidi%ierea atmo %erei* -rodus* -rin trans&ormarea emisiilor de o2i(i de sul&# o2i(i de a(ot 'i amoniac %n substane acide se constat* urm*toareleE sc*derea semni&icati$* a cantit*ii de dio2id de sul& ca urmare a reducerii consumului de -*cur* la 4C "ermoelectrica 4A# !lectrocentrale Br*ilaH u'oar* tendina de cre'tere a o2i(ilor de a(otH cre'terea semni&icati$* a emisiilor anuale de amoniac. Poluarea atmos&erei cu com!u,i or-anici #olatili nemetalici* cu metale -re,e ,i !oluani or-anici !er i teni este %n cre'tere ca urmare a cre'terii num*rului de auto$eOicule din ultimii ani.

Ca urmare a &a-tului c* monitori(area -oluanilor atmos&erici nu a rele$at de-*'iri ale $alorilor limit*# se -oate a&irma c* :n judeul Brila nu e conturea" "one critice u+ a !ectul !olurii atmo %erei. Con&orm rdinului ==:A nr. 3DC/200C -ri$ind a-robarea %ncadr*rii localit*ilor %n liste# %n ,udeul Br*ila e2ist* localit*i undeE
-

Li ta 5 3 ni$elurile concentraiilor unuia sau mai multor -oluani sunt mai mari dec8t $aloarea limit* -lus mar,a de toleran*E A*deni 3 -entru dio2id de sul&H Br*ila# A*deni 3 -entru dio2id de a(ot 'i o2i(i de a(otH Br*ila# Ca(asu# COi'cani# Grec*ei# =*ra'u# A*deni 3 -entru -ulberi %n sus-ensie. Li ta 9 3 ni$elurile concentraiilor unuia sau mai multor -oluani sunt %ntre $aloarea limit* 'i $aloarea limit* -lus mar,a de toleren*E Bordei Aerde# Cire'u# G*urei# :emenele# :r*di'tea# :ro-eni# Ianca# Lnsur*ei# =*2ineni# =ircea Aod*# =o$ila =iresii# Raco$ia# R8mnicelu# Romanu# 4alcia "udor# 4coraru Nou# 4ili'tea# 4t*ncua# 4urdila :*iseanca# 4urdila :reci# Qute'ti# "icOile'ti# "raian# "udor Aladimirescu# "u&e'ti# Unirea# Ai(iru# 7*$oaia 3 -entru dio2id de a(ot 'i o2i(i de a(ot. CA.I"A"!A AP!I

Ln ,udeul Br*ila e2ist* numeroase &olosine de a-* 5ser$icii de /os-od*rie comunal*# a/eni economici industriali# &erme (ooteOnice etc.6 care e$acuea(* a-e u(ate %n cursurile de a-*. A/enia de Protecia =ediului Br*ila# urm*re'te aceste surse de -oluare# care -rin natura acti$it*ilor# a ca-acit*ilor e2istente de e-urare 'i a com-o(iiei a-elor u(ate# -ot a&ecta calitatea a-elor de su-ra&a* 'i a a-elor subterane. -arte dintre a/enii -oluatori dis-un de staii de e-urare mai mult sau mai -uin e&iciente. !$acuarea a-elor u(ate %n reelele de canali(are se &ace de obicei du-* o -realabil* e-urare local*# de cele mai multe ori ine&icient*. mare -arte dintre staiile de e-urare sunt construite cu ani %n urm* 'i# datorit* li-sei -osibilit*ilor &inanciare 'i a e2-loat*rii %ndelun/ate# au de$enit necores-un(*toare cerinelor actuale. Ln aceast* situaie se a&l* staiile de e-urare ale ser$iciilor de /os-od*rire comunal* din ora'ele Ianca 'i G*urei. 0unici!iul Brila nu dis-unea de staie de e-urare# a-ele mena,ere u(ate &iind de$ersate direct %n Dun*re# %n -re(ent &iind %n curs de reali(are o staie de e-urare. Princi-alii indicatori de calitate la care s+au inre/istrat de-asiri ale limitelor autori(ate au &ost urmatoriiE sus-ensii totale# CB 0# CC +Cr # substante e2tractibile cu sol$enti or/anici# -M. )tarea raurilor In cursul anului 2008 starea cOimica a &lu$iului Dunarea a &ost determinata la ni$elul a trei seciuni cu monitorin/ de su-ra$e/Oere# si anumeE Dunare Braila 1# Dunare Braila 2 si Dunare :ro-eni. In sectiunea Braila & s+a re/asit stare cores-un(atoare laE -entaclorben(en# &luorantren# na&talina# antracen# cianuri totale si stare necores-un(atoare la E Oe2aclorben(en# alaclor. In sectiunea Braila ' (ropeni s+a re/asit stare cores-un(atoare laE -entaclorben(en# &luorantren# na&talina# antracen# cianuri totale# atra(in si endrin si stare necores-un(atoare la alaclor. In sectiunea Braila " s+a re/asit stare cores-un(atoare la cianuri totale si stare necores-un(atoare la Oe2aclorben(en. In anul 200N -entru monitori(area calitatii a-elor &lu$iului Dunare# -e teritoriul ,udetului Braila au &ost am-lasate trei sectiuni de su-ra$e/OereE amonte Braila 5:ro-eni6# Braila 1 si Braila 2. :lobal# calitatea a-ei %ncadr8ndu+se in clasa a )) a. )tarea lacurilor Din -unct de $edere al /radului de tra&icitate# lacurile sunt de clasa a *-a# ca urmare a -re(enei al/elor %n num*r &oarte mare. Ln &uncie de indicatorii de eutro&i(are lacurile se -re(int* ast&elE .acul =o$ila =iresii 3 oli/otro&# Ciulnia 3 eutro&# )irl*u 3 eutro&# Balta Alb* 'i Balta Amara 3 me(otro& 'i .acul 4*rat 3 me(otro& %n trimestrul III 'i oli/otro& %n trimestrul IA. C

2one critice u+ a !ectul !olurii a!elor Pe teritoriul ,udeului Br*ila nu s+au constatat (one critice sub as-ectul polurii apelor de suprafa+ 4ub as-ectul polurii apei subterane cu nitrai -ro$enii din surse a/ricole# %n ,udeul Br*ila s+au identi&icat mai multe "one #ulnera+ile cum sunt -erimetrele localit*ilor :albenu# =o$ila =iresii# A*deni# Qute'ti# "raian# COiscani 'i Ai'ani. CA.I"A"!A 4 .U.UI CA 4UP R" D! D!P 7I"AR! Num*rul di$ersi&icat al acti$it*ilor economice 'i sociale din ,udeul Br*ila# are ca re(ultat -roducerea unei cantit*i %nsemnate de de'euri industriale 'i mena,ere. =odalit*ile de colectare# trans-ort 'i de-o(itare a acestor de'euri sunt tratate %n -ara/ra&ul intitulat <:os-od*rirea de'eurilor;. !2-erti(area solurilor %n ,urul -lat&ormelor industriale 5!lat%orma indu trial C8i cani; 'i al de-o(itelor mena,ere 5de!o"itul ecolo-ic Tracon* de!o"itele de de,euri menajere Baldo#ine,ti* Ianca ,i 'urei; rele$* &a-tul c* solurile nu au &ost contaminate cu substane -oluante# %ncadr8ndu+se %n cate/oria unui sol normal. 4olul din (ona de in&luen* a de!o"itului de re"iduuri !etroliere O!ri,ene,ti# %nre/istrea(* $alori normale -entru ma,oritatea indicatorilor de minerali(are determinai. 5.5.<. 2one de ri c natural a. Inundaii "eritoriul ,udeului este a&ectat de inundaii locale. Cau(ele -rinci-ale care /enerea(* acest &enomen sunt cele naturale. Inundaiile se mani&est* -e cursurile de a-* ale &lu$iului Dun*rea 'i ale r8urilor ce str*bat ,udeulE 4iret# Bu(*u 'i C*lm*ui. Caracteristicile acestor inundaii sunt di&erite# ast&elE &lu$iul Dun*rea se caracteri(ea(* -rin durate mari ale $iiturilorH r8urile 4iret# Bu(*u# C*lm*ui -rin durate mai scurte ale $iiturilor. Genomenul inundaiilor este /enerat de cau(e naturale 'i antro-ice. Cau(a natural* ma,or* o re-re(int* -loile cu $olum mare 'i durat* scurt*# to-o/ra&ia -lat* a ,udeului# care creea(* un -ericol -ermanent la inundaii# -este care se su-ra-uneE reducerea ca-acit*ii de trans-ort datorit* colmat*rii albiilor cursurilor de a-*H acumularea de sloiuri %n (onele meandrate ale r8urilor sau %n (ona -odurilor 5(*-oare6. Cau(ele anto-ice care &a$ori(ea(* acest &enomen -e teritoriul ,udeului suntE 9%ncorsetarea; cursurilor de a-* -rin lucr*ri OidroteOnice cu rol de a-*rare %m-otri$a inundaiilorH nee&ectuarea lucr*rilor de %ntreinere a di/urilor 'i albiilor r8urilorH cre'terea necontrolat* a $e/etaiei &orestiere %n albia minor* a r8urilor. Zone vulnera ile la inundaii sunt identi&icate %n teritoriul comunelorE COiscani# :r*di'tea# =*2ineni# =ircea Aod*# 4ili'tea#A*deni# Ai'ani. A-*rarea %m-otri$a inundaiilor %n ,udeul Br*ila# este reali(at* -rin lucr*ri s-eci&ice de re/ulari(*ri ale cursurilor de a-*# %ndi/uiri 'i consolid*ri de maluri. 4unt %n &unciune cca. 000 Pm de %ndi/uiri# 00 Pm de re/ulari(*ri 'i consolid*ri de mal. Pro+lemele majore %n -ri$ina $ulnerabilit*ii la inundaii le -une %n mare -arte &lu$iul Dun*rea# %n Insula =are a Br*ilei 'i anumeE -ericolul de$ers*rii di/urilor# %n ca(ul debitelor e2treme %n (one %ntinse de -e traseul di/urilor -rinci-ale# datorit* sc*derii cotelor acestora ca urmare a &enomenului de tasareH -ericolul ma,or de -roducere a &enomenelor de in&iltraii# su&o(ii si /ri&oane datorit* duratei &oarte mari a $iiturilor de -e Dun*re 51+3 luni# c8teodat* cOiar I luni6H e&ectul deosebit de distructi$ al $alurilor# %n s-ecial %n -erioadele de $iitur* 5luciul de a-* %n &aa di/urilor -oate de-*'i l Pm# iar $ite(a $8ntului de-*'e'te 0+I m/s6# la care se adau/* 'i e&ectul circulaiei na$elorH 8

&enomenele de ero(iune ale malurilor &lu$iului Dun*rea -e circa 120+130 Pm %n ,ud. Br*ila# care a-ar datorit* sc*derii debitului solid# &enomenelor de %n/Oe 'i %n s-ecial datorit* circulaiei na$elorH &enomene de %nml*'tinire a su-ra&eelor %ndi/uite 'i iri/ate# ca urmare a ridic*rii ni$elului -8n(ei &reatice %n urma -ractic*rii neraionale a iri/aiilor 'i a masi$elor in&iltraii -rin canalele ma/istrale 'i de aduciune a a-ei. +. Alunecri de teren Ln con&ormitate !e ea nr+ ,-,."##& privind aprobarea /012 ' Seciunea - 34one de risc natural5# din -unct de $edere al alunecarilor de teren# ,udetul Braila se a&l* intr+o (on* %n care -otenialul de -roducere a alunec*rilor de teren este c"ut. Con&orm studiului reali(at de IP"ANA %n 200C+ 3)dentificarea i delimitarea hazardurilor naturale 6cutremure, alunecri de teren i inundaii7+ 8ri de hazard la nivelul teritoriului 9udeean+ Seciunea )))+ :e iunea " - 6Sud-;st7% <udeul Braila5 -e teritoriul ,udeului Br*ila -rocesele /eomor&olo/ice sunt re-re(entate cu -rec*dere -rin su&o(iuni# tas*ri# -rocese eoliene %n c8m-urile tabulare# la care se adau/* cele s-eci&ice luncilor -recum 'i subsidena din C8m-ia 4iretului In&erior. Alunec*rile de teren au o de($oltare redus* 'i s+au mani&estat -e teritoriile comunelor =*2ineni# Raco$ia# R8mnicelu# 4coraru Nou# 4ute'ti# :r*di'tea# =o$ila =iresei# 4ili'tea# A*deni# Ai'ani# )irl*u# Ianca# "icOile'ti# Ulmu# Cire'u# 7*$oaia# Lnsur*ei# Berte'tii de )os. Din -unct de $edere al $ulnerabilitatii la Oa(arde naturale a teritoriului# ,udeul Br*ila# situat %n estul C8m-iei Rom8ne la con&luena 4iretului 'i a C*lm*uiului cu Dun*rea# re-re(int* un areal cu -otenial sc*(ut de mani&estare a -roceselor /eolo/ice dinamice actuale 3 alunec*rilor de teren. c. Cutremure )udetul Braila a-arine unei (one cu -robleme deosebite din -unct de $edere al e2-unerii construciilor la riscul seismic. Ln con&ormitate cu -re$ederile 4"A4 11100/131NN3# ,udeul Br*ila se %ncadrea(* ariilor macroseimice 81 la nord 'i $est de un aliniament ce trece a-ro2imati$ -rin a-ro-ierea localit*ilor Br*ila 3 Ro'iori# 'i (onei macroseismice C1 la sud de acest aliniament. Con&orm 4"A4 P1003N2# (onarea teritoriului din -unct de $edere al coe&icienilor Js %ncadrea(* arealul ,udeului (onelor seismice de calcul C 5Js R 0#206# la $est de acela'i aliniament amintit mai sus 'i D 5J s R 0#1I6# la sud+est de res-ecti$ul aliniament. Ln ceea ce -ri$e'te (onarea teritoriului din -unct de $edere al -erioadei de col a s-ectrului de r*s-uns# ma,oritatea teritoriului ,udeului Br*ila se %ncadrea(* la $aloarea "c R 1#0 sec. 5.5.=. >o !odrirea de,eurilor De,eurile menajere re-re(int* o cate/orie de de'euri munici-ale de-o(itabile# cu -osibil im-act asu-ra solului. Princi-ala modalitate de eliminare a deseurilor mena,ere si asimilabile acestora este de-o(itarea# intrucat doar un -rocent relati$ mic de deseuri sunt colectate selecti$ si $alori&icate sau tratate -entru ca nu e2ista instalatii -entru tratarea deseurilor munici-ale. Pentru munici-iul Braila &unctionea(a din anul 2002 un depozit conform de deseuri mena9ere si industriale asimilabile acestora, situat in localitatea =ucOea. In orasele Ianca si Gaurei e2ista de-o(ite de deseuri mena,ere neecolo/ice# necon&orme cu le/islatia actuala. Aceste de-o(ite au &ost -ro/ramate sa siste(e de-o(itarea con&orm calendarului de incOidere -re$a(ut de M: 3DN/2000 in anul 200N si res-ecti$ 201C# termen res-ectat in ca(ul de-o(itului Ianca. Deseurile /enerate de catre -o-ulatia din mediul rural erau de-o(itate -e un numar de 100 de -lat&orme de de-o(itare satesti# ocu-and o su-ra&ata de 130#2I Oa# acestea &iind considerate s-atii de de-o(itare neecolo/ice. Con&orm le/ii# in iulie 200N s+a sistat de-o(itarea -e aceste terenuri# -lat&ormele au &ost incOise -rin metode sim-li&icate con&orm rd. ==:A 12CD/2000 -ri$ind emiterea N

a$i(ului de mediu la incetarea acti$itatilor de eliminare a deseurilor# res-ecti$ de-o(itare si incinerare# iar terenurile reabilitate. Deeurile periculoase# ca -arte din de'eurile mena,ere 'i de'euri asimilabile de'eurilor mena,ere nu sunt colectate se-arat. Aceste de'euri -ot %n/reuna -rocesul de descom-unere %n de-o(itele de de'euri# -recum 'i tratarea le$i/atului 'i# %n &inal# -ot -olua a-a &reatic*. 2moluri provenite de la epurarea apelor uzate mena9ere -ro$in de la staiile de e-urare or*'ene'ti# industriale -recum 'i de la -otabili(area a-ei. A-ele u(ate tratate %n staiile de e-urare sunt %n -rinci-al de la a/eni economici sau de la -o-ulaie# &iind trans-ortate -rin reelele de canali(are 'i colectate cu a,utorul $idan,elor de la unit*ile neracordate la reeaua de canali(are. De!o"itarea de,eurilor Con&orm Planului Naional de :estiune a De'eurilor# %n -re(ent este construit 'i are autori(aie de &uncionare un depozit mena9er conform cu re lementrile de mediu, de!o"it ecolo-ic de de'euri urbane construit cu surs* de &inanare din -arteneriat -ublic + -ri$at. Deseurile mena,ere si industriale asimilabile acestora# /enerate de a/entii economici si -o-ulatia munici-iului Braila sunt eliminate la Depozitul ;colo ic =uchea. Depozitele de deeuri mena9ere neconforme de la ni$elul ,udeului Br*ila sunt am-lasate la G*urei 'i Ianca . De-o(itul Ianca si+a sistat acti$itatea in anul 200N. Consliul .ocal Ianca a incOeiat contract -entru de-o(itarea deseurilor mena,ere la -lat&orma ecolo/ica :albinasi din ,udetul Bu(au. Colectarea ,i #alori%icarea de,eurilor munici!ale In -re(ent# sistemul de colectare al de'eurilor munici-ale este asi/urat de I o-eratori de salubritate# din care 3 sunt -ri$ati si deser$esc =unici-iul Br*ila# ceilali trei &iind %n coordonarea consiliilor locale ale ora'elorE Ianca# G*urei 'i Insur*ei. 4istemul de colectare %n =unici-iul Br*ila nu este de ti- selecti$# de asemenea %n celelalte 3 ora'e se &ace %n sistem unitar. De,euri rurale Deseurile /enerate de catre -o-ulatia din mediul rural erau de-o(itate -e un numar de 100 de -lat&orme de de-o(itare satesti# ocu-and o su-ra&ata de 130#2I Oa# acestea &iind considerate s-atii de de-o(itare neecolo/ice. Con&orm le/ii# in iulie 200N s+a sistat de-o(itarea -e aceste terenuri# -lat&ormele au &ost incOise -rin metode sim-li&icate con&orm rd. ==:A 12CD/2000 -ri$ind emiterea a$i(ului de mediu la incetarea acti$itatilor de eliminare a deseurilor# res-ecti$ de-o(itare si incinerare# iar terenurile reabilitate. Din anali(a situaiei e2istente se des-rind urm*toarele di %uncionalitiE li-sa colect*rii selecti$e a de'eurilor mena,ere H cantit*i crescute de de'euri colectate neselecti$ 'i de-o(itate %n de-o(itele de de'euriH de-o(itarea de'eurilor teOnolo/ice -roduse de a/enii economici# -e de-o(itele de de'euri mena,ereH de-o(itarea de'eurilor to2ice 'i -ericuloase -ro$enite din acti$it*i casnice -e de-o(itele munici-ale. 5.5.?. Patrimoniul natural Ariile naturale !rotejate Pe teritoriul ,udeului Br*ila au &ost identi&icate o serie de arii naturale# care necesit* a &i su-use unui re/im s-ecial de -rotecie 'i conser$are %n sco-ul /arant*rii conser$*rii 'i utili(*rii durabile a -atrimoniului natural. .a re-re(entarea /ra&ic* a ariilor naturale -rote,ate# -e Plan'a nr. 2 s+a utili(at Oarta %n sistem :I4 din -a/ina de internet http%..maps+biodiversit>+ro.spa# cu corecturile cerute de AP= Br*ila..

10

Ln sco-ul /arant*rii conser$*rii 'i utili(*rii durabile a -atrimoniului natural# -e teritoriul ,udeului au &ost identi&icate o serie de arii naturale# care necesit* a &i su-use unui re/im s-ecial de -rotecie 'i conser$are. Din totalul arilor -rote,ate din ,udetul Braila 3 sunt declarate la ni$el national 5un -arc natural si 2 re(er$atii naturale6 si 2 la ni$el ,udetean 5o re(er$atie &orestiera si un monument al naturii6.
Nr. crt. 1 Denumire Balta 0ic a Brilei Actul de declarare .e/ea 0/2000 M: 230/200D Cate-oria ariei !rotejate Parc natural 7ona umed* de im-ortan* internaional* 54it Ramsar -o(iia 10CD6 2 3 Lacul Jirlu Pdurea Camnia .e/ea 0/2000 .e/ea 0/2000 MC) Br*ila 20/1NND Re(er$aie natural* Re(er$aie natural* 838#II 1#2 )u!ra%aa @8a; 1C02N Locali"are Ln lunca cu re/im natural de inundaie a &lu$iului Dun*rea# ecore/iunea Rom8niei nr. 20# com. COiscani# :ro-eni# 4t*ncua# Berte'tii de )os# =*ra'u Com. )irl*u# Ai'ani 'i :albenu Com. R8mnicelu Admini trator6 cu tode RNP Romsil$a Direcia 4il$ic* Br*ila

+ RNP Romsil$a Direcia 4il$ic* Br*ila

D 0

Pdurea .ii,oara Po!ina Bla o#a

MC) Br*ila Re(er$aie 20/1NND &orestier* MC) Br*ila =onument 20/1NND naturii TOTAL

18NC#8 al 2#3 9A9BC.DB

.oc Insur*ei 'i com. Berte'tii de )os Insula =are a Br*ilei

Idem +

!arcul "atural #alta $ic a #rilei este cu-rins %n lista ?:ezervaii ale Biosferei, /arcuri 2aionale sau 2aturale cu o suprafa de &-+,"$ ha5+ !ste locali(at %n lunca cu re/im natural de inundaie a &lu$iului Dun*rea# %ntre localit*ile Aadu ii 'i munici-iul Br*ila# %n !core/iunea Rom8niei nr. 20. Din 21.00.200D Re/ia Naional* a P*durilor Romsil$a de$ine administratorul Parcului Natural Balta =ic* a Br*ilei -rin contractul %ncOeiat cu =inisterul =ediului 'i :os-od*ririi A-elor. %ezervaia natural &acul 'irlu este situat* %n $estul ,udeului Br*ila# -e malul st8n/ al r8ului Bu(*u# -e teritoriul comunelor )irl*u# Ai'ani 'i :albenu# -e o su-ra&a* de 838#II Oa. Re(er$aia este un lac eutro&# -uin ad8nc# cu $e/etaie ti-ic* de balt* -ermanent*# cu asociaii %n care -redomin* stu&ul# -a-ura 'i -i-iri/ul. %ezervaia natural (amnia este situat* %n comuna R8mnicelu# %n cu-rinsul -*durii Camnia# -*dure ce ocu-* circa 000 Oa# &ormat* -re-onderent din salc8m# -lo- alb 'i ne/ru 'i salcie. cu-* o su-ra&a* de 1#3 Oa# -*durea s-eci&ic* acestei su-ra&ee &iind un arboret natural de &rasin 3 Oibri(i de &rasin de PennsSl$ania# %n amestec cu salc8m# de ori/ine necunoscut*# %n $8rst* de cca. D0 ani. Re(er$aia se a&l* %n custodia Direciei 4il$ice Br*ila. %ezervaia forestier !durea Viioara, situat* %n sudul ,udeului Br*ila# -e teritoriul administrati$ al ora'ului Insur*ei 'i comunei Berte'tii de )os# este o relic$* a codrilor de ste,ar care -o-ulau nisi-urile de ori/ine &lu$iatil* de -e malul dre-t al r8ului C*lm*ui# ce a &a$ori(at %naintea sil$oste-ei ad8nc %n ste-* -8n* a-roa-e de $*rsarea C*lm*uiului %n Dun*re. "*iat* iraional sute de ani# s+a re/enerat natural. Ln anul 1NND# P*durea Aii'oara este declarat* re(er$aie &orestier* -rin 8+C+<+ Brila nr+ "#.&$$@# su-ra&aa acesteia &iind de 18NC#8 Oa. 11

!opina #lasova ) monument al naturii este situat %n N! Insulei =ari a Br*ilei# %n a-ro-ierea .acului Blaso$a# &iind un martor de ero(iune Oercinica a &ost declarat* %n anul 1NND monument al naturii -rin 8C< Brila nr+ "#.&$$@ datorit* unicit*ii sale %n relie&ul ,udeului Br*ila. Com-o(iia mineralo/ic* a -o-inei o &ormea(*E detritusuri /rosiere 3 con/lomerate de curit 'i /resii. Are $8rsta munilor din Boemia sau din -latoul central al Granei. &acul *taru este situat %n sudul ,udeului Br*ila# la a-ro2imati$ N0 Pm de munici-iului Br*ila# -e teritoriul administrati$ al Comunelor Dude'ti 'i Ro'iori# la sud+est de localitatea "*taru 'i la nord+est de localitatea Ro'iori# -e -artea st8n/* a D)211 5care lea/* cele dou* localit*i6. Arii naturale !rotejate inclu e :n reeaua Euro!an Natura 9AAA Reeaua euro-ean* Natura 2000 re-re(int* o reea de arii naturale -rote,ate creat* la ni$elul Uniunii !uro-ene %n $ederea im-lement*rii Directi$ei C! N2/D3 -ri$ind conser$area Oabitatelor naturale# a &lorei 'i &aunei s*lbatice 'i Directi$ei C! CN/D0N -ri$ind conser$area -*s*rilor s*lbatice. .a ni$elul ,udeului Br*ila# %n anul 200C# s+a instituit re/imul de arie natural* -rote,at* -entru cinci situri de im-ortan* comunitar* 'i -entru 'a-te arii de -rotecie s-ecial* a$i&aunistic*. Con&orm Ordinului nr+ &$A@."##- -ri$ind instituirea re/imului de arie natural* -rote,at* a siturilor de im-ortan* comunitar*# ca -arte inte/rant* a reelei ecolo/ice euro-ene Natura 2000 %n Rom8nia# ituri de im!ortan comunitar din ,udeul Br*ila sunt urm*toareleE
)u!ra%aa unitilor admini trati# teritoriale din judeul Brila cu!rinde :n it @E; :albenuE CKH :r*di'teaE 11K )irl*uE NKH Ai'aniE 1CK Berte'tii de )osE 38K H Br*ilaE 18KH COi'caniE 2NKH :ro-eniE 13KH =*ra'uE 0KH 4t*ncuaE 30K Grec*eiE 10K =ara'uE 1K Bordei AerdeE CKH Cire'uE 18K Lnsur*eiE 12KH 4urdila+:reciE 3K# UlmuE 1IKH 7*$oaiaE 10K )u!ra%aa total @8a;

Nr. crt. 1.

Denumirea itului R 4CI0000 #alta Al ) Amara ) 'irlu ) &acul +rat (ineni R 4CI000I #alta $ic a #rilei R 4CI0012 #ratul $cin R 4CI020N Valea (lmuiului

<AFD*C?

2. 3. D.

9559A*5B =BF9 C<9D*A9

Ln ba(a recunoa'terii lor de c*tre Comisia !uro-ean*# siturile de im-ortan* comunitar* $or &i declarate ca arii s-eciale de conser$are -rin Oot*r8re a /u$ernului. Cele 'a-te arii de !rotecie !ecial a#i%auni tic din ,udeul Br*ila# instituite con&orm 8otrrii (uvernului nr+ &"B@."##- privind declararea ariilor de protecie special avifaunistic ca parte inte rant a reelei ecolo ice europene 2atura "#### suntE Nr. crt. 1. 2. )u!ra%aa unitilor admini trati# teritoriale din Denumirea itului judeul Brila cu!rinde :n it @E; R 4PA000D #alta Al ) :albenuE 0KH )irl*uE CKH Ai'aniE 0K Amara ) 'irlu R 4PA0000 #alta $ic a Berte'tii de )osE 38KH Br*ilaE 18K# COi'caniE 2NKH :ro-eniE 13KH #rilei =*ra'uE 0KH 4t*ncuaE 30K

)u!ra%aa total @8a; 55F?*?D 9559A*5B 12

3. D. 0. I. C.

R 4PA000I #alta *ataru R 4PA00D0 ,unrea Veche ) #raul $cin R 4PA00D8 -anca ) !lopu . +rat R 4PA00C1 &unca +iretului -nferior R 4PA00CC $xineni

Dude'tiE 2K Ro'ioriE 3K Grec*eiE 1DK =ara'uE 1K IancaE 0KH =o$ila =iresiiE 13K "raian T 1K =a2ineniE DK 4ilisteaE DK AadeniE 0K =a2ineniE 11K

=?=*FB B<D9*= 95B9*< 5FD?*C= 5=BD*D<

4iturilor Natura 2000 li se a-lic* -re$ederile O+C+(+ nr+ ,-."##- privind re imul ariilor naturale prote9ate, conservarea habitatelor naturale, a florei i faunei slbatice . Ast&el# administrarea siturilor se $a reali(a du-* ca( de c*tre structuri de administrare s-ecial constituite# cu -ersonalitate ,uridic* sau $or &i -reluate %n custodie de c*tre -ersoane &i(ice sau ,uridice. Con&orm calculelor e&ectuate -e ba(a -rocentelor indicate %n 8( nr+ &"B@."##- Ordinul nr+ &$"@."##- su-ra&aa total* a ariilor naturale declarate -rote,ate este estimat* la DIC00#0I Oa. Princi!alele !rioriti suntE asi/urarea unui mana/ement adec$at 5con&orm le/islaiei din domeniu6 %n ra-ort de cate/oria ariei naturale -rote,ateH -reluarea %n custodie a tuturor ariilor naturale declarate -rote,ateH %ncetarea oric*ror -resiuni antro-ice asu-ra ariilor naturale -rote,ate. conser$area di$ersit*ii biolo/ice 'i reconstrucia ecolo/ic* a sistemelor deteriorate 5.5.B. Patrimoniul cultural con truit 0onumente i torice Patrimoniului cultural construit al ,udeului Braila a &ost anali(at din -ers-ecti$a de($olt*rii teritoriale -e ba(a in&ormaiilor cu-rinse %n studiu istoric de &undamentare a PA") Braila reali(at de un colecti$ al =u(eului Br*ilei. Patrimoniul cultural construit al ,udeul Br*ila e$aluat con&orm !e ii @""."##& privind prote9area monumentelor istorice 'i .istei =onumentelor istorice a-robat* -rin Ordinului ministrului culturii i cultelor "D&@."##@ cu-rindeE
0onumente i torice Cate-oria A / #aloare naional + 0 + + ? Cate-oria B + !atrimoniu cultural local D1 C3 N D1 5B= total

I. ArOeolo/ie II. ArOitectur* III. =onumente de &or -ublic IA. =onumente memoriale/&unerare TOTAL

D1 C8 N D1 5BD

13

Ln cadrul Re/iunii de de($oltare 4ud+!st -o(iia ,udeului %n ra-ort cu -atrimoniul cultural clasat este una de im-ortan* minim*. At8t -onderea num*rului total de monumente c8t 'i -onderea monumentelor de im-ortan* naional* sunt cele mai miciE 0#I0K 'i res-ecti$ 2#N0K. COiar dac* din -unct de $edere numeric se -oate a&irma c* %n ra-ort cu celelalte ,udee ale re/iunii de de($oltare# ,udeul Br*ila are un -otenial cultural construit redus# din -unct de $edere calitati$ e$aluarea acestui -otenial a rele$at remarcabile caracteristici ce ii con&er* o -o(iie unic* %n -atrimoniul cultural naional. Dintre acestea se -ot aminti urm*toareleE + ,udeul Br*ila este unul dintre cele mai $ecOi ,udee din teritoriul Rom8niei# cu o e$oluie rele$ant* -entru istoria naional* + $aloare remarcabil* din -unct de $edere urbanistic 'i arOitectural a $ecOiului centru istoric al Br*ilei + monumentele de Cate oria 0 din munici-iu sunt %ndeosebi ansambluri urbane# &a-t care contribuie la crearea unei identit*i $alorose 'i de mare atracti$itate + $aloare etnocultural* de mare s-eci&icitate a -atrimoniului cultural# ca rod al coe2istenei multietnice 'i al ada-t*rii la mediul natural de c8m-ie din $ecin*tatea Dun*rii. In$entarierea monumentelor istorice 'i a distribuiei lor %n cadrul teritoriului ,udeean rele$* o concentrare e$ident* %n municipiul #rila 6I8 K6# ca o consecin* a rolului s*u teritorial im-ortant de+a lun/ul tim-uluiE + dintre cele 0 monumente ale ,udeului de Cate oria 0 5monumente istorice de $aloare naional*6 -atru sunt %n munici-iul B*ilaE Centrul istoric al munici-iului Br*ilaH Ansamblul >4trada =iOai !minescu>+ sec. @I@H Ansamblul >Piaa "raian>+ %nc. sec. @AIIIH Biserica >4&. ArOan/Oel =iOail;+ sec. @I@ + %n munici-iul Br*ila sunt 111 monumente de cate oria B# re-re(entati$e -entru -atrimoniul cultural local caracteri(ate -rin mare $arietate 'i $ecOime E 1D situri arOeolo/iceH IN monumente de arOitectur*# 8 monumente de &or -ublic# 20 monumente memoriale. + monumente istorice de arOitectur* re-re(entati$eE bisericile 94&. Nicolae;# 9Buna Aestire; 518C26 # 4ina/o/a =are 51N106 "eatrul =aria Gilotti 5sec.@I@6 Casele memoriale 9Per-essicius;# 9=aria Gilotti;# 9Ana Aslan;# 9Petre Qte&*nescu :oan/*;# Clubul NAAR = 51N106 Palatul A/riculturii. In restul teritoriului ,udeului e2ist* 0D de monumente istorice# dintre careE + un monument de im-ortan* naional* 6cat+ 07# %n comuna =*2ineniE Ruinele bisericii >Na'terea 4&. Ioan Bote(*torul; ale &ostei m*n*stiri =*2ineni 51I3I 3 1I3C6 re&*cut* %n 180N. + =onumentele de cate oria B din teritoriul ,udetului cu-rindE 2C situri istorice# D monumente de arOitectur*# 1 monument de &or -ublic# 21 monumente memoriale 5cruci de -iatr*# monumente comemorati$e6. Dintre localit*ile din ,ude care dein im-ortante elemente de -atrimoniu construit menion*m E Comuna =*2ineni# ra'ul Lnsur*ei# Comuna Bordei Aerde# Comuna Cire'u# Comuna Que'ti# Comuna "raian# Comuna :emenele. 4atele cu cele mai $ecOi atest*ri documentare# secolele @A+@AIIE Br*deanca 5c. )irl*u6# !sna 5c. =o$ila =iresii6# 4cOeaua / C. :abrielescu 5c. Bordei Aerde6# "*taru 5c. Dude'ti6# "u&e'ti# =*2ineni# Dudescu 5c. 7*$oaia6# Pitulai 5c. 4coraru Nou6# Raco$ia# Aoinesti 5c. =*2ineni6# Doice't/B*r*/anul# De'irai 5c. 4coraru Nou6# Pl*soiu 5c. Ai'ani6# A*deni.

1D

'ond etno-ra%ic In ,udeul Br*ila &ondul etno/ra&ic este a-roa-e dis-*rut din localit*i# el &iind -*strat %n -re(ent doar ca m*rturii %n mu(ee 5 =unici-iul Br*ila# comuna :ro-eni6. 7ona etno/ra&ic* br*ilean*# conturat* %ntr+o -erioada lun/* de tim- este -uternic determinat* de e$enimentele istorice -etrecute. =odul de $ia* tradiional rom8nesc s+a -*strat 'i %n -erioada st*-8nirii turce'ti# %mbo/*indu+se cu elemnte datorate amestecului multietnic caracteristic. =*rturii ale me'te'u/urilor se -*strea(* ast*(i %n mu(ee 'i mai -uin la me'teri -o-ulari. Acestea re&lect* cultura material* a a'e(*rilor a&late %n interaciune str8ns* cu natura locurilor+ c8m-ia 'i Dun*rea+ 'i se re&er* laE con&ecionarea uneltelor din lemn -entru -escuit# a/ricultur*# b*rci# obiecte de de-o(itare# decoruri -entru case 5<&lor*riile;6# co,oc*ritul# esutul -ieselor din -ortul -o-ular# al 'ter/arelor# scoarelor/ &oielor de -at# &oielor de -erete# s.a. Pescuitul ca acti$itate s-eci&ic* %n (onele limitro&e Dun*rii# 4iretului# C*lm*uiului# Bu(*ului 'i cele lacustre este -re(ent din cele mai $ecOi tim-uri 'i -racticat cu continuitate. Ln ra-ort cu anali(a e&ectuat* %n ceea ce -ri$e'te !atrimoniul cultural con truit se conturea(* urm*toarele !rioriti de inter#enieE sto-area de/rad*rii monumentelor istorice# restaurarea# reablitarea lor 'i $alori&icarea %n circuitul turistic+ cu deosebire a ansamblurilor de arOitectur* din munici-iul Br*ila# conacul re(eanu din comuna "raian# biserica m8n*stirii =*2ineni =*2ineni# Biserica >4&. Lm-*rai Constantin 'i !lena;sat Que'tiH m*suri se$ere de -rote,area siturilor arOeolo/ice 'i includerea lor %n circuite turisticeH $alori&icarea memoriei locurilor -rin restaurarea caselor memoriale e2istente# amena,area de noi case memoriale 5e2. =aria Gilotti6# or/ani(are de circuite turistice care s* cu-rind* 'i satele de de-ortai 5Aalea C*lm*uiului# 7a/na# .atinu6 satele distruse com-let %n r*(boi 5Cotu .un/# Giliu# .atinu# A*deni6H sto-area de/rad*rii 'i alter*rii estetice a monumentelor memorialeH clasarea %n $ederea -rote,*rii a noilor desco-eriri arOeolo/ice+ siturile arOeolo/ice de la R8mnicelu 5comuna R8mnicelu6E A'e(area .atene#sec. IA + III a. COr.H A'e(area -reistoric*# !neolitic / mileniul IA a. COr.H "umulul de la R8mnicelu + >=o$ila 4*-at*>H con'tienti(area -o-ulaiei rurale asu-ra $alorilor de -atrimoniu local# concomitent cu %ncura,area de($olt*rii unor me'te'u/uri 'i obiceiuri locale s-eci&iceH -romo$area localit*ilor $ecOi -esc*re'ti 'i %ncura,area/ re$i/orarea acti$it*ilor tradiionale# -romo$area acti$it*ilor culturale ce $alori&ic* elementele de -atrimoniu cultural /enerate de caracterul multicultural al unor (one. 5.9. RE1EAUA DE LOCALIT31I 5.9.5. )tructur* ierar8i"are* indicatori de de%inire )udeul Br*ila deine %n -re(ent o reea de localit*i ce cu-rinde DD de Unit*i Administrati$ "eritoriale 5UA"6 dintre care D sunt urbaneE + 5 munici!iu re,edin de judeE Brila* + 212N81 locuitori + < ora,eE Ianca 3 cu satele Berle'ti# :ara Ianca# -ri'ene'ti# Peri'oru# Plo-u# "8rlele# GiliuH Gn urei + cu satele .acu Re(ii# =*ru Ro'u# Aalea C*lm*uiH 'urei+ D0IC + o sin/ur* localitate 10

=A de comune care cu-rind 131 de sate.

Anali(a distribuiei -o-ulaiei %n cadrul reelei de localit*i indic* o mare concentrare de -o-ulaie urban* %n munici-iul re'edin* de ,ude 521I81D locuitori6# res-ecti$ 08#NCK din -o-ulaia total* a ,udeului 'i N0#D8K din -o-ulaia urban* !$oluia medie a -o-ulaiei %n localit*ile urbane 5la ni$elul UA"6 %n -erioada 2000+200I a %nre/istrat o reducere la N3#I1K. Reducerea de -o-ulaie %n urban este mai accentuat* 'i com-arati$ cu cea %nre/istrat* de -o-ulaia urban* a *rii 5NC#2NK6 'i cea %nre/istrat* de -o-ulaia urban* a Re/iunii 4ud+!st 5ND#D2K6. )udeul Br*ila a$ea la s&8r'itul anului 2008 un num*r de D0 comune. Dimensiunea medie a comunei %n ,ude este de 3201#3 locuitori# mai mic* dec8t media -e ar* de 3D2I locuitori/comun*. Distribuia -o-ulaiei %n UA" rurale 5200I6 indic* o -redominan* a comunelor de talie mi,locieE 3 comune + -este 0000 locuitori5Ai(iru# "u&e'ti# COiscani6# 20 comune + 3001 + 0000 locuitori# 10 comune + 2001 +3000 locuitori. Ln ,ude e2ist* o sin/ur* comun* nou*# &ormat* -rin reor/ani(area administrati$* a comunei "udor AladimirescuE comuna Ca(a'u# declarat* -rin .e/ea 3CI/2003. IerarOi(area localit*ilor urbane 'i rurale din ,udeul Br*ila include urm*toarele ranguri stabilite -rin .e/ea nr. 301/2001E %angul - + munici-iul Br*ila# munici-iul re'edin* de ,ude este un centru de im-ortan* naional*# cu in&luen* -otenial euro-ean* &uncion%nd ca un sistem urban %m-reun* cu munici-iul :alaiH centru industrial# administrati$ 'i cultural im-ortant# -ol re/ional im-ortant %n (ona de sud+est a Rom8nieiH %angul ---+ 3 localit*i urbane# ora'e de im-ortan* ,udeean* sau (onal*# cu rol de ecOilibru %n reeaua de localit*i sau de ser$ire %n cadrul (onei imediateE ora'ele Ianca# G*urei# Lnsur*eiH %ang -V+ D0 sate re'edine de comune H %ang V+ N1 sate com-onente ale comunelor 'i N sate a-arin*toare de ora'e. Conclu(iile anali(ei reali(ate cu -ri$ire la structura, distri uia i satisfacerea indicatorilor ur ani de definire 5con&orm .e/ii 301/20016 au rele$at urm*toarele as-ecteE + densitatea medie -e ,ude a localit*ilor urbane este in&erioar* mediei naionale 5 0#8D ora'e/ 1000 Pm-# &a* de media -e ar* de 1#0N ora'e/1000 Pm-6H + -o-ulaia munici-iului Br*ila re-re(int* 13#CK din totalul -o-ulaiei urbane a Re/iunii Aest# &iind al treilea ca m*rime du-* Constana 5300000 locuitori6 'i :alai 52NIINC locuitori6H %n -ers-ecti$* se -ro-une -rin /012 Seciunea )* :eeaua de localiti de($oltarea unui -ol urban cu in&luen* -otenial euro-ean* &uncion%nd %n sistem cu munici-iul :alaiH + -o(iia /eo/ra&ic* &a$orabil* a munici-iul re'edin* de ,udeE situarea -e cursul &lu$iului Dun*rea# %n a-ro-ierea unor areale naturale de im-ortan* naional* 'i internaional* 5Balta Br*ilei# Delta Dun*rii6 + structur* -uternic de(ecOilibrat* din cau(a concentr*rii -o-ulaiei urbane %n munici-iul re'edin* de ,ude 521I81D locuitori6# res-ecti$ 08#NCK din -o-ulaia total* a ,udeului 'i N0#D8K din -o-ulaia urban*H + li-sesc cate/oriile de m*rime medie a localit*ilor urbaneH + ora'ele sunt de talie &oarte mic*E -o-ulaia lor $aria(* %ntre D0NC locuitori 5G*urei6 'i 11383 locuitori 5Ianca6H

1I

+ ora'ele au caracteristici ruraleE sunt %n&iinate relati$ recent# nu au su&iciente dot*ri de ti- urban 5satis&acere de&icitar* a indicatorilor de de&inire a localit*ilor urbane# con&orm le/ii 301/20016# e2ist* un num*r mare de sate com-onente 5ora'ele Ianca# Lnsur*ei6H + e$oluia medie a -o-ulaiei %n localit*ile urbane %n -erioada 2000+200I a %nre/istrat o reducere la N3#I1K# din -o-ulaia anului 2000# mai se$er* dec8t e$oluia medie -e ,ude# de N0#31K H + reducerea de -o-ulaie %n urban este mai accentuat* 'i com-arati$ cu cea %nre/istrat* de -o-ulaia urban* a *rii 5NC#2NK6 'i cea %nre/istrat* de -o-ulaia urban* a Re/iunii 4ud+!st 5ND#D2K6H + sc*deri mari de -o-ulaie se remarc* %n ora'ele Ianca 'i G*urei 'i munici-iul Br*ila care se %nscrie %n $alorile medii ale ,udeului 'i ale Re/iunii 4ud+!stH + reeaua de localit*i rurale este caracteristic* (onelor de c8m-ie a$8nd -o-ulaia concentrat* %n sate relati$ -uine 'i de dimensiuni mai mari5 3#02 sate/ 100 Pm-# &a* de media -e ar* de 0#DC sate/100 Pm-6H + dimensiunea relati$ mic* a comunelor este consecina sc*deriilor mari de -o-ulaie rural* %n -erioada deceniilor industriali(*rii# &a-t care are consecine asu-ra structurii demo/ra&ice rurale 5%mb*tr8nirea -o-ulaiei 'i a &orei de munc*# sc*derea natalit*ii# cre'terea mortalit*ii# mi/raie ridicat*6H + e2ista o sin/ur* comun* reor/ani(at*E comuna "udor Aladimirescu# din care -rin .e/ea 3CI/2003 s+a des-rins comuna Ca(asuH + m*rimea medie a satelor este de N00#I locuitori -e sat# dimensiune su-erioar* mediei -e ar* de de C82#D locuitori/ satH + -redomin* comunele cu num*r mediu 'i mic de sateE 3C#0K dintre comune au 1+2 sate H 22#0K au 3 sate# /ru-8nd I0#0K din -o-ulaia rural*H 03#1 K din -o-ulaia rural* locuie'te %n comune cu 2 'i 3 sate H + sc*derile de -o-ulaie %n localit*ile rurale 52000+200I6 sunt moderate# a$%nd o sc*rere medie &oarte redus* 'i un num*r mare de localit*i unde se %nre/istrea(* cre'teri demo/ra&iceH + satele cele mai mari se %nt%lnesc &rec$ent -e traseele DN 22# DN 21 'i %n a-ro-iere de munici-iul Br*ila 'i %n (ona central $estic*# a ora'elor Ianca 'i G*urei# %n relaie cu CGH + comunele din Insula =are a Br*ilei au num*r mare de sate iar -o-ulaia 'i densitatea teritorial* sunt &oarte reduse 5e2.comuna Grec*ei# cu -o-ulaie 1I11 locuitori 'i densitatea 3#C locuitori/Jm-6H Prioriti& Entrirea i consolidarea centrelor urbane mici $a constitui un su-ort 'i -entru de($oltarea localit*ilor din (onele rurale# asi/ur%nd cre'terea accesului la se$icii -ublice de ba(* -entru locuitori. /romovarea unor noi relaii urban ' rural este un obiecti$ ma,or -romo$at de Uniunea !uro-ean* %n documentele strate/ice# at8t -entru de($oltarea reelei de localit*i c8t 'i -entru re$itali(area (onelor rurale a&late %n declin. Dezvoltarea centrelor rurale cu rol intercomunal sau reali(area de -arteneriate %ntre localit*i rurale -entru asi/urarea ser$iciilor teritoriale este de asemenea o modalitate de a antrena de($oltarea %n teritoriile rurale a&late %n di&icultate. mai bun* racordare la teritoriul re ional.european# acesta urm8nd a antrena de($oltarea localit*ilor din aria lor de in&luen*# -rin accesibilitatea s-orit* -entru locuitori 'i m*r&uri# -rin -osibilitatea de($olt*rii unor acti$it*i economice &a$ori(ate de -re(ena reelei ma,ore de trans-ort. 1C

5.9.9. Dotri !u+lice a. )ntate Dot*rile de s*n*tate la ni$el ,udeean 5an 200I6 sunt urm*toareleE + 0 s-itale -ublice+ dintre care D %n Br*ila 'i unul %n G*urei + 2 centre de s*n*tate -ublice+ %n comunele Dude'ti 'i Ai(iru + 2 -oliclinici -ublice+ Br*ila + 3 dis-ensare medicale -ublice+ Br*ila# G*urei# comuna 4urdila+:reci + 310 cabinete medicale# din care 18I -ublice+ 130 %n Br*ila# 2 %n ora'ul G*urei# 0 %n Ianca# 3 %n comuna Que'ti# 2 %n ora'ul Lnsur*ei 'i comunele COiscani# =o$ila =iresii# "icOile'ti# "raian# Aictoria# Ai(iru 'i c%te unul %n restul comunelor + 133 cabinete stomatolo/ice# din care 00 -ro-rietate -ri$at*+ din care D0 %n Br*ila# 3 %n comuna "icOile'ti# c%te unul %n comunele COiscani# Dude'ti# :albenu# :emenele# :ro-eni# =*2ineni# =o$ila =iresii# Raco$ia# "udor Aladimirescu + 2C laboratoare medicale# din care 18 -ublice + 0C laboratoare de teOnic* dentar*# din care DD -ublice + 3 cre'e + C8 &armacii# din care 0 -ublice + 2 -uncte &armaceutice +-ublice + 2 de-o(ite &armaceutice+ -ro-rietate -ri$at* + C alte ti-uri de unit*i sanitare+ -ublice Anali(a ti-urilor de dot*ri sanitare rele$* un ni$el redus de asi/urare cu ser$icii medicale la ni$el ,udeean. Princi-alele dot*ri de s*n*tate c* sunt concentrate %n munici-iul Br*ila# ora'ele noi Ianca 'i Lnsur*ei ne&iind dotate cu unit*i sanitare de ni$el su-erior# res-ecti$ s-itale# centre de s*n*tate. Ni$elul de dotare al localit*ilor cu ser$icii medicale este e$aluat -rin anali(a -rinci-alilor indicatori rele$ani la ni$el teritorial# res-ecti$ numrul mediu de locuitori ce revin la un medic i numrul mediu de locuitori ce revin la un cadru mediu sanitar+ + 0naliza acestor indicatori la ni$elul ,udeului au e$ideniat urm*toareleE insu&icienta dotare cu unit** sanitare de ni$el su-erior este rele$at* 'i -rin anali(a indicatorului mediu ,udeean# -aturi de s-ital 0#NI-aturi/1000 locuitori care este a-ro-iat* de media re/ional* 50#D2 -aturi/1000 locuitori6 dar in&erioar* mediei la ni$el naional 5I#080 -aturi/1000 locuitori6H o slab* dotare cu ser$icii medicale de cali&icare su-erioar* la ni$el ,udeean# num*rul mediu de locuitori ce re$in la un medic este mai mare %n ,udeul Br*ila at8t %n com-araie cu ni$elul mediu re/ional c8t 'i cu cel naionalH %ntre mediul urban 'i mediul rural e2ist* mari di&erene %n ceea ce -ri$e'te asi/urarea cu ser$icii medicale cali&icateE rural + 2328#2 locuitori/medic urban + 03I#0 locuitori/medicH -re(ena medicilor este la un ni$el relati$ ridicat doar %n munici-iul Br*ila# %n ra'ul G*urei 'i comuna Dude'tiH 18

+ +

+ se remarc* o -redominan* a comunelor cu -este 2000 de locuitori/medic# ni$el &oarte sc*(ut de asi/urare a ser$iciilor medicaleH + e$oluia num*rului de cadre sanitare la ni$el ,udeean %n -erioada ultimilor cinci ani -re(int* o sc*dere a num*rului de medici# concomitent cu cre'terea num*rului de cadre medii sanitare 'i a -ersonalului au2iliar. Asi/urarea condiiilor o-time -entru %mbun*t*irea st*rii de s*n*tate -resu-une urm*toarele !rioritiE atra/ere a -ersonalului cali&icat medical %n mediul rural 'i ora'ele mici# moderni(area unit*ilor sanitare e2istente# crearea de noi unit*i medicale dotate cores-un(*tor. +. Educaie 4er$iciile de educaie sunt asi/urate %n ,ude# la %nce-utul anului 'colar 200I+200C -rin urm*toarele unit*iE + D unit*i de %n$**m8nt su-erior -ublic# din care 2 sunt -ublice+ %n munici-iul Br*ila + 2 unit*i de %n$**m8nt -ostliceal+%n munici-iul Br*ila + o 'coal* de arte 'i meserii+ %n munici-iul Br*ila + 23 liceeE din care 18 %n munici-iul Br*ila#%n ora'ul Ianca doua# c8te unul %n ora'ele G*urei# Lnsur*ei 'i comuna =*2ineni + 82 'coli /enerale 5inclusi$ in$**m8ntul s-ecial6E din care 2N %n munici-iul Br*ila# 2 %n ora'ul Lnsur*ei# 'i comunele B*r*/anul# "u&e'ti# Ulmu# Ai(iru# iar %n restul comunelor c8te o unitate. + 32 /r*dinie %n mediul urbanE din care 2N sunt %n munici-iul Br*ila# c8te una %n cele trei ora'e + 11C structuri de /r*dinie %n mediul rural care a-arin 'colilor /enerale.

Aalorile medii ale indicatorului numrul mediu de elevi . cadru didactic -e UA" la ni$elul ,udeului 510#N ele$i /cadru didactic# res-ecti$1I#8 %n urban 'i 1D#1 %n rural6 se situea(* sub $alorile medii re/ionale51I#0 ele$i /cadru didactic6 'i a-ro2imati$ la acela'i ni$el cu media naional* 510#C ele$i /cadru didactic6. + + + + Concluziile analizei cu -ri$ire la dotarea localit*ilor cu ser$icii de educaie au e$ideniatE un de&icit de cadre didactice# im-licit ser$icii de %n$**m%nt %n toate localit*ile urbane 'i %n comunele situate %n -artea central* 'i de $est a ,udeului 'i %n -artea estic* -e a2ul Br*ilaH dotare relati$ bun* 'i di$ers* a munici-iului re'edin* de ,ude cu unit*i de %n$**m8nt la toate ni$elurileH dotare relati$ bun* a ora'elor 'i comunelor cu unit*i de %n$**m8nt de ni$el -rimar 'i /imna(ialH starea -recar* a in&rastructurii de %n$**m8ntH -ro/ramele /u$ernamentale %n domeniul educaiei au &acilitat reali(area de -roiecte de reabilitare a unit*ilor 'colare# contribuind ast&el la %mbun*t*irea calit*ii in&rastructurii scolare5G*urei6H slaba di$ersi&icare a &ormelor de %n$**m8nt la ni$el teritorialH declinul %n$**m8ntului -ro&esionalH 1N

+ +

+ insu&icienta adec$are a o&ertelor de educaie %n domenii adec$ate ne$oilor de de($oltare economic* s-eci&ice ,udeului. Calitatea ser$iciilor de educaie contribuie at8t la asi/urarea ni$elului de trai %n localit*i# c8t 'i la s-orirea 'anselor de -er&ecionare a resurselor umane cu im-licaii directe asu-ra de($olt*rii socio+ economice. De atracti$itatea localit*ilor 'i ni$elul de cali&icare/-er&ecionare a resurselor umane de-inde de($oltarea -e termen lun/ a localit*ilor# &unciunile lor %n cadrul reelei de localit*i. Prioriti& %mbun*t*irea in&rastructurii de educaie %n ora'ele Ianca 'i Lnsur*ei# -recum 'i %n numeroase localit*i rurale. asi/urarea accesului e/al 'i s-orit la ser$icii de educaie -entru toi locuitorii+ -rin orientarea -roiectelor s-re (onele cu de&icit de in&rastructur*# corelarea cu -ro/ramele de trans-ort -entru asi/urarea accesului ele$ilor# atra/erea cadrelor didactice cre'terea 'i di$ersi&icarea ser$iciilor de educaie# -entru o mai mare atracti$itate 'i utilitate a &ormelor de %n$**m8nt e2tinderea 'i di$ersi&icarea o&ertei de ser$icii %n domeniul -er&ecion*rii 'i orient*rii resurselor de munc*# -rin -arteneriate %ntre unit*ile 'colare 'i di$erse instituii de ni$el local 'i ,udeean sau N:+uri. c. Cultur 4er$iciile din domeniul culturii sunt asi/urate la ni$el ,udeean de o reea de dot*ri ierarOi(ate con&orm ran/ului teritorial al localit*ilor. Dot*rile de ni$el ,udeean sunt instituiile -entru s-ectacole de ti- teatru/ cas* de cultur*# cinemato/ra&e# mu(ee. E#oluia dotrilor culturale 9AA9/9AAB
9AA9 "eatre dramatice "eatre de -*-u'i Cinemato/ra&e =u(ee 1 1 0 0 9AAB 1 1 1 0 E @an 9AA9 H5AA; 100 100 0#20 100

Cu -ri$ire la in&rastructura ser$iciilor culturale s+au constatat urm*toareE + Reea de dot*ri culturale de($oltat* 'i $ariat* %n munici-iul Br*ila + de remarcat -re(ena im-ortant* a mu(eelor 'i a teatrului dramatic din munici-iul Br*ilaH + De/radarea &i(ic* a cl*dirilor cu destinaie cultural*H + li-sa dot*rilor culturale altele dec8t biblioteci %n ora'e# con&orm datelor statisticeH + De/radarea construciilor caselor de cultur* din ora'e 'i slaba dotare a lor -entru susinerea acti$it*ilor culturale la ni$elul contem-oran+ Ianca# G*urei# Insur*eiH + Reducerea num*rului de cinemato/ra&e# tendinele se %nscriu %n cele la ni$el naional# unde interesul -entru $i(ionarea &ilmelor la cinemato/ra& a sc*(ut drastic %n ultimii aniH + .i-sa dot*rilor culturale altele dec8t biblioteci %n mediul rural# dis-ariia/de/radarea &ostelor c*mine culturaleH 20

+ Num*rul bibliotecilor din ,ude este %n u'oar* sc*dere %n ultimii ani+ de la 20I biblioteci %n anul 2000 la 1N3 %n anul 200IH Prioriti & m*suri concertate care s* conduc* la %mbun*t*irea 'i di$ersi&icarea dot*rilor de cultur* %n corelare cu ne$oile -o-ulaiei# -recum 'i cu resursele de -atrimoniu cultural ale ,udeului+ -rin reabilitarea dot*rilor de cultur*# a celor s-orti$e# reali(area s-aiilor $er(i # acceselor 'i -arca,elor# reali(area de s-aii -ublice cu $alene culturale com-le2e# inte/rarea monumentelor istorice %n circuitul culturalH orientarea -roiectelor culturale s-re localit*ile mici# acolo unde se %nre/istrea(* dinamism economic 'i social# -entru s-orirea atracti$it*ii acestora 'i %n $ederea reali(*rii unor -oli de de($oltare teritorial*H reali(area de -roiecte care s* utili(e(e &ondurile comunitare 'i naionale de de($oltare rural*# orientate 'i s-re $alori&icarea -atrimoniului cultural local5a2a 36# %ndeosebi %n localit*ile rurale cu -otenial de de($oltare a turismului rural. 5.9.<. Locuirea Anali(a situaiei e2istente a locuirii %n ,ude a &ost %ntocmit* -rintr+un set de indicatori rele$aniE suprafaa locuibil.locuin, suprafaa locuibil.persoan 'i evoluia numrul de locuine. suprafeei locuibile %n ultimii I ani. + + + + Aceast* anali(* a rele$at urm*toarele aspecte caracteristiceE num*rul total de locuine %n ,ude este de 13020N locuine# din care NI#8K se a&l* %n -ro-rietate -ri$at*H concentare mare de locuine munici-iul re'edin* de ,ude 'i %n celelate localit*i 5ID#0IK &a* de 30#NDK6H un con&ort /eneral redus al locuirii e2-rimat -rin su-ra&aa medie locuibil* -e locuin* 3 media %n ,ude de 3I#CC m-/locuin* este in&erioar* mediei -e ar*# de 38#21 m-/locuin*H su-ra&aa locuibil* -e locuin* %n mediul rural de 3N#08 m-/locuin* este mult mai mare dec8t %n mediul urban# 30#DNm-/ locuin*# &a-t care indic* -redominana locuinelor de mici dimensiuni %n ora'eH de&icit relati$ de locuine ra-ortat la ni$elul mediu naional+ su-ra&aa medie locuibil* -e locuitor este in&erioar* mediei -e ar*H su-ra&aa locuibil* ra-ortat* la num*rul de locuitori -e medii re(ideniale indic* &a-tul c* de&icitul de locuine este mai accentuat %n localit*ile urbane# res-ecti$ 12#83m-/ -ersoan* %n urban &a* de 1D#8Dm-/ -ersoan* %n ruralH cre'teri s+au %nre/istrat la toi indicatorii de locuire# ast&elE dimensiunea medie a locuinelor a crescut de la 33#IIm-/ locuin* la 3I#CCm-/locuin*H su-ra&aa locuibil*/ -ersoan* de la 11#3N la 13#03m-/-ersoan*H cre'terile s+au reali(at %n s-ecial -e ba(a locuinelor din ruralH cre'terea su-ra&eei locuibile -este media ,udeean* se %nre/istrea(* %n 20 UA"+uri# %ndeosebi 4urdila+:reci# 4ili'tea# Cire'u# Grec*ei# COiscani# Ulmu# Ciocile#Aictoria# Ai'ani# Ianca# 7*$oaia cu -este 120K indice de e$oluieH dotarea locuinelor cu instalaii de a-* %n interior este redus* ra-ortat la ni$elul naionalH de/radarea &ondului de locuine colecti$e %n localit*ile urbane din li-sa &ondurilor -o-ulaiei -entru %ntreinerea acestoraH 21

+ +

+ +

+ de&icitul de locuine are re-ercusiuni %ndeosebi asu-ra -o-ulaiei tinere# care din cau(a ni$elului sc*(ut al $eniturilor reduce accesul la locuine. Prioriti& Pentru asi/urarea unui con&ort cores-un(*tor al locuirii sunt necesare E aciuni de e2tindere controlat* a &ondului de locuine# acolo unde e2ist* -resiuni asu-ra terenurilor -rin e2tinderea intra$ilanelor de($oltarea &ondului de locuine trebuie s* aib* %n $edere atin/erea -arametrilor de con&ort cu -ri$ire la dimensiunile su-ra&eei locuibile# ecOi-are cu instalaii de a-*# canali(are 'i %nc*l(ire# reali(area con&ortului termic# a si/uranei 'i e2i/enelor de ordin estetic reabilitarea/reali(area dot*rilor cone2e locuirii %n (onele cu locuine -romo$area unor modele de construire tradiionale %n construcia 'i reabilitarea locuinelor din localit*ile rurale# %ndeosebi a celor cu $alene turistice. Princi-alele di %uncionaliti semnalate %n reeaua de localiti sunt urm*toareleE structura reelei de localit*i este -uternic de(ecOilibrat* -rin dominarea e2ercitat* de munici-iul re'edin* de ,ude at%t sub ra-ortul -o-ulaiei c8t 'i al ni$elului de dotare 'i ecOi-are 'i de($oltare economic*H %n structura reelei de localit*i urbane li-se'te se/mentul mediu# ora'ele &iind de talie mic* 'i &oarte mic* au un rol de ecOilibru redus %n teritoriul ,udeuluiH ni$elul de dotare teOnico+ edilitar* 'i cu dot*ri sociale de ti- urban este &oarte redus %n toate ora'eleH %n teritoriul ,udeului e2ist* localit*i rurale mici 'i a$%nd accesibilitate redus*# &a-t care a contribuit %n tim- la declinul socio+economic al acestoraH accesibilitatea locuitorilor la ser$icii medicale# res-ecti$ asi/urarea cu medici 'i cadre medii sanitare este redus* la ni$elul %ntre/ului ,udeH slaba di$ersi&icare a &ormelor de %n$**m8nt %n teritoriul ,udeului# &a-t care reduce accesul -o-ulaiei rurale la un %n$**m8nt adec$at cu ne$oileH locuirea este situat* sub ni$elul mediu naional at%t re&eritor la num*rul de locuine c8t 'i la dimensiunea acestoraH e$oluia medie a num*rului de locuine este relati$ lent* la ni$el ,udeeanH e$oluia medie a su-ra&eei locuibile este cresc*toare dar s+a reali(at %n s-ecial -e ba(a cre'terilor din mediul rural 'i r*m8ne sub ni$elul naional %ndic8nd -ersistena con&ortului redus al locuirii. 5.<. IN'RA)TRUCTURI TE7NICE 5.<.5. In%ra tructura de tran !ort Reeaua rutier Din anali(a ecOi-*rii teOnice cu drumuri -ublice 3 DN# D) 'i DC 3 a ,udeului Br*ila a re(ultat c* reeaua rutier* cu-rindeE + I trasee de drumuri naionale# DN 2B# DN 21# DN 21A# DN 22# DN 22B 'i DN 23 din care dou* trasee de drum euro-ene ! 8C 'i ! 08DH + 21 trasee de drumurile ,udeene + D0 trasee de drumuri comunale 22

+ + + + + + + +

.un/imea drumurilor -ublice este de 118C Pm# densitatea este de 2D#NK# situat* sub densitatea -e ar* 53#3 Pm/100 Pm26. Drumurile naionale sunt moderni(ate# %n cea mai mare -arte# cu o stare teOnic* considerat* ca &iind bun*# situ8ndu+se %n clasele teOnice III 'i IA. Drumurile locale# 9udeene i comunale# sunt moderni(ate %ntr+un -rocent &oarte mic# cu o stare teOnic* considerat* %n /eneral nesatis&*c*toare. Drumurile ,udeene sunt de clas* teOnic* IA 'i A# iar cele comunale# sunt de clas* teOnic* A. =unici-iul Br*ila este nod de circulaie -entru 0 din cele I trasee de drumuri naionaleE DN 2B# DN 21# DN 22# DN 22B 3 drumuri -rinci-ale 'i DN 23 3 drum secundar. 4in/urul drum care nu intersectea(* ora'ul este DN 21A 3 drum secundar 3 dis-us -e direcia $est+sud. Prioriti %mbun*t*irea le/*turii directe cu ,udeele in$ecinate -rin anali(a situaiei drumurilor ,udeene care %nde-linesc condiii -entru a &i clasate ca drumuri naionale 'i reali(area -odului -este dun*re la Br*ilaH Asi/urarea unei le/*tui c8t mai directe %ntre drumurile ,udeene e2istente 'i cele naionale# %ntre centrele de comun*# sau %ntre satele a-arin8nd unor comune %n$ecinate# -rin anali(a situaiei drumurilor comunale care %nde-linesc condiii -entru a &i clasate ca drumuri ,udeeneH re(ol$area tra&icului de -e centura =unici-iului Br*ila# -rintr+o reea ma,or* de le/*tur* cu unit*ile administrati$ teritorialeH reali(area drumului e2-res Br*ila+:alai Reeaua %ero#iar )udeul Br*ila dis-une de o reea &ero$iar* %n lun/ime de 108 Pm din care 12D Pm 5C0 K6 sunt electri&icai# 32 Pm 520 K6 linie cu o cale 'i 12I Pm 580 K6 linie cu dou* c*i. Densitatea reelei &ero$iare -e 1000Pm- este de 33#2 Pm# &iind sub densitatea -e ar* care este de D0#3 Pm. "eritoriul studiat este deser$it de urm*toarele sectoare de c*i &erateE ma istrala -## 3 Bucure'ti 3 Ur(iceni 3 Br*ila 3 :alai# ma istrala A## 3 G*urei 3 "ecuci 3 Ia'i# linia C02 3 Bu(*u 3G*urei 3 Gete'ti + reeaua "!N+G. Din -unct de $edere al num*rului de trenuri ma/istrala C00 %nre/istrea(* $alori medii de -8n* la D8 trenuri/(i# iar linia C02 are $alori mai ridicate de tra&ic. 4tarea teOnic* a reelei de cale &erat* din ,udeul br*ila este %n /eneral bun*. Ni$elul dot*rilor 'i starea teOnic* a liniilor nu -ermit $ite(e mai mari de I0 + 80 Pm/O. .ucr*rile de art* %nt8lnite -e reeaua de c*i &erate a ,udeului# suntE $iaductele# -odurile cu descOideri mai mari de 10 m 'i -odee cu descOideri %ntre 0#0 'i 10 m. Reeaua de ci na#i-a+ile )udeul Br*ila dis-une de &lu$iul Dun*rea# al doilea &lu$iu ca lun/ime %ntre &lu$iile !uro-ei# &iind sin/urul &lu$iu euro-ean care cur/e de la $est la est 'i un im-ortant drum &lu$ial internaional# cur/8nd -rin 10 *ri# are a&lueni %n alte 'a-te *ri 'i trece -rin -atru ca-itale de stat. Glu$iul Dun*rea str*bate ,udeul de la sud la nord# a$8nd un 'enal na$i/abil &lu$io+maritim -e -oriunea Br*ila+:alai+"ulcea+1C0 Pm+ 'i un 'enal na$i/abil &lu$ial dela intrarea %n ,ude -8n* la Br*ila# &iind -rinci-ala arter* de na$i/aie transeuro-ean* 3 coridorul C# care asi/ur* le/*turi -e a-* la =area Nea/r* 'i =area =editeran*.

23

Pe malul Dun*rii# %n intra$ilanul munici-iului Br*ila s+au de($oltat im-ortante (one -ortuare a$8nd ca obiecti$ acti$it*i comerciale# a-ro$i(ionarea 'i des&acerea -roduciei industriale# acti$it*i de (on* liber* 'i industrie constructoare# re-araii 'i %ntreinere a na$elor &lu$io 3 maritime. Punctul de trecere cu bacul la Br*ila / 4m%rdan# -entru -asa/eri 'i mi,loace auto s-re localitatea =*cin din )udeul "ulcea# reali(ea(* le/*tura cu Dobro/ea# %n (ona B*i la Pm 1I8UC00. Reeaua de ci aeriene Ln ,udeul Br*ila e2ist* un aero-ort utilitar la Ianca# a&lat %n administrarea Consiliului )udeean Br*ila# care cu toate c* dis-une de o in&rastructur* aero-ortuar* e2istent*# nu -oate &i &olosit -entru satis&acerea ne$oilor de trans-ort locale 'i re/ionale. !ste necesar un -ro/ram de reabilitare -entru a &i &olosit la ca-acitate. 2ona Li+er 7ona .iber* Br*ila aco-er* o su-ra&a* de 80 Oa 'i dis-une %n acest moment de trei -erimetre am-lasate %n (one strate/ice ale munici-iului Br*ila. Un -erimetru este situat %n zona " a danelor na$ale# a$8nd un sistem o-eraional dotat cu macarale de 0 tone# -lat&orm* de de-o(itare 'i -rocesare# la A*rs*tura. Alt -erimetru este situat %n zona D -lasat* c*tre centrul munici-iului Br*ila# la danele maritime# &iind dotat cu utilit*i moderne care -ot &i u'or ada-tate la s-eci&icul acti$it*ilor (onei libere. Cel din urm* -erimetru este situat %n zona & a danelor maritime# accesul &iind -osibil -rin %mbinarea mai multor cate/orii de trans-ortE maritim 'i &lu$ial# cale &erat* 'i rutier.5con&orm Planului ,udeean de trans-ort durabil 3IP"ANA+20086 5.<.9. >o !odrirea a!elor Re ur ele de a! de u!ra%a Princi-alele bazine hidro rafice a&late -e teritoriul ,udeului suntE Buzu ')alomia care cu-rinde marea -arte a ,udeuluiH Dobro ea-!itoral care cu-rinde Insula =are a Br*ilei din -artea estic* a ,udeuluiH Siret care cu-rinde cca. 3K din ,ude %n -artea de nord+$est. &acurile naturale de -e teritoriul ,udeului sunt de trei cate/oriiE clasto-carstice-lacuri de crovuri 5Ianca# Plo-u# .utul Alb#=o$ila =iresii6H limane fluviatile 5)irl*u# Ciulnia# Balta Alb*# .acul 4*rat+C8ineniH lacuri de meandru i de bra prsit 5lunca Dun*riiE Blaso$a# -e terasa C*lm*ui 3 4*rat Bato/u# Bentu Bato/u 'i %n a-ro-iere de Br*ila .acul 4*rat 6. alt* cate/orie a a-elor de su-ra&a* o constituie lacurile terapeutice srate# cu n*mol sa-ro-elic# 'i anumeE .acu 4*rat I 'i II# C8ineni B*i# =o$ila =iresii# Bato/u. 4e mai %nt8lnesc lacuri cu ap dulceE Blaso$a# Qeicua# Plo-u# .acul Dulce# Po-a# 'i amena,*rile -iscicole =*2ineni# :radi'tea# .utul Alb# Aultureni# Ie(na# 4eaca# 7*$oaia 'i )irl*u. Lntre braele &lu$iului Dun*rea e2ist* Insula =are a Br*ilei cu o su-ra&a* de CI.C00 Oa 'i Parcul Natural Balta =ic* a Br*ilei cu o su-ra&a* de 1C.02N Oa# din care 3.I2I Oa o constituie luciul de a-* al b*lilor 'i ie(erelor din aria -rote,at*. Re ur ele de a! u+teran Princi-alele resurse de a-* subteran* sunt cantonate %nE de-o(itele alu$ionare de lunc* 'i terasele Dun*riiH ac$i&erul a&erent >4tratelor de Gr*te'ti> 'i >Nisi-urilor de =osti'tea>. 0cviferul freatic din ,udeul Br*ila are o resurs* total* de I.I1D#DD l/s# din care resursa total* -otabil* are $aloarea de C83#00 l/s 5resursa de bilan6# iar restul de 0.830#8N l/s re-re(int* a-e ne-otabile. 0cviferul de adncime are o resurs* total* de 1C.0I2#80 l/s# din care resursa total* -otabil* 5resursa de bilan6 are $aloarea de 8 2ID#0 l/s# di&erena de N.2N8#C8 l/s re-re(ent8nd a-e ne-otabile. A-ele de ad8ncime# %n marea lor ma,oritate nu %nde-linesc condiiile de -otabilitate. Aolumele de a-* 2D

ca-tate din subteran sunt utili(ate -entru satis&acerea ne$oilor /os-od*re'ti care nu necesit* a-* de calitate 5industrie 'i &erme a/ricole6. !2ist* totu'i sisteme de alimentare cu a-* care ca surs* de a-* ac$i&erul de ad8ncime 5ora'ele Lnsur*ei 'i G*urei6. Ca!trile de u!ra%a din ,ude sunt -re(entate %n tabelul urm*tor E
Denumire !ri" Dun*re+COiscani Dun*re + :ro-eni Dun*re+COiscani
4urs* DateE C) Br*ila# 2008

Cur de a! Dun*re Dun*re Dun*re

Utili"ator6Localiti alimentate R.A. APA/m.Br*ila 4C )udeean* de A-* 4A/.ocalit*i din ,ude 4C CelOart Donaris 4A/m. Br*ila# COiscani

De+it med. @m<6"i; N00005VV6 1328D 5V6

Po!. de er#it 222000 31100 5V6

@I; -ri(a &olosita doar in ca( de necesitate# @II; debit autori(at -entru ambele ca-tari la Dunare/COiscani

Ca-tarea din &lu$iul Dun*rea asi/ur* cerina curent* de a-* -entru sistemul centrali(at ,udeean constituit dinE -ri(* de a-* 'i staie de tratare :ro-eniH conduct* de aduciune :ro-eni 3 Ianca# W R 800 mm# . R 3C#0 PmH conduct* de aduciune Urleasca 3 =o$ila =iresii# W R 200 mm# . R 11#0PmH conduct* de aduciune Ianca 3 Gaurei# W R D00 mm# . R 20#0 PmH conduct* de aduciune staia de -om-are :ro-eni 3 localitatea :ro-eni# W R 200mm 'i . R 1#0 Pm. Amenajarea +a"inului 8idro-ra%ic )udeul Br*ila se a&l* %n ba(inele in&erioare ale r8urilor Dun*re# 4iret# Bu(*u 'i C*lm*ui. =a,oritatea m*surilor de remediere sau -rote,are a resurselor de a-* -ri$esc aciuni %n ba(inele su-erioare ale acestora. Gactorul -rioritar de -resiune asu-ra a-elor de su-ra&a* 'i subterane %l re-re(int* &olosina a/ricol* e2cesi$* a terenului. Acest ti- de &olosin* se asocia(* 'i cu &enomenele de de'erti&icare 'i aridi(are a-*rute %n ultima -erioad* de tim-. Princi!alele lucrri 8idrote8nice e2istente %n ,ude suntE Deri#aii ,i aduciuni Pentru asi/urarea cerinei de a-* -otabil* 'i industrial* a -rinci-alilor consumatori din ,udeul Br*ila# e2ist* conducte de aduciune a a-ei# a$8nd ca loc de -ri(* &lu$iul Dun*rea. Cele mai im-ortante aduciuni suntE aduciunea Dunre ' )anca 5. R 3C#0 Pm# X R 2C0 l/s6H aduciunea !ieti ' *adu :oca ' Brila 5. R D1 Pm# X R 010 l/s6H aduciune Crleasca 3 =ovila =iresii 5. R 11#0Pm6H aduciune )anca ' Faurei 5. R 20#0 Pm6H aduciune staia de pompare (ropeni ' localitatea (ropeni 5. R 1#0 Pm6. Lucrri de :ndi-uiri ,i re-ulari"ri Aceste lucr*ri OidroteOnice au ca destinaie a-*rarea %m-otri$a inundaiilor a a'e(*rilor umane 'i a obiecti$elor socio+economice 'i diminuarea e&ectelor acestora. Ln ,udeul Br*ila -rinci-alele lucr*ri OidroteOnice suntE Endi uiri% -e &l. Dun*re 5sectoarele Br*ila# Noianu+COiscani# A*rs*tura# cu . R I#8Pm6H -e r. 4iret 5sectoarele .atinu 3 A*deni# N*moloasa 3 =*2ineni# Corbu AecOi# cu . R 0N#8Pm6 H -e r. Bu(*u 5 sectoarele .atinu 3 De'irai# =*2ineni 3 Raco$ia# =*r*loiu 3 :r*di'tea 3 4ute'ti# :r*di'tea de )os 3 Crestata# Nisi-uri 3 Dedule'ti# Nisi-uri 3 =oeseti# Nisi-uri 3 Cotu Ciorii# Nisi-uri 3 Ai'ani# cu . R N0#IPm6H -e r. C*lm*ui 5sectoarele C*lm*ui# Berte'tii de )os# cu . R 103#IPm6. :e ularizri% -e r. C*lm*ui# . R 0N#0PmH -e r. Bu(*u la 4ute'ti# . R 0#38Pm. 0prri de maluriE -e r. Bu(*u# la :r*di'tea 'i la Pitulai# . R 0#202PmH -e r. 4iret# la N*moloasa 'i la =*2ineni# . R 0#030Pm. 5.<.<. Ec8i!area 8idroedilitar a localitilor 20

Alimentarea cu a! 4isteme centrali(ate de alimentare cu a-* e2ist* %n toate cele -atru localit*i urbane munici-iul Br*ila 'i ora'ele G*urei# Ianca# Lnsuratei# -recum 'i %n 3I din cele D0 de comune ale ,udeului. )ur a de a! de u!ra%a este &lu$iul Dun*rea# re-re(ent8nd sursa -rinci-al* de alimentare cu a-*. Aceasta alimentea(* cele dou* sisteme (onale# 'i anumeE sistemul zonal #rila, din care sunt alimentate localit*ile Br*ila# COiscani 5COiscani# .acul 4*rat# A*rs*tura6# Ca(asu# A*deni 5A*deni# Baldo$ine'ti6. Ca-tarea a-ei din Dun*re se reali(ea(* -rintr+o -ri(* de mal# situat* %n dre-tul localit*ii COiscani. A-a ca-tat* este tratat* %n dou* staii de tratare# una la COiscani cealalt* la Br*ilaH sistemul regional -anca ) /ropeni+ Ca-tarea a-ei se &ace -rintr+o -ri(* de mal -e braul Calia al Dun*rii# %n (ona localit*ii :ro-eni. A-a ca-tat* este tratat* %n trei staii de tratareE :ro-eni# Ianca 'i =o$ila =iresii# care asi/ur* a-* -otabil* -entru ora'ul Ianca 'i 13 comune ast&elE ramura (ropeni 5staia de tratare :ro-eni6E :ro-eni# "icOile'ti# "u&e'tiH ramura )anca J =ovila =iresei 5staia de tratare Ianca6E Bordei Aerde# =ircea Aod*# 4urdila :*iseanca# :r*di'tea# 4ute'ti 'i 5staia de tratare =o$ila =iresii6E =o$ila =iresii# Raco$ia# :emenele# "raian# R8mnicelu.

)ur a de a! u+teran se caracteri(ea(* %n /eneral -rintr+un de&icit de debit. !2ist* totu'i sisteme de alimentare care au ca surs* de a-* ac$i&erul de ad8ncime# ora'ele Lnsur*ei 'i G*urei. Gronturile de ca-tare e2istente asi/ur* debitul necesar -entru consumul -ublic 'i /os-od*resc. +ursele de ap# at8t cele de su-ra&a* c8t 'i cele subterane# sunt e2-loatate la ca-acit*i ma2ime# -entru aco-erirea -ierderilor mari de a-* a-reciate laE Br*ila + D3KH Ianca + 30KH G*urei + 2NK. Consumul real de a-* %n localit*ile bran'ate la sistemele de a-* e2istente este determinat de $olumele lunare 'i anuale de a-* &acturate# ra-ortate la num*rul abonailor din &iecare sistem de alimentare cu a-*. Pentru localit*ile rurale care 'i+au reali(at sisteme locale de alimentare cu a-* %n inter$alul 20003 200C 5%n ba(a M:.I8C/1NNC# com-letat cu M: 103I/200D6 sistemele au &ost dimensionate -entru un debit s-eci&ic de 80 l/om/(i# la care s+au ad*u/at consumurile -entru animalele din /os-od*riile *r*ne'ti 'i industria local*# %n total cca. 100 l/om/(i. Dotrile in%ra tructurii de alimentare cu a! la ni$elul &iec*rei localit*i suntE Y munici!iul Brila& are sistem centrali(at de alimentare cu a-*# sursa de a-* a acestuia este &lu$iul Dun*rea. Ca-tarea a-ei se &ace -rintr+o -ri(* de mal# situat* -e canalul de aduciune al 4.C. "!R= !.!C"RICA 4.A. 3 4ucursala Br*ila. "ratarea a-ei brute -rele$ate se &ace -rintr+un -roces con$enional de tratare %n cele dou* staii de tratareE COiscani 'i Br*ila. Lnma/a(inarea a-ei se reali(ea(* %n dou* mari com-le2eE Radu Ne/ru 5un re(er$or de 20.000m3# o staie de re-om-are6 'i A-ollo 5ou* re(er$oare cu ca-acitatea total* de 20.000m 3# o staie de -om-are6. Reeaua de distribuie a a-ei -otabile %n munici-iu este inelar*# cu o lun/ime de D8D Pm 'i diametre $ariind %ntre 00 + 1.000 mm. AecOimea reelei de distribuie $aria(* %ntre 1 3 110 ani. Y ora,ul Ianca& alimentarea cu a-* se &ace din sistemul re/ional Ianca 3 :ro-eni. Lnma/a(inarea a-ei -otabile -entru ora'ul Ianca se reali(ea(* %n dou* re(er$oare# a$8nd ca-acit*ile de 800 m 3 'i 2.000 m3# am-lasate %n incint* comun* cu staia de tratare 'i /ru-urile de -om-are a a-ei %n reeaua de distribuie. Reeaua de distribuie a a-ei %n ora' 'i %n satele com-onente 5Plo-u# -ri'ene'ti# Peri'oru# Berle'ti# "irlele Giliului6 are lun/imea total* de 08#N Pm. Reeaua de distribuie a ora'ului are o 2I

lun/ime de 28 Pm. Bran'area consumatorilor la sistemul de alimentare cu a-* al ora'ul este reali(at* %n -ro-orie de CNK# iar contori(area %n -ro-orie de NNK. Y ora,ul Gn urei& are un sistem centrali(at de alimentare cu a-* -otabil*. 4ursa de alimentare cu a-* const* %n 0 &ora,e de medie ad8ncime# care dau un debit total de 1INm 3/O. Conducta de aduciune a a-ei# de la &ora,e la %nma/a(inare este %n lun/ime de N00 m. Lnma/a(inarea a-ei se &ace %n dou* re(er$oare de 000m3 'i 2000m3# situate %n incint* comun* cu staia de tratare a a-ei. Distribuia a-ei se &ace -rintr+o reea cu diametre de 100 mm# 200 mm# 200 mm. Bran'area consumatorilor este reali(at* %n -ro-orie de N3K#din care cca. 00K sunt contori(ai. Y ora,ul 'urei& are sistem -ro-riu de alimentare cu a-*. 4ursa de a-* a sistemului este a-a subteran*# ca-tat* -rin D &ora,e de mare ad8ncime# situate %n -erimetrul localit*ii )irl*u. Debitul total ca-tat este de cca. 13Im3/O. A-a ca-tat* din subteran este colectat* la staia de tratare + -om-are Nisi-uri# %ntr+un re(er$or cu ca-acitatea de 00 m3. Lnma/a(inarea a-ei -otabile se &ace %ntr+un re(er$or de 2.000 m3 'i un castel de a-* cu ca-acitatea de 300 m3. Reeaua de distribuie a a-ei -otabile are lun/imea de 18#8 Pm. Bran'area -o-ulaiei la reea este reali(at* %n -ro-orie de cca. NCK# iar contori(area este reali(at* N0K. ra'ul are -osibilitatea de a -relua a-* 'i din sistemul (onal :ro-eni 3 Ianca. !2ist* o aduciune Ianca 3 G*urei %n lun/ime de 20#0 Pm. Comunele care au alimentare cu a-* %n sistem centrali(at# au ca surse de a-* sursele de su-ra&a* 5com.COiscani# Ca(asu# A*deni# :ro-eni# "icOile'ti# "u&e'ti# "raian# Bordei Aerde# 4urdila+ :*iseanca# :r*di'tea# 4ute'ti# R8mnicelu# =o$ila =iresii# :emenele# Raco$ia# Ai(iru 'i Unirea6 'i sursele subterane de a-* 5com. Ro'iori# Dude'ti# B*r*/anu# Aictoria# Berte'tii de )os# )irl*u# 4alcia "udor# 4ile'tea# Romanu# "udor Aladimirescu# 4urdila :reci6. 4ursele de su-ra&a* sunt cele dou* sisteme de alimentare cu a-*# Br*ila 'i Ianca 3 :ro-eni# care sunt alimentate din &lu$iul Dun*rea. 4ursele subterane sunt surse inde-endente# reali(ate -rin di&erite surse de &inanareE M: 0CC/1NNC# M: I8C/1NNC 'i : C/200I. Canali"are a!e u"ate 4isteme de canali(are a a-elor u(ate e2ist* %n toate ora'ele ,udeului 5Br*ila# G*urei# Ianca# Lnsur*ei6 'i numai %n trei comune# Cire'u# :ro-eni 'i =o$ila =iresii. !-urarea a-elor u(ate colectate se &ace %n doar D localit*i# ora'ele G*urei# Ianca# Lnsur*ei 'i localitatea =o$ila =iresii. Ln -re(ent staiile din Lnsur*ei 'i =o$ila =iresii nu &uncionea(*. Dotrile in%ra tructurii de canali"are a a!elor u"ate la ni$elul &iec*rei localit*i suntE Y munici!iul Brila& are sistem mi2t -entru canali(area a-elor u(ate. 4istemul de canali(are &uncionea(* %n -ro-orie de N0K /ra$itaional# restul &iind sub -resiune. :eeaua de canale are o lun/ime total* de 2I2 Pm. Reeaua de canali(are nu aco-er* toat* trama stradal* a munici-iului. 4istemul are N staii de -om-are# am-lasate ast&el %nc8t s* -reia a-ele u(ate din colectoarele care nu -ermit e$acuarea /ra$itaional* %n emisar 5&l. Dunarea6. Reeaua de canalizare pluvial este subdimensionat* 'i nu -oate -relua tot debitul de a-e -lu$iale. Staia de epurare# %n curs de e2ecuie# este am-lasat* %n (ona de nord a localit*ii# -e malul st8n/ al Dun*rii# %n imediata $ecin*tate a di/ului de -rotecie %m-otri$a inundaiilor. Y ora,ul Ianca& are sistem unitar de canali(are# constituit din reea de colectoare, staie de pompare a apelor uzate i staie de epurare a a-elor u(ate# cu e$acuarea a-ei e-urat* %n r8ul Bu(*u. Reeaua de canali(are# care are lun/imea total* de 10#C0 Pm. 4taia de e-urare are ca-acitatea de -relucrare de 1080 m3/O# -rocesul de e-urare &*c8ndu+se %n dou* tre-teE mecanic* 'i biolo/ic*. Rece-torul e&luentului din staie este r8ul Bu(*u. Y ora,ul Gn urei& sistemul de canali(are al ora'ului &uncionea(* %n sistem unitar# deser$ind un num*r de 10 blocuri 'i instituiile e2istente %n ora'. Staia de epurare este am-lasat* %n -artea de nord a 2C

ora'ului# la circa 0#0 Pm de ultima locuin* 'i circa 1#0 Pm de (ona industrial*# situaie care nu cores-unde normelor sanitare -re$*(ute %n le/islaia din domeniu. Ln -re(ent staia nu &uncionea(*. Y ora,ul 'urei& canali(area a-elor u(ate se &ace %n sistem unitar. :eeaua de canalizare a a-elor u(ate are o lun/ime de 0Pm# 'i aco-er* doar (ona central* a ora'ului. Staia de epurare este dimensionat* -entru un debit de 22 l/sH din cau(a /radului a$ansat de u(ur* &i(ic* 'i moral*# nu -oate asi/ura e&luentului condiiile de calitate -re$*(ute %n normele %n $i/oare# &iind declarat* la ora actual* %n stare de conser$are. =a,oritatea localitilor rurale din ,ude nu dis-un de sisteme de canali"are sau staii de e-urare. .ocalit*ile limitro&e munici-iului Br*ila# COiscani 'i Ca(asu# sunt racordate la sistemul de canali(are al munici-iu# a-ele u(ate &iind trans-ortate -rin canalele colectoare s-re emisarul Dun*re. 4istemul de canali(are al ora'ului Ianca -reia o -arte din a-ele u(ate din I localit*ilor rurale. Comunele Cire'u# :ro-eni 'i =o$ila =iresii au reele de canali(are -e o lun/ime e2trem de mic*. Ln satul =o$ila =iresii e2ist* 'i staie de e-urare# cu ca-acitatea de 213mii m 3/an# a-a e-urat* &iind e$acuat* %n r8ul Bu(*u. Ln -re(ent# staia nu &uncionea(*# a&l8ndu+se %n -roces de reteOnolo/i(are. 4unt %n curs de reali(are sisteme de canali(are 'i staii de e-urare -entru comuna =*2ineni 3 sat =*2ineni 'i comuna =ircea Aod* 3 sate =ircea Aod* 'i Dedule'ti. Anali(a situaiei e2istente e$idenia(* !rinci!alele !ro+leme care sunt %n asi/urarea a-ei -otabile# a canali(*rii 'i e-ur*rii a-elor u(ate %n localit*ile ,udeului Br*ila# 'i anumeE Din -unctul de $edere al surselor de ap# ca-t*rile subterane sunt e2-loatate la ca-acit*i ma2ime# e2ist* -ierderi mari de a-* din reea 'i sustra/eri ile/ale de a-* din reea# -rin bran'amente ile/aleH Gora,ele de a-* subteran*# e2ecutate %nainte de anul 2000# sunt &oarte slab ecOi-ate din -unct de $edere al automati(*rii# iar instalaiile Oidraulice 'i Oidromecanice -re(int* u(uri &oarte mari. Din -unctul de $edere al 0nmagazinrii apei tratate* s+a constat ca o mare -arte din re(er$oare -re(int* u(uri mari la instalaiile Oidraulice. Ca-acit*iile de stocare# %n s-ecial %n mediul rural# sunt subdimensionate sau nu e2ist* de loc# reelele de distribuie &iind alimentate direct de la surs*H Din -unctul de $edere al staiilor de pompare a apei pota ile* o -arte dintre ecOi-amentele electromecanice a&erente nu mai cores-und# a$8nd durata de $ia* de-a'it*H Din -unctul de $edere al reelelor de distri uie a apei pota ile# $ecOime mai mare de D0 ani -entru un -rocent de 00K din lun/imea conductelor de a-* -otabil*H /rad a$ansat de u(ur* al acestoraH !2istena unor (one nou construite care nu dis-un de alimentare cu a-* %n sistem centrali(at. 5.<.=. Alimentarea cu ener-ie electric Producia ener-iei electrice Ln ,udeul Br*ila -rinci-alul &urni(or de ener/ie electric* este termocentrala Br*ila# a$8nd in com-onenta trei /ru-uri de cate 200 =Z si un /ru- de 330 =Z 5scos din &unctiune6 -e am-lasamentul caruia $a &i construita o noua unitate de 800 =Z. Ln 200D s+a reali(at reabilitarea /ru-ului 1 al centralei# /ru- care &olose'te at8t /a(e naturale c8t 'i -*cur*# -ut8nd &unciona &ie -e unul din cei doi combustibili# &ie -e ambii# %n di$erse -ro-orii. Prin moderni(area acestui /ru- s+a reali(at 'i o cre'tere a -uterii instalate de la 210 =Z la 230 =Z. .a ni$elul ,udeului e2ista %n &a(a de -roiecte trei centrale electrice eoliene -entru -roducerea ener/iei din surse re/enerabileE CC! Insur*eide 12I =Z# dou* C!! de C8 =Z 'i N0 =Z cu racordare %n staia D00/220/110/20PA .acu 4*rat. Tran !ortul ener-iei electrice 28

"eritoriul ,udeului este str*b*tut de urm*toarele ma/istrale de trans-ort a ener/iei electriceE + + linii de D00 PA 5.!A D00 PA6E .acul 4*rat 3 :ura IalomieiH C!" Br*ila :D 3 .acul 4*rat# Isaccea 3 .acul 4*rat# 4m8rdan 3 .acul 4*rat# Isaccea 3 4m8rdan circ.1# Isaccea 3 4m8rdan circ.2 linii de 220 PA 5.!A 220 PA6E Gile'ti + .acu 4*ratH C!" Br*ila :1 3 .acu 4*ratH C!" Br*ila :2 3 .acu 4*ratH C!" Br*ila :3 3 .acu 4*rat. Aolumul de instalaii 3 linii electrice aeriene 3 de trans-ort 5D00 PA 'i 220 PA6 este de 122 Pm. Di tri+uia ener-iei electrice a. &inii de 112 3VE Br*ila 3 Romanu 3 =*2ineniH Br*ila 3 Urleasca 3 Ianca 3 G*urei 3 )u/ureanu 3 ColeaH Br*ila 3 Lnsur*ei 3 :ura IalomieiH :ura Ialomiei 3 B*r*/anu 3 )u/ureanu 3 Ru'etuH Br*ila 3 COi'cani 3 .unca 3 .eb*da 3 7atna H Aolumul de instalaii linii electrice aeriene de 110 PAE .!A 110 P$ 3 DNN#0D Pm . %eele de distri uie pu lic de medie tensiune Ln ,udeul Br*ila reelele de medie tensiune de 20 PA sunt ma,oritare# mai &iind -re(ente 'i reelele de I PA. Aolumul de instalaiiE linii aeriene de medie tensiune 3 2I3I#0 Pm 510 Pm de I PAH linii subterane de medie tensiune 3 DND#32 Pm 530 Pm de I PA6. c.%eele de distri uie de 4oas tensiune Ln mediul rural 'i -arial %n mediul urban reelele de ,oas* tensiune sunt de ti- aerian 5.!A 0#D P$6 'i se %ntind -e o lun/ime de DD88#00 Pm. Ln mediul urban# %n (onele centrale / sistemati(ate# reelele sunt de ti- subteran 5.!4 0#D P$6 'i se %ntind -e o lun/ime de 0D3#CD Pm. Alimentarea reelelor de ,oas* tensiune se &ace din reelele de medie tensiune -rin intermediul a 213C -osturi de trans&ormare. )taii de tran %ormare a. +taii de transformare de sistemE .acu 4*rat 3 22D00 =AA U 22200 =AA U 2210 =AA 5%n curs de retoOnolo/i(are6 . +taii de 112 Vv562 3VE %n munici-iul Br*ila 5Pisc# Br*ilia# Port# Mi-odrom# Br*ila 4ud6# :ro-eni# Cu(a Aod*# Lnsur*ei# 4-iru Maret# .unca# .eb*da# 7atna# B*r*/anu# Dude'ti# Colea# )u/ureni# G*urei# Ianca# Urleasca# .acu 4*rat# Romanu# =a2ineni. )ndicatori ener etici% densitatea liniilor de medie tensiune + .!A 3 =" R 0#I0 Pm/Pm-H densitatea liniilor de ,oas* tensiune + .!A 3 )" R 0#3I Pm/Pm-H lun/imea reelei de =" a&erent* unui -ost + .!4 U .!A3="/-ost R 1#03 Pm/-ost de trans&ormareH lun/imea reelei de )" a&erent* unui -ost de trans&ormare + .!4 U .!A 3 =)/-ost R 1#00 Pm/-ost trans&ormare. + Di %unctionalitati C!" Braila a inre/istrat in anul 200C o de-asire cu 3#IK a cotei ma2ime alocate# adica a eliberat -este ratia stabilita circa 1C.000 tone de dio2id de carbon . Acest &a-t s+a -rodus intr+un conte2t s-ecial cand alte doua termocentrale a-artinand de "ermoelectrica# Doicesti si Bor(esti# nu -rea au a$ut acti$itate in 200C si a trebuit sa &ie su-linita -roductia acestora. /radul ridicat de u(ur* &i(ic* 'i moral* a unor ecOi-amenteH liniile electrice de trans-ort a ener/iei electrice nu au bene&iciat dec8t %n mic* m*sur* de re-araii ca-italeH liniile electrice subterane 5.!46 sunt %n -arte %n$ecOite# a$8nd de-*'it* $8rsta medie de &uncionareH meninerea tensiunii de I PA %n reelele de medie tensiuneH 2N

+ + + +

+ sisteme de iluminat -ublic de-*'ite &i(ic 'i moral# cu randamente luminoase sc*(ute la consumuri ener/etice mari# %n s-ecial %n mediul rural. Prioriti In acti$itatea de e2-loatare comercial* a instalaiilor de distribuie a ener/iei 'i acti$itatea de &urni(are a ener/iei este necesarE Reabilitarea staiilor electrice de 110/mtH Reabilitarea !.=.4.+4CADA H =onitori(area on+line a &uncion*rii trans&ormatoarelor de -utere 110/mt# a$8nd %n $edere c* acestea sunt cele mai costisitoare ecOi-amente dintr+o staieH .a medie tensiune# %n mod eta-i(at# unit*ile de trans&ormatoare cu ulei se $or %nlocui cu trans&ormatoare uscate# iar .!A de m.t. 'i ,.t. $or &i cu coronament com-act 'i conductoare -rei(olate# seciunea acestora &iind m*rit*H Introducerea# %n mod tre-tat a automati(*rilor %n reeaua de distribuie concomitent cu scurtarea lun/imii .!A de m.t. Pro/ramului de electri&ic*ri i se $a acorda %n continuare atenie &iind corelat cu cererea de ener/ie 'i cu de($oltarea reelelor . .ucr*ri de moderni(are 'i reteOnolo/i(are -entru -rinci-alele ti-uri de instalaii de distribuie ale 4DG!! Braila 5.inii electrice aeriene 'i subterane de 0#D PA# de mt 'i de 110 PA PA U P"# 4taii electrice 110PA/mt6

5.<.?. Alimentare cu ener-ie termica i -a"e naturale* retele de titei i !rodu e !etroliere Alimentare cu ener-ie termica )i teme de alimentare centrali"at cu ener-ie termic @)ACET; au &ost reali(ate %n =unici-iul Br*ila#%n ora'ele G*urei 'i Ianca# ele &iind %n -re(ent %ntr+un -roces de restr8n/ere. Cau(ele -rinci-ale ale acestei rest%n/eri sunt E e2tinderea reelelor de distribuie a /a(elor naturale# utili(area de surse de ener/ie termic* care &olosesc acest combustibil# cre'terea -reului ener/iei termice li$rat* centrali(at. In $unicipiul #rila sursa de -roducere a ener/iei termice 'i electrice CET II Brila* am-lasat* -e -lat&orma industrial* 4C CelOart 3 Donaris 4A# la o distan* de circa N#D Pm de (ona urban*# este ecOi-at* cu urm*toarele instalaii -rinci-aleE D ca(ane de abur $iuH 3 /ru-uri turbo/eneratoare de c8te 20 =Z. C!" Br*ila -oate debita o -utere electric* nominal* instalat* de C0 =Z 'i un debit total de abur $iu instalat %n ca(ane de I00 t/O. Centrala este %n -re(ent %n -atrimoniul -ublic al =unici-iului Br*ila# con&orm M: 1081/2001. 4taia de re/lare m*surare -redare 54R=P6 a&erent* C!" este racordat* la reeaua de trans-ort /a(e naturale a-arin8nd 4N":N "RAN4:A7 =edia'. Ca-acitatea 4R=P este de 20.000 m3N/O. In =unici-iul Br*ila# sistemul -rimar de reele termice de a-* &ierbinte are o lun/ime de circa N0 Pm# conductele &iind am-lasate at8t su-rateran# c8t 'i subteran. Alimentarea ora'ului se &ace -rin 2 ma/istrale de termo&icare care se rami&ic* dintr+o reea de trans-ort 2 DN N00 mm %n lun/ime de circa N Pm. 4istemul de alimentare centrali(at* cu ener/ie termic* 54AC!"6 al =unici-iului Br*ila este com-us din 08 -uncte termice urbane 'i din reelele termice de a/eni termici 5a-* cald* de %nc*l(ire 'i a-* cald* mena,er*6. In =unici-iul Br*ila sunt %n &unciune 'i un num*r de 12 centrale termice de cuartal 'i o central* termic* modular*# combustibilul &olosit &iind /a(ele naturale. 30

Consumatorii industriali deser$ii sunt am-lasai -e -lat&orma cOimic* COiscani# a/enii termici utili(ai &iind aburul de %nalt* 'i medie -resiune 'i a-a &ierbinte. Centrala termic* de (on* din oraul -anca nu mai distribuie ener/ie termic* -entru consumatorii urbani# iar centralele termice de cuartal din oraul 7urei 'i+au redus &oarte mult acti$itatea# cantitatea de ener/ie termic* li$rat* sc*(8nd de circa 10 ori %n 2000 &a* de 1NN0. Ga-tul c* %n aceste dou* localit*i e2ist* distribuii de /a(e naturale constituie soluia alternati$* comod* la alimentarea centrali(at* cu ener/ie termic*# -recum 'i -rinci-alul concurent al acesteia. In aceste localit*i# %n a-artamentele din cl*dirile de locuit condominiale sunt instalate microcentrale termice murale# dar 'i con$ectoare -e /a(e 'i# %n ca(uri i(olate# sobe -e combustibil solid. In celelalte localit*i ale ,udeului unde sunt reali(ate distribuii de /a(e naturale care alimentea(* 'i consumatorii casnici 5Ca(a'u# COiscani# 4ili'tea6# alimentarea cu c*ldur* 'i a-* cald* mena,er*# -recum 'i -re-ararea Oranei se reali(ea(* &olosind %n -rinci-al acest combustibil. In localit*ile &*r* distribuii de /a(e naturale sau %n care acestea nu sunt distribuite -o-ulaiei# -entru %nc*l(ire sunt &olosii combustibilii soli(i 5lemne 'i c*rbuni6# iar la dot*rile de interes -ublic 'i combustibilul licOid 'i /a(ele -etroliere licOe&iate 5:P.6 %n sistem mic+$rac. Pre-ararea Oranei se &ace cu butelii de ara/a(# dar 'i cu resturi $e/etale# %n s-ecial %n -erioada de iarn*. Prioriti& !&icienti(area 4AC!" -rin %nlocuirea sursei 5actuala C!" COi'cani6 -rintr+o central* %n co/enerare# ceea ce $a conduce la li$rarea c*tre utili(atorii &inali a ener/iei termice cu -arametrii cores-un(*tori 'i la un -re re(onabil# e2ist8nd 'i -osibilitatea asi/ur*rii unui /rad de re/lare la ni$elul &iec*rui utili(ator &inalH sto-area -ierderilor de ener/ie termic* la cl*dirile racordate la sistemul de alimentare centrali(at* cu ener/ie termic* 54AC!"6 %n localit*ile care bene&iacia(* de acest sistemH montarea unor sisteme moderne de racordare la 4AC!"# -recum 'i reabilitarea sistemelor de trans-ort 'i distribuie a a/entului termic -rimar reabilitarea 4AC!" %n -aralel cu reabilitarea termic* a cl*dirilor. >a"e naturale ,i %luide com+u ti+ile 4istemului naional de trans-ort al /a(elor naturale str*bate 'i teritoriul ,udeului Br*ila. Presiunea ma2im* de lucru a conductelor este de D0 bari. Din -unct de $edere al condiiilor de e2-loatare# la -resiunea de lucru de -este I bar# conductele intr* %n cate/oria conductelor de -resiune %nalt*. "eritoriul ,udeului Br*ila dis-une de resurse naturale de /a(e asociate din c8m-urile -etroli&ere situate %n (ona de $est a ,udeului# la )u/ureanu. [ieiul brut de la sonde trece -rin se-aratoare# iar de aici este introdus %n sistemul de trans-ort -rin conducte sau %n cisterne de cale &erat* s-re ra&in*rii# %n tim- ce com-onenta /a(oas* de la se-aratoare se introduce %n conductele de trans-ort a /a(elor s-re centrele -o-ulate 5ca( %n care este obli/atoriu s* &ie odori(ate6 sau sunt &olosite -entru utili(*ri -ro-rii %n cadrul scOelelor -etroli&ere. In /eneral# conductele de iei 'i /a(e asociate sunt am-lasate al*turat. In ,udeul Br*ila alimentarea cu /a(e se &ace %n -rinci-al -rin intermediul unor conducte de trans-ort de %nalt* -resiune care urm*resc 3 trasee -rinci-ale E Din (ona Isaccea intr* %n ,ude -rin (ona A*deni 5:alai6 dou* conducte de trans-ort /a(e naturale DN C00 mm 'i DN 1000 mm. Aceste conducte de trans-ort /a(e alimentea(* 5din (ona de la nord de A*deni6 dou* conducte care -leac* s-re =oldo$a 'i :alai 'i trei conducte 5DN 000# DN 800 'i DN I00 mm6# din care -rimele 2 au traseul s-re Bucure'ti -rin Ur(iceni 5DN 000 mm 3 :Oer/Oeasa 'i DN 800 mm 3 )u/ureanu6. 31

Acest nod im-ortant de la nord de A*deni este alimentat 'i dintr+o conduct* DN I00 mm# conducta im-ort /a(e Isaccea 3 :ro-eni 3 4ili'tea. conduct* de %nalt* -resiune de la 4"C 4ili'tea cu DN 300 mm alimentea(* munici-iul Br*ila -rin intermediul 4taiei de re/lare m*surare -redare 54R=P6 am-lasat* la Pm1 al 'oselei s-re Goc'ani# la intersecia cu DN 2B. Reeaua de re-artiie de medie -resiune conduce /a(ele s-re staiile de re/lare de sector 54R46# de unde /a(ele cu -resiune redus* sunt distribuite c*tre consumatori. Dou* conducte sunt -re$*(ute s* alimente(e consumatorii de la COi'cani 5Combinatul de celulo(* 'i C!"6. Ca-acitatea 4R=P a&erent* C!" este de 20.000 m3N/O. De la 4R=P -leac* o conduct* de medie -resiune DN 300 mm care alimentea(* localit*ile Ianca 'i G*urei 5DN 200 mm du-* trecerea -rintr+o staie de com-rimare a /a(elor6

=a,oritatea localit*ilor %n care s+au reali(at distribuii de /a(e naturale sunt am-lasate de+a lun/ul acestor conducte de trans-ort# -rin intermediul unor staii de re/lare m*surare -redare 54R=P6 -entru cobor8rea -resiunii /a(elor de %nalt* la medie 'i a-oi la redus*. Cea mai im-ortant* dis&uncionalitate din cadrul ,udeului %n ceea ce -ri$e'te alimentarea cu aze este constituit* din &a-tul c* %n&iinarea distribuiilor de /a(e naturale s+a reali(at numai %n (onele care sunt tra$ersate de conductele de trans-ort reali(ate %nainte de 1NN0. Cea mai im-ortant* dis&uncionalitate %n ce -ri$e'te reelele de transport aze naturale# o constituie &a-tul c*# %n con&ormitate cu .e/ea &ondului &unciar 18/1NN1# s+au &*cut %m-ro-riet*riri 'i -e terenurile de deasu-ra reelelor de trans-ort sau %n $ecin*tatea lor. De asemenea# nu e2ist* documentaii 'i -lanuri de urbanism actuali(ate la ni$elul -rim*riilor comunale# or*'ene'ti# a =unici-iului Br*ila 'i Consiliului )udeean care s* &ie -re(entate la 4.N.".:.N. "RAN4:A7 4.A. -entru a &i marcate traseele conductelor de alimentare din amonte 'i de trans-ort /a(e naturale 'i alte obiecti$e a-arin8nd "RAN4:A7. Pentru toate lucr*rile e2ecutate &*r* a$i(ul 4.N.".:.N. "RAN4:A7 4.A. =edia' %n (onele de -rotecie 'i si/uran* a conductelor este necesar* -re(entarea de c*tre cei %n cau(* a documentaiei a&erent* construciei con&orm .e/ii nr. 301 5.e/ea :a(elor6 'i a rdinului nr. DC / 21.0C.2003 -entru intrarea %n le/alitate. .ucr*rile de cre'tere a /radului de si/uran* a conductelor de trans-ort /a(e naturale %n (onele unde s+au reali(at construcii &*r* a$i(ul 4.N.".:.N. "RAN4:A7 4.A. =edia' se $or e&ectua -e cOeltuiala solicitantului acordului. Prioriti & reducerea consumului industrial de /a(e naturale# cre8ndu+se ast&el condiii -entru alimentarea consumatorilor casnici din reelele e2istenteH e2tinderea sistemului de trans-ort a /a(elor naturale s-re localit*ile im-ortante 'i %n care se ,usti&ic* %n&iinarea sistemelor de distribuie a /a(elor din -unct de $edere al densit*ii consumatorilor 'i al e2istenei in$estitorilor. Retele de titei ,i !rodu e !etroliere "eritoriul ,udeului Br*ila dis-une de re ur e naturale de iei din c8m-urile -etroli&ere situate %n (ona central* a ,udeului E Ianca# -ri'ene'ti# .i'coteanca# )u/ureanu# Cire'u. Conductele de trans-ort iei s+au montat din necesitatea le/*rii c8m-urilor -etroli&ere cu ra&in*riile %n$ecinate 'i# de asemenea# a -orturilor dun*rene 'i a -ortului Constana cu ra&in*riile a&late %n (ona -etroli&er* subcar-atic*. Aceste conducte# %n lun/ime de circa D000 Pm# &ac -arte din )i temul naional de tran !ort al ieiului* -a"olinei* conden atului ,i etanului @)NTT>CE;. 32

Conducta de trans-ort iei urm*re'te traseul Constana 3 Gete'ti 3 -ri'ene'ti 3 Ianca 3 staia de -om-are =*2ineni + Bor(e'ti# tra$ers8nd ,udeul Br*ila de la sud la nord# cu un racord DN 200 mm dins-re )u/ureanu. Conducta de trans-ort iei are diametrul DN 000 mm este am-lasat* la o ad8ncime de circa 1 m la creast*# iar -resiunea ma2im* de -om-are a ieiului este de D0 bar. Girma 4C C NP!" 4A Ploie'ti 5str.Anul 18D8 nr.1+36 este unicul concesionar al acestui sistem 'i are %n administare -e teritoriul )udeului Br*ila o conduct* ma/istral* de trans-ort iei \ 20; 5DN 000 mm6 B*r*/anu 3RAG ne'ti# -recum 'i trei conducte locale \ 8 0/8; 5DN 200 mm6. Pe teritoriul ,udeului Br*ila este am-lasat* 'i conducta de -roduse -etroliere Ploie'ti 3 Bu(*u 3 G*urei 3 Ianca 3 Br*ila 3 :alai# a$8nd DN 200 mm. Din aceast* conduct* se rami&ic* conducta s-re Gete'ti 3 Constana. Aceast* conduct* este -arte com-onent* a )i temului naional de tran !ort !rin conducte al !rodu elor !etroliere @)NTCPP;. .a ora actual* conductele acestui sistem sunt %n -atrimoniul =inisterului Ginanelor din cau(a &alimentului P!"R "RAN4 4A. Am-lasarea reelelor de iei 'i -roduse -etroliere# ca 'i a e2-loat*rilor -etroli&ere 'i de-o(itelor a&erente a condus la -oluarea accentuat* a solului 'i subsolului# iar de-*'irea duratei normale de &uncionare# u(ura conductelor# ca 'i -rele$*rile ile/ale de combustibili -ot conduce la incendii 'i e2-lo(ii. De asemenea# o -roblem* o constituie &a-tul c*# %n con&ormitate cu -re$ederile .e/ii 18/1NN1# s+au &*cut %m-ro-riet*riri 'i -e terenurile de deasu-ra reelelor de trans-ort sau %n imediata lor $ecin*tate# a,un/8ndu+se uneori la reali(area unor construcii ile/ale %n (ona de si/uran* a conductelor 'i/sau la di&icult*i %n reali(area %ntreinerii 'i re-araiilor# de'i .e/ea &ondului &unciar 18/1NN1 5cu com-let*rile ulterioare6 'i .e/ea -etrolului 238/200D conin -re$ederi e2-rese %n acest sens. Producia de iei# %n s-ecial# dar 'i cea de /a(e naturale au un im-act semni&icati$ asu-ra mediului# %n s-ecial asu-ra solului 'i a-elor &reatice 'i de su-ra&a*. Acti$itatea de trans-ort a ieiului -oate ridica -robleme din cau(a coro(iunii# &isur*rii# s-ar/erii conductelor# dar 'i din cau(a -rele$*rii ile/ale a &luidelor tran(itate. Prioriti& e2-loatarea durabil* a resurselor de -etrol 'i /a(e# reducerea riscului de -oluare a solului cre'terea si/uranei trans-ortului# sc*derea a/resiunilor in&racionale asu-ra conductelor. 5.<.B.)ur e re-enera+ile de ener-ie Potenialul s-eci&ic 'i studiile reali(ate %n anii -recedeni au determinat orientarea interesului s-re -roducerea ener/iei din alte surse dec8t cele con$enionaleE ener/ia solar*# eolian*# nuclear*. Cea mai im-ortant* resurs* re/enerabil* care -oate &i utili(at* %n -re(ent %n ,udeul Br*ila o constituie ener-ia olar* ,udeul a&l8ndu+se %n (ona de e&icien* ener/etic* II# (onarea ener/etic* re&erindu+se la /radul de aco-erire ener/etic* -e care %l -ot asi/ura sistemele -asi$e de %nc*l(ire solar*. Potenialul ener/iei solare al ,udeului Br*ila este de circa 0100 =)/m 2.an# iar al =unici-iului Br*ila de circa 0000 =)/m2/an. Ln ,udeul Br*ila e2ist* -atru sonde cu a!e -eotermale# dou* la Lnsur*ei# una la =iOai Bra$u 'i alta la Aictoria. A-a are o tem-eratur* la /ura sondei de N0]N0 oC. 4ondele a-arin 4.C. G RAD!@ 4.A. Bucure'ti 'i se a&l* %n custodia -rim*riilor locale. Actualmente aceste sonde nu sunt utili(ate. Ln ceea ce -ri$e'te utili(area ener-iei eoliane* la ni$elul ,udeului e2ista %n &a(a de -roiecte trei centrale electrice eoliene -entru -roducerea ener/iei din surse re/enerabileE CC! Insur*eide 12I =Z# dou* C!! de C8 =Z 'i N0 =Z cu racordare %n staia D00/220/110/20PA .acu 4*rat. 33

4ursele re/enerabile de ener/ie trebuie %ncor-orate unor i teme 8i+ride %n concordan* cu structura an$elo-ei cl*dirilor 'i cu caracteristicile disi-ati$e ale acesteia# cu modul de utili(are a cl*dirii 'i# de asemenea# cu condiiile climatice. Prioriti& utili(area ener/iei eoliene 'i a celei /eotermale utili(area ener/iei &oto$oltaice -entru -roducerea ener/iei electrice utili(area instalaiilor solare locale de -re-arare a a-ei calde mena,ere.

5.<.F. Telecomunicaii -eratorul de tele&onie R ="!.!C = 4.A. aco-er* cu reea automat* 5di/itala6 toate localit*ile ,udeului. De asemenea -iaa telecomunicaiilor din Br*ila este descOis* -entru toi o-eratorii de sisteme de tele&onie mobil* 5Aoda&one# ran/e# Cosmote# 7a--# Di/i=obil6. Ln -re(ent 5200C6 la o -o-ulaie de 3C3.8NC locuitori R ="!.!C = are 01.8N8 abonamente la tele&onie &i2a# ceea ce re-re(int* o densitate 5/rad de tele&oni(are6 de 13#N K. "rasee de fibre optice ce str*bat ,udeul suntE Br*ila 3 :alai H Br*ila 3 Insur*ei 3 4lobo(iaH Br*ila 3 Ianca 3 G*urei 3 Cire'u 3 Ulmu 3 Ru'euH Ianca 3 Bordei AerdeH Ianca 3 4ue'ti 3 :r*di'tea 3 4alcia "udorH Br*ila 3 4ili'tea 3 Romanu 3 =o$ila =iresii 3 :emenele 3 R8mnicelu 3 =*2ineni. "raseele de cablu coaGial de )+F+ i <+F+ ce sunt am-lasate %n teritoriul ,udeuluiE Bu(*u 3 G*urei 3 Ianca 3 Br*ila 3 :alaiH Br*ila 3 Lnsur*ei 3 [*nd*rei 3 4lobo(iaH Di %uncionaliti Cu toate ca in ultimii ani au &ost reali(ate o serie de am-li&icari ale retelelor de telecomunicatii# /radul de tele&oni(are a ,udetului ramane sca(ut. Nu toate localit*i ,udeului au aco-erire :4=. -eratorul Cosmote nu are semnal %n localit*ile =*ra'u# Grec*ei# [*c*u# 7*$oaia# Bato/u# "8rlele# :ro-eni# "u&e'ti# Bere'tii de 4us# .i'co$eanca# B*ndoiu. 5.=. 2ONI'ICAREA TERITORIULUI )udeul Br*ila se caracteri(ea(* -rin -redominana relie&ului de c8m-ie# cu a$anta,ul situ*rii %n (ona de lunc* a Dun*rii. Aceste condiii /eo/ra&ice in&luenea(* structura utili(*rii &ondului &unciar# a c*rui -rinci-ale caracteristici suntE + -ondere &oarte im-ortant* a terenurilor a/ricole 581K6# -onderea mare a terenurilor a/ricole determin* caracterul -redominant a/ricol al ,udeuluiH + -onderea -*durilor %n ,ude este deosebit de redus*H + ,udeul deine im-ortante su-ra&ee de luciu de a-*H situarea %n lunca Dun*rii este de asemenea unul dintre elementele determinante %n utili(area trenurilorH + structura terenurilor a/ricole este dominat* de terenurile arabile cu o -ondere de N0K din totalul a/ricolH e2ist* un -rocent mic de -*'uni58#0K6# terenuri cu $ii 51#2K6# li$e(i 50#2K6H + terenurile arabile sunt -redominante %n ,um*tatea estic* a ,udeului# dar sunt -re-onderente %n toate comunele 5doar D comune nu au -este 00K teren a/ricol din su-ra&aa total*6. + o $arietate relati$ mare %n utili(area terenurilor se -re(int* %n (onele din a-ro-ierea $*ilor R8ului C*lm*ui 'i a R8ului Bu(*u. Un s-eci&ic al teritoriul ,udeului %l constituie (onele de lunc* intern* ale Dun*rii %ntinse -e o lun/ime de C0 Jm %ntre Braul =*cin sau Dun*rea AecOe s-re Podi'ul Dobro/ei 'i un bra com-le2 3 Dun*rea cu brae secundare 5Aalciu# Cremenea# Calia 'i Cra$ia6. 3D

Ln urma desec*rilor s+a constituit (ona numit* )nsula =are a Brilei, cu pondere de peste $#H a terenurilor arabile In zonele de teren a ricol . Ast*(i o -arte a braelor de -e malul st8n/ &uncionea(* %n re/iuni de -rotecie natural* ca /arc 2atural Balta =ic a Brilei+ 1erenuri cu destinaie special @con&orm .e/ii nr. 0D/1NN8# rdinului =.PA" N1/1NN16 cu-rindE terenuri &olosite -entru trans-orturi# terenuri &olosite -entru construcii 'i instalaii OidroteOnice# de trans-ort al ener/iei electrice 'i /a(elor naturale# e2-loat*ri miniere 'i -etroliere# -la,ele# re(er$aiile# monumentele naturii# ansamblurile 'i siturile istorice 'i altele asemenea. 7ona .iber* Br*ila deine o su-ra&a* de 80 Oa 'i dis-us* %n trei -erimetre am-lasate %n (one strate/ice ale munici-iului Br*ilaE -rimul -erimetru este situat %n (ona 2 a danelor na$ale# la A*rs*turaH al doilea -erimetru este situat %n (ona 3 la danele maritimeH al treilea -erimetru este situat %n (ona 1 a danelor maritime# accesul &iind -osibil -rin %mbinarea mai multor cate/orii de trans-ortE maritim 'i &lu$ial# cale &erat* 'i rutier. In cadrul intra$ilanului localit*ilor sunt -re$*(ute (one cu destinaie s-ecial* cu caracter urban &ormat* dinE unit*i militare# unit*i a-arin8nd ser$iciilor s-ecialeH -enitenciareH unit*i de -rotecie ci$il* 'i de -a(* contra incendiilorH unit*i de -oliie. Asu-ra acestor terenuri se &ac a-recieri la ni$el de Plan Urbanistic :eneral. Zonificarea teritoriului du-* criterii re&eritoare la -otenialul natural# demo/ra&ic 'i economic cu-rinde areale caracteri(ate de o relati$* omo/enitateE + zona periurban a municipiul Brila# caracteri(at* de concentrare a -o-ulaiei# acti$it*ilor economice 'i in&rastructurii teritoriale + cu-rinde munici-iul Br*ila# comunele limitro&e COiscani# Ca(asu# A*deni# %ntin(8ndu+se de+a lun/ul Dun*rii -8n* la :ro-eni+ cu -otenial -entru de($oltarea industriei 'i ser$iciilor -rin $alori&icarea structurilor economice e2istente# a -otenialului demo/ra&ic# a in&rastructurii de trans-ort 'i a cadrului natural o&erit de situarea -e malul Dun*rii# (one lacustre 'i %m-*duriteH + zona central a ,udeului situat* -e -rinci-alele artere de trans-ort rutier 'i &ero$iar -e a2ul dia/onal s-re G*urei# unde se %nre/istrea(* relati$ dinamism economic %n localit*ile urbane Ianca 'i G*urei# comunele "raian# =o$ila =iresii# )irl*uH acti$it*ile economice sunt com-le2eE industriale# a/ricole 'i de ser$iciiH + zona sud-estic# a$8nd ca -uncte de dinamism economicE ora'ul Lnsur*ei 'i comunele Cire'u# B*r*/anul# 4t*ncua# Grec*ei + unde se de($olt* acti$it*i a/ricole im-ortante 'i de ser$iciiH + zona comunelor limitrofe din latura nord-vestic a 9udeului # unde -redomin* acti$it*ile a/ricole# li-sesc cele industriale# iar -o-ulaia este a&ectat* de declin demo/ra&icH o e2ce-ie este comuna =*2ineni unde se de($olt* acti$it*i ale industriei -relucr*toare# al*turi de cele a/ricole# e2ist8nd un -otenial im-ortant de di$ersi&icare a acti$it*ilor economiceH + zona comunelor din )nsula =are a Brilei + cu accesibilitate redus* 'i -redominan* a acti$it*ilor a/ricole. Prioritile cu -ri$ire la armoni(area de($olt*rii %n teritoriu au un caracter com-le2E cre'terea rolului re/ional al munici-iului Br*ila -rin m*suri concertate de de($oltare reabilitarea -atrimoniului cultural construit din munici-iul Br*ila %ncura,area sectoarelor economice -er&ormante de($oltarea controlat* a e2tinderii intra$ilanelor %n (onele de dinamism economic -rote,area (onelor naturale din -atrimoniul naional 'i a obiecti$elor cu destinaie s-ecial* $alori&icarea %n sco- turistic a -atrimoniului natural s-eci&ic $alori&icarea -rin turism a -atrimoniului natural %n corelare cu -atrimoniul cultural 30

cre'terea ni$elului de urbani(are a localit*ilor urbaneE ecOi-area teOnico+edilitar* a localit*ilor urbane Ianca# Insur*ei# reabilitarea 'i e2tinderea %n ora'ul G*ureiH reabilitarea &ondului construit# reabilitarea s-aiilor -ublice din centrul localit*ilorH de($oltarea ser$iciilor -ublice de s*n*tate# educaie 'i cultur* di$ersi&icarea acti$it*ilor economice %n localit*ile rurale %n acord cu -otenialul endo/enE de($oltarea acti$it*ilor industriale# turismul rural# ser$icii de de-o(itare/trans-ort s.a.# -romo$area acti$it*ilor tradiionale de($oltarea reelei de trans-ort 'i a trans-ortului -ublic %ntre localit*i. 9. )TRUCTURA )OCIO/DE0O>RA'IC3 E#oluia !o!ulaiei

.a 1 ianuarie 2008# -o-ulaia ,udeului Br*ila num*ra 3I3NCN locuitori# din care 23I0N0 locuitori %n mediul urban 'i numai 12C38N %n mediul rural. Anali(a dinamicii -o-ulaiei ,udeului Br*ila %ntre anii 2000 'i 200I a de($*luit o sc*dere a -o-ulaiei totale cu D#CK# -o-ulaia urban* a (onei sc*(8nd cu I#DK 5la ni$el de munici-ii 'i ora'e6# iar -o-ulaia rural* a (onei %nre/istr8nd o sc*dere cu numai 1#3K. Pe teritoriul ,udeului Br*ila cele mai im-ortante sc*deri de -o-ulaie s+au %nre/istrat %n ora'e 'i numai i(olat %n rest. 32 dintre cele D0 de comune ale ,udeului se %ncadrea(* %n inter$alul de $ariaie ^0K. Den itatea !o!ulaiei Densitatea -o-ulaiei %n ,udeul Br*ila este de CC#1 locuitori/Pm_# $aloare mai sc*(ut* dec8t cea de la ni$el naional5 N0#0 locuitori / Pm2# la 1 iulie 200I6. Densitatea -o-ulaiei %n munici-ii 'i ora'e este 018#N locuitori/Pm_# iar %n comune aceasta are $alori sc*(ute 3 2N#8 locuitori/Pm_. Po-ulaia este &oarte concentrat* %n munici-iul Br*ila# densitatea -o-ulaiei a$8nd $aloarea de DN3I#I locuitori/Pm_# urmat* de ora'ul G*ureiE 223#0 locuitori/Pm_. .a e2trema cealalt*# ora'ul Lnsur*ei are o densitate mai mica cOiar dec8t a multor localit*i ruraleE 3D#D locuitori/Pm_. )tructura !o!ulaiei !e medii* eKe ,i -ru!e de #$r t )udeul Br*ila %nre/istra %n 200I o -o-ulaie total* de 3ICII1 locuitori# a c*ror distribuie -e medii esteE I0#2K %n urban 5cu cca 10 -rocente mai mare dec8t la ni$el naional si re/ional6 'i 3D#8K %n rural# -ondere mult mai mic* dec8t cea %nre/istrat* la ni$el de ar* sau re/iune. Ln ceea ce -ri$e'te structura -e se2e a -o-ulaiei (onei studiate aceasta nu di&er* de cea %nre/istrat* la ni$elul *rii. Reali(8nd o anali(* a structurii -e se2e a -o-ulaiei -e medii se obser$* c* -onderea &emeilor este mai ridicat* %n mediul urban# &iind de 02#0K# &a* de mediul rural unde atin/e doar $aloarea de DN#NK. Pentru a anali(a e$oluia unei -o-ulaii este necesar s* cunoa'tem structura ei pe vrste -recum 'i -rinci-alii indicatori ai micrii naturale 5natalitate 'i mortalitate6 'i ai micrii mi ratorii+ Ln ultimii 0 ani -o-ulaia ,udeului Br*ila a cunoscut un u'or -roces de %mb*tr8nire# %n sensul c* -onderea -o-ulaiei $8rstnice 5%n $8rst* de I0 de ani 'i -este6 a crescut de la 10#3K %n 2002 la 1I#0K %n 200I# iar concomitent -onderea -o-ulaiei tinere 50+1D ani6 a %nre/istrat o sc*dere de la 1I#2K la 1DK. Piramida $8rstelor -entru )udeul Br*ila la ni$elul anului 200I ne indic* &a-tul c* se/mentul cu cea mai mare re-re(entare %n -o-ulaie este cel al -ersoanelor %ntre 30 'i 3N de ani# urmat &iind de cele %ntre 30 'i 3D de ani 'i 20 'i 2N de ani. Cu toate acestea din %n/ustarea ba(ei -iramidei se -oate obser$a o sc*dere dramatic* a natalit*ii %n ultimii 10 ani. Calitatea# am-loarea 'i ritmul $ieii socio+economice %n (ona studiat* sunt direct in&luenate de e$oluia demo/ra&ic* %n /eneral 'i de mi'carea natural* 'i de -rocesul de %mb*tr8nire demo/ra&ic* %n 3I

s-ecial. !&ectele acestora -ot &i -use %n e$iden* de raportul de dependen du-* 5ra-ortul dintre -o-ulaia %n $8rst* de munc* 510+ID ani6 'i restul -o-ulaiei6 'i ne arat* sarcina social* -e care o su-ort* se/mentul -o-ulaiei adulte. Pentru ,udeul Br*ila acest indicator %n 200I are $aloarea de D38` 5 IDC#1 %n urban# 3DI#N %n rural6# $aloare a&lat* -este media -e ar* 3 D33` 5DI1#D %n urban# D33#0 %n rural;# ceea ce %nseamn* c* 1000 de -ersoane %n $8rst* de munc* susin D38 de -ersoane inacti$e# deci sarcina social* a -o-ulaiei %n $8rst* de munc* din (ona studiat* este mai mare dec8t cea -e care o su-ort* -o-ulaia *rii din aceea'i cate/orie. Durata medie a $ieii %n ,udeul Br*ila se situea(* -uin sub media -e ar*. Din 2002 %n 200I aceasta a crescut at8t la b*rbai 5cu 1#N ani6 c8t 'i la &emei 50.I ani6. Cre'terea duratei medii a $ieii a &ost mai -re/nant* %n mediul rural al ,udeului# de la IN#C8 ani %n anul 2002 la C2#C8 ani %n 200I. Po!ulaia du! etnii Du-* etnie# -o-ulaia ,udeului Br*ila este destul de omo/en*. Ast&el# ma,oritatea locuitorilor ,udeului Br*ila 5NC#2K6 s+au declarat la recens*m8ntul din martie 2002 ca &iind rom8ni# 1#IK romi# 0#NK ru'i+li-o$eni 'i 0#3K alte naionalit*i. Aceast* distribuie di&er* semni&icati$ de cea %nre/istrat* la ni$el naional# unde rom8nii re-re(int* numai 8N#0K iar alte etnii 10#0K. Po!ulaia du! reli-ie Din -unct de $edere al reli/iei# la recens*m8ntul din anul 2002# N8#1K din -o-ulaia ,udeului era ortodo2*# 0#CK cre'tin* de rit $ecOi# 0#3K romano+catolic* 'i 0#NK de alt* reli/ie. Ln mediul rural# numai 0#8K din -o-ulaie a-arine unei alte reli/ii dec8t cea ortodo2*# %n tim- ce %n urban num*rul acestora este mult mai mareE 1#2K sunt cre'tini de rit $ecOi iar 0#NK de alt* reli/ie. 0i,carea natural ,i mi-ratorie Dintre com-onentele care determin* e$oluia -o-ulaiei se remarc* ca im-ortan* cele dou* ti-uri de mi'c*ri ale -o-ulaieiE micarea natural 5natalitatea 'i mortalitatea6 'i micarea mi ratorie . Ln anul 200I %n ,udeul Br*ila rata natalit*ii a$ea $aloarea de 8#I`# $aloarea %nre/istrat* %n rural &iind mult mai mare dec8t cea %nre/istrat* %n mediul urban 5N#I` &a* de 8#1`6. Ln urma anali(ei com-arati$e rural+urban %ntre anii 2000 3 200I se constat* o sc*dere a natalit*ii la ni$elul ambelor medii# mult mai accentuat* %ns* %n rural 5de la 11#8` la N#I`6. Rata natalit*ii %n Br*ila este %ns* mult mai mic* dec8t cea %nre/istrat* la ni$el naional. Rata mortalit*ii a$ea %n 200I %n ,udeul Br*ila $aloarea de 12#D` $aloare su-erioar* celei %nre/istrate -entru Rom8nia 512 `6. Rate ale mortalit*ii deosebit de mari 5-este 20`6 se %nre/istrea(* %n localit*ile "udor Aladimirescu# Raco$ia# 4coraru Nou 'i :emenele. De &a-t# 3I din cele DD de localit*i studiate au rate de mortalitate situate -este media -e ,ude. 4-orul natural este un indicator care re&lect* ecOilibrul e2istent %ntre natalitate 'i mortalitate. 4-orul natural -entru (ona de re&erin* %nre/istrea(* o $aloare ne/ati$* 5+3#8`6. =i raia re-re(int* totalitatea stabilirilor 'i -lec*rilor cu domiciliu %nre/istrate la ni$elul (onei studiate# iar datele care re&lect* acest &enomen demo/ra&ic arat* c* %n (ona su-us* anali(ei demo/ra&ice s-orul mi/rator %nre/istra %n 200I o $aloare ne/ati$* de +3#1`# cu o di&eren* semni&icati$* %ntre cele dou* medii# +0#1` %n urban# &a* de 0#0` %n rural. Sporul anual al populaiei, calculat lu8nd %n considerare at8t s-orul natural c8t 'i mi/raia net*# %n ,udeului Br*ila %n 200I a &ost de +I#N`. Re ur e de munc Anali(area datelor statistice &urni(ate de Institutul Naional de 4tatistic* -rin Gi'a .ocalit*ii -ri$ind resursele de munc* ale ,udeului Br*ila la 1 ianuarie 2002 'i 1 ianuarie 200I -rin indicatorii s-eci&ici 5resursele de munc*# -o-ulaia acti$*# -o-ulaia ocu-at*# 'omerii6 a rele$at urm*toareleE 3C

4+a obser$at c* de'i resursele de munc* cresc %n -erioada anali(at* cu a-ro2imati$ 2#NK# -o-ulaia acti$* %nre/istrea(* o u'oar* sc*dere# iar cea ocu-at* este %n sta/nare. Cre'terea %nre/istrat* de resursele de munc* se -oate e2-lica 'i -rin &a-tul c* a crescut $8rsta de -ensionare %n -erioada 2002+ 200I 'i de asemenea le/islaia muncii a acordat -ensionarilor dre-tul de a se an/a,a -entru a+'i su-limenta $eniturile. Dac* rata de ocupare a resurselor de munc s+a meninut la un ni$el relati$ constant %n 200I 500#8K6 com-arati$ cu 2002 500#3K6# e2ist* o tendin* de sc*dere %n ca(ul ratei de activitate a resurselor umane %n 200I &a* de 2002 de la I1#D#NK la 0I#NK. Rata oma9ului are o e$oluie -o(iti$* dac* com-ar*m $alorile %nre/istrate %n 200I cu cele din 2002# %nre/istr8nd o sc*dere de la 11K la 0#CK. Cea mai mare -ondere a populaiei inactive o re/*sim %n mediul rural# aceasta re-re(ent8nd -este I0K din totalul -o-ulaiei inacti$e a ,udeului 'i circa D1K din -o-ulaia total* a ,udeului. At8t %n mediul rural# c8t 'i %n mediul urban# -onderea -ersoanelor inacti$e de se2 &eminin o de-*'e'te -e cea a inacti$ilor de se2 masculin. Ln -erioada 2002 3 200I numrul mediu de salariai ai ,udeului Br*ila a urmat un trend u'or ascendent cresc8nd cu a-ro2imati$ 1K. Pe sectoare ale economiei naionale# salariaii erau distribuii ast&elE C#0K + %n sectorul -rimar# DN#CK + %n sectorul secundar# D2#8K + %n sectorul teriar. Acti$it*ile economice care se remarc* -rin num*rul mare de ocu-ai suntE a/ricultura# $8n*toarea 'i sil$icultura# industria -relucr*toare# comerul 'i construciile. Ponderea salariailor %n totalul -o-ulaiei ocu-ate a ,udeului -e acti$it*i economice %nre/istrea(* $alori sc*(ute %n ca(ul urm*toarelor acti$it*iE a/ricultur* 5N#3K6# construcii 50NK6# trans-ort# de-o(itare 'i comunicaii 5ID#8K6 'i tran(acii imobiliare 5IIK6 Ln -erioada 200D+200C# rata 'oma,ului a a$ut o e$oluie -o(iti$*# %nre/istr8nd o sc*dere de D#C -uncte -rocentuale ale ratei 'oma,ului# mult mai s-ectaculoas* dec8t sc*derea %nre/istrat* la ni$el re/ional 52#0 -uncte -rocentuale6 'i naional 52#2 -uncte -rocentuale6. De'i# at8t %n ca(ul b*rbailor c8t 'i %n cel al &emeilor rata 'oma,ului a cunoscut sc*deri semni&icati$e# este %n/ri,or*tor &a-tul c* rata 'oma,ului %n r8ndul b*rbailor are o $aloare de dou* ori mai mare dec8t %n ca(ul &emeilor Pro-no"a !o!ulaiei 9AAB/9A9? Din anali(a situaiei e2istente cu -ri$ire la stadiul de de($oltare socio+demo/ra&ic* a ,udeului Br*ila# re(ult* c*# %n -ro&il teritorial# se mani&est* o serie de dis&uncionalit*i %n de($oltarea armonioas* 'i ecOilibrat* a (onelor 'i localit*ilor acestuia# cu e$oluii s-re situaii critice # care necesit* m*suri de atenuare 'i eliminare -rin -olitici s-eci&ice. Ln elaborarea -roiect*rii demo/ra&ice a -o-ulaiei ,udeului Br*ila s+a utili(at metoda /lobal* -e ba(a s-orului mediu anual de cre'tere coroborat* cu Proiectarea -o-ulaiei Rom8niei %n -ro&il teritorial -8n* %n anul 2020 elaborat* de IN4. Ln -erioada 200I+2020# la ni$elul ,udeului Br*ila se $or %nre/istra sc*deri ale -o-ulaiei cu a-ro2imati$ 18#NK. De remarcat &a-tul c* %n mediul urban e$oluia descendent* a -o-ulaiei este mult mai accelerat* dec8t %n mediul rural 5+1N.NK %n urban &a* de +1C.2K %n rural6. Ln 1N din cele DD de localitai ale ,udeului sunt -reconi(ate diminu*ri ale -o-ulaiei de -este 20K. Distribuia -e $8rste a -o-ulaiei ,udeului Br*ila# con&orm Proiect*rii -o-ulaiei Rom8niei %n -ro&il teritorial -8n* %n anul 2020 elaborat* de Institutul Naional de 4tatistic*# $a a$ea urm*toarea e$oluieE + %n ci&re absolute -o-ulaia $a sc*dea la ni$elul tuturor /ru-elor de $8rst*# cea mai mare -ierdere de -o-ulaie &iind -reconi(at* %n r8ndul -o-ulaiei adulte 5000D2 -ersoane6# urmat* &iind de -o-ulaia t8n*r* 51CCIN -ersoane6. Po-ulaia de I0 ani 'i -este $a %nre/istra o cre'tere -rocentual* 5ca -ondere %n -o-ulaia total*6 de 3#DK# 'i o sc*dere %n ci&re absolute de a-ro2imati$ 1200 -ersoane. 38

-o-ulaia urban* $a cunoa'te o descre'tere mai -uternic* dec8t cea %nre/istrat* %n mediul rural.

=*surile destinate reducerii &enomenelor demo/ra&ice ne/ati$e trebuie s* se ba(e(e -e relansarea economic*. De'i de($oltarea economic* nu conduce %n mod necesar la o cre'tere demo/ra&ic* ba(at* -e s-or natural# ea ar stimula# %ntr+o mai mare m*sur*# reducerea emi/r*rii din (on*. Cre'terea -o-ulaiei %n $8rst* de I0 de ani 'i -este conduce la ne$oi ridicate %n ceea ce -ri$e'te ser$iciile de s*n*tate 'i asisten* social* 'i la cre'terea cOeltuielilor sociale datorit* -resiunii acestei cate/orii de -o-ulaie asu-ra -o-ulaiei acti$e.

<. )TRUCTURA ACTI.IT31ILOR ECONO0ICE <.5. A>RICULTURA* )IL.ICULTURA* PI)CICULTURA <.5.5.Potenialul %unciar Structura utilizrii terenurilor este ada-tat* &ormei de relie& -redominante# c8m-ia -recum 'i e2istenei lucr*rilor de amena,are 'i ameliorare &unciar*. caracteristicile cate/oriilor de &olosin* a &ondului &unciar re-re(int* o bun* o-ortunitate de des&*'urare a unor acti$it*ii economice $iabile 'i -ro&itabile %n di$erse sectoare de acti$itate ale economiei rurale din ,udeului Br*ila. )udeul Br*ila are o structur* a &ondului &unciar &a$orabil* de($olt*rii sectorului a/ricol# datorit* -onderii ridicate a terenurilor a/ricole# care la s&8r'itul anului 200C# %nsumau 81#DK din su-ra&aa total* a ,udeului. "erenurile &orestiere ocu-* 0#NK din su-ra&aa total* 528300 Oectare6 &iind e2trem de sc*(ute %n ra-ort cu media naional* 528K6. caracteristic* deosebit de im-ortant* a ,udeului Br*ila este dat* de -onderea %nsemnat* ocu-at* de a-e 'i b*li 5I#0K6# -ondere a-roa-e dubl* &a* de media naional* 53#0K6. Ln condiiile trecerii la economia de -ia* ma,oritatea com-onentelor &ondului &unciar au &ost -ri$ati(ate %ntr+o -ro-orie considerabil*E IN#1K din su-ra&aa ,udeului. *erenuri agricole =odelul structural al &ondului &unciar a/ricol o&er* -osibilit*i semni&icati$e de de($oltare a economiei rurale# -rin -racticarea unei a/riculturi di$ersi&icate# cu lar/i -osibilit*i de %mbinare a ramurilor 'i de de($oltare a unei a/riculturi com-le2e. .a s&8r'itul anului 200C cea mai mare -ondere %n structura &ondului &unciar a/ricol a &ost deinut* de terenurile arabile 5N0K6 care au &ost urmate de -*'uni 58#0K6. 4e -oate discuta# %n ca(ul ,udeului Br*ila# de e2istena unei -onderi %nsemnate a terenurilor arabile# care se situea(* mult deasu-ra mediei naionale 5ID#0K6. Ponderea celorlalte cate/orii de &olosin* este redus* ele %nsum8nd %m-reun* numai 10K din totalul su-ra&eei a/ricole. Prin a-licarea le/ilor &ondului &unciar# %n ,udeul Br*ila# -onderea terenului a/ricol a&lat %n -ro-rietate -ri$at* a crescut an de an# a,un/8nd %n anul 200C s* re-re(inte o -ondere de 80K. =odelul structural al &ondului &unciar a/ricol o&er* -osibilit*i semni&icati$e de de($oltare a economiei rurale# -rin -racticarea unei a/riculturi di$ersi&icate. Anali(a la ni$el de localitate a ponderii punilor a condus la identi&icarea unor microsisteme rurale# %n &uncie de ariile de con$er/ent* /eo/ra&ic* &a$orabile acestor cate/orii de &olosin*E (ona de sud+est se caracteri(ea(* -rin -re(ena unor comune %n care -onderea -*'unilor 'i a &8neelor deine $alori mai reduse de DKH (ona $estic* a ,udeului unde sunt locali(ate o serie de comune care dein -*'uni 'i &8nee %ntr+o -ondere cu-rins* %ntre 2D#C0K 'i DI#31K.

3N

!onderea viilor i livezilor 0n suprafa agricol total de&ine'te# %n sens statistic# o-ortunit*ile economice de care anumite (one rurale ale ,udeului -ot bene&icia. Ln anul 200I# %n ,udeul Br*ila viile -re(entau urm*toarea structuraE 18K $ie altoit* 'i 82K $ie Oibrid*. Acest &enomen a a$ut loc contrar tendinei *rilor euro-ene care au eliminat $iile Oibride. Un -otenial viti.pomicol mai %nsemnat se /*se'te %n comuneleE "icOile'ti# Ai(iru# "u&e'ti 'i Bere'tii de )os. <.5.9. Calitatea olurilor Calitatea solului este determinat* de &actori naturali cum sunt relie&ul# clima# $e/etaia# tim-ul# dar 'i de &actori antro-ici. Datorit* uni&ormit*ii condiiilor -edoclimatice# %n ,udeul Br*ila s+a de($oltat o /am* de soluri mai -uin $ariat*E cerno(iomurile carbonatice cu $ariantele lor a&ectate de Oidromor&ie# soluri nisi-oase 5cca. 20ooo Oa6# solurile alu$iale# inclusi$ alu$iunile 5cca. 100000 Oa6# solonceacurile 'i soloneurile 5cca. 0D000 Oa6. "erenurile a/ricole se clasi&ic* din -unct de $edere /eomor&olo/ic %n urm*toarele clase -rinci-aleE I. Clasa cernisoluri 5molisoluri6E Pastano(iomuri 5soluri balane6# cerno(iom 5ti-ic# cambic6# &aeo(iomH II.Clasa Oidrisoluri 5Oidromor&e6E /leisol 5laco$iste# sol /leic6H III. Clasa solurilor Oalomor&eE solonceac# solonet IA.Clasa solurilor nee$oluate 5-rotisolurilor6E re/osol# -samosol# alu$iosol 5sol alu$ial# -rotosol6 Restriciile calit*ii solurilor# cu re&erire la de/radare 'i -otenialul -roducti$ redus# se re/*sesc %n urm*toarele /ru-*ri de soluriE soluri srturate sau afectate de srturare# soluri afectate de eGces de umiditate, soluri afectate de compactare, soluri afectate de eroziune eolian, zone vulnerabile i potenial vulnerabile la poluarea cu nitrai din surse a ricole. >ru!area terenurilor in cla e de calitate @du! !reta+ilitatea la %olo inta ara+ila; Din -unct de $edere al calit*ii# -e ba(a notelor de bonitare# terenurile a/ricole se clasi&ic* %n 0 clase de -retabilitate la arabil 5I# II# III# IA# A6. Cele mai se$ere limit*ri se %nt8lnesc la terenurile din clasele a IA 'i a A+a 511#0K6 din teritoriu. Dintre acestea cca. D#3K sunt terenuri ne-roducti$e. (lasa -. 6Foarte bun7- 1erenuri fr limitri In cazul utilizrii ca arabil 6@B+A&, ha - &#,"H din total 9ude7 (lasa a --.a. 6Bun7 - 1erenuri cu limitri reduse In cazul utilizrii ca arabil 6&B@+#"@ ha ' DB,AH7 + %n /eneral aceste terenuri au o -retabilitate bun* la arabil# ele constituind a doua clas* ca -ondere %n cadrul ,udeului. (lasa a ---.a+ ' 6=i9locie7 - 1erenuri cu limitri moderate In cazul utilizrii &$B+B#, ha 6D$,-H7 + este clasa cea mai r*s-8ndit* %n cadrul ,udeului iar %m-reun* cu clasa a II+a are o -ondere de cca. C8#3K. Qi aici limit*rile moderate sunt cele le/ate de sol# de teren. A-are ca nou* limitarea de -ant*# -entru terenurile moderat %nclinate 510+20K6 situate -e $ersanii $*ilor din cu-rinsul ,udeului. (lasa a -V.a. ' 6Slaba7- 1erenuri cu limitri severe In cazul utilizrii ca arabil 6D@+@$- ha --,"H7+ (lasa a V.a. ) 6Foarte slaba7- 1erenuri cu limitri eGtrem de severe care nu pot fi folosite ca arabil 6"#+AD@ ha -@,DH7

D0

<.5.<. Lucrri de im+unatatiri %unciare )udeul Br*ila ocu-* unul din -rimele locuri din ar* %n ceea ce -ri$e'te su-ra&aa amena,at* cu sisteme de %mbun*t*iri &unciare 5iri/aii 'i desec*ri6. Pentru %nl*turarea e&ectelor ne/ati$e ale &enomenelor climatice e2treme 5alternarea -e o lun/* -erioad* de tim- a -erioadelor de secet* cu cele de e2ces de umiditate -e acelea'i terenuri6 'i -entru -re$enirea de/rad*rii terenurilor -rin ero(iuni ale solurilor %n ,udeul Br*ila au &ost e2ecutate# %n ma,oritate %nainte de 1NN0# urm*toarele ti-uri de lucr*ri de %mbun*t*iri &unciareE iri/aii 53CN.0CN Oa6# desec*ri 520C.N10 Oa6# combaterea ero(iunii solului 52.2DC Oa6. )udeul Br*ila a urmat tendina /eneral* de reducerea a su-ra&eelor cu lucr*ri de %mbun*t*iri &unciare ce a caracteri(at %ntrea/a ar*. Amena,*rile de %mbun*t*iri &unciare din ,udeul Br*ila sunt de ti- com-le2 + iri/aii 'i desecare care &uncionea(* simultan sau alternati$ -rima$ara# $ara sau toamna %n &uncie de necesit*ile (oneiE Amenajri !entru iri-aii Ln -re(ent utili(area acestor amena,*ri r*m8ne redus*E %n anul 200C a &ost iri/at* e&ecti$ o su-ra&a* de numai 111CCI Oectare 531#1K6. Reducerea su-ra&eelor e&ecti$ iri/ate re-re(int* de &a-t re(ultatul unui cumul de &actori dintre care cai mai im-ortani suntE sc*derea interesului micilor -roduc*tori a/ricoli care sunt li-sii de mi,loace materialeH re&orma &unciar* care a -ul$eri(at terenurile a/ricole %n mici -ro-riet*i 'i numeroase -arceleH costurile mari -entru iri/area culturilorH reor/ani(*rile instituionale &rec$enteH constituirea cu di&icultate a Or anizaiilor Ctilizatorilor de 0p pentru )ri aii 5 UAI6 al c*ror cadru le/al a &ost creat -rin .e/ea Gondului Gunciar nr.138/200D etc. Amenaj*ri !entru de ecare Ln sco-ul amelior*rii -rocesului de s*r*turare a solurilor# %n sistemele Oidroameliorati$e e2ist* amena,*ri de %mbun*t*iri &unciare a-licate %n re/im com-le2E iri/aii 'i desecare 3 drena,# care au 'i rolul de s-*lare a solurilor. Amenajari !entru com+aterea ero"iunii olului Pe teritoriul ,udeului au &ost amena,ate lucr*ri de Combaterea !ro(iunii 4olului e2ecutate %n ma,oritate %nainte de 1NN0# -e o su-ra&a* de 22DC Oa %n sistemul Ialomia C*lm*ui. Di %uncionaliti le-ate de utili"area amenajrilor de :m+untiri %unciare
-

Du-* anul 1NN0# de/radarea 'i de$ali(area instalaiilor e2istente# costurile ridicate 'i li-sa instalaiilor de udare -e terenurile -articulare constituie -rinci-alele cau(e ale nea-lic*rii iri/aiilor -e su-ra&eele amena,ate. Lnce-8nd cu anul 1NND s+a declan'at aciunea de moderni(are a unor sisteme de iri/aii. .i-sa resurselor &inanciare &ace ca -rocesul s* demare(e /reu. De asemenea# -rocesul de de/radare al unor sisteme de iri/aii se am-li&ic* din li-sa &ondurilor necesare %ntreinerii 'i su-ra$e/Oerii lor. -etrecute du-* 1NN0 au a$ut dre-t consecin* im-osibilitatea de e2-loatare# %n condiii de e&icien* economic*# a su-ra&eelor amena,ate.

- 4u-radimensionarea sistemelor de iri/aii 'i desec*ri 'i -rocesele de de/radare 'i distru/ere

- .ucr*rile %mbun*t*iri &unciare sunt e2ecutate %n ma,oritate %nainte de 1NN0 'i necesit* m*suri de

reabilitare 'i moderni(are# unele din acestea &iind ne&uncionale din cau(a li-sei ecOi-amentelor de e2-loatare# a neasi/ur*rii &ondurilor -entru reali(area lucr*rilor de %ntreinere 'i e2-loatare con&orm -lanurilor teOnice 'i re/ulamentelor de e2-loatare. De asemenea necesit* ada-tarea ca-acit*ilor de iri/aie la resursele de a-* dis-onibile %n re/iunea studiat*.
-

:radul de utili(are a iri/aiilor %nre/istrea(* ni$ele deosebit de sc*(ute# &iind %n &unciune a-ro2imati2 1I0.000 Oa. din %ntrea/a su-ra&a* amena,at* cu acest ti- de lucr*ri# din totalul de D1

a-roa-e D00.000 Oa c8t au &ost amena,ate -8n* %n anii N0.


-

Proiectele de e2tindere a su-ra&eelor iri/ate sunt limitate. Pe de alt* -arte# iri/area neraionala are e&ecte ne/ati$e atat asu-ra -roductiei cat si asu-ra solului si# in /eneral# a mediului incon,urator. -roblema deosebita o ridica amena,arile de desecare# unde datorita de-o(itarii re(iduurilor mena,ere -e mar/inea sau in interiorul canalelor de desecare# in urma -reci-itatiilor# re(iduurile sunt antrenate de a-a# ducand la colmatarea canalelor# -odetelor# e2istand -ericolul inundarii unor su-ra&ete de teren sau cOiar /os-odarii si a deteriorarii calitatii a-ei ce se descarca in emisari 5sau rauri6. De/radarea lucr*rilor de combatere a ero(iunii solului din li-sa &ondurilor -entru %ntreinere. <.5.=. Potenialul a-ricol

4u-ra&aa culti$at* la ni$elul ,udeului Br*ila# %n anul 200I# a &ost de 2ND.20D Oa re-re(ent8nd 3#CK din su-ra&aa culti$at* la ni$el naional. Ln -erioada 2002+200I s+a %nre/istrat o sc*dere cu 12K# tendina de sc*dere a su-ra&eei culti$ate &iind %nre/istrat* 'i la ni$el naional. Ponderea su-ra&eelor culti$ate de sectorul -ri$at# %n ,udeul Br*ila# a a,uns la N8#8K %n 200I cu di&erene %n &uncie de culturiE ast&el -onderea sectorului -ri$at $aria(* de la N1#2K la &ura,ele $er(i la 100K %n ca(ul culturilor de s&ecl* de (aO*r# tutun# ma(*re# carto&i de toamn*# -e-eni $er(i. Princi-alele culturi %nt8lnite# la ni$elul ,udeului Br*ila# sunt -orumbul# /r8ul# &loarea soarelui# le/umele 'i carto&ii. Din su-ra&aa total* culti$at* cu aceste culturi# -onderea cea mai mare o deine -orumbul 38#IK# urmat de /r8u 30#1K# &loarea soarelui 2D#DK# le/ume 1#0K 'i carto&i 1#0K. Ponderea mare a su-ra&eelor culti$ate cu cereale %n ,udeul Br*ila este s-eci&ic* unei a/riculturi e2tensi$e cum este# de &a-t# %ntrea/a a/ricultur* rom8neasc*. Dintre cereale# %n anul 200I# -orumbul ocu-* o -ondere de 0I#NK# urmat de /r8u 33#3K 'i de or( 'i or(oaic* 8#IK. Producia #e-etal Ln -erioada 1NN0+2000# -roducia medie la ma,oritatea culturilor a %nre/istrat $alori oscilante 'i reduse %n ra-ort cu -otenialul natural e2istent. Aceast* situaie a &ost determinat* %n -rinci-al de condiiile climaterice# dar 'i de &ra/mentarea -uternic* a terenurilor a/ricole# insu&iciena in$estiiilor %n a/ricultur*# calitatea seminelor 'i res-ectarea teOnolo/iilor de cultur*. Produciile medii -e Oectar la culturile de cereale# %n ,udeul Br*ila# au %nre/istrat o cre'tere de 1#1K %n anul 200I &a* de 1NN0# e2ist8nd &luctuaii anuale mari# %n &uncie de condiiile climatice. Ln anul 200I# -roducia medie la cereale la ni$elul ,udeului Br*ila este de 3.ID1 P//Oa mai mare dec8t media -e re/iune 3.102 P//Oa 'i -e ar* 3.081 P//Oa. Aalorile -roduciei de porumb la Oectar sunt cu-rinse %ntr+un inter$al de la 1.01D#D P//Oa %n comuna Ro'iori -8n* la D.N00#1 P//Oa %n comuna Grec*ei. (rul este a doua cultur* ca im-ortan* la ni$elul ,udeului# culti$at* -e o su-ra&a* de 8C.I08 Oa# -roducia total* de /r8u este de 21C.N0D tone# cu o -roducti$itate medie la Oectar de 2.D8I#D P//Oa. Dintre cate/oria plante pentru industrializare* -e teritoriul ,udeului Br*ila# se culti$*E tutun# -lante olea/inoase 'i s&ecl* de (aO*r. !lantele de nutre -re(ente la ni$elul ,udeului Br*ila# suntE &ura,ele $er(i anuale# -orumb $erde &ura,er# &ura,e -erene 5lucern* 'i tri&oi6. Producia medie la Oectar# %n -erioada 1NN0+200I# a crescut la urm*toarele culturiE &ura,e $er(i -erene 12#DK 5lucern* N#0K6 'i -orumbului $erde &ura,er 110#CKH 'i a sc*(ut %n ca(ul &ura,elor $er(i anuale 30#DK. 4u-ra&eele ocu-ate cu vii pe rod* %n ,udeul Br*ila# au %nre/istrat o cre'tere# %n -erioada 1NN0+ 1NN0# de la 0.D0N Oa la C.C0D Oa a$8nd la ba(* cre'terea su-ra&eelor cu $ii OiOride. Ln -erioada 1NN0+ D2

200I, producia de stru uri a e$oluat cu $ariaii mari de la un an la altul sub in&luena mutaiilor semni&icati$e ale su-ra&eelor cu $ii -e rod 'i a condiiilor de umiditate si c*ldur* s-eci&ice. Producia total* de fructe* %n ,udeul Br*ila# a &ost de 10.I08 tone# %n 200I. Aceast* -roducie re-re(int* I#DK din -roducia de &ructe a re/iunii de de($oltare 4ud+!st 'i 0#CK din cea a *rii. re$i/orare semni&icati$* a a$ut loc# %n -erioada 2002+200I# la ma,oritatea &ructelor# -roducia total* de &ructe a crescut de la D.128 tone la 10.I08 tone. Potenialul "oote8nic )udeul Br*ila are tradiie %n cre'terea animalelor# dar cu toate acestea# din cau(a li-sei de inte/rare a acti$it*ilor dintre sectorul a/ricol 5$e/etal 'i animal6 cu sectoarele de -rocesare 'i comerciali(are# (ooteOnia a de$enit o a&acere neatracti$* -entru muli cresc*tori de animale. !2-rimat %n unit*i con$enionale 'e-telul ,udeului Br*ila# %n anul 200I# %nsuma 28D.80D UA=. Ga* de anul 1NN0# num*rul de unit*i $it* mare a sc*(ut cu 38#IK. Cate/oriile de animale care au %nre/istrat cele mai accentuate sc*deri au &ost bo$inele 50DK6 'i -orcinele 501K6. Ln anul 200I# structura -roduciei de carne# din ,udeul Br*ila# a &ost urm*toareaE C3#IK carne de -orc# 10#8K carne de bo$ine# N#3K carne de -*s*ri# I#3K carne de o$ine 'i ca-rine. Producia de la-te de $ac* a &ost com-us* din N0#NK la-te de $ac* 'i N#1K la-te de oaie. EK!loataii a-ricole .a s&8r'itul anului 2000# num*rul e2-loataiilor a/ricole din ,udeul Br*ila era de I131D unit*i# din care 302 e2-loataii cu -ersonalitate ,uridic* 'i I0NI2 e2-loataii a/ricole indi$iduale. Num*rul total al e2-loataiilor a/ricole din ,udeul Br*ila# %n -erioada 2002+2000# a sc*(ut cu 3#C0K# reduceri %nre/istr8ndu+se at8t la ni$elul e2-loataiilor indi$iduale 53#CDK6 c8t 'i la ni$elul unit*ilor cu -ersonalitate ,uridic*# de la 3C3 la 302# res-ecti$ cu 0#I3K. .a s&8r'itul anului 2000# cele mai multe e2-loataii a/ricole din ,udeul Br*ila deineau# la cate/oria construcii a/ricoleE ad*-osturi -entru -*s*ri 53C3806# urmate de ad*-osturi -entru -orcine 5300N86# ad*-osturi -entru bo$ine 'i cabaline 5308C36# -*tule/'ure sau &8nare 52D2036# ma/a(ii/Oambare -entru cereale 51C0286 'i sai$ane/ad*-osturi -entru o$ine 'i ca-rine 512N106. Un num*r de 210 e2-loataii a/ricole deineau silo(uri -entru de-o(itarea nutreurilor# iar staii de e-urare 'i ba(ine -entru de,ecii deineau doar 12 e2-loataii a/ricole. Unit*ile a/ricole cu -ersonalitate ,uridic* din ,udeul Br*ila au %nre/istrat# %n -erioada 2002+ 2000# o sc*dere numeric* de 0#I3K. Asist*m totu'i la o dinamic* -o(iti$* a num*rului de societ*i comerciale# care cre'te de la 18N la 1NN de unit*i 50#2NK6. >radul de mecani"are Parcul de tractoare 'i ma'ini a/ricole din ,udeul Br*ila a %nre/istrat o e$oluie ascendent* %n -erioada 2002+200I# la ma,oritatea cate/oriilor. Cea mai im-ortant* cre'tere se %nre/istrea(* la cate/oria combine auto-ro-ulsate -entru recoltat -*ioase 520#2IK6# culti$atoare mecanice 510#N1K6# -lu/uri -entru tractor. dinamic* ascendent*# mai moderat* %ns*# re/*sim 'i la cate/oria tractoare a/ricole &i(ice# de 2#D2K. Ln acela'i tim-# num*rul combinelor auto-ro-uslate -entru recoltat &ura,e scade cu 20K. Aceast* dinamic* -o(iti$* a -arcului de tractoare 'i ma'ini a/ricole se datorea(*# %n -rinci-al# e&orturilor de-use de sectorul -ri$at# care deinea# la ni$elul anului 200I# cea mai mare -arte a num*rului de unit*i# din totalul ,udeului Br*ila# -e cate/oriiE tractoare 3 NI#C2K# -lu/uri 3 N8#CIK# culti$atoare mecanice 3 N8#01K# combine -entru recoltat -*ioase 3 NN#3D. Prioriti& Ginali(area re&ormei -ro-riet*ii &unciare D3

Protecia 'i %mbun*t*irea ca-acit*ii -roducti$e a solurilor Lncura,area/&acilitarea in$estiiilor %n e2-loataiile a/ricole 4usinerea acti$it*ilor destinate $alori&ic*rii -roduciei a/ricole De($oltarea ser$iciilor -entru a/ricultur* Lncura,area -luriacti$it*ii %n a/ricultur*# mai ales %n comunele cu -ro&il ocu-aional mi2t Asistena teOnic* 'i lo/istic* acordat* &ermierilor.

<.5.?.)il#icultura Ln ,udeul Br*ila# $e/etaia &orestier* este slab de($oltat*. Ln anul 200C cu o su-ra&a* de 2IN00 Oectare -*durile 'i terenurile &orestiere ocu-au a-ro2imati$ 0#NK din su-ra&aa total* a ,udeului. )udeul Br*ila datorit* -o(iion*rii /eo/ra&ice deine numai -*duri de &oioase 5-lo-# salcie# salc8m# ste,ar# etc.6. Ln ceea ce -ri$e'te $olumul de lemn recoltat# %n -erioada 2002+200I# acesta a sc*(ut cu 18#2IK# de la N0#8 la C8#3 mii mc. .a ni$elul structurii -e s-ecii# $olumul de lemn recoltat la cate/oriile ste,ar 'i di$erse s-ecii moi scade cu -este 80K 5la ste,ar6# res-ecti$ 21#01K 5di$erse s-ecii moi6# %n tim- ce la di$erse s-ecii tari cre'te de la C#3 mii mc la N#3 mii mc 5cu 2C#3NK6. Cantitatea totala de masa lemnoasa -usa in circuitul economic a &ost mai mare cu cca C000 m 3 in anul 200N# &ata de anul 2008. Aceasta a &ost $alori&icat* catre -o-ulatie in $ederea incal(irii si mai ales de catre a/enti economici in sco- industrial. In -rinci-al este $orba de esente moi 5salcie si o cantitate mai mare de -lo-6# re(ultate in -rinci-al din -roduse -rinci-ale 5ca urmare a taierilor rase si de re/enerare6# dar si -roduse secundare 5din curatiri si rarituri6 si -roduse accidentale. .a e$aluarea resurselor &orestiere un a-ort im-ortant au <-roduse accesorii ale -*durii;. Aceast* denumire se re&er* la natura -roduselor 'i la $olumul acestora care %n ra-ort cu lemnul re-re(int* o cantitate 'i o $aloare economic* mai redus*. Ln cate/oria -re(entat* intr* -roduse di$erse cum ar &iE &ructele de -*dure 'i ciu-ercile comestibile# carnea animalelor# -*s*rilor 'i -e'tilor de -*dure# -rodusele obinute din culturile a/rosil$ice etc. 4u-ra&aa &ondului cine/etic din ,udeul Br*ila aco-erea# la ni$elul anului 200I# DI2N00 Oa. Princi-alele s-ecii de interes cine/etic ce dein -onderi %nsemnate %n &ondul totalul al re/iunii de de($oltare 4ud+!st suntE &a(an 52C#02K6# ie-ure de c8m- 522#I0K6# $ul-e 510#I1K6# -ot8rnicOe 512#20K6 'i c*-rior 512#18K6 . Ln -erioada 2002+200I# -roducia unit*ii sil$ice a crescut de la D31D#1 la 112C8#0 mii lei# res-ecti$ cu 1I1#DDK. Aceast* tendin* este e$ident* 'i la ni$elul cate/oriilor de -roduse sil$ice# unde ci&ra de a&aceri %nre/istrea(* cre'teri im-ortanteE -roduse accesorii 3 de la 0#8 la 1C#I mii lei# alte $alori&ic*ri 3 de la 1DC#8 la 338#1 mii lei. !2ce-ia &ace cate/oria -roduse $8n*tore'ti# unde ci&ra de a&aceri scade %n inter$alul 2002+200I cu 00#CNK# de la NC#C la D8#1 mii lei . 4tarea de s*n*tate a -*durilor s+a %nr*ut*it %n ultimii ani# at8t din cau(a condiiilor naturale 'i din li-sa -reocu-*rii -entru i/ieni(area -*durilor# reali(area %n tim- util a lucr*rilor de %n/ri,ire a arboretelor# li-sa de con'tiin* ci$ic* a locuitorilor etc. .a ni$elul anului 200C# 130N Oa de sol aco-erit cu $e/etaie &orestier* -re(int* riscuri datorate umidit*ii# s*r*tur*rii 'i a altor &enomene de de/radare# ceea ce re-re(int* doar D#8K din totalul su-ra&eei &ondului &orestier al ,udeului. DD

Con&orm Ra-oartelor anuale -ri$ind starea &actorilor de mediu %n ,udeul Br*ila# %ntocmite de A/enia -entru Protecia =ediului Br*ila# -roblemele a-*rute la ni$elul &ondului &orestier %n anul "##$ au &ost determinate at8t de cau(e naturale# c8t 'i acti$itatea antro-ic*E Cauze naturaleE su-ra&ata totala de 108C8 Oa de -adure a &ost a&ectata in anul 200N ast&elE 12 Oa de incendii 5in Padurile Cra$ia# .acu 4arat# Balaia si )irlau.6# 10C21 Oa de inundatii si 1D0 Oa de seceta. 1aierile ile ale E Probleme deosebite s+au intalnit in &ondul &orestier situat in imediata $ecinatate a localitatilor rurale + -adurile Aisani# Camnita# :radistea# Custura si Boarca. In anul 200N a &ost sustras -rin taieri ile/ale un $olum lemnos mai mic# de 102 m3 &ata de 2C0 m3 in anul 2008. /asunat E In Balta =ica a Brailei a continuat &orma de -asunat abu(i$ in re/im de salbaticie# insa in -ro-ortii mult mai reduse -rin com-aratie cu anii -recedenti# ca urmare a masurilor intre-rinse de catre -ersonalul sil$ic# cat si de cel de -a(a din cadrul administratiei -arcului natural. Con&orm Ordinului =0/0= nr+&D#."##, pentru aprobarea zonelor deficitare In pduri # toat* su-ra&aa ,udeului Br*ila este considerat* de&icitar*. Con&orm e$idenelor Ins-ectoratului "eritorial de Re/im 4il$ic si Aanatoare Gocsani# in anul 200N s+a %m-*durit o su-ra&a* total* de I03 Oa# din care 1NC Oa re/ener*ri naturale 'i D0I Oa -rin %m-*duriri. "ot %n acest an s+a mai %m-adurit -rin lucr*ri de reconstrucie ecolo/ic*# contractate la ni$el de I"R4A Goc'ani# o su-ra&a* de D2I#3D Oa# &inanate din &ondul de ameliorare a &ondului &unciar cu destinaie sil$ic* 'i din bu/etul de stat. Prioriti& Ginali(area re&ormei -ro-riet*ii &orestiere cre'terea su-ra&eelor %m-*durite 'i %mbun*t*irea mana/ementului &orestier Lnt*rirea structurilor administrati$e -entru controlul a-lic*rii re/imului sil$ic Conser$area &ondului /enetic 'i ecolo/ic s-eci&ic Aalori&icarea e&icient* a -roduselor -*durii Reconstrucie ecolo/ic* terenuri de/radate <.5.B.Pi cicultura )udeului Br*ila deine o bo/at* reea Oidro/ra&ic* alc*tuit* din cursurile Dun*rii# r%urile 4iret# Bu(*u# C*lm*ui 'i numeroase lacuri naturale 'i arti&iciale 'i b*li. Pescuitul se reali(ea(* %n cursurile de a- 'i %n lacurile amena,ate -entru -iscicultur* 'i -escuit s-orti$E - .acuri arti&iciale E =a2ineni# :r*di'tea# .utul Alb# Lnsur*ei# Brot*celu# Ulmu# Re(iH - .acuri naturaleE Blaso$a# Ianca# )irl*u# Plo-u# .acul Dulce# Qeicua# Po-a# Aultureni# 7*$oaiaH - Alte lacuri/b*liE =o$ila =iresii# Ie(na# 4eaca# Gili-oiu# :ura C*lm*uiului# Corbu 'i Corbu Nou# Albina# Ia(ul cu cra-i. IOtio&auna este re-re(entat* de -e'tii autoOtoni 5cra-# caras# -l*tic*# ro'ioar*# somn# 'al*u# 'tiuc*# lin# mrean*# oblete# /Oibor6# -recum 'i de -e'tii mi/ratori care se re-roduc %n &lu$iul Dun*rea 5nisetru# ce/*# morun# scrumbie6. .a ni$elul ,udeului Br*ila# acti$itatea de -escuit se des&*'oar*# %n ca(ul ma,orit*ii ba(inelor -iscicole# %n re/im -ri$at. PrioritiE D0

amena,area drumurilor de acces c*tre ba(ine -iscicole 'i %n ,urul acestoraH amena,area locurilor de -escuitH asi/urarea cur*eniei luciului de a-* 'i a locurilor de -escuit H asi/urarea ser$iciilor com-lementareH combaterea -racticilor menite s* in&luene(e ne/ati$ re/imul natural de Or*nire al -e'tilor sau cOiar -otenialul biolo/ic al ba(inelor -iscicoleH identi&icarea resurselor -iscicole a&late %n administrarea acestora# care -ot de$eni obiectul unor in$estiii durabile# %n $iitorul a-ro-iat. <.9. INDU)TRIA* CON)TRUC1IILE Indu trie

!conomia actual* a ,udeului Br*ila se caracteri(ea(* -rintr+o industrie dinamic*# ce are %n com-onen* o serie de obiecti$e industriale de interes naional. Printre acestea se num*r*E Qantierul na$al de la Br*ila# 4C .aminorul 4A# 4C Prome2 4A# 4C Braicon& 4A# Combinatul de celulo(* 'i O8rtie. Princi-alele caracteristici ale industriei suntE industria este concentrat* %n marile ora'e 5cu -ondere de -este N0K %n mun. Br*ila6# re-re(entat* semni&icati$ %n localit*ile din -ro2imitatea munici-iului Br*ila 'i mai -uin %n celelalte localit*i rurale. Industria -relucr*toare re-re(int* -rinci-ala ramur* economic* ce contribuie semni&icati$ la reali(area ci&rei de a&aceri# $eniturilor 'i %n acela'i tim- la contribuia -o-ulaiei ocu-ate sau a num*rului de salariai. )tructura a-enilor economici Pentru anali(a structural* a %ntre-rinderilor br*ilene# s+a reali(at o com-araie a num*rului unit*ilor economice acti$e la ni$el ,udeean# re/ional 'i naional. Con&orm datelor &urni(ate de IN4# se obser$* c* %n ,udeul Br*ila acti$au %n anul 200I# un num*r de I823 unit*i economice ce re-re(entau 11#08K din unit*ile Re/iunii 4!. Aceast* structur* s+a meninut 'i la ni$el naional# deoarece la ni$elul Re/iunii 4! acti$au un num*r de 08N30 unit*i economice re-re(ent8nd 12K &a* de totalul unit*ilor din Rom8nia. Unit*ile locale acti$e %n industria br*ilean* re-re(int* 11#CNK din totalul unit*ilor acti$e la ni$el ,udeean. 4e obser$* c* industria -relucr*toare contribuie cu NC#NK la num*rul total de unit*i industriale ,udeene# menin8nd aceea'i tendin* 'i la contribuia unit*ilor la ni$el re/ional 512#IK6. Industria e2tracti$a 'i cea a ener/iei electrice# termice# /a(elor 'i a-ei# sunt ramuri ale economiei care nu se %nscriu %n trendul e$oluti$ al Re/iunii de 4!# acestea re-re(ent8nd a-ro2. 1K din unit*ile economice acti$e -e -lan ,udeean. Ln -erioada 2002+200I# industria br*ilean* a urmat un trend ascendant -ri$ind num*rul de unit*i economice acti$e# e2ce-ie &*c8nd industria e2tracti$* care %nre/istrea(* relati$e sta/n*ri. )tructura !o!ulaiei ocu!ate ,i a numrului de alariai Ln anul 200I# -o-ulaia ocu-at* %n acti$it*i industriale era de 3D#0 mii -ers.# a&l8ndu+se %n re/res cu a-ro2. 21#0NK &a* de anul de ba(a# -o-ulaie ce re-re(int* 2I#NK din totalul -o-ulaiei ocu-ate -e ramurile economiei br*ilene. Ln acela'i an# -o-ulaia ocu-at* %n construcii era de 8#3 mii -ers. &iind %n cre'tere cu 23#NK &a* de anul 2002. Po-ulaia ocu-at* %n construcii re-re(int* I#0K din totalul -o-ulaiei ocu-ate la ni$el ,udeean. DI

Anali(8nd ti!olo-ia acti#itilor indu triale se obser$* c*# -e teritoriul munici-iului Br*ila industria e2trati$* se de($olt* %n -ro-orie de 2#DK# industria -relucr*toare N0#CK 'i industria ener/iei electrice de I#NK. Industria -relucr*toare este com-us* din subramurile industriei te2tile# alimentare# construciilor metalice# construciilor de ma'ini 'i ecOi-amente# industria lemnului. Pe teritoriul ora'ul Ianca se de($olt* industria e2tracti$* %n -ro-orie de I0K# industria -elucr*toare 2C#CK 5-rin ind. alimentar* -este 00K# ind. te2til* 'i cea a lemnului6 'i industria ener/iei electrice cu 12#3K. ra'ul G*urei este re-re(entat %n -ro-orie de I0#8K de industria -relucr*toare 5-rin ind. alimentar* 'i te2til*6 'i 3D#2K industria ener/iei electrice. ra'ul Lnsur*ei este re-re(entat %n -ro-orie de 38K de industria -relucr*toare# -rin subramurile industrie alimentare 'i de -relucrare a lemnului# res-ecti$ de industria ener/iei electrice cu I2K. .ocalit*ile =*2ineni# )irl*u# A*deni# "icOile'ti# "raian 'i Ca(a'u sunt localit*i -e teritoriul c*rora sunt -re(ente numai acti$it*ile industriei -relucr*toare. Pre"entarea ramurilor indu triale -ndustria extractiv Ln cadrul acestei industrii se remarc* e2-loataiile de iei din ,urul lacurilor Balta Alb*# Ciulnia# Ianca# Plo-u 'i $alea C*lm*uiului. Princi-alele centre de e2tracie a ieiului sunt la Bordei Aerde# Plo-u# Giliu# -ri'ene'ti# iar cele de /a(e naturale sunt -e ra(a localit*ilor Bordei Aerde# Ulmu# )u/ureanu 'i -ri'ene'ti. Din cate/oria rocilor utile 'i a materialelor de construcii# se e2tra/ ar/ile comune# %n mun. Br*ila# ar/ile marnoase la G*urei# nisi-uri 'i -ietri'uri 5la Br*ila 'i Lnsur*ei6# balast 5la :r*di'tea6. -ndustria prelucrtoare 4tructura -roduciei /lobale industriale a ,udeului Br*ila scoate %n e$iden* ca ramur* -rinci-al*# industria construciilor de maini i echipamente# re-re(entat* de Qantierul na$al Br*ila# -rin 4C Prome2 4A. Ln cadrul 4C Prome2 4A se -roduc e2ca$atoare -e -neuri 'i -e 'enile# rulouri com-resoare# $a/oane siderur/ice# rotoare -entru turbine Oidroener/etice# -iese &or,ate -entru motona$e 'i car/ouri# roi dinate cilindrice 'i roi de mare com-le2itate# linii de &abricaie -entru &abricile de ciment# -iese Oidraulice -entru c*r*mi(i -re&abricate# motoare# cilindrii -entru laminoare# etc. )ndustria metalur iei feroase + "ot -e ra(a munici-iului Br*ila se a&l* 'i 4C .aminorul 4A# societate comercial* %n cadrul c*reia se laminea(* oeluri aliate# se -roduc s8rme s-eciale# &ier+beton# bare trase# etc. )ndustria teGtil i a confecilori 3 re-re(entat* %n mun. Br*ila de societatea Braicon&# care -roduce %n -ro-orie de -este 80K -entru e2-ort# -entru mari brand+uri euro-ene H industria te2til* &iind re-re(entat* de mici %ntre-rin(*tori# -e teritoriul localit*ilor Br*ila# G*urei# Ianca 'i Lnsur*ei. )ndustria chimic# -roducia acestei subramuri industriale se reali(ea(* %n mare -arte la Combinatul de &ibre arti&iciale# de -e ra(a localit*ilor Ciscani+Br*ila. )ndustria de eGploatare i prelucrare a lemnului 3 Combinatul de industriali(are a lemnului# cu sediul %n mun. Br*ila# -roduce -l*ci a/lomerate de PA.# cOibrituri 'i mobil*. In ora'ul G*urei se a&l* societatea 9Arta lemnului< care -roduce di&erite sortimente de mobil*. )ndustria alimentar 3 se de($olt* -e ra(a mai multor localit*i br*ilene# -rintre care menion*m E mun. Br*ila 5&abricarea &*inoaselor# -8inei 'i -roduselor de -ani&icaie# -re-ararea br8n(eturilor# industriali(area c*rnii# a -roduselor (aOaroase 'i a berii6# la A*deni 5-roducia de conser$e din le/ume 'i &ructe6# la Lnsur*ei# G*urei# Cire'u# Ai(iru# B*r*/anu# =o$ila =iresii 5-re-ararea br8n(eturilor6# Ianca 5-re-ararea br8n(eturilor 'i a -roduselor (aOaroase6. )ndustria celulozei i hrtiei 3 se de($olt* la COiscani -rin Combinatul de Celulo(* 'i M8rtie unitate economic* acti$* din -unct de $edere economic# care 'i+a restr8ns acti$itatea la %nce-utul anului 200N. -ndustria energiei electrice i termice, gaze i ap Din anul 1NC3# -rinci-alul -roduc*tor 'i &urni(or de ener-ie electric de -e -lan local este "ermocentrala Br*ila. DC

Ln =unici-iul Br*ila sursa -entru -roducere a ener-iei termice ,i electrice este re-re(entat* de C!" II Br*ila# am-lasat* -e -lat&orma industrial* 4C CelOart 3 Donaris 4A# la o distan* de circa N#D Pm de (ona urban*. De($oltarea economic* 'i social* din ultimii ani a a&ectat de($oltarea in&rastructurii %n domeniul alimentrilor cu ap# -recum 'i dinamica consumurilor %n domeniul casnic 'i %n cel industrial. Pre"entarea :ntre!rinderilor mari Intre-rinderile mari# cu -este 200 de an/a,ati# -ot actiona ca ade$arate locomoti$e de crestere economica at8t la ni$el ,udeean c8t 'i re/ional. Desi numarul lor este &oarte redus in com-aratie cu cel al I==+urilor 5sub 1K6# -onderea intre-rinderilor mari in &orta de munca ocu-ata si res-ecti$ in ci&ra de a&aceri totala este semni&icati$a. In anul 200C %n -rocent de 88K acestea se a&lau -e teritoriul munici-iului Br*ila# des&*'ur8nd acti$it*i economice -recum E &abricarea de articole de len,erie 5BRAIC NG 4.A# D RIA C NG!7I NI 4R.# =I4"RA. DU! 4A# B.A7!R 4R.6# construcii 'i re-araii de na$e 5AJ!R BRAI.A 4.A6# &abricarea de articole de %mbr*c*minte 54 . "!@"I. 4R.# !N"!RPRI4!4 !" C BUCUR!4"I 4R.6# &abricarea utila,elor -entru e2tracie 'i construcii 5PR =!@ 4A6# -rodusia 'i conser$area c*rnii 5=AR!@ 4A6# -roducia 'i distribuia ener/iei electrice 5C!" 4A6# -rodusia metalelor &eroase 5.A=IN RU. 4A6# ca-tarea# tratarea 'i distribuia a-ei 5Com-ania de Utilit*i Publice6# acti$it*i de construcii 5"RAC N 4R.# C NCIAIA 4A6# acti$it*i de trans-ort 5BRAICAR 4A6# construcii 'i re-araii de na$e 5:R!!Na aARD 4A.6# construcii de cl*diri 5A.C P.U4 4A6. Uniti economice acti#e / I00/uri Anali(a -rocentual* a unit*ilor locale acti$e# /ru-ate -e acti$it*i ale economiei naionale# 'i %n acela'i tim- %m-*rite -e clase de m*rime a acestora# %n &uncie de num*rul de salariai# rele$* c* -onderea cea mai mare o dein I==+urile. Unit*ile locale acti$e ce &uncionea(* %n acti$it*i de ser$icii# sunt %n -ro-orie de a-ro2. N0K micro%ntre-rinderi 'i %ntre-rinderi mici ce au %n structura lor sub 00 de salariai. !2ce-ie &ac unit*ile din construcii 'i trans-ort+de-o(itare# care au o distribuie relati$ mare -e toate clasele de m*rile# %nre/istr8nd cre'teri a -o-ulaiei ocu-ate de 23.8K res-ecti$ 0.8K. Unit*ile economice ce des&*'oar* acti$it*i industriale# au o distribuie constant* -e toate clasele de m*rime anali(ate# %nre/istr8nd sc*deri drastice a -o-ulaiei ocu-ate 5sub 20K6. Ln anul 200C# -onderea I==+urilor acti$e din totalul unit*ilor economice br*ilene re-re(enta NN#02K# %n industrie DD#I8K 'i %n construcii NN#1NK. Distribuie teritorial* rele$* &a-tul c* cele mai multe I==+uri sunt micro%ntre-rinderi 5sub N salariai6 ce acti$ea(* mai mult -e -lan rural# e2ce-ie &*c8nd munici-iul Braila# ora'ele Ianca# Lnsur*ei 'i loalit*ile cu in&luene economice &a$orabile# am-lasate %n (ona mun. Br*ila 'i -e a2a central* a c*ilor de comuniaie. 2onele li+ere 7ona .ibera Braila 3 a &ost in&iintata -rin M.:. nr. 330/1NND# aceast* Oot*r8re &iind modi&icat* 'i com-letat* -rin M.:. nr.DC8/1NNN si 030/2000. 7ona liber* Br*ila deine o su-ra&a* total* de 110#I Oa &iind &ormat* din trei -erimetre# dis-unand de o (on* -ortuar* 'i e2tinderea cu su-ra&aa de D#01 Oa. Prioriti& consolidarea rolului industriei ca ramur* de ba(* %n structura economiei 'i crearea -olilor de e2celen* -entru industria te2til* 'i con&eciilor# industria alimentar*# industria construciilor metalice# construciilor de ma'ini 'i ecOi-amente# industria metalur/iei &eroase# celulo(ei 'i O8rtiei# D8

industria de -relucrare a lemnului# industria e2tracti$* 'i cea a ener/iei electrice# termice# /a(elor 'i a-ei. 4-ri,inirea s-iritului antre-renorial 'i atra/erea in$estiiilor str*ine# -rin &acilitarea accesului la &inanare a I==+urilor 'i de($oltarea in&rastructurii de a&aceri. De($oltarea resurselor umane %n acti$it*ile industriale com-etiti$e %n $ederea cre'terii -roducti$it*ii acestora 'i %n&iinarea de locuri de munc* bine -l*tite. =eninerea unui mediu rural atracti$# str8ns inte/rat cu mediul urban# simultan cu e&icienti(area 'i di$ersi&icarea acti$it*ilor economice din mediul rural.

Con trucii Acti$itatea de construcii la ni$elul ,udeului Br*ila# se reali(ea(* %n mare -arte de c*tre a/enii economici din mediul urban. Con&orm datelor &urni(ate de Camera de Comer 'i Industrie 5200C6# -e ba(a situaiilor &inanciare de-use de c*tre a/enii economici locali# s+a constatat c* -rinci-alii contribuabili la &ormarea AAB ,udeean 'i re/ional erauE AJ!R Br*ila Jobiect de acti$itate# construcia 'i re-araiile de na$eH A.C P.U4 3 societatea are ca obiect de acti$itate construcia de cl*diri 'i lucr*ri /enul acestoraH "RAC N 4R. + societatea are ca obiect de acti$itate construcia de cl*diri 'i lucr*ri /enul acestoraH C NCIAIA 4A J societate ce &uncionea(* %n $ederea des&*'ur*rii acti$it*ilor de construcii de cl*diri 'i lucr*ri de /enul acestora. Unit*ile economice acti$e ce des&*'oar* acti$itate %n construcii# se ci&rau %n anul 200C la un num*r de 3C0 unit*i# ceea ce re-re(int* IK din totalul unit*ilor economice la ni$el de ,ude# 10#11K &a* de cele re/ionale 'i 1K &a* de cele naionale. Prioriti& Construcia de noi locuineH Promo$area in$estiiilorH De($oltarea 'i im-lementarea -roiectelor imobiliare de mari dimensiuniH 4to-area mi/raiei e2terne a &orei de munc*H "rans&erul de PnoB+OoB occidental. <.<. TURI)0UL

De'i este situat %ntr+o (on* de c8m-ie care nu bene&icia(* de &orme de relie& s-ectaculoase# -e teritoriul ,udeului Br*ila se %nt8lnesc totu'i elemente /eo/ra&ice re-re(entati$e -e seama c*rora se -oate &undamenta de($oltarea unui turism durabil. Aceste elemente sunt &lu$iul Dun*rea cu lacurile adiacente 'i &ondul -iscicol a&erent# resursele Oidrominearale cu calit*i tera-eutice do$edite# ariile -rote,ate + dintre care Parcul Natural Balta =ic* a Br*ilei ,oac* un rol im-ortant 'i lacurile -iscicole din ba(inele r8urilor Bu(*u 'i C*lm*ui. Re ur ele turi tice naturale Cadrul natural al ,udeului se -re(int* destul de monoton# dar are %n com-onen* 'i areale de mare atracti$itate turistic*. Acestea sunt le/ate %n -rinci-al de Oidro/ra&ie + cursul &lu$iului 'i lacurile# destul de numeroase# cu a-* s*rat* sau dulce 'i de $e/etaia &orestier* 'i ierboas* asociat* .uncii DN

Dun*rii 'i mai ales Parcului Natural# care %mbo/*e'te as-ectul cadrului natural -rin -eisa,e -itore'ti# asem*n*toare Deltei. Fluviul ,unrea dis-une de un -otenial de mare $aloare turistic*# constituit din luciul de a-*# &ondul -iscicol al a-elor# ostroa$ele 'i insulele &ormate de braele des-rinse din Dun*re# &ondul &orestier asociat# a$i&auna 'i &auna terestr*# -otenialul na$i/abil al &lu$iului %n sco- turistic. Aalori&icarea -rin turism a resurselor &lu$iului descOide lar/i -ers-ecti$e de($olt*rii turistice a ,udeuluiH lansarea -roiectului /u$ernamental <Croa(iere -e Dun*re; ar contribui la introducerea %n circuitul turistic euro-ean al ,udeului 'i conectarea ora'ului Br*ila la marile ora'e dun*rene ale !uro-ei. Re(er$aia 'tiini&ic* 8!arcul "atural #alta $ic a #rilei9 re-re(int* %n -lan turistic o resurs* im-ortant* %n de($oltarea 'i -romo$area turismului ecolo/ic 'i 'tiini&ic. Prin Planul de mana/ement al -arcului au &ost stabilite# de c*tre Administraia Parcului# modalit*ile 'i ni$elul o-tim de $alori&icare -rin turism a resurselor naturale# acti$it*ile -ermise a se des&*'ura %n -arc. %ezervaia natural !durea (amenia# %n su-ra&a* de 1#30 Oa# se a&l* -e teritoriul comunei Que'tiH este im-ortant* -entru turism -rin as-ectele -eisa/istice 'i $aloarea &lorei 'i &aunei ad*-ostite. %ezervaia natural &acul 'irlu ) Viani # este un lac &ormat -e cursul in&erior al r8ului Bu(*u# situat -e teritoriul administrati$ al comunelor )irl*u# Ai'ani 'i :albenul 'i are o su-ra&a* a luciului de a-* de N30 Oa. .acul are im-ortan* turistic* -rin &ondul -iscicol -e care %l deine 'i -rin as-ectele -eisa/istice ale o/lin(ii de a-*. !durea Viioara este situat* -e teritoriul administrati$ al ora'ului Lnsur*ei# $aloarea -entru turism &iind dat* de s-eciile &orestiere com-onente 5ste,arul brum*riu# ste,arul# &rasinul# ararul t*t*resc6 'i &ondul cine/etic ad*-ostit 5c*-rioare# &a(ani# mistrei# ie-uri6. &acurile de c:mpie i de lunc de -e teritoriul ,udeului Br*ila sunt numeroase# -este 30 la num*r# a c*ror /ene(* 'i caracteristici OidrocOimice conduce la /ru-area lor %n mai multe cate/orii. Cele mai im-ortante -entru de($oltarea turismului sunt cele s*rate# cu caracter tera-eutic 'i cele &oarte slab minerali(ate# utili(ate ca lacuri -iscicole. &acurile piscicole sunt ca -re(en* cele mai numeroase# dar nu toate au amena,*ri s-eci&ice care s* le recomande a &i de interes turistic. Cu toate acestea# -rin -o(iia lor /eo/ra&ic* 'i as-ectele -eisa/istice date de o/linda de a-* 'i cadrul natural %ncon,ur*tor -re(int* o-ortunit*i %n de($oltarea turismului. Acestea suntE !acul !utu 0lb situat -e teritoriul administrati$ al comunei =o$ila =iresii# !acul Blasova situat %n Insula =are a Br*ilei 5s-re e2tremitatea sa estic*6# -e teritoriul administrati$ al comunei Grec*ei# !acul 4ton situat -e teritoriul administrati$ al comunei =*ra'u# &acurile srate din C8m-ia B*r*/anului# situat* la nord de r8ul Ialomia# au a-e cu un coninut ridicat de cloruri 'i sul&ai alcalini# la care se mai adau/* bromuri 'i ioduri de sodiu# al*turi de cantit*i a-reciabile de n*mol tera-eutic# moti$ -entru care au &ost recomandate de a-roa-e un secol# de cercet*torii balneolo/i# %n tratamentul balnear. Dintre lacurile s*rate ale C8m-iei Rom%ne# de -e teritoriul ,udeului Br*ila# s+au e2-loatat %n di$erse -erioade sau se e2-loatea(* -arial# -rin amena,*ri sim-le sau -rin instalaii cores-un(*toare# resursele tera-eutice ale lacurilor Balta 0lb, !acul Srat . Brila, Cineni i =ovila =iresii+ %esurse alneare. Pe teritoriul ,udeului Br*ila sunt -re(ente numeroase locaii ce au -otenial turistic ridicat# dar %n acela'i tim- se con&runt* cu o insu&icient* $alori&icare a resurselor e2istente. .ocalit*ile cu resurse balneare insu&icient $alori&icate suntE :r*di'tea# =o$ila =iresii# Lnsur*ei# C8ineni B*i# =iOai Bra$u# Bere'tii de )os. Re ur e turi tice antro!ice biecti$ele turistice antro-ice ale ,udeului sunt -re-onderent culturale 'i concentrate %n cea mai mare -arte %n re'edina de ,ude# munici-iul Br*ila. =ulte din acestea au &ost declarate monumente 00

'i incluse -e .ista monumentelor istorice 200D# con&orm rdinului 231D/ 200D# ,udeul Br*ila totali(8nd 1I3 de obiecti$e# din care munici-uilui %i re$in 110. bun* -arte din acestea au $aloare -entru turism# -ut8nd &i introduse %n circuite la ni$el ,udeean sau naional. ;raul #rila este atestat documentar -entru -rima dat* %n anul 13I8# %ntr+un document de -e $remea domnitorului -ro$inciei [*rii Rom8ne'ti# Alaicu Aod*# care menionea(* intensi&icarea comerului -e <drumul Br*ilei;. Printre monumentele re-re(entati$e -entru turism menin*mE - =uzeul <udeean Brila + a &ost %n&iinat -rin decret re/al# %n anul 1881H ad*-oste'te colecii de arOeolo/ie# istorie# art* -lastic* 'i decorati$*# etno/ra&ie 'i art* -o-ular*# 'tiinele naturii# memorialeH - Cldirea 1eatrului ?=aria Filotti5 518NI6 3 este o instituie cultural*# cu o tradiie de -este o sut* de ani# bo/at* %n re-re(entaii teatrale de -resti/iuH - Biserica ?Sf+ 0rhan hel =ihail5 5%nc. sec. al @AIII+lea6 3 este cea mai $ecOe biseric* din cele e2istente %n Br*ilaH - Biserica ?Sf+ 2icolae5 6&BA# + &BA,7 ' este -ictat* de -ictorul Petre Ale2andrescu# - Biserica ?Buna *estire5 ' &ost* biseric* /reac*# construit* %n 18C2# %n stil bi(antin# cu a-robarea domnitorului Al. I. Cu(aH - Biserica Sf+ 0postoli /etru i /avel5 6&B-"-&B$@7J - /alatul 0 riculturii 6&$"D ' &$"$7 ' a &ost construit du-* -lanurile arOitectului Glorea 4tanculescuH - =oara *iolatos 6&B$B7 ' cl*dire construit* de An/Oel 4ali/nSJ Biserica Sf. Arh. Mihail - Silozurile 0n hel Sali n> 6&BB- ' &B$&7 ' construite du-a -lanurile in/inerului roman An/Oel 4ali/nS# la care s+au &olosit# -entru -rima oara %n lume# -re&abricate de beton armatH - (ara fluvial 51N0I 3 1N0C6H - 0nsamblul /iaa 1raian 5sec. al @I@+lea6H $nstirea $xineni 51I3I 3 1I3C# re&. %n 180N6 3 monument de arOitectur*# inclus -e .ista monumentelor istorice# este una dintre cele mai im-ortante 'i &rumoase ctitorii ale lui =atei Basarab# reali(at* ante 1I3CH (onacul ;rezeanu 51N086# comuna "raian + monument de arOitectur*# inclus -e .ista monumentelor istorice. Ansam lul de arhitectur popular# satul Corbii =ari# comuna =*2ineni 3 cu-rinde -erimetrul din $atra satului# %ntre locuinele COir-ac Nicolae 3 4andu Air/il. #iserica 8+f. "icolae9 5%nc. sec. @I@6 3 satul .acul Re(ii# ora'ul Lnsur*ei. $nstirea &acu +arat + statiunea .acu+4arat# construcie %n %ntre/ime din lemn# am-lasat* %ntr+un cadru natural atacti$H este un im-ortant -unct de atracie -entru turi'tii sosii %n staiune. $anifestri, festivaluri 3 la Br*ila au loc mani&est*ri culturale re-etabile# cu dat* &i2*# mai renumite &iindE Festivalul de muzic uoar K(eor e (ri oriuK J Festivalul naional de muzic folL KOmul cu o chitaraK J Festivalul i Concursul )nternaional de canto K8ariclea DarcleeK J Concurs internaional de muzic popularJ Concursul de pantomim i teatru mimat+ Aceste mani&est*ri care atra/ muli -artici-ani iubitori de mu(ic*# o bun* -arte dintre ace'tia sunt $enii din a&ara (onei sau a *rii# %n sco- turistic. 'orme de turi m !ractica+ile Di$ersitatea# $olumul 'i $aloarea resurselor turistice din ,ude &a$ori(ea(* -racticarea unor &orme de turism $ariate# res-ecti$E 01

*urismul alnear este &a$ori(at de e2istena unor resurse balneoturistice deosebite# re-re(entate de lacurileE .acu 4*rat 5sin/urul $alori&icat %n -re(ent6# Lnsur*ei# Aictoria# =. Bra$u# =o$ila =iresii# C8ineni 'i Balta Alb*. *urismul ur an se re&er* la -etrecerea tim-ului liber# a $acanelor %n ora'e# -entru $i(itarea acestora 'i -entru des&*'urarea unor acti$it*i de natur* &oarte di$ers*# cum ar &i $i(ite la rude# %nt8lniri cu -rietenii# $i(ionarea de s-ectacole# e2-o(iii# e&ectuarea de cum-*r*turi# c*l*torii de a&aceri etc. *urismul cultural este %n -lin* e2-ansiune# deoarece ni$elul de cultur* 'i /radul de ci$ili(aie cresc de la an la an# am-li&ic8nd dorina de cunoa'tere a turi'tilor. Pe -lan local trebuie a$ut %n $edere o relansare a acestui ti- de turism 'i o $alori&icare cores-un(*toare a monumentelor culturale ce se a&l* -e teritoriul localit*ilorE Br*ila# "raian# =o$ila =iresii# R8mnicelu# 4ute'ti# Lnsur*ei# =ircea Aod*# =*2ineni. *urismul de afaceri J e2istena unui mediu economic dinamic# &a$ori(at de am-lasarea ora'ului -e malul Dun*rii 'i a numeroase &acilit*i de con&erine %n Ootelurile din ora' 5Ootel Bel$edere 3 130 locuriH Ootel "rium-O 3 80 locuri# Ootel "raian 3 00 locuri6 constituie -remisele ca turismul de a&aceri s* &ie una dintre cele mai dinamice &orme de turism. <coturismul 3 -re(ena -e teritoriul ,udeului a Parcului Natural Balta =ic* a Br*ilei 5PNB=B6# (on* umed* de interes internaional5sit RA=4AR6# &a$ori(ea(* de($oltarea a numeroase acti$it*i ecoturistice -e teritoriul -arcului# -recum birdBatcOin/# -limb*ri cu barca# e2cursii cu /Oid# &oto+sa&ari. *urism tiinific 3 determinat de marea $arietate &loristic* 'i &aunistic* e2istent* -e teritoriul PNB=B. Aceast* &orm* de turism se adresea(* unui se/ment %n/ust de turi'tiE s-eciali'ti# studeni# iubitori de natur*. *urismul nautic i turismul de croazier 3 am-lasarea munici-iului Br*ila -e malul Dun*rii# -recum 'i e2istena -ortului Br*ila &a$ori(ea(* aceast* &orm* de turism. !escuitul sportiv $alori&ic* bo/atul &ond -iscicol din a-ele Dun*rii# dar 'i din unele lacuri de a-* dulce de -e teritoriul ,udeului 57*ton# Blaso$a# .utul Alb# !sna etc.6 'i se des&*'oar* cu res-ectarea le/islaiei %n $i/oareH *urismul de tranzit 3 (ona este tran(itat* de &lu2urile turistice ce se de-lasea(* dins-re =oldo$a s-re litoral 'i delt*# &iind situat* la intersecia a c8te$a drumuri im-ortante 5! 08D# ! 8C# DN 22# DN 23# DN 20# DN 2B6. *urismul de =ee3end este &a$ori(at de e2istena unor (one atracti$e -entru turi'ti 5Balta =ic* a Br*ilei# staiunea .acu 4*rat# lacurile de a-* dulce sau s*rat* din ,ude6# dar 'i &a-tul c* la mai -uin de 100 Pm sunt situate c8te$a ora'e emi*toare de turi'ti# im-ortante 5Br*ila# :alai# 4lobo(ia# Bu(*u# Goc'ani# Rm. 4*rat6. In%ra tructura de ca"are De($oltarea turismului se -oate reali(a numai %n i-ote(a e2istenei -osibilit*ilor de ca(are 'i odiOn* a turi'tilor. De aceea# ca-acitatea de ca(are condiionea(* %n cea mai mare m*sur* $olumul acti$it*ii turistice. Bene&iciind de atracii deosebite# ,udeul Br*ila# 'i %n s-ecial (ona de nord+est a ,udeului# s+au construit de+a lun/ul tim-ului o serie de structuri de -rimire turistice. 0naliza evoluiei capacitii de cazare a ar*tat c* din -unct de $edere al e$oluiei num*rului de structuri de ca(are# %n anul 200C# cea mai mare -ondere este deinut* de Ooteluri -este 00K# urmat* &iind de celelalte ti-uri de structuri %ntr+o -ro-orie mai mic* de sub 10K.

02

4e obser$* o im-ortant* scOimbare %n structura unit*ilor / locurilor de ca(are din ,ude# %n 200C Ootelurile deineau IC#3 K din num*rul de locuri de ca(are# taberele 1N#2K# iar restul de 13#0 K se %m-arte %ntre moteluri# -ensiuni turistice# $ile 'i -o-asuri turistice. Con&orm datelor culese din ba(a de date a =I==C"P.# %n iunie 2008 e2istau clasi&icate 21 unit*i# cu un total de 800 camere 'i 1.C23 locuri de ca(are. .a acestea se adau/* o serie de alte unit*i neclasi&icate sau unit*i la care# la data amintit*# a$eau certi&icatul de clasi&icare e2-irat. Circulaia turi tic Circulaia turistic* e2-rim* cererea real* sub di&erite as-ecte 'i trebuie anali(at* -rin -risma a trei indicatori -rinci-aliE sosiri turi'ti# Innoptri %n structurile de ca(are 'i durata medie a se9urului. "oi ace'ti indicatori au &ost anali(ai -entru -erioada 1N8N 'i 2003+200C re(ult8nd urm*toareleE - la &el ca %n ca(ul ca-acit*ii de ca(are# circulaia turistic* din ,ude %nre/istrea(* %n ultimii 0 ani o u'oar* ascensiune 5at8t num*rul de turi'ti ca(ai# c8t 'i num*rul %nno-t*rilor acestora a crescut %n medie cu 2#8 K anual6H - cOiar dac* -er total# %n ultimele dou* decenii# &lu2urile turistice s+au redus la ,um*tate se obser$* c* odat* cu descOiderea &rontierelor naionale num*rul de turi'ti str*ini a crescut cu 10#0 K# iar %nno-t*rile acestora au crescut cu 128#C K. De asemenea# -onderea turi'tilor str*ini a crescut de la 0#1 K %n anul 1N8N la 11#8 K %n 200C. Sezonalitatea este o caracteristic* de ba(* a acti$it*ii turistice. Prin -relucrarea datelor statistice# coe&icientul de concentrare -entru ,udeul Br*ila destul de sc*(ut 50#001D36# mai mic dec8t la ni$el naional 50#1D106# ceea ce indic* o se(onalitate redus* a acti$it*ii turistice# iar acest lucru este normal dac* se are %n $edere &a-tul c* -rinci-alele &orme de turism -racticate %n ,ude sunt turismul balnear 'i turismul urban# caracteri(ate -rin $ariaii reduse ale acti$it*ii turistice de+a lun/ul anului. Durata medie a se9urului %n ,udeul Br*ila 5200C6 este mai mare dec8t -entru total ar* 5D#80 (ile &a* de 2#N0 (ile6# dar acest lucru nu se datorea(* unor ser$icii de calitate su-erioar*# ci %n s-ecial &a-tului c* D0 K din num*rul total de turi'ti $in -entru tratament balnear# iar aceast* &orm* de turism necesit* o -erioad* a se,urului mai mare. Pe destinaii turistice# se obser$* o di&eren* mare %ntre durata se,urului din staiunea turistic* .acu 4*rat 58#32 (ile6 'i durata se,urului din munici-iul Br*ila 52#0 (ile6 'i din alte localit*i 'i trasee turistice 51#D8 (ile6. Un indicator e2trem de util %n anali(a acti$it*ii turistice este radul de ocupare sau indicele de utilizare a capacitii# indicator su/esti$ %n a-recierea e&icienei unit*ilor de ca(are# ce &ace le/*tura %ntre cerere 5num*rul de %nno-t*ri6 'i o&ert* 5ca-acitatea de ca(are %n &unciune6. Du-* o -erioad* %n care acest indicator s+a a&lat -e o -ant* descendent* 5reduc8ndu+se de la CN#0 K %n anul 1N8N la 01#1 K %n 2003 'i la doar D2#8 K %n anul 200I6# se obser$* c* %n ultimul an su-us anali(ei 5200C6 s+a %nre/istrat o im-ortant* re$i/orare a acti$it*ii turistice din ,ude# /radul de ocu-are a,un/8nd la DN#2 K. Prioriti& Aalori&icarea o-tim* a resurselor turistice %n conte2tul -rote,*rii acestora 'i a mediului %n con&ormitate cu -rinci-iile de($olt*rii durabileH Re$itali(area# consolidarea 'i de($oltarea in&rastructurii -entru turism 'i a ca-acit*ilor de ca(areH Crearea unor o&erte turistice di$ersi&icate 'i com-etiti$e -e -iaa e2tern* 'i intern*H Re$itali(area# consolidarea 'i de($oltarea unor &orme de turism -racticate %n -re(ent 5odiOn* 'i recreere# turism balnear# turism cultural# turism de a&aceri# turism de con/rese 'i reuniuni# $8n*toare 'i -escuit s-orti$# turism reli/ios# circuitul conacelor &o'tilor -ro-rietari de mo'ii din cadrul ,udeului6H 03

Introducerea 'i -romo$area unor noi &orme de turism adec$ate condiiilor s-eci&ice e2istente -e teritoriul ,udeuluiH Aalori&icarea su-erioar* 'i intensi$* a Centrului istoric al munici-iului Br*ila# acord8ndu+se o atenie s-ecial* restaur*rii 'i conser$*rii cl*dirilor de -atrimoniuH Declan'area unei cam-anii de -romo$are a ima/inii munici-iului Br*ila# -un8ndu+se accentul -e cele mai $aloroase com-onente ale -otenialului s*u turistic 'i -rin crearea unor e$enimente 'i mani&est*ri noi# de an$er/ur*H De($oltarea in&rastructurii s-orti$e 'i de a/rement# at8t %n Br*ila# c8t 'i -e teritoriul ,udeului. Amena,area# ecOi-area 'i de($oltarea (onelor de a/rement 'i a -*durilor de a/rement %n $ederea de($olt*rii ecoturismului 'i turismului de BeePendH =oderni(area in&rastructurii /enerale 'i cu s-eci&ic turistic -entru cre'terea calit*ii -rodusului turisticH Conturarea unor -roduse turistice s-eci&ice# ori/inale# cu -uternic* am-rent* local*# care s* indi$iduali(e(e o&erta turistic* br*ilean* ca marc* distinct*# de ma2im im-actH Accesarea &ondurilor euro-ene# naionale 5con&orm P 46 'i locale -entru re$itali(area turismului Br*ilean. <.=. )ER.ICIILE

4er$iciile -ot condiiona a-ariia 'i de($oltarea -e $ertical* 'i -e ori(ontal* a celorlalte ti-uri de acti$it*i economice 5industriale# de construcii# a/ricole# turistice6. Distribuia teritorial* la ni$el ,udeean a a/enilor economici din acti$itatea de ser$icii este omo/en* at8t la ni$el urban c8t 'i la ni$el rural. Acti$itatea comercial* se situea(* -e -rimul loc la ni$el ,udeean# %n &uncie de num*rul societ*ilor economice 'i ci&ra lor de a&aceri. 4e e$idenia(* de($oltarea 'i -romo$a acti$it*ilor de cercetare# de($oltare 'i ino$are teOnolo/ic* 'i reducerea decala,ului in&ormaional la ni$el ,udeean 'i re/ional. Contribuia I"bC la cre'terea economic* de-inde at8t de de($oltarea sectorului de comunicaii 'i teOnolo/ia in&ormaiei# c8t 'i de /radul de utili(are a "IC %n economie. !2ist* %nt8r(ieri %n s-ecial %n ceea ce -ri$e'te accesul la internet# ser$iciile societ*ii in&ormaionale 'i inte/rarea a-licaiilor I" %n economie. Cercetarea 'tiini&ic* are de su&erit ca urmare a ni$elului mereu %n sc*dere al in$estiiilor %n domeniu din -artea sectorului -ublic 'i -ri$at# reducerii num*rului de s-eciali'ti cu %nalt* cali&icare# -recum 'i ca urmare a num*rului e2trem de redus al centrelor de e2celen*. .a ni$elul ,udeului se constat* un num*r redus al a/enilor economici ce %'i des&*'oar* acti$itatea %n domeniul in&ormaticii# cercet*rii+de($olt*rii 'i ino$*rii. 4er$iciile &inanciare 'i bancare %nt8m-in* di&icult*i datorate unei insol$abilit*i &inanciare ce st* la ba(a cri(ei economice 'i &inanciare naionale 'i internaionale. Prioriti& 4-ri,inirea micilor %ntre-rin(*tori -rin %n&iinarea unor centre de consultan* -entru I==+uri# inclusi$ -entru accesul acestora la &inanare euro-ean*H Iniierea unor -roiecte comune cu ,udeele %n$ecinate# destinate re(ol$*rii unor -robleme re/ionale 5armoni(area -lanurilor -ri$ind in&rastructura de ser$icii# crearea unor centre de a&aceri6H !2tinderea reelelor de comunicaie la ni$elul tuturor localit*ilor rurale. <. CONTELTUL )UPRATERITORIAL 0D

Anali(a conte2tului su-rateritorial a de($olt*rii s-aiale a ,udeului Br*ila im-lic* mai multe ni$eluri de interaciuneE - ni$elul re/ional+ interaciunea dintre strate/iile de de($oltare ale ,udeelor %n$ecinate 'i %nscrierea %n strate/ia de de($oltare a re/iunii de de($oltare din care &ace -arte ,udeul# res-ecti$ Re/iunea 4ud+!stH (one cu $alene sau -robleme s-eci&ice de de($oltareH - ni$elul macro+(onal 3strate/ii de de($oltare s-eci&ice (onelor din care &ace -arte ,udeul# cum sunt cele le/ate de relaia cu &lu$iul Dun*reaH - ni$elul naional+ inscrierea %n strate/iile naionale de -lani&icare s-aial*# res-ecti$# seciunile PA"N 'i conce-tual strate/ic de de($oltare s-aial* al Romaniei a&lat %n curs de elaborareH - ni$elul trans&rontalier/transnaional+ Pro/rame de coo-erare teritorial* euro-ean* trans&rontalier* 'i transnaional* /enerate de caracteristica s-eci&ic*# situarea -e &lu$iul Dun*rea ;urore iunea Dunrea de <os. )udeul Br*ila este situat %n -artea de $est a Rom8niei# a$8nd limita estic* constituit* din braele Dun*rii res-ecti$ Dun*rea AecOe sau braul =*cin# care &ormea(* 'i limita estic* a ,udeului# are NI Jm lun/ime. )udeul este cu-rins %n Re/iunea de de($oltare 4ud+!st# care este a doua ca m*rime dintre re/iunile Rom8niei. Potenialul de de($oltare al re/iunii este deosebit de com-le2 a$8nd deo-otri$* (one montane# (one de c8m-ie# (one litorale# (ona Delta Dun*rii# cursul in&erior al Dun*rii. biecti$ul /eneral al Strate iei de dezvoltare a re iunii este cre'terea PIB re/ional -e ba(a cre'terii ratei de cre'tere economic* su-erioar* a mediei naionale# -rin cre'terea com-etiti$it*ii -e termen lun/ 'i atracti$it*ii re/iunii -entru in$estiii# cu $alori&icarea -atrimoniului ambiental# crearea de noi o-ortunit*i de ocu-are a &orei de munc* 'i %mbun*t*irea condiiilor de $ia* ale -o-ulaiei. /lanul 2aional de Dezvoltare a :omniei -entru -erioada &inanciar* 200C+2013 re-re(int* documentul de -lani&icare strate/ic* 'i -ro/ramare &inanciar* multianual*# a-robat de :u$ern 'i elaborat %ntr+un lar/ -arteneriat# care $a orienta de($oltarea socio+economic* a Rom8niei %n con&ormitate cu Politica de Coe(iune a U!. PND re-re(int* documentul -e ba(a c*ruia a &ost elaborate Cadrul Strate ic 2aional de PND+ul Rom8niei -entru -erioada 200C+2013. Conceptul Strate ic de Dezvoltare Spaial-:omnia "#D# este un document strate/ic -ri$ind de($oltarea teritorial* durabil* 'i inte/rat* -e termen mediu 'i lun/ a Rom8niei# a&lat %n -re(ent %n &a(a de consultare. Conce-tul asi/ur* un cadru de &undamentare a de($olt*rii teritoriale a Rom8niei %n cone2iune cu e$oluiile s-aiului euro-ean 'i internaional 'i se ba(ea(* -e -racticile curente %n domeniul -lani&ic*rii teritoriale. Aderarea Rom8niei la Uniunea !uro-ean* im-une racordarea -roblematicii de($olt*rii s-aiale la cadrul conce-tual# la su-ortul &i(ic+teritorial 'i la ori(ontul tem-oral luate %n considerare %n s-aiul comunitar. Pe -lan conce-tual sunt ado-tate urm*toarele documente care conin -rinci-iile de de($oltare s-aial*E Princi-iile directoare -entru o -olitic* de de($oltare s-aial* a Uniunii !uro-ene 'i *rilor candidate# ado-tate la Con&erina in&ormal* a mini'trilor res-onsabili cu amena,area teritoriului Uniunii !uro-ene + <4CM!=A D! D!7A ."AR! A 4PA[IU.UI C =UNI"AR; 5!4DP6 3 P "4DA=# 10/11 =AI 1NNN Princi-iile de de($oltare s-aial* euro-ean*# ado-tate la Con&erina euro-ean* a mini'trilor res-onsabili cu amena,area teritoriului 3 C!=A"# Mano$ra 2000# sub titlul de <PRINCIPII DIR!C" AR! P!N"RU D!7A ."AR!A "!RI" RIA.c DURABI.c A C N"IN!N"U.UI !UR P!AN 00

)trate-ia Li a+ona 6 >ote+or-* ado-tat* %n anul 200D# a$8nd ca sco- con$er/ena strate/iilor *rilor din Uniunea !uro-ean* %n $ederea cre'terii coe(iunii la scara U! -rin aciuni interconectate 'i mutaii structurale %n cinci domenii im-ortante 4ituarea ,udeului adiacent cursului Dun*rii 'i %n -ro2imitatea Deltei Dun*rii a /enerat dou* ti-uri de relaii au loc %n cadrul su-rateritorial al (oneiE colabor*ri 'i scOimburi de e2-erien* 'i in&ormaii# care au loc %ntre -arteneri interesai %n studiul 'i monitori(area (onelor umede# aciunile comune care au la ba(* un -lan mana/erial comunH scOimburile de m*r&uri 'i circulaia de -ersoane a&erente -roceselor economice ce de-*'esc cadrul (onal. (ooperri teritoriale internaionale /enerate de situarea -e cursul in&erior al Dun*riiE 0cordul privind realizarea rezervaiei transfrontier KDelta Dunrii i zona inferioar a rului /rut %n anul 2000H 3Coridorul verde al Dunrii9. In &$$$H Convenia privind cooperarea utilizarea durabil a fluviului DunreaH ;urore iunea KDunrea de <osKJ Cooperarea pentru ?4ona 2atural /rote9at transfrontier a Deltei Dunrii i /rutului inferior5. Ln anali(a situaiei e2istente au &ost e$ideniai polii i vectorii teritoriali care acionea(* asu-ra teritoriului ,udeului %n conte2t su-rateritorial. Dintre ace'tia sunt de consemnatE -o(iia strate/ic* la ni$el euro-ean 'i naional 'i -o(iie /eo/ra&ic* &a$orabil*+ situarea -e cursul na$i/abil &lu$io+maritim al Dun*rii# a-ro-iere de &rontiera naional* cu Ucraina 'i re-ublica =oldo$a# a-ro-iere de Delta Dun*rii# %ntre 7ona =ontan* 'i =area Nea/r* situarea ,udeului 'i a munici-iului Br*ila %ntr+o re/iune de de($oltare cu -otenial natural deosebit de im-ortant 'i $ariat# care /enerea(* -robleme de com-etiie cu teritorii din re/iune de mai mare atracti$itate5(ona litoral*# (ona montan*6H a-ro-ierea dintre cele dou* munici-ii Br*ila 'i :alai este &a$orabil* cre*rii unui -ol de de($oltare teritorial* de im-ortan* naional*# dar s-ore'te# %n li-sa unui cadru de coo-erare le/i&erat com-etiia dintre acesteaH con&orm PA"N 4eciunea IA Reeaua de localit*i 5.e/ea 301/20016# munici-iul Br*ila deine Ran/ul I# sistem urban %m-reun* cu munici-iul :alaiH %n C4D"R munici-iul este -ro-us -ol de ni$el su-rare/ionalH ,udeul se conectea(* la reeaua de localit*i naional* doar -rin intermediul munici-iului Br*ila# celelalte localit*i &iind de im-ortani &oarte redus*# &a-t ce -oate /enera de(ecOilibre teritorialeH ,udeul este situat %ntre traseele coridoarelor euro-ene de trans-ort rutier 'i &ero$iar# ce se constituie %n a2e de de($oltare teritorial* de im-ortan* ma,or* la ni$el naional 'i euro-eanH %n -re(ent racordarea teritoriului ,udeean la cel naional este asi/urat* -rin reeaua ma,or* naional* de trans-ort rutier 'i &ero$iar orientat* %n s-ecial -e le/*tura cu ca-itala *riiH le/*tura cu ,udeul "ulcea 'i im-licit Delta Dun*rii nu este su&icient susinut* -rin in&rastructura de trans-ort+ -ers-ecti$e de de($oltare -rin -re$ederile PA"N 4eciunea reele de trans-ortH Cone2area teritoriului ,udeean la cel euro-ean este reali(at* -rin trans-ortul na$al -e Dun*re 'i -ro2imitatea re/iunii &rontaliere+ Coridorul AII. reali(area -roiectelor de in&rastructur* ce $or contribui la %mbun*t*irea relaiei cu teritoriul re/ional# naional# euro-ean+ -od -este dun*re# aero-ort# moderni(area -ortului# drumurile e2-res -re$*(ute -rin /012 Seciunea :eele de transport care $or asi/ura le/*tura cu Coridoarele IA 'i I@ %nt*rirea rolului localit*ilor urbane %n cadrul reelei de localit*i# -rin de($oltarea in&rastructurii teOnice 'i sociale# susinerea de($olt*rii economice 0I

Prioriti &

de($oltarea localit*ilor rurale 'i a coo-er*rii %ntre aceste %n $ederea reali(*rii -roiectelor de in&rastructur* 'i $alori&icarea -roduselor a/ricole de($oltarea coo-er*rii dintre localit*ile urbane 'i cele rurale %n $ederea %nt*ririi rolului teritorial al acestora 'i ecOilibra*rii de($olt*rii teritoriului ,udeean -romo$area acti$it*ilor de ser$icii# trans-ort# industrie -relucr*toare -racticarea unei a/riculturi durabile# concomitent cu rentabili(area acti$it*ilor din a/ricultur* %mbun*t*irea calit*ii &ondului construit %n munici-iul Br*ila 'i a celorlalte ora'e# concomitent cu $alori&icarea -atrimoniului cultural %n acti$it*i culturale 'i %n turism $alori&icarea -atrimoniului natural constituit %ndeosebi de su-ra&eele ac$atice $alori&icarea -atrimoniului etno/ra&ic %n (onele cu tradiii -iscicole 'i susinerea -ractic*rii a/roturismului.

II. DIA>NO)TIC >ENERAL 4co-ul elabor*rii dia/nosticului /eneral este acela de a -une %n relaie -roblemele s-eci&ice rele$ate -rin dia/nosticul -e domenii 'i subdomenii %n $ederea e$idenierii -rinci-alelor caracteristici ale -otenialului de de($oltare a teritoriului ,udeean. Ln continuare se -re(int* dia/nosticul /eneral al (onelor -rinci-ale# -rin sinteti(area elementelor de &a$orabilitate care -ot in&luena e$oluia -o(iti$* a teritoriului# -recum 'i a -rinci-alelor -robleme# dis-arit*i 'i dis&uncionalit*i ce caracteri(ea(* structura teritoriului.

5. 2ona munici!iului Brila/ cu-rinde munici-iul Br*ila 'i comunele A*deni# COiscani# Ca(asu# 'i "icOile'ti. 7actori favora ili> - -o(iie /eo/ra&ic* &a$orabil*+ situarea -e cursul na$i/abil &lu$io+maritim al Dun*rii# a-ro-iere de &rontiera naional* cu Ucraina 'i re-ublica =oldo$a# a-ro-iere de Delta Dun*rii# %ntre 7ona =ontan* 'i =area Nea/r* - resurse naturaleE &ond &unciar cu -otenial a/ricol ridicat# resurse Oidro/ra&ice 5cursul Dun*ri# Braul lui Ara-u# al 4iretului# .acul 4*rat# .acul COiscani s.a.6H resurse minerale a-a 'i n*mol s-ro-elic+ .acu 4*ratH ar/il*+Baldo$ine'tiH -onderi de su-ra&ee &orestiere relati$ mai mari dec8t %n restul ,udeului 0C

insu&icient* a-*rare la inundaii 5comuna COiscani6# seismicitate &oarte ridicat*# (one cu -ericol de alunec*ri de teren de dimensiuni reduse $alori de -atrimoniu natural de im-ortan* naional* 'i internaional*+ -arte din (onele -rote,ate /arcul natural Balta =ic a Brilei 'i !unca Siretului )nferior -re(ena celui mai mare centru urban# cu cea mai mare de($oltare socio+economic* din ,ude localitatea cu cea mai bun* dotare teOnico+edilitar*+ %n munici-iul Br*ila cea mai mare concentrare de -atrimoniu cultural al ,udeului cea mai mare concentrare de reele de in&rastructur* de trans-ort 5 rutiere# &ero$iare# na$ale6# reele ener/etice 'i de telecomunicaii concentrare de reele de alimentare cu /a(e 'i relati$ multe localit*i racordate la sistemul de distribuia stare relati$ bun* a in&rastructurii rutiere e2istena -erimetrelor de (on* liber* localit*ile rurale au sisteme de alimentare cu a-*# dar &*r* canali(are localit*i cu cre'teri de -o-ulaie5e2ce-ie Br*ila6 'i &enomene demo/ra&ice -o(iti$e 5natalitate# mi/raie -o(iti$*# mortalitate redus*6 cre'tere a num*rului de locuine 'i a con&ortului locuirii cele mai bune ser$icii de s*n*tate 'i de educaie cea mai bun* rat* de ocu-are cre'tere im-ortant* a num*rului de salariai -ondere mare de salariai %n industrie 'i ser$icii $olum 'i -ondere mare a salariailor 'i acti$it*ilor %n construcii cel mai mare dinamism economic 'i -ers-ecti$a cre'terii -o-ulaiei 5-ro/no(a an 20206 -roducii medii 'i mari la cereale# -lante teOnice# le/ume cele mai mari -roducii de animale "icOile'ti# COiscani# Br*ila6 relati$ bun* utili(are a sistemelor de iri/aii e2istena -roiectelor 'i studiilor de &e(abilitate -entru e2tinderea in&rastructurii rutiere

!ro leme principale> - insu&icient* a-*rare la inundaii 5comuna COiscani6# seismicitate &oarte ridicat*# (one cu -ericol de alunec*ri de teren de dimensiuni reduse - e2istena surselor de -oluare a aerului# a a-ei 5 din acti$it*i industriale# cre'terea animalelor# trans-ort -etrol# + Br*ila# Baldo$ine'ti# COiscani# "icOile'ti6# (one critice sub as-ectul -olu*rii a-elor subterane# -oluare sonor* din cau(a tra&icului - li-sa staie de e-urare %n munici-iul Br*ila - li-sa aero-ort - /rad redus de moderni(are a -ortului - le/*tur* rutier* de&icitar* cu ,udeul "ulcea - con/estia tra&icului %n (ona munici-iului Br*ila - trans-ortul -e calea &erat* neada-tat* cerinelor actuale - sistem de&icitar de alimentare cu ener/ie termic* 5distana mare de trans-ort# de-endena de -roducia industrial*6 08

accesibilitate redus* a satelor din cau(a unor tronsoane de D) nemoderni(ate+ comuna A*deni de/radarea &ondului construit din -atrimoniul cultural de/radarea &ondului de locuine 'i -ericol s-orit de de/radare din cau(a seismicit*ii ridicate -ericol de de/radare a (onelor naturale $aloroase din cau(a &ormelor neor/ani(ate de -racticare a turismului insu&icienta $alori&icare a -atrimoniului cultural 'i natural insu&icienta de($oltare a in&rastructurii 'i ser$iciilor -entru turism dimensiune relati$ redus* la e2-loataiile a/ricole# /rad redus de mecani(are -resiune asu-ra terenurilor construite

!rioriti > - %mbun*t*irea in&rastructurii ma,ore de trans-ort+ construcie aero-ort# moderni(are -ort# -od -este Dun*re s-re =*cin - -roiecte de($oltare inte/rat* a (onei -eriurbane - -arteneriat cu munici-iul :alai -entru -roiecte/strate/ie de de($oltare teritorial* - -rote,area mediului natural 'i $alori&icarea -rin turism durabil - utili(are e&icient* a &ondului &unciar a/ricol - studii de amena,are -eisa/istic* a (onelor $er(i - -rote,area 'i $alori&icarea %n sco- turistic a -atrimoniului cultural din munici-iul Br*ila - Lmbun*t*irea calit*ii &ondului construit 'i a s-aiului -ublic %n munici-iul Br*ila - de($oltarea ser$iciilor de trans-ort# s-ri,inirea industriei -relucr*toare# s-ri,inirea de($olt*rii in&rastructurii -entru turismul de tran(it# cultural# balnear# de BeePend# ecololo/ic 9. 2ona Ianca/ 'aurei / (on* central* # situat* 'i a2at* -e dou* trasee ma,ore de trans-ort rutier DN 22 'i DN2b# ma/istrala CG Bucure'ti+Br*ila 3 :alai 7actori favora ili> - -re(ena a dou* localit*i urbane Ianca 'i G*urei - -re(ena traseelor 'i nodurilor ma,ore de trans-ort naional rutier 'i CG# ma/istrale de trans-ort ener/ie electric*# /a(e naturale# -roduse -etroliere# cablu &ibra o-tic* - -otenial a/ricol ridicat 'i cu -osibilitate de di$ersi&icare a acti$it*ilor a/ricole - resurse Oidro/ra&ice+ lacuri cu -ro-riet*i tera-eutice 'i &ond -iscicol 5=o$ila =iresii# .acul 4*rat C8ineni# )irl*u# Plo-u# !sna# .utul Alb# Ianca6 - arii naturale -rote,ate 5Balta Alb*+ Amara+ )irl*u+.acul 4*rat C8ineni# Inaca+Plo-u+4*rat# =o$ila =iresii6 - (on* cu relati$* concentrare de $alori de -trimoniu natural# al*turi de cele de -atrimoniu cultural# &ond etno/ra&ic 'i tradiii -esc*re'ti 5comunele "raian# Bordei Aerde 'i cele din lunca Bu(*ului6 - resurse mineraleE resurse ener/etice+ (*c*minte de iei 'i /a(e naturale 5ora' Ianca# comunele 4urdila+:reci# Bordei Aerde6H roci utile5:r*di'tea6 - relati$ mare -roducti$itate a/ricol*# $arietate in -roducia $e/etal*# -roducie animal* - -re$ederi de de($oltare a in&rastructurii rutiere 'i CG 0N

!ro leme principale> - ora'e de dimensiuni &oarte reduse# cu ecOi-are 'i dotare de&icitar*# caracter rural al localit*ilor# calitate redus* a &ondului construit 'i a s-aiilor -ublice - de&icit de $e/etaie &orestier* - -eisa, li-sit de $arietate - &rec$ente sc*deri de -o-ulaie# -o-ulaie %mb*tr%nit*# %ndeosebi %n -artea $estic* - de&icit de ser$icii medicale 'i de educaie# insu&iciente dot*ri culturale 'i s-orti$e - $olum 'i -ondere mic* a salariailor %n industria -relucr*toare - insu&icient* $alori&icare a -otenialului Oidro/ra&ic# in&rastructur* turistic* slab de($oltat* - localit*i cu (one inundabile+cursul r8ului Bu(*u insu&icient a-*rat - -*duri cu t*ieri abu(i$e - risc de -oluare a a-ei# aerului# solului - seismicitate ridicat* - insu&icient* de($oltare a acti$it*ilor economiceE industrie -relucr*toare# ser$icii# turism - su-ra&ee relati$ mici ale e2-loataiilor a/ricole !rioriti >
-

susinerea de($olt*rii localit*ilor urbane sub as-ect social# economic# al ecOi-*rii edilitare# %mbun*t*irea calit*ii &ondului construit reali(area traseelor de in&rastructur* de trans-ort care $or cre'te accesibilitatea localit*ilor la reeaua euro-ean* de trans-ort di$ersi&icarea acti$it*ilor economice %n rural -rote,area 'i $alori&icarea -atrimoniului natural 'i cultural -rin turism utili(area e&icient* a terenurilor a/ricole# cre'terea su-ra&eelor %m-*durite

<. 2ona Gn urei/ (on* situat* %ntre braul Dun*rii 'i limitele de sud 'i de $est ale ,udeului# a2at* -e traseul DN 21# a$%nd ca -rinci-al* localitate ora'ul Lnsur*ei 7actori favora ili> - -re(ena traseelor ma,ore de in&rastructur* de trans-ort+ rutier 'i CG# ma/istrale de trans-ort ener/ie electric*# -roduse -etroliere# cablu &ibra o-tic* - -atrimoniu natural $alorosE su-ra&a* mare de (on* -rote,at* din /arcul natural Balta =ic a Brilei # Aalea C*lm*uiului# Blata "*taru# P*durea Aii'oara - -otenial a/ricol ridicat 'i cu -osibilitate de di$ersi&icare a acti$it*ilor a/ricole - resurse Oidro/ra&ice+ lacuri cu -ro-riet*i tera-eutice 'i &ond -iscicol 5.acul Bato/u# .acul "*taru# .acul lui "raian# .acul Lnsur*ei6 - resurse -etroliere 5comuna Ulmu# 4t*ncua# B*r*/anu# Bere'i de )os6 - (on* cu relati$* concentrare de $alori de -trimoniu natural# al*turi de cele de -atrimoniu cultural# Aalea C*m*uiului# &ond etno/ra&ic 'i tradiii -esc*re'ti Aalea C*m*uiului 'i malul Dun*rii - relati$ mare -roducti$itate a/ricol*# $arietate in -roducia $e/etal*# -roducie animal* - relati$ mari dimensiuni ale e2-loataiilor a/ricole - -re$ederi de de($oltare a in&rastructurii rutiere 'i CG I0

!ro leme principale> - caracter rural al localit*ilor# un sin/ur ora' de dimensiuni &oarte reduse# cu ecOi-are 'i dotare de&icitar*# calitate redus* a &ondului construit 'i a s-aiilor -ublice - -eisa, li-sit de $arietate -e areale %ntinse %n -artea de sud 'i de nord+est - &rec$ente sc*deri de -o-ulaie# mortalitate ridicat*# densitate redus* a -o-ulaiei - de&icit de ser$icii medicale 'i de educaie# insu&iciente dot*ri culturale 'i s-orti$e - $olum 'i -ondere mic* a salariailor %n industria -relucr*toare - insu&icient* $alori&icare a -otenialului natural# in&rastructur* turistic* slab de($oltat* - de($oltare &oarte de&icitar* a acti$it*ilor economiceE industrie -relucr*toare# ser$icii# turism - seismicitate ridicat* - risc de -oluare a a-ei# aerului# solului # de de/radare a &ondului &orestier !rioriti > - susinerea de($olt*rii ora'ului Lnsur*ei sub as-ect social# economic# al ecOi-*rii edilitare# %mbun*t*irea calit*ii &ondului construit - imbun*t*irea reelei locale de trans-ort -entru cre'terea accesibilit*ii satelor - reali(area traseelor de in&rastructur* de trans-ort care $or cre'te accesibilitatea localit*ilor la reeaua euro-ean* de trans-ort - susinerea di$ersi&ic*rii acti$it*ilor economice+ industrie# ser$icii# di$ersi&icarea -roduciei a/ricole 'i a ser$iciilor din a/ricultur* - -rote,area 'i $alori&icarea -atrimoniului natural 'i cultural -rin turism - -rote,area 'i imbun*t*irea calit*ii &ondului &unciar# cre'terea su-ra&eelor %m-*durite - -roiecte comune de de($oltare cu localit*ile din ,udeele Ialomia 'i Bu(*u =. 2ona de nord/#e t 7actori favora ili> - (on* adiacent* limitelor de nord 'i de $est ale ,udeului# a2at* -e traseul DN 23 - -re(ena traseelor ma,ore de in&rastructur* de trans-ort+ rutier# ma/istrale de trans-ort ener/ie electric*# /a(e naturale# cablu &ibra o-tic* - -atrimoniu natural $aloros.unca 4iretului in&erior - resurse Oidro/ra&ice 'i -iscicole+ Aalea 4iretului# Aalea Bu(*ului# .acul =*2ineni - -otenial a/ricol ridicat 'i cu -osibilitate de di$ersi&icare a acti$it*ilor a/ricole - -atrimoniu culturalE =%n*stirea =*2ineni# &ond etno/ra&ic ansamblu de arOitectur* -o-ular*# tradiii le/ate de -escuit - relati$ mare -roducti$itate a/ricol*# $arietate in -roducia $e/etal*# -roducie animal* - relati$ mari dimensiuni ale e2-loataiilor a/ricole# utili(are a utila,elor a/ricole - -re(ena industriei -relucr*toare+ com. =*2ineni - -re$ederi de de($oltare a in&rastructurii rutiere 'i CG !ro leme principale>
-

caracter rural -redominant# li-sa ora'elor slaba de($oltare a acti$it*ilor industriale 'i a ser$iciilor I1

insu&icient* $alori&icare a -otenialului a/ricol slab* de($oltare a sectorului (ooteOnic num*r redus de salariai# ra-ort de de-enden* du-* $8rst* ridicat sc*deri de -o-ulaie# mortalitate ridicat*# mortalitate in&antil* ridicat*# densitate mic* a -o-ulaiei# -o-ulaie risi-it* %n numeroase localit*i de&icit de ser$icii medicale 'i de educaie# insu&iciente dot*ri culturale 'i s-orti$e $olum 'i -ondere mic* a salariailor %n industria -relucr*toare insu&icient* $alori&icare a -otenialului natural# in&rastructur* turistic* slab de($oltat* risc de -oluare a a-ei# aerului# solului # de de/radare a &ondului &orestier de($oltare &oarte de&icitar* a acti$it*ilor economiceE industrie -relucr*toare# ser$icii# turism risc de inundaii# seismicitate mare de&icit de $e/etaie &orestier*

!rioriti > - susinerea de($olt*rii unui -ol de de($oltare rural* sub as-ect social# economic# al ecOi-*rii edilitare# %mbun*t*irea calit*ii &ondului construit - imbun*t*irea reelei locale de trans-ort -entru cre'terea accesibilit*ii satelor - reali(area drumului e2-res 'i a -odului -este Dun*re care $or cre'te accesibilitatea localit*ilor la coridorul I@ de trans-ort euro-ean - susinerea di$ersi&ic*rii acti$it*ilor economice+ industrie# ser$icii# di$ersi&icarea -roduciei a/ricole 'i a ser$iciilor din a/ricultur* - -rote,area 'i $alori&icarea -atrimoniului natural 'i cultural -rin turism - imbun*t*irea calit*ii &ondului &unciar 'i cre'terea su-ra&eelor %m-*durite - -roiecte comune de de($oltare cu localit*ile din ,udeele Arancea 'i :alai ?. 2ona In ula 0are a Brilei+ teritoriu cu-rins %ntre braele Dun*riiE Dun*rea AecOe 5Braul =*cin6 'i Dun*rea Nou* 5Braul Cremenea6 + cu-rinde comunele =*ra'u 'i Grec*ei 7actori favorizani> - din teritoriul care a &uncionat %n re/im liber de inundaie# I0 mii de Oectare au &ost amena,ate -entru a/ricultur* %n -erioada socialist* - -otenial natural $aloros+ situare %ntre dou* (one -rote,ate de mare im-ortan* naional* 'i internaional* Dun*rea AecOe+=*cin 'i Parcul Natural Balta =ic* a Br*ilei - bo/at -otenial Oidro/ra&ic+ cursurile braelor Dun*rii# .acurile 7*ton 'i Blaso$a - -otenial a/ricol &oarte ridicat - -roducie a/ricol* im-ortant*+ cultura cerealelor 'i cre'terea animalelor !ro leme> - /rad mare de i(olare din cau(a de&icienelor de in&rastructur* - -o-ulaia risi-it* %n localit*i de mici dimensiuni # densitate &oarte mic* de -o-ulaie - sc*deri de -o-ulaie# natalitate sc*(ut*# mortalitate in&antil* ridicat* - /rad de ruralitate ridicat# slab* ecOi-are edilitar* a localit*ilor I2

ser$icii sociale de&icitare slab* di$ersi&icare a acti$it*ilor economice

!rioriti> - imbun*t*irea in&rastructurii teOnice a teritoriului 'i localit*ilor - -rote,area mediului natural+ studii de &uncionare 'i -rote,are a %ntre/ arealului &ostei b*li# aciuni &erme de -rote,are 'i control a (onelor -rote,ate e2istente - $alori&icarea -otenialului natural -rin de($oltarea unui turism durabil - rentabili(area acti$it*ilor a/ricole - de($oltarea ser$iciilor de trans-ort 'i a celor cone2e a/riculturii.

III. )TRATE>IA DE DE2.OLTARE )PA1IAL3 OBIECTI.ELE )TRATE>IEI DE A0ENAJARE A TERITORIULUI JUDE1EAN ; iectiv fundamental > dezvoltarea echilibrat a teritoriului 9udeean, prin optimizarea utilizrii resurselor i valorificarea anselor de dezvoltare, In vederea crerii premizelor de dezvoltare economic i social eficient i durabil, a creterii calitii vieii locuitorilori i In condiiile prote9rii mediului natural+ 5. )TRUCTURA TERITORIULUI 5.5. 0EDIUL 5.5.5. Protecia ,i con er#area %actorilor de mediu O+iecti# !eci%ic& Imbuntirea calitii factorilor de mediu prin limitarea i.sau eliminarea impactului ne ativ asupra acestora+

Pentru &iecare &actor de mediu s+au stabilit strate/ii de re(ol$are a -roblemelor create de -oluare 'i de/radare %n ra-ort cu situaia e2istent*. )trate-ia !entru aer Pentru calitatea aerului 'i im-lict -entru calitatea de emisii -ro$enite din di&eritele -rocese de -roducie e2ist* cerine le/ale standardi(ate 5 8(+nr+-DB."##@ -ri$ind a-robarea Planului National de Actiune %n Domeniul Proteciei Atmos&erei# OC( nr+ &"."##- -ri$ind modi&icarea 'i com-letarea unor acte normati$e care trans-un aduis+ul comunitar %n domeniul -roteciei mediului6 A$8nd %n $edere im-ortana &enomenelor ce determin* scOimb*rile climatice %n -re(ent# este necesar* menionarea aciunilor !ri#ind reducerea emi iilor de -a"e cu e%ect de er. Protocolul de la JSoto# care a intrat %n $i/oare %n 1I &ebruarie 2000# are ca -rinci-al* reali(are de&inirea unor constrn eri le ale i cuantificarea emisiilor de aze cu efect de ser 6(;S7 -entru &iecare ar* industriali(at*. !misiile de /a(e cu e&ect ser* care contribuie la scOimb*rile climatice re-re(int* una din cele mai im-ortante (one de interes ale 4trate/iei Naionale a Rom8niei -ri$ind 4cOimb*rile Climatice. Aceasta demonstrea(* res-ectarea an/a,amentelor -e care Rom8nia 'i le+a asumat %n sensul reducerii I3

emisiilor de /a(e cu e&ect de ser*# %n -erioada 2008+2012# cu 8K &a* de emisiile anului de re&erin* 1N8N. Directi$a 2003/8C/C!# im-lementat* -rin 8( -B#."##A privind stabilirea unei scheme de comercializare a certificatelor de aze cu efect de ser, re-re(int* un instrument utili(at de U! %n cadrul -oliticii re&eritoare la scOimb*rile climatice. Pe teritoriul judeului Brila au &ost identi&icai -atru o-eratori economici ce intr* sub incidena M: C80/200I 'i care au &ost autori(ai %n $ederea comerciali(*rii de certi&icate de /a(e cu e&ect de ser*E 4C C!" 4A Br*ilaH 4C "ermoelectrica 4AH 4C CelOart Donaris 4AH 4C Prome2 4A. In con&ormitate cu -re$ederile rdinului ==DD nr. 188C/2008# o-eratorii au de-us la AP= Braila -ana la 01 se-tembrie 200N -ro-unerile de Planuri de masuri -entru monitori(area si ra-ortarea emisiilor de /a(e cu e&ect de sera reali(ate -entru anul 2010# cu e2ce-tia o-eratorului 4C CelOart Donaris 4A care si+a incetat acti$itatea. ; iectivul specific& Embuntirea calitii aerului i estionarea z omotului ambiental ,ireciile aciune -rin care se $a reali(a acest obiecti$ se orientea(* s-re m*suri de reducere a -olu*rii de la a/enii economici# -recum 'i m*suri de reducerea a -olu*rii -rin -ulberi 'i (/omot re(ultat %n urma tra&icului autoE reducerea emisiilor de substane -oluante 54 2# N 2# C 2# -ulberi6 %n tim-ul -roceselor de -roducie -8n* la $alori sub limitele admise la a/enii economici 4C C!" 4A Br*ila# 4C "ermoelectrica 4AH moderni(area 'i ado-tarea unor teOnolo/ii ne-oluante la toi a/enii economici care -oluea(* atmos&era sau sunt susce-tibili de -oluarea atmos&ereiH reducerea emisiilor de -oluani 5%n s-ecial -ulberi %n sus-ensie6 din intra$ilanul localit*ilor -rin &luidi(area tra&icului# utili(area centurilor ocolitoare# moderni(area 'i %ntreinerea drumurilor e2istenteH crearea -erdelelor de -rotecie de+a lun/ul arterelor de circulaie -entru reducerea -olu*rii atmos&erice 'i retenia /a(elor cu e&ect de ser*H stabilirea concentraiilor emisiilor de /a(e cu e&ect de ser* la ni$elul la care s* -ermit* -re$enirea inter&erenelor antro-ice -ericuloase cu sistemul climatic. reducerea -olu*rii &onice -rin utili(area de teOnolo/ii 'i ecOi-amente cu ni$el redus de (/omot )trate-ia !entru a! Pentru calitatea a-elor e$acuate %n emisari# %n reelele de canali(are# c8t 'i -entru calitatea a-elor de su-ra&a* 'i cele subterane# e2ist* cerine le/ale standardi(ate. 4trate/ia de re(ol$are a -roblemei %mbun*t*irii calit*ii a-elor urm*re'te reducerea %nc*rc*rii cu substane a a-elor e$acuate# asi/urarea unei -ree-ur*ri la a/enii racordai la canali(are# remedierea &uncion*rii staiilor de e-urare acolo unde e2ist* 'i reali(area unor noi staii de e-urare. ; iectivul specific& Imbuntirea calitii apelor de suprafa i a apelor subterane ,ireciile de aciune -ro-use -entru atin/erea acestui obiecti$ suntE %ncadrarea %n standardele de calitate a emisiilor de im-uri&icatori din a-ele e$acuate de di$erse unit*i socio+economice# %n emisarii naturali 'i/sau %n reelele de canali(are ale localit*ilorH e2tinderea 'i moderni(area %n sco-ul obinerii unor randamente su-erioare de &uncionare a staiilor de e-urare Insur*ei 'i G*urei %n con&ormitate cu -re$ederile documentului de -o(iie re&eritor la Directi$a nr. N1/2C1/!!C -ri$ind e-urarea a-elor u(ateH ID

re-unerea %n &unciune# e2tinderea 'i moderni(area %n sco-ul obinerii unor randamente su-erioare de &uncionare a staiilor de e-urare Ianca 'i Lnsur*ei %n con&ormitate cu -re$ederile documentului de -o(iie# re&eritor la Directi$a nr. N/2C1/!!C -ri$ind e-urarea a-elor u(ateH construirea unei staii de e-urare %n munici-iul Br*ila -entru a-ele u(ate din clusterul Br*ila# &ormat din a/lomer*rile Br*ila# COiscani# Ca(asu 'i A*deni# %ntr+o -rim* eta-* 5200C+20136H reali(area unor staii de e-urare %n localit*ile Que'ti# "icOile'ti# B*r*/anu# )irl*u# :ro-eni# Aictoria# "*taru# Ciocile# Ai'ani 'i Dude'ti# %n a doua eta-* de &inanare 52010+20186H moderni(area 'i e2tinderea staiilor de e-urare ale unit*ilor industriale 'i a/ricole ca urmare a -re$ederilor documentului de -o(iie re&eritor la Directi$a nr. CI/DID/!!C -ri$ind substanele -rioritare/ -rioritar -ericuloaseH eliminarea -osibilit*ilor de scur/ere -e sol 'i im-licit %n -8n(a &reatic* a -etrolului %n (onele de e2tracie a acestuiaH des&iinarea batalurilor de stocare a re(iduurilor licOide de orice natur* care nu au -rotecie im-ermeabili(at* din industria cOimic*# industria e2tracti$* etc.H a-licarea Codului Bunelor /ractici 0 ricole %n (onele $ulnerabile la nitrai din surse a/ricole# %n con&omitate cu -re$ederile Directi$ei nr. N1/ICI/!!C. )trate-ia !entru ol ca u!ort de de!o"itare

Poluarea solului este -rodus* %n (onele de e2-loatare a Oidrocarburilor 'i ca urmare a mana/ementului de&ectuos al de'eurilor. Ln domeniul calit*ii solului# standardele nu sunt su&icient de &erme# sau %n unele ca(uri nu e2ist*. ; iectivul specific& remedierea i.sau reconstrucia ecolo ic a solurilor de radate i ameliorarea strii de calitate a solurilor+ Con&orm Planului de im-lementare a M: nr. 1D08/200C au &ost intocmite si transmise catre ARP= :alati -ro-unerile AP= Braila -ri$ind lista siturilor contaminate si lista siturilor -otential contaminate din ,udetul Braila. Cele doua liste -ro-use de AP= Braila contin 1N situri contaminate si 2 situri -otential contaminate. 8+(+ nr+ &@#D."##- stabile'te cadrul le/al -entru des&*'urarea acti$it*ilor de cur*are# remediere 'i/sau reconstrucie ecolo/ic* a (onelor %n care solul# subsolul 'i ecosistemele terestre au &ost a&ectate. =etodolo/iile de re&acere a mediului /eolo/ic se stabilesc de c*tre autoritatea com-entent* -entru -rotecia mediului %n urma anali(ei ra-ortului /eolo/ic &inal de in$esti/are 'i e$aluare a -olu*rii mediului /eolo/ic 'i# du-* ca(# a studiului e$alu*rii de risc. Con&orm Anexei din ;rdinul nr. 1??65@AB al $$,, i $A,% din 2B.16.622C + pentru aprobarea listei localitatilor pe 9udete unde eGista surse de nitrati din activitatile a ricole # au &ost identi&icate UA"+urile care -re(int* risc de -oluare din cau(a -re(enei surselor de nitrai din acti$it*i a/ricole. Con er#area naturii ,i a +iodi#er itii )udeul Br*ila deine o $arietate de ecosisteme terestre 'i ac$atice# caracteristice re/iunii bio/eo/ra&iece ste-ice. )trate-ia !entru +iodi#er itate urm*re'te conser$area ei# nutili(area durabil* a com-onentelor sale# -recum 'i reconstrucia ecolo/ic* a sistemelor deteriorate. ; iectiv> reabilitarea tuturor ecosistemelor deteriorate ca urmare a impactului direct sau indirect al activitilor umane, i asi urarea msurilor de ocrotire i conservare a tuturor bunurilor de patrimoniu natural I0

,ireciile de aciune -ro-use -entru atin/erea acestui obiecti$ suntE sto-area de&ri'*rilor 'i intensi&icarea -ro/ramelor de re&acere a -*durilorH reconstituirea -*durilor -8n* la 20K din su-ra&ata ,udetului 5con&orm 4tudiului -ri$ind De($oltarea 4il$iculturii in Romania 2000+I.C.A.4. Bucuresti6 crearea unor -erdele de -rotecie a c8m-ului %n sco-ul %mbun*t*irii to-oclimatului H restabilirea %ntr+o stare de conser$are &a$orabil* a Oabitatelor naturale 'i a s-eciilor din &lora 'i &auna s*lbatic* -ericlitate# $ulnerabile 'i ameninateH utili(area durabil* a bunurilor din -atrimoniul natural %n limita ca-acit*ii de su-ort a sistemelor ecolo/ice 'i -*strarea inte/rit*ii &uncionale a tuturor ecosistemelorH renaturarea -arial* a B*lii Br*ilei 'i trans&ormarea ei %ntr+o (on* de de($oltare durabil*H asi/urarea m*surilor de ocrotire 'i conser$are a bunurilor de -atrimoniu natural# altele dec8t (onele -rote,ate -recum cele cu rol de coridoare ecolo/ice# $e/etaia malurilor 'i a luncilor r8urilor# a malurilor lacurilor# (onele umede naturale# $e/etaia de -e terenurile mar/inale ale culturilor a/ricole 'i $e/etaia natural* de+a lun/ul c*ilor de comunicaieH administrarea ariilor naturale -rote,ate -rintr+un ansamblu de m*suri care s* asi/ure un re/im s-ecial de -rotecie 'i conser$are con&orm O( nr+ ,-."##-. 5.9. 2ONELE DE RI)C NATURAL

; iectivul general care decur/e din din Strate ia 2aional de /rotecia =ediului ' "##@-"#", %l re-re(int* ;Protecia 'i $alori&icarea durabil* a elementelor mediului natural# -rin identi&icarea# atenuarea sau aniOilarea e&ectelor &enomenelor distructi$e 5riscuri naturale6 %n sco-ul /estion*rii e&iciente a resurselor materiale;. ; iectiv specific -reluat la ni$elul ,udeului -rin <Planul ,udeean de a-*rare %m-otri$a de(astrelor; 'i <Planul .ocal de Aciune -entru =ediu; 200IE /revenirea i protecia fa de riscurile naturale In scopul estionrii eficiente a resurselor materiale+ Alunecri de teren Ln con&ormitate !e ea nr+ ,-,."##& privind aprobarea /012 ' Seciunea - 34one de risc natural5# ,udeul Br*ila se a&l* intr+o (on* cu -otenialul sc*(ut de -roducere a alunec*rilor de teren. .ocalit*ile %n care se semnalea(* &enomenul alunec*rilor de teren con&orm !e ii ,-,."##& sunt urm*toareleE =*2ineni# Raco$ia# R8mnicelu# 4coraru Nou# Que'ti. Ln aceste (one se recomand*E Lntocmirea studiilor /eoteOnice care s* o&ere soluiile teOnice de consolidare a $ersanilor instabili -rin lucr*ri de art* s-eciale 5(iduri de s-ri,in etc.6 =*suri 'i aciuni -entru eliminarea sau reducerea instabilit*ii $ersanilor 'i a declan'*rii &enomenelor de alunecare din cauze naturale 5-reci-itaii atmos&erice# ero(iunea a-elor cur/*toare# aciunea a-elor subterane6E %mbun*t*irea drena,ului natural al solului -rin lucr*ri s-eci&ice de %mbun*t*iri &unciare a-licate %n com-le2 cu alte ti-uri de lucr*ri 5Oidroameliorati$e 'i a/ro-edoameliorati$e6 &uncie de modul de utili(are a terenuluiH lucr*ri -edoameliorati$e 5ni$elare+ modelare# astu-area cr*-*turilor6 -e terenurile a&ectate de alunec*ri acti$e 'i -e terenuri cu alunec*ri stabili(ate. =*suri 'i aciuni -entru eliminarea sau reducerea instabilit*ii $ersanilor 'i a declan'*rii &enomenelor de alunecare din cauze antropiceE sto-area de&ri'*rilor ile/aleH stabili(area 'i $alori&icarea terenurilor alunecate -rin %m-*duriri 'i %ns*m8nare cu amestec de ierburi care# -rin consumul mare de a-*# asi/ur* -rotecia antiero(ional* 'i stabili(area terenurilor H e$itarea e2ecut*rii de constructii de orice &el 'i c*i de comunicaii 5drumuri# c*i &erate6 -e terenuri instabile II

In (onele a&ectate de ero(iuni 'i alunec*ri de teren indi&erent de cau(a acestora se recomand* %ntocmirea 8rilor ri c la alunecri de teren 5con&orm !e ii ,-,."##&6 %n (one %n care e2ist* elemente im-ortante su-use riscului 'i declararea acestora ca ;"one de ri c la alunecri de teren;. $suri de reducere i com atere a hazardului la alunecari de teren care decur/ din Studiul )/1020 S0 "##B ?(estiunea situaiilor de risc In profil teritorial In 9udeul Brila pentru elaborarea /lanului de amena9are a teritoriului 9udeean Brila5+ Genomenele de instabilitate a masi$elor de -*m8nt au dre-t cau(a dou* ti-uri de &actoriE cei &a$ori(ani 5care reduc -8n* a-roa-e de limit* ecOilibrul masi$elor de -*m8nt6 'i cei declan'atori 5%n /eneral &enomene intense care acti$ea(* instabilitatea6. !rincipalele elemente i masuri necesare pentru reducerea insta ilitii zonelor supuse hazardului natural la alunecri de teren =surile pentru prevenirea sau atenuarea.stoparea alunecrilor de teren -rin aciunea asu-ra &actorilor -erturbatori -ot &i /ru-ate ast&elE modi&icarea /eometriei iniiale# reducerea -resiunii a-ei din -ori# m*suri &i(ice# cOimice# biolo/ice# m*suri mecanice. Cele mai im-ortante m*suri de combatere a &enomenelor de instabilitate a masi$elor de -*m8nt suntE msuri de drena9, structuri de spri9in, Imbuntirea terenului+ )ei me Con&orm !e ii nr+ ,-, . "##& privind aprobarea /lanului de 0mena9are a 1eritoriului 2aional ' Seciunea a *-a ' 34one de risc natural5 unit*ile administrati$ teritoriale urbane am-lasate %n (one -entru care intensitatea seismic* e2-rimat* %n /rade =4J este AIII 'i trebuie s* &ac* obiectul -lanurilor de a-*rare %m-otri$a e&ectelor seismelor suntE =unici-iul Br*ila# ra'ul G*urei# ra'ul Ianca# ra'ul Insur*ei. Comisia central pentru prevenirea i aprarea Impotriva efectelor seismice i alunecrilor de teren or/ani(at* %n cadrul =.P". are %n subordine la ni$elul Comisiei 9udeene de aprare Impotriva dezastrelor 'i comisiile or*'ene'ti %n &uncie de /radul de e2-unere la e&ectele de(astrelor 5inclusi$ seismele6 Comisia 9udeean %ntocme'te /lanul 9udeean de aprare Impotriva dezastrelor care re&lect* conce-ia acesteia -ri$ind -rotecia 'i inter$enia %n ca(ul de(astrelor s-eci&ice ,udeului. Acesta cu-rinde -lanuri de a-*rare elaborate de munici-ii 'i ora'e# -lanuri o-erati$e de a-*rare s-eci&ice# studii# anali(e# documentaii. !rogramul de msuri privind prevenirea i atenuarea efectelor cutremurelor 6Con&orm 4tudiului IP"ANA 4A 2008 <:estiunea situaiilor de risc %n -ro&il teritorial %n ,udeul Br*ila -entru elaborarea Planului de Amena,are a "eritoriului )udeean Br*ila;6 =suri imediate pentru reducerea riscului seismic Punerea %n si/uran*# %n urm*torii ani# a construciilor care -re(int* un -ericol ridicat de -r*bu'ire 'i care ad*-ostesc un num*r im-ortant de -ersoane. Creerea unor s-aii tam-on -entru ad*-ostirea -ro$i(orie a locatarilor# %n ca(ul necesit*ii -*r*sirii tem-orare a locuinelor# -e tim-ul e2ecut*rii lucr*rilor de inter$enie sau %n ca( de cutremur. Continuarea aciunii de in$entariere 'i e2-erti(are a construciilor din (onele seismice. Creerea condiiilor teOnice 'i or/ani(atorice necesare colect*rii# stoc*rii 'i -roces*rii automate ale in&ormaiilor relati$e la construciilor cu risc seismic.

IC

Com-letarea cadrului or/ani(atoric -entru luarea m*surilor de ur/en* -ost+seism 5%n s-ecial a celor cu caracter teOnic# le/ate de e$aluarea ra-id* -ost+seism 'i de -unerea -ro$i(orie %n si/uran*6. =*suri -entru %mbun*t*irea in&orm*rii -o-ulaiei 'i a &actorilor de deci(ie# la di&erite ni$eluri 5central# local6# asu-ra -rinci-alelor as-ecte le/ate de riscul seismic 'i de m*surile -entru reducerea acestuia. Strate ia de informare i educare

Pro/ramul de educare antiseismic* a -o-ulaiei trebuie s* &ie o aciune care s* -un* accentul -e &ormele de educaie re&eritoare la condiiile concrete de Oa(ard# $ulnerabilitate 'i risc din a'e(*rile res-ecti$e# a$8ndu+se %n $edere urm*toarele direcii -rinci-aleE -ro/rame de educaie eneral a -o-ulaieiH -ro/rame de educaie specific. Inundaii biecti$ul -rinci-al al strate/iei cu -ri$ire la riscul de inundaii este inclus %n strate/ia de amena,are a ba(inelor Oidro/ra&ice -re(entat* detaliat la ca-itolul res-ecti$.. ; iectiv specific% prevenirea i protecia fa de riscul la inundaii In scopul estionrii eficiente a resurselor materiale+ Politica de /os-od*rire a a-elor din ,ude se %nscrie %n strate/ia 'i -olitica naional* de /os-od*rire a resurselor de a-*. !ste o -olitic* de /os-od*rire durabil* a a-elor 'i are ca scoasi/urarea -roteciei cantitati$* 'i calitati$* a a-elor# a-*rarea %m-otri$a aciunilor distructi$e ale a-elor# -recum 'i $alori&icarea -otenialului a-elor %n ra-ort cu cerinele de($olt*rii durabile a societ*ii 'i %n acord cu directi$ele euro-ene %n domeniu. 5.<. >E)TIUNEA DE4EURILOR ; iectivul general re(ultat din 4trate/ia Naional* de :os-od*rire a De'eurilor $i(ea(* ;:educerea impactului i a riscurilor pentru sntatea oamenilor i a mediului, prin dezvoltarea i implementarea unui sistem inte rat de estionare a deeurilor, eficient din punct de vedere ecolo ic i economic ; 5ori(ontul de tim- 2008+ 20136. .a reali(area obiecti$ului /eneral -oate contribui im-lementarea -re$ederilor -roiectului 3/lanul <udeean de (estionare a Deeurilor din 9udeul Brila5 %ntocmit %n con&ormitate cu =etodolo/ia de elaborare a -lanurilor re/ionale 'i ,udeene de /estionare a de'eurilor# a-robat* -rin rd. N01/200C* elaborat ca urmare a trans-unerii le/islaiei euro-ene %n domeniul /estion*rii de'eurilor. Acesta cu-rinde -erioada 2008 3 2013# urm8nd a &i re$i(uit -eriodic %n con&ormitate cu cerinele de -rotecie a mediului. ; iective specifice biecti$ele s-eci&ice ,udeene re(ultate din -roiectul ;Planul )udeean de :estionare a De'eurilor %n ,udeul Br*ila; suntE - De($oltarea -oliticii ,udetene %n $ederea im-lementarii unui sistem inte/rat de /estionare a deseurilor - De-o(itarea de'eurilor %n con&ormitate cu cerinele le/islaiei %n domeniul /estion*rii de'eurilor %n sco-ul -rote,*rii s*n*t*ii -o-ulaiei 'i a mediului - Con'tienti(area locuitorilor de bene&iciile re(ultate din -roiect# se-ararea colect*rii de'eurilor 'i reciclarea acestora. Pentru imbunatatirea calitatii mana/ementului deseurilor se im-une im-lementarea le/islatiei actuale armoni(ata cu directi$ele euro-ene. In $ederea atin/erii obiecti$elor -ro-use se are in $edere I8

res-ectarea as-ectelor le/islati$e 'i instituionale. $surile care $i(ea(* mana/ementul de'eurilor -ri$escE - =ana/ementul adec$at al de'eurilor industriale# %m-reun* cu mana/ementul de'eurilor mena,ere -roduse %n mediul urban 'i rural %n con&ormitate cu metodele 'i -racticile $alabile %n (ilele noastre# asi/ur* o -rotecie inte/rat* a mediului ridic8nd ast&el ni$elul de trai al cet*enilor 'i conser$8nd natura. - Lnt*rirea ca-acit*ii de monitori(are 'i control din -artea autorit*ilor care se ocu-* de mediu la ni$elul ,udeului 'i al ora'elor -oate contribui -o(iti$ la de($oltarea de noi acti$it*i care se ba(ea(* -e cur*enie# si/uran* 'i un mediu i/ienic. - Lnt*rirea ca-acit*ii A/eniilor )udeene -entru Protecia =ediului de a de($olta noi -ractici -entru monitori(area 'i controlul emisiilor accidentale de substane -oluante din -artea sectorului -roducti$ - =oderni(area teOnolo/iilor e2istente de colectare# de-o(itare# tratare 'i reciclare a de'eurilor mena,ere 'i industriale de orice &el - De($oltarea staiilor de tratare 'i eliminare a de'eurilor industriale# a a-elor -oluate 'i a de'eurilor cOimice - Cam-anii de con'tienti(are %n -roblema recicl*rii 'i -roteciei mediului - Reabilitarea (onelor a&ectate de -oluare %m-reun* cu de($oltarea unui mana/ement adec$at al de'eurilor de orice natur* %n acord cu standardele 'i -racticile de ast*(i Ln an/a,amentele asumate de Rom8nia %n -rocesul de ne/ociere -entru aderare la U! este -re$a(ut* -entru ,udeul Br*ila reali(area a " depozite con&orme cu re/lementarile de mediuE De-o(itul controlat de de'euri mena,ere 'i asimilabile industriale din localitatea =ucOea# de-o(it con&orm de de'euri munci-ale %n localitatea Ianca. R =AIR Consultin/ a elaborat =aster -lanul -entru mana/ementul deseurilor# tinand seama de as-ectele teOnice -rimare ale sistemului de mana/ement inte/rat al de'eurilor -e &iecare com-onen* de in$estiii 5colectare 'i trans-ort# tratare# de-o(itare# %ncOidere de-o(ite necon&orme6 si de e$aluarea o-iunilor teOnolo/ice %n &uncie de -articularit*ile ,udeului. Ln cadrul anali(ei o-iunilor de mana/ement inte/rat al de'eurilor s+a o-tat -entru construirea unui nou de-o(it de de'euri la Ianca# ce urmea(* s* deser$easc* (onele de trans&er 2 'i 3. De asemenea# se $or mai construiE o staie de trans&er la Lnsur*ei 'i dou* staii de sortare 'i de com-ostare l8n/* de-o(itele de de'euri de la =ucOea 'i Ianca. 2onele de colectare ,i tran %er Ln urma anali(ei multicriteriale a re(ultat Im-artirea ,udetului Br*ila in trei (oneE 4ona & ' B:M)!0 ' DepozitJ 4ona " ' )02C0J 4ona D ' E2SC:MN;) Planul in$estiiilor -rioritare -e -erioada 200N 3 2013# necesare im-lement*rii sistemului inte/rat de mana/ement al de'eurilor solide includeE (omponenta de transfer& 4taie "rans&er Insur*ei (omponenta de tratare> 4taie de com-ostare =ucOeea# 4taie de com-ostare Ianca# 4taie de sortare =ucOea# 4taie de sortare Ianca -nchiderea depozitelor neconforme din 4ude ,epozit -anca

IN

9. PATRI0ONIUL NATURAL 4I CULTURAL CON)TRUIT 9.5. PATRI0ONIUL NATURAL Ariile naturale !rotejate Ln sco-ul /arant*rii conser$*rii 'i utili(*rii durabile a -atrimoniului natural# -e teritoriul ,udeului au &ost identi&icate o serie de arii naturale# care necesit* a &i su-use unui re/im s-ecial de -rotecie 'i conser$are. Din totalul arilor -rote,ate din ,udetul Braila 3 sunt declarate la ni$el national 5un -arc natural si 2 re(er$atii naturale6 si 2 la ni$el ,udetean 5o re(er$atie &orestiera si un monument al naturii6E Balta 0ic a Brilei* Lacul Jirlu* Pdurea Camnia# Pdurea .ii,oara* Po!ina Bla o#a. Ln sco-ul com-atibili(*rii le/islaiei naionale -ri$ind -rotecia naturii cu cea a Uniunii !uro-ene din domeniul res-ecti$# :u$ernul Rom8niei 'i =inisterul =ediului au ado-tat noi acte normati$e -entru /arantarea conser$*rii 'i utili(*rii durabile a -atrimoniului natural. Con&orm Ordinului nr+ &$A@."##- privind instituirea re imului de arie natural prote9at a siturilor de importan comunitar, ca parte inte rant a reelei ecolo ice europene 2atura "### %n Rom8nia# iturile de im!ortan comunitar din ,udeul Br*ila sunt urm*toareleE :OSC)###, -Balta 0lb ' 0mara ' <irlu ' !acul Srat Cineni, :OSC)###A - Balta =ic a Brilei, :OSC)#",$ - *alea Clmuiului Cele 'a-te arii de !rotecie !ecial a#i%auni tic din ,udeul Br*ila# instituite con&orm 8otrrii (uvernului nr+ &"B@."##- privind declararea ariilor de protecie special avifaunistic ca parte inte rant a reelei ecolo ice europene 2atura "#### suntE :OS/0###@ - Balta 0lb ' 0mara ' <irlu, :OS/0###, - Balta =ic a Brilei, :OS/0###A - Balta 1ataru, :OS/0##@# - Dunrea *eche ' Braul =cin, :OS/0##@B - )anca ' /lopu ' Srat, :OS/0##-&- !unca Siretului )nferior, :OS/0##-- ' =Gineni+ ; iectivul principal %l constituie arantarea conservrii i utilizrii durabile a patrimoniului natural -rinE meninerea sau restabilirea %ntr+o stare de conser$are &a$orabil* a Oabitatelor 'i a s-eciilor din &lora 'i &auna s*lbatic*H asi/urarea m*surilor s-eciale de ocrotire 'i conser$are %n situ a bunurilor de -atrimoniu natural.

Pentru atin/erea acestor obiecti$e se $a institui un re/im di&ereniat de -rotecie# conser$are 'i utili(are a cate/oriilor de arii -rote,ate menionate mai sus. 0ana-ementul ariilor naturale !rotejate# -e cate/orii# sunt stabilite -rin Ane2a nr.1 4co-ul 'i re/imul de mana/ement al cate/oriilor de arii naturale -rote,ate din OC( nr+ ,-. "##- privind re imul ariilor naturale prote9ate, conservarea habitatelor naturale, a florei i faunei slbatice, cu modificrile i completrile ulterioare+ Planurile de mana/ementul sunt elaborate de administratorii ariilor naturale -rote,ate. 0ana-ementul !arcului natural urm*re'te meninerea interaciunii armonioase a omului cu natura -rin -rote,area di$ersit*ii Oabitatelor 'i -eisa,ului# -romo$8nd -*strarea &olosinelor tradiionale ale terenurilor# %ncura,area 'i consolidarea acti$it*ilor# -racticilor 'i culturii tradiionale ale -o-ulaiei locale. Ln cadrul -arcului este -ermis* de($oltarea acti$it*ilor de recreere 'i turism# -recum 'i a celor 'tiini&ice 'i educaionale. $anagementul !arcului "atural #alta $ic a #rilei se reali(ea(* con&orm -lanului de mana/ement reali(at %n cadrul -roiectului .IG! NN NA"/R /00ID00 a-robat -rin Ordinul =0/= &@,A.&@+#D+"##D, %n curs de re$i(uire+ 0ana-ementul re"er#aiilor naturale P*durea Camnia 5custode Direcia 4il$ic* Br*ila6# 'i P*durea Aii'oara 5Consiliul )udeean Br*ila6# %n &uncie de caracteristicile acestora# urm*re'te meninerea Oabitatelor# 'i/sau %n $ederea -rote,*rii anumitor s-ecii# /ru-uri de s-ecii sau comunit*i C0

biotice. Pe l8n/* acti$it*ile 'tiini&ice# du-* ca(# -ot &i admise acti$it*i turistice 'i educaionale. Potri$it sco-ului -entru care au &ost desemnate# ele au caracter -redominant &orestier. 0ana-ementul monumentului naturii se $a &ace du-* un re/im strict de -rotecie care asi/ur* -*strarea tr*s*turilor naturale s-eci&ice# iar %n &uncie de /radul de $ulnerabilitate# accesul -o-ulaiei -oate &i limitat sau inter(is. !opina #lasova &iind o arie natural* -rote,at* de interes ,udeean 58C<B "#.&$$@7, mana/ementul este %n res-onsabilitatea Consiliului )udeean Br*ila. 0ana-ementul ariilor de !rotecie !ecial a#i%auni tic @reeaua euro!ean MNatura 9AAA :n Rom$nia;N $a e$ita deteriorarea Oabitatelor naturale 'i a Oabitatelor s-eciilor# -recum 'i a -erturb*rii s-eciilor -entru care (onele au desemnate. 0ana-ementul iturilor de im!ortan comunitar @reeaua euro!ean MNatura 9AAA :n Rom$nia;N $a necesita meninerea sau restaurarea la o stare de conser$are &a$orabil* a Oabitatelor naturale s-eci&ice ,udeului Br*ila. 9.9. PATRI0ONIUL CULTURAL CON)TRUIT Anali(a elementelor de -atrimoniu cultural al ,udeului Braila# %ntocmit* %n eta-ele -recedente a e$ideniat acele as-ecte caracteristice# -o(iti$e 'i ne/ati$e care constituie su-ortul elabor*rii strate/iei de -rote,are# -romo$are 'i $alori&icare a -atrimoniului cultural construit din -ers-ecti$a amena,*rii teritoriului. In&ormaiile# a-recierile 'i -ro-unerile sunt e2trase din < Studiul istoric privind patrimoniul cultural construit din <udeul Brila5 reali(at de un colecti$ al =u(eului Br*ilei condus de domnul Ionel C8ndea. Patrimoniul cultural construit la care se &ace re&erire a &ost e$aluat con&orm !e ii @""."##& privind prote9area monumentelor istorice 'i .istei =onumentelor istorice a-robat* -rin Ordinului ministrului culturii i cultelor "D&@."##@ privind aprobarea !=) actualizat, i a !=) disprute 'i -rin O=CC "&B".#&+#-+"##,- pentru aprobarea !=) "##@ -modificri i completri, ast&elE
0onumente i torice I. ArOeolo/ie II. ArOitectur* III. =onumente de &or -ublic IA. =onumente memoriale/&unerare " "A. Cate-oria A / $aloare naional* + 2 + + 2 Cate-oria B + -atrimoniu cultural local D1 CI N D2 1I8 Total D1 C8 N D1 1C0

Cadrul le-i lati# ,i trate-ic -eneral de con er#are* !rotejare ,i #alori%icare a !atrimoniului cultural s+a de($oltat %n conte2tul modi&ic*rilor socio+economice din ultimele decenii %n $ederea armoni(*rii cu le/islaia comunitar*. - !e iea @"". "##& pentru prote9area monumentelor istorice - !e ea ,."###, de aprobare a /012 Seciunea )))-4one prote9ate - !e ea D-B."##& pentru modificarea i completarea O( @D."### privind protecia patrimoniului arheolo ic i declararea unor situri arheolo ice de interes naional - !e ea @,&."##" pentru ratificarea Conveniei ;uropene a peisa9ului + Glorena# 20 oct. 2000 5document al Consiliului !uro-ei6 )trate-ia de de"#oltare !entru !atrimoniul cultural naional + 2008+2013 3=CC+ Abordea(* de($oltarea -atrimoniului cultural %ntr+o manier* com-le2* ce cu-rinde -olitici de C1

-re(er$are# -olitici s-eciale de -romo$are 'i rece-tare# de creaie 'i a&irmare cultural*. )trate-ia de de"#oltare a Re-iunii de de"#oltare )ud/E t 9AAF/9A5< cu-rinde re&eriri la de($oltarea 'i $alori&icarea -atrimoniului cultural construit %n cadrul -riorit*ilor D# C 'i 8# ca -osibilitate de %mbun*t*ire a mediului de $ia* 'i a calit*ii $ieii locuitorilor din ora'e 'i sate# -recum 'i -rin -osibilitatea /ener*rii de acti$it*i noi economice. )trate-ia de de"#oltare a Judeului Brila 9AAD elaborat* de Consiliul )udeean Br*ila are -rintre obiecti$ele sale ma,ore conservarea i valorificarea patrimoniului cultural- istoric 'i cu-rinde un set de -roiecte -entru -erioada -8n* %n 2012# care sunt -reluate %n -lanul de m*suri al PA"). )trate-ia de de"#oltare teritorial -ro-us* -rin PATJ Brila cu -ri$ire la -atrimoniul cultural se %ncadrea(* %n -alierele strate/ice de ni$el teritorial su-erior 'i este &undamentat* de anali(a e&ectuat* %n eta-ele -recedente asu-ra elementelor de -atrimoniu cultural. ri(ontul de tim- are trei -erioadeE scurt 52+0 ani6 'i mediu 2010 'i lun/ 2020. ; iectiv specific> Conservarea, prote9area i valorificarea patrimoniului cultural construit valororos In scopul dezvoltrii culturale, economice i sociale i a creterii atractivitii localitilor+ ,ireciile de aciune -ro-use -entru acest obiecti$ se orientea(* s-reE
-

Prote,area elementelor de -atrimoniu 'i a (onelor cu $aloare cultural* naional* 'i local* %n con&ormitate cu le/islaia %n $i/oare# -rin de($oltarea de aciuni concertate de c*tre autorit*ile -ublice# instituiile de cultur* s-eciali(ate# dein*torii/administratorii de obiecti$e de -atrimoniuH Cunoa'terea istoriei locurilor 'i -romo$area $alorilor de -atrimoniu cultural local+ -rin cercet*ri de identi&icare/ locali(are/cartare de noi elemente $aloroase# aciuni de in&ormare 'i im-licare a -o-ulaiei/in$estitorilor %n $ederea de($olt*rii unei identit*i culturale br*ileneH Aalori&icarea -atrimoniului construit -rin aciuni /eneratoare de de($oltare economic*# social* 'i cultural* %n $ederea cre'terii atracti$it*ii localit*ilor -entru locuitori 'i in$estitoriH Pre(er$area -eisa,elor culturale s-eci&ice 'i de($oltarea identit*ii culturale a (onelor -rin corelarea elementelor de -atrimoniu cultural cu cele de -atrimoniu natural# ca -otenial s-eci&ic de de($oltare teritorial*. /rotecia i valorificarea zonelor cu valoare istoric i a ansamblurilor cu valoare urbanistic sau arhitectural, prin adoptarea de re lementri specifice de urbanism 6/C4C/7 i studii de dezvoltare inte rat+ /rote9are, conservarea i valorificarea elementelor de patrimoniu construit+ Aciunile de -rote,are# conser$are 'i $alori&icare se re&er* la monumentele istorice cu-rinse %n .=I 'i la cele -ro-use s-re clasare cu -rioritate a celor a&late %n -atrimoniul naional 'i a celor situate %n (onele de concentrare menionate mai sus. Pentru &iecare monument din ,udeul Br*ila + a&lat %n .ista =onumentelor Istorice 3 este obli/atorie res-ectarea (onei de -rotecie# con&orm le/ii %n $ederea -*str*rii nealterate a monumentelor. :estaurarea, reabilitarea i conservarea monumentelor aflate Intr-o stare avansat de de radare, In conformitate cu studiile de specialitate E monumente de arOitectur*E conacul re(eanu comuna "raian 5incendiat du-* retrocedare 200D6# imobile din munici-iul Br*ilaH situri arOeolo/ice 5Insur*ei# Cire'u# Bordei Aerde6H monumentele memoriale 5 ra'ul Ianca# Comuna COiscani# Comuna :albenu# Comuna )irl*u# Comuna =ircea Aod*# Comuna Raco$ia# Comuna 4urdila+:reci# Com. Que'ti Comuna "u&e'ti6 C2

$suri J termen scurt i mediu


-

;laborarea studiilor de specialitate pentru inventarierea eGact - localizare precis, relevee, eGpertiza structural- a monumentelor istorice cate oria B, att cele clasate cIt i cele propuse In vederea clasrii+ =*sura are ca sco- -re/*tirea $alorilor de -atrimoniu de im-ortan* local* cu $aloare identitar* deosebit*# %n $ederea -rote,*rii 'i reali(*rii -roiectelor de $alori&icare a lor %n turism 'i ser$icii. *alorificarea In scop turistic a valorilor culturale i istorice care nu sunt cuprinse in !=) 5case memoriale# sate de de-ortai# sate distruse %n r*(boi. :econversia funcional a unor obiective culturale In vederea valorificrii prin introducerea acestora In circuitul economic+ Dezvoltarea unei reele de obiective culturale, coninnd monumente i ansambluri de arhitectur, In scopul estionrii i valorificrii In comun a acestora In corelare cu itinerariile turistice% traseu turistic Brila - =nstirea =GinenJ traseu turistic Brila - Baldovineti # intitulat !umea copilriei lui /anait )strati# traseu turistic numit /eneric S nu uitm + %ntre Br*ila 'i Aalea C*lm*uiului 5&ost Rubla6. Al*turi de aceste trasee cu $aloare cultural* sunt -ro-use trasee turistice care s* $alori&ice -atrimoniul cultural %n relaie cu cel natural. Aceste trasee turistice se -ot relaiona %ntre ele %n &uncie de lun/imea 'i direciile dorite. Dezvoltarea inte rat a zonelor cu concentrare de valori de patrimoniu cultural 5munici-iul Br*ila# (one cu $aloare etno/ra&ic* + 4ub(ona dun*rean* br*ilean*# 4ub(ona C*lm*uiului# 4ub(ona Bu(oelelor# 4ub(ona Ianca6 /romovarea prin documentaiile de urbanism a re ulamentelor care s pstreze tipurile tradiionale de aezare rural, specificul locuirii, tehnici de construire In scopul pstrrii peisa9elor culturale specifice+ :ealizarea studiilor istorice de fundamentare a /C( al localitilor din 9ude ce conin monumente, ansambluri, situri istorice clasate i cele propuse spre clasare i avizarea de ctre =CC/2 6msur cu caracter obli atoriu7+ :ealizarea infrastructurii de acces, informare i culturale+ semnalizare a obiectivelor istorice i

/ropuneri pentru desemnarea de noi obiective ce trebuie incluse In cate oria monumentelor istorice cu valoare de patrimoniu local+ 0onumente !ro!u e !re cla are6decla are& 4unt -ro-use s-re cla are5con&orm studiului istoric al PA") 'i PU7C Br*ila6E + Biserica Enlarea Domnului 6 Bul reasc 7 # Biserica 0dormirea =aicii Domnului a cultului ortodoG# Biserica !uteran# Biserica armeneasc cu hramul Sfnta =aria# Biserica romano ' catolic cu hramul 0dormirea =aicii Domnului# Biserica calvin# 1emplul Coral al cultului mozaic 3 munici-iul Br*ila# Siturile arheolo ice de la :mnicelu 5comuna R8mnicelu6# 1umulii din localit*ile Cu(a Aod* 5c. 4t*ncua6 'i "u&e'ti. Pro-unere de decla are a =onumentului eroilor din satul Silistraru B:-)*-m-B-#"&-$ din .=I %ntruc8t nu mai e2ist* cel ori/inal.

Alte -ro-uneri a$ansate mai suntE de amplasare de plci memoriale - case memorialeJ de prote9are a monumentelor din perioada modern i contemporan <. RE1EAUA DE LOCALIT31I <.5. )TRUCTURA RE1ELEI DE LOCALIT31I C3

Ln ,udeul Br*ila sunt cu-rinse %n -re(ent 5an 200N6 == de UAT 5Unit*i Administrati$ "eritoriale6. .ocalit*ile ce intr* %n com-onena UA"+urilor sunt %n num*r de 1DD. Reeaua de localit*i a ,udeului Br*ila este &ormat* dinE 5 munici!iu & Br*ila# re'edina de ,udeH < ora,eE Ianca# Lnsur*ei# G*ureiH =A de comune cu-rin(8nd 131 de sate. 4trate/ia de de($oltare a reelei de localit*i se &undamentea(* -e -otenialul de de($oltare al localit*ilor# -e o-ortunit*ile le/ate de reali(area in&rastructurilor ma,ore de trans-ort 'i au ca scoreducerea dis&uncionalit*ilor semnalate# dar are %n $edere %nscrierea %n strate/iile teritoriale de ni$el su-erior 5ni$el euro-ean# naional# re/ional6 'i %n -re$ederile PA"N -ri$ind 4eciunea IA + Reeaua de localit*i a-robat -rin !e ea D,&."##&. )trate-ia de de"#oltare teritorial a reelei de localiti -ro-une urm*toareleE ; iectiv principal> Dezvoltarea unei reele de localiti policentrice, racordate la sistemul urban naional.re ional+ echilibrate In teritoriu i

De($oltarea localit*ilor este necesar s* &ie orientat* c*tre ecOilibrarea reelei de localit*i# %n $ederea asi/ur*rii condiiilor de $ia* ecOi$alente tuturor locuitorilor# res-ecti$ asi/urarea 'anselor e/ale de acces la locuri de munc*# con&ort al locuirii# ser$icii de s*n*tate# %n$**m8nt# cultur* s.a. Con&orm -rinci-iilor 'i criteriilor euro-ene ierarOi(area are %n $edere $olumul -o-ulaiei 'i satis&acerea unor &unciuni obli/atoriiE industrial*# turistic*# de trans-ort# de educaie# administrati$* 'i deci(ional* 5!4P N6. Princi-alele elemente ale reelei sunt -olii 'i a2ele de de($oltare# structurarea relaiilor %n teritoriu &iind determinat* de intensitatea cu care ace'tia se mani&est*. 4tructura -ro-us* -entru reeaua de localit*i este %n con&ormitate cu !e ea D,&."##& privind aprobarea /012 Seciunea )* :eeaua de localiti% Ran-ul I / 0unici!iul Brila E munici-iu re'edin* de ,ude centru de im-ortan* naional*# cu in&luen* -otenial euro-ean* &uncion8nd ca un i tem ur+an %m-reun* cu =unici-iul :alaiH centru industrial# administrati$ 'i cultural im-ortant# -ol de de($oltare de %m-ortan* su-rare/ional* %n sud+estul Rom8nieiH Ran-ul III/ < localiti ur+ane* ora'e de im-ortan* ,udeean* sau (onal*# cu rol de ecOilibru %n reeaua de localit*i sau de ser$ire %n cadrul (onei imediateE ora'ele Ianca# G*urei# Lnsur*eiH Ran- I./ =A ate re,edine de comune O Ran- ./ D5 ate com!onente ale comunelor ,i D ate a!arintoare de ora,e.

,irecii de aciune> + Constituirea unei reele de a2e 'i -oli de de($oltare# ba(ate -e accentuarea rolului -olilor de de($oltare 'i structurarea/ &acilitarea relaiilor de coo-erare %ntre ace'tia 'i localit*ile din teritoriul su-ort# %n sco-ul de a ecOilibra &ora de dominare a =unici-iului Br*ila 'i a scoate din i(olare localit*ile din (onele -eri&ericeH + Constituirea sistemului urban Br*ila 3:alai# ba(at -e un -arteneriat liber consimit 'i cu 'anse e/ale de de($oltare -entru ambele localit*i# %n sco-ul -oten*rii rolului lor teritorial 'i cre'terii atracti$it*ii -entru in$estitoriH + 4-orirea /radului de dotare /ecOi-are al localit*ilor# %n $ederea %mbun*t*irii condiiilor de $ia* a locuitorilor din ora'ele mici 'i din mediul ruralH

CD

+ =*rirea mobilit*ii -e c*ile de comunicaii 'i trans-ort %n $ederea de($olt*rii 'i di$ersi&ic*rii relaiilor dintre localit*iH + 4-orirea con&ortului locuirii -rin reabilitarea &ondului de locuine e2istent 'i construirea de locuine noi du-* standarde moderne 'i ada-tate s-eci&icului local $suri> + Creterea rolului teritorial re ional.naional al =unicipiului Brila prin Intrirea bazei economice, a mediului de afaceri, dezvoltarea serviciilor de importan suprare ional i a celor specifice activitilor de transport+ + /romovarea strate iilor de dezvoltarea urban inte rat In =unicipiului Brila, pentru optimizarea utilizrii potenialului su specific, pentru creterea calitii vieii locuitorilor i a atractivitii sale pentru investitori+ + Crearea prin parteneriat voluntar a 4onei /eriurbane a =unicipiului Brila In vederea cooperrii eficiente i reciproc-avanta9oase a municipiului cu localitile urbane i rurale din vecintate+ + :ealizarea parteneriatului dintre =unicipiul Brila i =unicipiul (alai In scopul funcionrii sistemului urban Brila '(alai ca un pol de dezvoltare de importan naional i internaional+ + )mbuntirea nivelului de dotare a localitilor urbane mici, conform le islaiei In vi oare 6!e ea D,&."##&7 pentru asi urarea Indeplinirii funciilor centrale, echilibrarea reelei de localiti i creterea nivelului de trai al locuitorilor + Crearea de parteneriate bazate pe voluntariat Intre localitile urbane aflate la distanele mici, )anca- Furei + Crearea de parteneriate bazate pe voluntariat Intre localitile urbane mici i localitile rurale Invecinate6(ona Br*ilaH (ona Ianca+G*ureiH (ona Lnsur*eiH (ona de nord+$est + =*2ineni6. + /romovarea specializrii funciilor economice ale localitilor In paralel cu asi urarea relaiilor de complementaritate In zonele de cooperare, pentru eficientizarea utilizrii resurselor + Spri9inirea crerii de parteneriate Intre localitile foarte mici, cu putere economic redus, In vederea realizrii de proiecte comune de infrastructur tehnic, sociale, economice s+a+ + Dezvoltarea localitilor rurale cu rol de servire In zonele de rural profund propuse 5 %n -artea de nord a ,udeului 3 comuna =*2ineniH %n -artea sud+$estic*+ comuna Dude'ti6. ; iectiv secundar> 0si urarea condiiilor de accesibilitate a localitilor# -rinE + 0si urarea condiiilor de transport Intre centrele intercomunale i localitile din zona de influen prin modernizarea arterelor de circulaie, asi urarea capacitilor de transport, Indeosebi pe Dc i D9+ + Dezvoltarea transportului suburban, prin promovarea formelor diversificate de transport i adaptate la solicitrile din localitile polarizate+ <.9. DOT3RI PUBLICE ; iectiv general> 0si urarea unei reele de dotri pentru servicii publice de calitate superioar i diversificate, In vederea Imbuntirii condiiilor de via pentru locuitori i creterii atractivitii localitilor+ Educaie ; iectiv specific> &+ 0si urarea accesului e al i sporit la servicii de educaie pentru toi locuitorii+ ,irecii de aciune i msuri> C0

+ +

+ + +

+ +

0mplasarea echilibrat a dotrilor de Invmnt In vederea asi urrii accesului populaiei colare la forme diversificate i superioare de Invmnt 6aco-erirea de&icitului din localit*ileE )irl*u# :ro-eni# Dude'ti# COiscani# Que'ti# Ai'ani# 4t*ncua# =ircea Aod*# Ulmu# Ai(iru 'i ora'ele Ianca# Lnsur*ei# G*urei6. :eabilitarea i modernizarea colilor, rdinielor i campusurilor colare din localitile+ Completarea i modernizarea reelei dotrilor de Invmnt, In funcie de nevoile proprii i eGi enele contemporane- prin asi urarea dotrilor pentru Invmntul precolar i primar In toate localitile i accentuarea rolului su educaional :eabilitarea, modernizarea i eGtinderea unitilor de Invmnt eGistente din mediul rural+ Dezvoltarea Invmntului imnazial In localitile rurale cu numr optim de elevi i accesibilitate bun, precum i In localitile urbane, In funcie de necesar+ Se recomand comunele cu potenial demo rafic, relativ dinamism economic i amplasare optim In teritoriu% comunele <irlu, (ropeni, Dudeti, Chiscani, Oueti, *iani, Stncua, =ircea *od, Clmu, *iziru+ 0si urarea spaiilor de cazare pentru elevii interni in Invmntul liceal -Ensurei, )anca, FureiJ Brila + Dezvoltarea Invmntului liceal, a celui vocaional Indeosebi corelat cu specificul activitilor din zon+

4e recomand* di$ersi&icarea s-eciali(*rilor %n unit*ile e2istente %n domenii cum suntE teOnolo/iile ambientale de re&acere a mediului# in&ormatic*# turism# te2tile# -relucrarea -roduselor alimentare# a/ricultur*/ -iscicultur*# constructii# arOitectur*# restaurare 'i urbanism. ; iectiv specific> Creterea calitii i diversificarea serviciilor de educaie $surile specifice reali(*rii acestui obiecti$ con$er/ cu cele -recedente 'i cele re&eritoare la -er&ecionarea resurselor umaneE + Cn interes deosebit este necesar s fie acordat dezvoltrii unui Invmt superior performant In =unicipiul Brila, pentru creterea rolului su teritorial i asi urarea serviciilor de educaie de nivel superior pentru tinerii din 9ude+ + Dezvoltarea Invmntului universitar In =unicipiul Brila In vederea acoperirii necesarului de specializri In domenii de eGcelen i crearea unui centru de cercetare ' dezvoltare-inovare In domeniul tehnic, corelat cu nevoile sectoarelor economice locale i re ionaleJ + Diversificarea specializrilor In unitile de Invaamnt liceale i postliceale In domenii cum sunt% informatic, turism, teGtile, prelucrarea lemnului.produselor alimentare, a ricultur.piscicultur , restaurare, construcii+ + )mbuntirea condiiilor de funcionare a unitilor colare din toate localitile prin% reparaii curente, asi urarea condiiilor i ienice de baz, asi urarea echiprii specifice a spaiilor specializate ' biblioteci, sli de sport, ateliere, rdin, locuri de 9oac.sport s+a+ ' faciliti pentru persoane cu nevoi speciale, spaii de cazare pentru eleviJ + ;Gtinderea ofertei de servicii In domeniul perfecionrii i orientrii resurselor de munc, prin parteneriate Intre unitile colare i instituii de nivel 9udeean sau O2(-uri+ )ntate ; iectiv specific> 0si urarea condiiilor optime pentru Imbuntirea serviciilor de sntate ,ireciile de aciune necesare -entru reali(area acestui obiecti$ suntE + am-lasarea ecOilibrat* %n teritoriu a dot*rilor de s*n*tateH CI

+ dotarea localit*ilor urbane con&orm statutului lor de ser$ire %n reeaua de localit*iH + moderni(area 'i ecOi-area cores-un(*toare a unit*ilor sanitareH + reali(area dot*rilor -ublice de s*n*tate dotate cores-un(*tor 'i asi/urarea cu cadre medicale a cabinetelor medicale din localit*ile ruraleH + asi/urarea in&rastructurii de trans-ort 'i a trans-ortului -ublic c*tre centrele cu dot*ri de s*n*tate de ni$el su-erior -entru toate localit*ileH + reali(area de -arteneriate %ntre localit*i -entru asi/urarea ser$iciilor medicale de ti- su-eriorH + -olitici de atra/ere a -ersonalului medical cu cali&icare %nalt* %n localit*ile urbane mici 'i %n cele rurale. $suri > + =odernizarea .reabilitarea.eGtinderea unitilor medicale eGistente din toate localitile urbaneJ + =odernizarea i eGtinderea dotrilor de sntate de nivel superior In =unicipiul BrilaJ + 0si urarea necesarului de cadre medicale i dotri minime de baz In toate localitile rurale ' Indeosebi 1ufeti, Clmu, *ictoria, Stncua, =Gineni, =ircea *od, 4voaia, (albenu, <irlu, Cireu, (ropeni, =rau, Bertetii de <os, Cazasu, 1udor *ladimirescu J + Dezvoltarea serviciilor de educaie sanitar In vederea prevenirii Imbolnvirilor i a fenomenelor de devian social+ + Construirea centrelor sociale pentru btrni In zonele cu populaie Imbtrnit + Spri9inirea O2(-urilor In asi urarea serviciilor de consiliere, a9utor i asisten pentru persoane cu probleme deosebite+ Cultur ; iectiv specific> Embuntirea dotrilor de cultur In corelare cu nevoile populaiei i resursele de patrimoniu cultural ,irecii de aciune> + %mbun*t*irea 'i di$ersi&icarea dot*rilor de cultur* %n corelare cu ne$oile -o-ulaiei# -recum 'i cu resursele de -atrimoniu cultural ale ,udeului+ -rin reabilitarea dot*rilor de cultur*# a celor s-orti$e# reali(area s-aiilor $er(i # acceselor 'i -arca,elor# reali(area de s-aii -ublice cu $alene culturale com-le2e# inte/rarea monumentelor istorice %n circuitul cultural + orientarea -roiectelor culturale s-re localit*ile mici# acolo unde se %nre/istrea(* dinamism economic 'i social# -entru s-orirea atracti$it*ii acestora 'i %n $ederea reali(*rii unor -oli de de($oltare teritorial* + reali(area de -roiecte care s* utili(e(e &ondurile comunitare 'i naionale de de($oltare rural*# orientate 'i s-re $alori&icarea -atrimoniului cultural local5a2a 36# %ndeosebi %n localit*ile rurale cu -otenial de de($oltare a turismului rural. Dotri !orti#e ; iectiv specific> 0si urarea accesului locuitorilor la dotri de sport i a rement $suri> + 0mena9area. modernizarea dotrilor sportive i de a rement din localitile urbane + Diversificarea ofertei de dotri sportive i de a rement, prin utilizarea resurselor naturale zonale, pentru desfurarea unor activiti sportive de interes turistic% turism sportiv, ciclism, sporturi nautice, Inot, pescuit i vnat sportiv s+a+ CC

Crearea bazelor sportive i de a rement In zone cu potenial turistic- Brila, staiunea !acu Srat, lacurile Cineni Bi s+a, =ovila =iresii, Balta 0lb, <irlu, In localitile Ensurei, (ropeni, Bertetii de <os, Frecei, =rau, Stncua, Br anu, Ciocile+ Creterea radului de dotare cu sli de sport i terenuri sportive In localitilor rurale+ <.<. LOCUIREA

; iectiv specific> 0si urarea condiiilor de locuire la standarde moderne pentru populaie ,irecii de aciune> + aciuni de e2tindere controlat* a &ondului de locuine# acolo unde e2ist* -resiuni asu-ra terenurilor -rin e2tinderea intra$ilanelor + de($oltarea &ondului de locuine trebuie s* aib* %n $edere atin/erea -arametrilor de con&ort cu -ri$ire la dimensiunile su-ra&eei locuibile# ecOi-are cu instalaii de a-*# canali(are 'i %nc*l(ire# reali(area con&ortului termic# a si/uranei 'i e2i/enelor de ordin estetic + reabilitarea/reali(area dot*rilor cone2e locuirii %n (onele cu locuine + -rote,area &ondului de locuine $ecOi din =unici-iul Br*ila# a celor de -atrimoniu 'i a celor cu $aloare ambiental* + -romo$area unor modele de construire tradiionale %n construcia 'i reabilitarea locuinelor din localit*ile rurale# %ndeosebi a celor cu $alene turistice. $suri> + Spri9inirea construciei de locuine conform standardelor europeneJ asi urarea confortului locuirii prin realizarea dotrilor.amena9rilor din zonele de locuit, utilizarea eficient a resurselor de teren prin realizarea documentaiilor de urbanism J + :eabilitarea fondului de locuine In vederea Imbuntirii confortului i a valorii estetice In toate localitile urbane i rurale din zonele situate pe artere ma9ore de circulaie i In zone cu potenial turistic J + Dezvoltarea fondului locativ In scopul acoperirii cererii de locuine noi, a modernizrii i crerii unui circuit de imobiliar adaptat nevoilor pieei J + :e lementarea prin documentaii de urbanism a construciei de locuine cu respectarea specificului local 6dimensiuni, materiale, tratarea faadelor, amena9area spaiilor verzi, Impre9muiri7 In localitile rurale unde s-au identificat prin studii istorice valori de construire tradiionale+ =. IN'RA)TRUCTURI TE7NICE =.5. IN'RA)TRUCTURA DE TRAN)PORT Reeaua rutier De($oltarea in&rastructurii rutiere $a ine cont de asi/urarea cone2iunilor cu sistemul in&rastructurilor euro-ene# -rioritare &iindE construcia de autostr*(i 'i drumuri e2-res# %n sco-ul inte/r*rii in&rastructurii rutiere de trans-ort %n Reeaua trans+euro-ean* de trans-ortH moderni(area in&rastructurii rutiere# construirea unor -oduri %n sco-ul asi/ur*rii cre'terii mobilit*ii -o-ulaiei# bunurilor 'i ser$iciilorH s-orirea m*surilor de si/urana circulaiei 'i con&ortului -artici-anilor la tra&ic. 4trate/ia de reabilitare a drumurilor naionale elaborat* de C.N.A.D.N. are ca obiecti$ meninerea $iabilit*ii reelei rutiere 'i reabilitarea -rinci-alelor artere de trans-ort rutier e2istente# %n sco-ul %mbun*t*irii con&ortului 'i si/uranei tra&icului. C8

Pentru ,udeul Br*ila# -ro/ramul de reabilitate de -ers-ecti$* -8n* %n anul 2012 'i du-* -re$ede e'alonat -e eta-e# lucr*ri de reabilitare -entru urm*toarele drumuri naionaleE DN 2B Br*ila 3 Qendreni# DN 21 Br*ila 3 Dra,na# DN 2B Bu(*u 3 Br*ila# DN 22 R8mnicu 4*rat 3 Br*ila Lmbun*t*irea in&rastructurii de acces s-re alte re/iuni 'i s-re coridoarele de trans-ort euro-ene este considerat* o -rioritate im-ortanta de de($oltare a comunicaiei internaionale# interre/ionale 'i intrare/ionale. Planului de Amena,are a "eritoriului Naional 3 4eciunea I 3 Reele de trans-ort -re$ede urm*toarele lucr*riE AutostradaE (alai ' Brila ' Slobozia ' Clrai Drum e2-res sau cu D ben(iE 1r u Secuiesc ' Focani ' Brila ' 1ulcea, Brila ' Buzu, :mnicu Srat ' 8rova ' Constana, Brila ' (alai+ .ucrare de art*E !od rutier6%ero#iar la Brila De asemenea -entru reabilitarea reelei rutiere locale + drumuri 9udeene i comunale + 'i %mbun*t*irea condiiilor de trans-ort rutier sunt necesare E lucr*ri de %mbun*t*ire a st*rii de $iabilitate -rin consolidarea 'i moderni(area tuturor traseelor de drumuri 9udeene i comunale# -rioritate acord8ndu+se celor care asi/ur* le/*tura %ntre localit*i# c8t 'i celor cu racord la drumurile naionale . %mbun*t*irea calit*ii drumurilor locale -rin cre'terea si/uranei tra&icului 'i a &luidi(*rii acestuia# -rin eliminarea actualelor riscuri de trans-ort reabilitarea 'i e2tinderea reelelor de drumuri din mediul rural %n $ederea de($olt*rii in&rastructurii rutiere elaborarea de -ro/rame -entru moderni(area reelei locale ast&elE moderni(area drumului ,udeean D) 221B -entru m*rirea accesibilit*ii comunei A*deni reali(area centurii ocolitoare a munici-iului Br*ila# care s* &ac* le/*tura %ntre arterele de intrare+ ie'ire %n ora' 'i (onele industriale reabilitarea drumului ocolitor Br*ila + :alai drum e2-res# la -atru ben(i de circulaie# racordat la 7ona .iber* 'i la &rontier* reabilitarea in&rastructurii de turism+drumuri de acces c*tre obiecti$ele turistice din ,ude# c*tre -ortul de a/rement Br*ila# 'i (ona turistic* Insula =are a Br*ilei . rice lucrare de de($oltare %n -ers-ecti$* a reelei de drumurilor ,udeene 'i comunale situate %n (ona drumurilor e2istente sau a culoarelor $iitoarelor -roiecte C.N.A.D.N.R. $a &i reali(at* cu res-ectarea -re$ederilor .U.:. nr.D3/1NNC -ri$ind re/imul drumurilor si cu a$i(ul C.N.A.D.N.R. In ca(ul e2tinderii (onelor re(ideniale am-lasate %n (ona $iitoarelor -roiecte C.N.A.D.N.R. autorit*ile locale $or -re$edea m*suri adec$ate de meninere a culoarelor necesare de($olt*rii obiecti$elor. Pe terenurile re(er$ate de($olt*rii reelelor de trans-ort rutier stabilite -rin PA") Br*ila se $a inter(ice autori(area e2ecut*rii construciilor de&initi$e &*r* a$i(ul =.".I. !$entualele construcii e2ecutate &*r* autori(aie de construire -e terenuri a-arin8nd domeniului -ublic sau -ri$at al statului # al ,udeelor# ora'elor sau comunelor $or &i des&iinate -e cale administrati$* de c*tre autoritatea administraiei -ublice locale com-etent*# con&orm -re$ederilor le/ale. Reeaua %ero#iar De($oltarea in&rastructurii &ero$iare $a ine cont de asi/urarea cone2iunilor cu sistemul in&rastructurilor euro-ene# -rioritare &iindE CN

moderni(area in&rastructurii &ero$iare# %n sco-ul asi/ur*rii cre'terii mobilit*ii -o-ulaiei# bunurilor 'i ser$iciilor eliminarea -unctelor -ericuloase 'i a restriciilor de $ite(* de -e reeaua &ero$iar*# cre'terea $ite(ei teOnice 'i comerciale cu minim 20K 'i aducerea si/uranei circulaiei la ni$el o-tim -entru e2-loatarea &ero$iar* Pro/ramul de de($oltare -entru anii 2001 3 2010 care cu-rindeE -ro/ramul de %ntreinere al liniilor 'i lucr*rilor de art*# -ro/ramul de %ntreinere al instalaiilor 4CB 'i electri&icare# -ro/ramul de re-araii ca-itale 'i moderni(are. Ln 4trate/ia de de($oltare elaborat* de Com-ania Naional* de C*i Gerate 'i %n Planul de Amena,are a "eritoriului Naional 3 4eciunea I 3 Reele de trans-ort# -entru moderni(area in&rastructurii &ero$iare sunt -re$*(ute urm*toarele obiecti$eE .inie de cale &erat* cu $ite(* -8n* la 1I0 Pm/O + + :alai 3 Br*ila 3 G*urei + reeaua "!N+G .inie de cale &erat* de interes local -e traseu nou + + Br*ila + =*cin + Isaccea + "ulcea .ucrare de art* + !od rutier6%ero#iar la Brila

</lanul privind strate ia pe termen lun a sectorului feroviar In vederea restabilirii echilibrului financiar al administratorului infrastructurii i In vederea modernizrii i reInoirii infrastructurii5 a-robat -rin M.:. nr.81C /1D.0C.2000# de&ine'te directiile ma,ore in care trebuie orientata re&orma %n acest domeniu. Reeaua de ci na#i-a+ile 7ona studiat* este str*b*tut* de Coridorul AII Paneuro-ean care lea/* -ortul :dansP de la =area Baltic* de ba(inul =*rii Ne/re. Pentru reeaua na$i/abil* Planul de Amena,are a "eritoriului Naional 3 4eciunea I 3 Reele de trans-ort -re$edeE .ucr*ri de amena,are a c*ilor na$i/abileE Dun*rea + sectorul Br*ila 3 Ceatalul IsmailuluiH sectorul Br*ila 3 Ceatalul Ismailului 'i Ceatalul 4&. :Oeor/OeH sectorul Br*ila + Cerna$od* 3 C*l*ra'i .ucr*ri de moderni(are %n -unctele de tra$ersare cu bacul 'i de acostare na$e de -asa/eri %n -ortul Br*ila+ Bac 4m8rdan 'i Bac I=B Punct de tra&ic R +R nou %n -ortul Br*ila .ucr*ri de moderni(are %n -orturi e2istente -entru na$e -asa/eri %n -ortul Br*ila Port turistic 'i debarcader Br*ila Re/ulari(area r8ului 4iret# -entru a -ermite na$i/aia# %n amonte de munici-iile Br*ila 'i :alai

Direcia :eneral* "rans-ort Na$al din cadrul =.".I. are %n -ro/ram derularea urm*toarelor lucr*ri de reabilitareE %mbun*t*irea condiiilor de na$i/aie -e Dun*re# de la C*l*ra'i 3 Pm 3C0 + la Br*ila 3 Pm 1C0H sistem de su-ra$e/Oere 'i control al tra&icului de na$e -e Dun*re In -ortul Br*ila sunt necesare in$estiii %n in&rastructur*E construcia danei din a$alul Portului# %n cadrul cOeului de m*r&uri 'i &inali(area cOeului $ertical de 100 mH &inali(area &rontului de acostare cu %nc* 100 m# -e structura de,a e2istent*H de($oltarea 'i e2tinderea -ortului de ambarcaiuni de a/rement# din (ona central* a munici-iului Br*ilaH dan* de desc*rcare -roduse -etroliere -entru recon$ersia -e c*rbune la COiscani la 12 Pm amonte de Br*ila. Prin reali(area acestor obiecti$e se urm*re'te %ntreinerea 'i de($oltarea in&rastructurii 'i su-rastructurii de c*i na$i/abile. Reali(area acestor obiecti$e -ri$ind de($oltarea 'i moderni(area reelei de trans-ort de interes naional 'i euro-ean $or a$ea ca re(ultat inte/rarea reelei de trans-ort na$al %n sistemul euro-ean de trans-ort. 80

Reeaua de ci aeriene /lanul de 0mena9are a 1eritoriului 2aional ' Seciunea ) :eele de transport -re$ede construirea unui aero-ort nou %n (ona :alai 3 Br*ila + "uluce'ti. Reali(area acestui obiecti$ constituie o necesitate -entru de($oltarea economic*# 'i nu numai a (onei Br*ila 3 :alai. Am-lasat %n $ecin*tatea a/lomer*rii urbane Br*ila 3 :alai $a &i dis-us %n (ona de nord + $est a munici-iului Br*ila. De asemenea -entru aero-ortul Ianca este necesar* con$ersia sa %ntr+un com-le2 aero-ortuar -entru a/rement 'i a$iaie s-orti$*. 2ona li+er Brila 7ona .iber* Br*ila constituie un -unct de atracie -entru in$estitorii str*ini + o&erind a$anta,e multi-le. Prin in$estiii %n moderni(area in&rastructurii 'i nu numai# 7ona .iber* $a de$eni din ce %n ce mai -ro&itabil*. De'i (ona o&er* o serie de a$anta,e &iscale# este ne$oie de in$estiii %n com-letarea in&rastructurii e2istente -entru c* &ondurile de care dis-une acesta# sunt insu&iciente com-arati$ cu necesit*ile. Pentru 7ona liber* Br*ila e2ist* un -roiect de in&rastructur* re/ional* 'i local* 3 Parc Industrial Br*ila 3 care are ca sco- ma,or cre'terea atracti$it*ii re/iunii -entru in$estitorii rom8ni 'i str*ini -rin crearea unei in&rastructuri la standarde euro-ene# care s* s-ri,ine de($oltarea unui mediu de a&aceri la ni$el re/ional. =.9. >O)POD3RIREA APELOR =.9.5.amenajare +a"ine 8idro-ra%ice Politica de /os-od*rire a a-elor din ,ude se %nscrie %n strate/ia 'i -olitica naional* de /os-od*rire a resurselor de a-*# care are ca sco-E realizarea unei politici de ospodrire durabil a apelor prin asi urarea proteciei cantitativ i calitativ a apelor, aprarea Impotriva aciunilor distructive ale apelor, precum i valorificarea potenialului apelor In raport cu cerinele dezvoltrii durabile a societii i In acord cu directivele europene In domeniu+ Con&orm -re$ederilor le/ale din domeniul a-ei 5le/ea 310/200D + le/ea a-elor6 instrumentul de -lani&icare %n domeniul a-elor la ni$el de ba(in Oidro/ra&ic este )c8ema Directoare de Amenajare ,i 0ana-ement a Ba"inului 7idro-ra%ic* care stabile'te orient*rile &undamentale -ri$ind /os-od*rirea durabil*# unitar*# ecOilibrat* 'i com-le2* a resurselor de a-* 'i a ecosistemelor ac$atice# -recum 'i orient*rile -entru -rote,area (onelor umede. O+iecti#ele !eci%ice -ri$ind calitatea 'i cantitatea a-ei $i(ate de schema directoare a unui ba(inului Oidro/ra/ic suntE asi/urarea -roteciei cantitati$e 'i calitati$e a a-elor de su-ra&a* 'i subteraneH $alori&icarea -otenialului a-elorH a-*rarea %m-otri$a aciunii distructi$e a a-ei. Planul de Amenajare al Ba"inului 7idro-ra%ic este com-onenta -rin care se &ace estionarea cantitativ a resurselor de a-*. Princi-alele o+iecti#e ale acestui -lan suntE in$entarierea resurselor Oidrolo/ice 5naturale6 de a-* de su-ra&a* 'i subteraneH determinarea situaiei actuale a utili(*rii -e &olosine a resurselor de a-*H identi&icarea amena,*rilor structurale e2istente care asi/ur* dis-onibilul de a-* la surse 'i -rinci-alii -arametrii de -er&orman*H determinarea $iitoarelor cerine socio+economice 'i de mediu -ri$ind resursele de a-*H 81

identi&icarea o-iunilor &e(abile -entru reali(area ecOilibrului dintre dis-onibilul de a-* la surs* 'i cerinele de a-* ale &olosinelorH e$aluarea -reliminar* a riscului -otenial la inundaiiH identi&icarea aciunilor# m*surilor# soluiilor 'i lucr*rilor necesare -entru atin/erea sco-ului -e care+ l are scOema directoareH identi&icarea constr8n/erilor# a con&lictelor de interese 'i a soluiilor de re(ol$areH anali(a de im-act 'i e$aluarea riscurilor induse de aciunile# m*surile 'i lucr*rile -ro-use %n -lanul de amena,are al ba(inului Oidro/ra&ic. Planul de 0ana-ement al Ba"inului 7idro-ra%ic este com-onenta de estionare calitativ a a-elor. Princi-alele o+iecti#e ale acestuia suntE atin/erea 'i meninerea st*rii bune a a-elorH identi&icarea -resiunilor antro-ice im-ortante 'i a im-actului acti$it*ilor umane asu-ra st*rii a-elor de su-ra&a*H diminuarea e&ectelor ne/ati$e 'i reducerea surselor de -oluareH determinarea cerinelor de calitate asu-ra resurselor de a-*. Din -unct de $edere administrati$# ,udeul Br*ila se %nscrie %n ba(inele Oidro/ra&iceE Ialomia 3 Bu(*u 5cea mai mare -arte a ,udeului6# Dobro/ea 3 .itoral 5Insula =are a Br*ilei6 'i 4iret 5cca. 3K %n nord+$est6. P8n* la &inali(area scOemelor directoare a acestor ba(ine# -entru ,udeul Br*ila administratorii ba(inului Oidro/ra&ic Ialomia 3 Bu(*u# care are cea mai ridicat* -ondere -e teritoriul ,udeean# %'i -ro-un E aciuni de recalibrare a lucr*rilor de a-*rare e2istenteH %ntreinerea albiei r8urilor -rin %nde-*rtarea $e/etaiei &orestiereH reabilitarea lucr*rilor e2istente sau lucr*ri noi de a-*rare %m-otri$a inundaiilor# %n (onele cu risc ma,or de inundareH actuali(area documentaiilor teOnice -ri$ind a-*rarea %m-otri$a inundaiilor# care s* ia %n considerare clasa de im-ortan* a noilor construcii a&late %n $ecin*tatea a-elorH reali(area unor documentaii teOnice -entru re(ol$area -roblemelor ma,ore la $ulnerabilitatea la inundaii e2istent* -e &lu$iul Dun*rea# %n Insula =are a Br*ilei 5-ericolul de$ers*rii di/urilor# -roducerea in&iltraiilor %n di/uri# ero(iunea malurilor# %nml*'tinirea su-ra&eelor %ndi/uite 'i iri/ate6H reali(area O*rilor de risc la inundaii# aciune -re$*(ut* 'i %n le/ea 0C0/2001+ <Plan de Amena,are a "eritoriului Naional 3 4eciunea A+ 7one de risc natural;. Pe ba(a acestor O*ri 'i a -re$ederilor normati$elor e2istente %n domeniu# se $a -utea reali(a amena,area teritoriului ,udeului %n condiiile a-*r*rii %m-otri$a inundaiilor. =.9.9. Ec8i!area 8idroedilitar J alimentare cu a! ,i canali"are a!e u"ate Ln calitate de ar* membr* a Uniunii !uro-ene# Rom8nia este obli/at* s* %'i %mbun*t*easc* calitatea &actorilor de mediu 'i s* %nde-lineasc* cerinele Acduis+ului euro-ean. Ast&el# ara noastr* a ado-tat o serie de Planuri 'i Pro/rame de aciune at8t la ni$el naional c8t 'i re/ional# toate %n concordan* cu Documentul de Po(iie al Rom8niei 3 9"ratatul de Aderare# Ca-itolul 22;. Pro/ramul -eraional 4ectorial de =ediu a &ost elaborat %n con&ormitate cu cea de+a treia -rioritate a PND 200C32013# res-ecti$ 9/rotecia i Imbuntirea calitii mediului;# -recum 'i cu -rioritatea 1 a CN4R# res-ecti$ 9Dezvoltarea infrastructurii de baz la standarde europene ;. Pro/ramul se ba(ea(* -e obiecti$ele 'i -riorit*ile -oliticilor de mediu 'i de de($oltare a in&rastructurii 82

Uniunii !uro-ene# re&lect8nd at8t obli/aiile internaionale ale Rom8niei# c8t 'i interesele s-eci&ice naionale. Printre obiecti$ele s-eci&ice care stau la ba(a reali(*rii obiecti$ului ma,or se a&l* 'i 9Embuntirea calitii i a accesului la infrastructura de alimentare cu ap i de canalizare i epurare a apei uzate, In ma9oritatea zonelor urbane pn In "#&,, precum i stabilirea structurilor re ionale eficiente pentru mana ementul serviciilor de alimentare cu ap i canalizare;. Aciunile necesare -entru atin/erea obiecti$ului sunt con&orme cu -ro-unerile din <=aster Planul -entru sectorul de a-* 'i a-* u(at* din ,udeul Br*ila;# elaborat de &irma 1080! CO2SC!1)2( ;2()2;;:S !1D# %n iulie 2008. Ln con&ormitate cu Directi$a euro-ean* N1/2C1/C!!# Articolul 25D6# anali(a se &ace la ni$elul <a/lomer*rilor;. Reali(area obiecti$ului -ri$ind asi urarea calitii apei -entru consumul uman 'i %mbun*t*irea -er&ormanei o-eraionale a in&rastructurii de a-* %n ,ude %n $ederea asi/ur*rii $iabilit*ii &inaciare 'i o-eraionale -resu-une urm*toarele direciile de aciuneE moderni(area 'i reabilitarea sistemului (onal de alimentare cu a-* Br*ilaH e2tinderea sistemului re/ional de alimentare cu a-* :ro-eni + Ianca + =o$ila =iresiiH reabilitarea 'i e2tinderea reelelor de distribuie a a-ei -otabile %n toate localit*ile alimentate cu a-* din surse de su-ra&a* sau subteraneH reali(area lucr*rilor de alimentare cu a-* %n localit*ile &*r* alimentare cu a-* %n sistem centrali(at. Un alt o+iecti# al =aster Planului este 'i 9identificarea investiiilor necesare pe termen lun In domeniul serviciului de alimentare cu ap i de canalizare al localitilor, pentru a le aduce In concordan cu Directivele relevante ale C;+5 Pro-unerile -entru alimentarea cu a-* 'i canali(area a-elor u(ate se &ac -entru a lomerrile% Brila 6m+ Brila, Baldovineti, !acu Srat, *rstura7J EnsureiJ )ancaJ FureiJ 1ufetiJ *iziruJ ChiscaniJ *deniJ ClmuJ <irluJ Surdila (iseancaJ SutetiJ Br anuJ 4voaiaJ 1taruJ CiocileJ *ianiJ Dudeti 1ichiletiJ (ropeniJ CazasuJ *ictoriaJ !anurileJ =ovila =iresiiJ =ircea *od+ "ot ca in$estiii -e termen lun/# =aster Planul -ro-une 'i e2tinderea actualului i tem re-ional de alimentare cu a! >ro!eni J Ianca cuE o ca-tare de a-* de su-ra&a*H o staie de tratare a a-ei de 81.012 locuitori ecOi$aleni -entru localit*ile racordate la acest sistemH aduciuni de a-* cu lun/imi de 120PmH staii de -om-are 'i re-om-are a a-ei %n sistem 50 buc*i6. Pentru asi/urarea aliment*rii cu a-* -otabil* 'i a canali(*rii a-elor u(ate %n "onele rurale situate %n a&ara a/lomer*rilor 'i (onelor -re(entate documentaia =aster Plan &ace deasemenea -ro-uneri s-eci&ice. Aciunile !ro!u e $or a$ea un im-act -o(iti$ asu-ra mediului# ele acion8nd -e mai multe c*i# %n mod direct sau indirect =.<. LUCR3RI DE G0BUN3T31IRI 'UNCIARE ; iectivul general care decur/e din 4trate/ia de De($oltare Durabil* a A/riculturii +200D 5Priorit*i strate/ice 3 ri(ont 20206 %l re-re(int* ; Embuntirea activitii In domeniul Imbuntirilor funciare; -entru ori(ontul de tim- 2008+ 2020. ; iective specifice ale sectorului de %mbun*t*irilor &unciare -ro-use -entru ,udeul Br*ila sunt urm*toareleE Embuntirea activitii In domeniul Imbuntirilor funciare Crearea cadrului administrativ necesar Imbuntirii activitii In domeniul Imbuntirilor funciare

83

Pentru re&acerea 'i s-orirea -otenialului a/ricol sunt necesare urm*toarele direcii de aciune i msuri de reali(are a acestoraE 1. =odernizarea, completarea si reabilitarea sistemelor hidroameliorative 6lucrrilor de Imbuntiri funciare7 "+ Creterea eficienei tehnice i economice a lucrrilor de Imbuntiri funciare En amena9ri de iri aii Cre'terea randamentului amena,*rilor -rinE reducerea -ierderilor de a-* -e c8m-ul iri/atH %nlocuirea a/re/atelor de -om-are din staiile de -om-are de/radate moral 'i &i(ic 5cca. I00 buc.6 AcOi(iionarea ecOi-amentelor de iri/aie moderne -entru su-ra&aa de 10N.000 Oa 5desco-erit* %n momentul actual6# %n concordan* cu -ro/ramul 4NIG de -unere e'alonat %n &unciune a amena,*rilor.H Reabilitarea -ri(elor de a-* de la Dun*re 'i r8urile interioareH Cre'terea su-ra&eei iri/ate de la actualele -onderi anuale reduse la -onderi a-ro-iate de ni$elul ma2im# -rin -olitici /u$ernamentale de %ncura,are a -roduc*torilor a/ricoliH =oderni(area sistemelor OidroteOnice -entruE contori(area consumului de a-* la bene&iciarH dis-eceri(area automati(at* %n sistem in&ormati(at -entru asi/urarea distribuiei a-ei la consumatori. En amena9ri de desecare i drena9e =onitori(area st*rii 'i reabilitarea di/urilor la Dun*re 'i r8urile interioare 5383 Pm di/6H Cre'terea randamentului amena,*rilor de desecareH Cre'terea randamentului amena,*rilor de drena, -rin in$entarierea -erimetrelor amena,ate# des&undarea tuburilor# re&acerea /urilor de desc*rcare a scur/erilor. D+ Dezvoltarea politicii investiionale si or anizatorice pentru lucrrile de Imbuntiri funciare Asocierea -ro-rietarilor de -*m8nt %n sco- de e2-loatare# asi/ur8ndu+se condiii de a-licare raional* a ud*rilor# de e&ectuare a acti$it*ilor ameliorati$e -e terenurile cu e2ces de a-*# de $alori&icare su-erioar* a utila,elor 'i instalaiilor cu rol ameliorati$H De($oltarea asocierii -ro-rietarilor -articulari %n &orma Or anizaiilor Ctilizatorilor de 0p pentru )ri aii 6OC0)7+ =.=. RE1ELE ENER>ETICE =.=.5. Alimentarea cu ener-ie electric Productia i tran !ortul ener-iei electrice "!R= !.!C"RICA 4A a incOeiat un -arteneriat de un miliard de euro cu !nel si !. N -entru constructia unei centrale -e Ouila# la Braila. =emorandumul de intele/ere incOeiat -re$ede in&iintarea unei &irme mi2te care $a construi o termocentrala noua -e Ouila# de 800 =Z# -e -lat&orma actualei centrale -e /a( din Braila. Acesta ar &i una dintre cele mai mari unitati de -roductie a ener/iei -e ba(a de Ouila din Romania. 4tatia electrica de sistem de la .acul 4arat $a &i reteOnolo/i(ata de consotiul AR!Aa 3 !lectromonta, Bucuresti -ana in anul 2012.Aceasta statie situata in sud+estul munici-iului Braila re-re(inta un nod ener/etic im-ortant care asi/ura cone2iunile intre -artea de sud+est si nord+est a *rii. Retele electrice de di tri+utie de medie ten iune %etele electrice de distri utie de medie tensiune ur ane 8D

4e $or reali(a retele de distributie de medie tensiune noi# ca urmare a de($oltarii urbanistice a localitatilor cu res-ectarea urmatoarelor -rinci-ii E Posturile de trans&ormare de ti- retea se $or reali(a in constructie su-raterana inde-endenta# 5in an$elo-a de beton sau metal6# sau in/lobate in cladiri# "rans&ormatoarele# cu -uterea instalata de ma2im I30 PAA# $or &i de ti- cu ulei/uscate# de constructie etansa/ermetica# Celulele $or &i de ti- ca-sulat 5inde-endente sau in carcasa comuna6# in 4GI# cu intreru-toare in $acuum# Celulele $or &i -re$a(ute cu detectoare de -uneri la -amant -e .!4 m.t. cu a&isare locala si la distanta# Posturile de trans&ormare se $or -re/ati -entru inte/ararea in sistemul 4CADA# &iind -re$a(ute cu unitate de control si monitori(are la distanta 5R.".U.6# iar celulele cu intreru-tor a$and dis-o(iti$ de actionare cu electromotor# .!4 noi de medie tensiune. $or &i e2clusi$ -entru tensiunea de 20 PA# reali(ate cu cable de aluminiu a$and sectiunea minima de 100 mm2 # cu i(olatie de -olietilena reticulata # instalate in -ro&ile ti-i(ate# cu traseul marcat# Retelele de distributie de medie tensiune se $or reali(a de re/ula in solutia .!4 si $or &unctiona in scOema buclata 5racordate la ca-ete -e bare de statii di&erite6# cu &unctionare radiala# a$and intreru-tor telecomandat in -unctul de se-arare# %etele electrice de distri utie de medie tensiune rurale 4e $or reali(a retele electrice. de medie tensiune# si ,oasa tensiune noi cu res-ectarea urmatoarelor -rinci-ii E .!A de medie tensiune $or a$ea lun/imea ma2ima de 20 3 20 Pm 5a2e U deri$atii6# si $or &unctiona in con&i/uratie buclata sau radialaH Posturile de trans&ormare de ti- retea se $or reali(a in solutia P" aerian -e 1+2 stal-i in &unctie de -uterea instalata si $or &i am-lasate cat mai a-roa-e de consumatoriH In &uncie de s-eci&icul consumului# -entru alimentarea unor consumatori i(olai sau a unor consumuri concentrate# se $or utili(a trans&ormatoare de -uteri mai mici# am-lasate c8t mai a-roa-e de centrul de /reutate al consumuluiH I(olatia $a &i de ti- com-o(it 5cauciuc siliconic6 Protectia contra su-ratensiunilor atmos&erice se $a &ace cu descarcatori cu o2id de (inc# in an$elo-a com-o(itaH Retele electrice de di tri+utie de joa a ten iune %etele electrice de distri utie de 4oasa tensiune ur ane Retelele electrice de distributie de ,oasa tensiune# se $or reali(a deasemenea in solutia .!4# cu sectiunea minima de 100 mm-H Con&i/uratia acestora $a &i deasemenea in scOema buclata 5racordate la ca-ete -e bare P" di&erite6# cu &unctionare radialaH %etele electrice de distri utie de 4oasa tensiune rurale Retelele electrice de distributie de ,oasa tensiune# se $or reali(a in solutia .!A# a$and conductoare i(olate torsadate 5"aIR6H .!A ,.t. se $or monta -e stal-i sau -e cladiri# si $or a$ea lun/imea ma2ima de 000 mH Bransamentele electrice mono&a(ate se $or reali(a cu conductare coa2iale in sco-ul reducerii -osibilitatilor de consum &raudulos de ener/ie electricaH 80

Neutrul retelei se $a le/a ri/id la -amant# iar $aloarea -ri(elor de -amant# se $a stabili cu res-ectarea tensiunilor de atin/ere si de -as con&orm 4"A4 12I0D/1NN2# Protectia contra su-ratensiunilor atmos&erice se $a reali(a cu descarcatoare cu re(istenta $ariabila montate -e a2ul .!AH Ln conditiile in care localitatile se e2tind# iar consumul de ener/ie electrica se mareste# sunt necesare lucrari ce $i(ea(a imbunatatirea ni$elului de tensiune. +erviciul de iluminat pu lic local 4trate/ia de de($oltare a munici-iului Br*ila %n sectorul de iluminat -ublic# -re$ede urm*toarele obiecti$eE or/ani(area# e2-loatarea# /estionarea unui ser$iciu de iluminat -ublic care s* asi/ure satis&acerea cerinelor 'i ne$oilor de utilitate -ublic* a comunit*iiH &uncionarea 'i e2-loatarea %n condiii de si/uran*# rentabilitate 'i e&icien* economic* a in&rastructurii a&erente ser$iciuluiH -o/ramarea 'i &inanarea lucr*rilor 'i ser$iciilor a&erente moderni(*rii# meninerii 'i e2-loat*rii sistemului de iluminat -ublicH e2tinderea sistemului de iluminat -ublic -entru (onele %n care %n acest moment nu e2ist* iluminat -ublic. =.=.9. Alimentarea cu ener-ie termic In -re(ent alimentarea cu ener-ie termic este tot mai de-endent* de alimentarea cu /a(e naturale ast&el %nc8t -rinci-alele sisteme de alimentare cu c*ldur* trebuie s* in* seama de aceast* interde-enden*# $alabil* 'i -entru ,udeul Br*ila. Pentru 0unici!iul Brila locuinele colecti$e 'i o -arte a dot*rilor din sectorul teriar sunt alimentate cu cldur din i teme de alimentare centrali"at cu ener-ie termic @)ACET; de la C!" COiscani care &uncionea(* %n sistem de co/enerare 5termo&icare6. 4trate/ia 'i studiul de &e(abilitate -ri$ind <!&icienti(area sistemului centrali(at de -roducie 'i distribuie ener/ie termic* din =unici-iul Br*ila; reactuali(ate# a-robate -rin Mot*r8rea Consiliului .ocal =unici-ala Br*ila nr. 13/31.01.200C# -ro-un ca soluie de asi/urare a necesarului de ener/ie termic* a consumatorilor din =unici-iul Br*ila alimentarea %n sistem com-let centrali(at# cu reali(area unei surse unice noi de ener/ie termic* cu -utere instalat* de 100 :cal/O# am-lasat* la intrarea %n ora'# -e terenul &ostului De-o(it de lemne. Pe $iitor# la cl*dirile racordate la 4AC!"# -e l8n/* scOema clasic* cu alimentarea cu a/ent termic -rimar a -unctelor termice de cuartal la care s* &ie racordai consumatorii e2ist* 'i -osibilitatea mont*rii la &iecare consumator a c8te unui micro -unct termic com-act alimentat cu a-* &ierbinte direct din reeaua e2terioar* 'i %n care se $or -re-ara a-a cald* de %nc*l(ire 'i a-a cald* mena,er* -entru res-ecti$ul consumator. In ca(ul a-lic*rii acestei soluii# la locuinele indi$iduale# la sc*ri de bloc# la blocuri 'i cOiar la a-artamentele din cl*dirile colecti$e de locuit se -ot monta module termice alimentate cu a-* &ierbinte. In localit*ile %n care sunt instalate distribuii de /a(e naturale soluia alternati$* a &ost sim-l* din -unct de $edere teOnic -rin montarea microcentralelor termice de a-artament. .ocalit*ile %n care nu au e2istat sisteme centrali(ate de alimentare cu c*ldur*# -recum 'i consumatorii indi$iduali din localit*ile &*r* distribuii de /a(e sau care nu sunt racordai la acest combustibil &olosesc -entru %nc*l(ire 'i -re-ararea a-ei calde mena,ere sistemele locale cu sobe -e combustibil solid 5lemne 'i c*rbuni6# combustibil licOid 'i# %ntr+o mic* m*sur*# :P.. In -re(ent e2ist* tendina ca# la noile cl*diri# s* se monte(e instalaii de %nc*l(ire central* cu ca(ane &uncion8nd -e unul dintre aceste ti-uri de combustibil. In ceea ce -ri$e'te utili(area combustibilului solid# aceasta se -oate &ace# ca 'i -8n* acum# %n sobe clasice de teracot* cu acumulare de c*ldur*# -recum 'i %n alte surse de ener/ie termic*# dintre care unele cu randament ridicat &iind ca(anele care &uncionea(* -e -rinci-iul /a(ei&ic*rii lemnului. 8I

In conclu(ie# %n toate ca(urile# de'i cOeltuielile cu reabilitarea instalaiilor termice sunt amorti(ate mult mai re-ede# totu'i trebuie reali(at* 'i i(olarea termic* su-limentar* a cl*dirilor. =.=.<. Alimentarea cu -a"e naturale In =unici-iul Br*ila e2istena sistemului de distribuie a /a(elor naturale re-re(int* la ora actual* o alternati$* la sistemul de alimentare centrali(at* cu ener/ie termic*# ceea ce constituie un a$anta, imediat din -unct de $edere al consumatorilor. Debran'area de la 4AC!" 'i trecerea -e /a(e naturale a circa I2K dintre a-artamente# am-lasate %n /eneral aleatoriu# constituie o de(ecOilibrare ma,or* a reelelor a&erente sistemului centrali(at de %nc*l(ire# dar 'i a sistemelor de distribuie a /a(elor naturale 'i de alimentare cu a-* rece -roiectate iniial. 4oluia microcentralelor termice de a-artament 'i cea a centralelor termice de bloc / scar* de bloc -re(int* a$anta,e 'i de(a$anta,e# Pentru localitile :n care unt :n %unciune i temele de alimentare centrali"at cu ener-ie termic# concurena dintre acestea 'i sistemele indi$iduale de utili(are a /a(elor naturale $a conduce %n -ers-ecti$* la un ecOilibru %ntre aceste dou* ti-uri -rinci-ale de alimentare cu c*ldur* 'i a-* cald* mena,er*. Con&orm normelor teOnice %n $i/oare# %n localit*i conductele subterane de distribuie se -o(ea(* numai %n domeniul -ublic# -e trasee mai -uin a/lomerate cu instalaii subterane# in8nd seama de urm*toarea ordine de -re&erin*E (one $er(i# trotuare# alei -ietonale# carosabil. In -aralel cu e2ecuia reelelor# trebuie reali(at* o-eraiunea de carto/ra&iere a lor# inclusi$ -e su-ort ma/netic# -entru a &i -osibil* in&ormarea ra-id* a solicitanilor# remedierea a$ariilor# bran'area noilor consumatori# e2tinderea reelelor# reecOilibrarea lor etc. Acolo unde este ca(ul# -o(area reelelor de /a(e naturale 'i# -e c8t -osibil# a bran'amentelor# ca 'i a celorlalte reele# se $a e2ecuta %nainte de reali(area carosabilului in8nd seama de circulaiile 'i loti(*rile -roiectate. =.=.=. Reele de tran !ort -a"e naturale Reelele de trans-ort de /a(e naturale de %nalt* -resiune tra$ersea(* %n -rinci-al ,udeul Br*ila de la est la $est# aliment8nd localit*ile im-ortante am-lasate de+a lun/ul traseelor acestora. De($oltarea sistemului de trans-ort a /a(elor naturale trebuie s* se &ac* %n concordan* cu cerinele de %n&iinare a noi distribuii de /a(e naturale %n -rimul r8nd %n localit*ile &*r* ast&el de distribuii# dar am-lasate %n a-ro-ierea traseelor conductelor de trans-ort# -recum 'i %n noile (onele cu -otenial de de($oltare. Am-lasarea conductelor de trans-ort se $a -utea &ace %n -rinci-al %n -aralel cu c*ile de comunicaie. De &iecare dat* trebuie %ns* %ntocmit un tudiu de %e"a+ilitate !ri#ind !re iunea de tran !ort a -a"elor @:nalt au medie;# &iecare dintre ele a$8nd a$anta,e 'i de(a$anta,e s-eci&ice# de care trebuie inut seama %n conte2tul actual# c8nd terenurile sunt -ro-rietate -ri$at*. !ste recomandabil ca alimentarea cu /a(e naturale s* &ie cu-lat* cu alte surse de ener/ie termic*# %n s-ecial surse de ener/ie re/enerabil* E ener/ia solar*# &oto$oltaic*# eolian*# biomasa 5-rin montarea unor sisteme Oibride6# at8t -entru economisirea combustibililor &osili# c8t 'i -entru reducerea emisiilor de /a(e noci$e. In con&ormitate cu -re$ederile Normelor te8nice !entru !roiectarea ,i eKecutarea conductelor de alimentare din amonte ,i de tran !ort -a"e naturale # a-robate -rin Deci(ia 8C

-re'edintelui ANR:N nr. 1220/200I 'i -ublicate %n = NI0 bis / 2N.11.200I. 5care a %nlocuit Normati$ul De-artamental -entru -roiectarea 'i construcia conductelor colectoare 'i de trans-ort /a(e naturale + indicati$ ND 3N10/1NND6# %n $ederea asi/ur*rii &uncion*rii normale a conductelor 'i e$itarea -unerii %n -ericol a -ersoanelor# bunurilor 'i mediului# %n (ona de si/uran* 'i %n (ona de -rotecie se im-un terilor restricii 'i interdicii. "raseele conductelor din amonte 'i de trans-ort /a(e naturale sunt marcate cu -ri(e de -otenial 'i borne de scOimbare direcie# toate din beton# iar (ilnic sunt su-ra$e/Oeate de o-eratori trans-ort -e conducte 'i re/lare /a(e naturale. In con&ormitate cu Normele teOnice mai sus menionate# zonele de siguran i protecie $or &i stabilite de ).N.T.>.N. TRAN)>A2 ).A. 0EDIA4 %n con&ormitate cu cla a de locaie a conductei @5P=; -entru -roiectarea# e2ecuia 'i $eri&icarea conductei de trans-ort# care este %n &uncie de num*rul de cl*diri 5e2istente 'i -re$*(ute %n -lanul de de($oltare urbanistic* a (onei6 -e seciuni aleatorii cu lun/imea de 1I00 m 'i l*imea de D00 m# a$8nd conducta ca a2* lon/itudinal*# -recum 'i de e$aluarea st*rii teOnice a conductei 'i de urm*rirea com-ort*rii %n e2-loatare a acesteia. Zona de protecie a conductelor de alimentare din amonte 'i de trans-ort /a(e naturale se %ntinde de ambele -*ri ale conductei 'i se m*soar* din a2ul conductei. In (ona de -rotecie nu se e2ecut* lucr*ri &*r* a-robarea -realabil* a o-eratorului liceniat care e2-loatea(* conducta 54N":N "RAN4:A7 4A =!DIAQ6. Zona de siguran este (ona care se %ntinde# de re/ul*# -e 200 m de &iecare -arte a a2ei conductei. Pe o distan* de 20 m de &iecare -arte a a2ului conductei nu -oate &i construit* nici un &el de cl*dire care ad*-oste'te -ersoane 5locuine# s-aii de birouri etc.6 Pentru autori(area e2ecut*rii oric*ror construcii %n (ona de si/uran* a obiecti$elor din sectorul /a(elor naturale este obli/atorie obinerea a$i(ului scris al o-eratorului conductei S+2+1+(+2+ 1:02S(04 S+0+ =;D)0O prin intermediul ;P/!O01M:)) 1;:)1O:)0!; B:M)!0+ In con&ormitate cu -re$ederile Le-ii -a"elor nr. <?5 6 9AA=* acti#itatea de tran !ort ,i cea de di tri+uie ale -a"elor naturale con tituie er#icii !u+lice de intere naional # iar lucr*rile de reali(are# reabilitare# reteOnolo/i(are# e2-loatare si %ntreinere a obiecti$elor / sistemelor de trans-ort 'i distribuie /a(e naturale sunt lucr*ri de utilitate -ublic*. Retele de itei ,i !rodu e !etroliere Conductele de iei 'i de -roduse -etroliere care tra$ersea(* teritoriul administrati$ al ,udeului Br*ila trebuie s* r*m8n* %n &unciune# condiiile eseniale -entru o &uncionare a lor %n bune condiiuni &iind res-ectarea distanelor de -rotecie 'i si/uran* &a* de di$ersele obiecti$e# -recum 'i %m-iedicarea -rele$*rilor ile/ale de &luide $eOiculate. In cadrul actelor normati$e s-eci&ice se de&inescE Di tana de !rotecie + distana minim* care asi/ur* accesul %n $ederea e2-loat*rii 4N"":C!# res-ecti$ 4N"CPP# inclusi$ reali(area inter$eniilor la acestea. Distana se m*soar* din a2ul conductei# de o -arte 'i de alta a acesteia. Di tana de i-uran + distana minim* care trebuie asi/urat* %n $ederea meninerii /radului de securitate al obiecti$elor din cadrul 4N"":C!# res-ecti$ 4N"CPP# 'i $ecin*t*i. Aceasta se m*soar* din a2ul conductei la -unctul cel mai a-ro-iat al unei instalaii# construcii etc. sau ca distan* %ntre -unctele cele mai a-ro-iate a dou* instalaii# construcii etc. -eraiunile -etroliere ce trebuie e&ectuate %n limitele (onelor de -rotecie 'i de si/uran* constituie lucr*ri de utilitate -ublic*# iar terenurile necesare -entru aceste o-eraiuni 'i construciile 88

situate -e ast&el de terenuri -ot &ace obiectul e2-ro-rierii -entru cau(* de utilitate -ublic*# %n condiiile le/ii. In conclu"ie* nu se -ro-une de($oltarea sistemului de trans-ort a &luidelor combustibile 5iei# /a(olin*6# ci doar res-ectarea distanelor minime de -rotecie 'i si/uran* ale acestora# &acilitarea %ntreinerii 'i e2-loat*rii de c*tre &irmele abilitate# %m-iedicarea -rele$*rilor ile/ale de combustibili# &a-t care creea(* -ericolul unor e2-lo(ii de$astatoare 5%n s-ecial %n ca(ul conductelor de /a(olin* 'i ben(in*6. =.=.?. Utili"area ur elor re-enera+ile de ener-ie In ceea ce -ri$e'te utili"area ur elor re-enera+ile de ener-ie @)RE;# %n ,udeul Br*ila la ora actual* -ot &i utili(ate cu di$erse /rade de e&icien* ener/ia solar*# eolian*# Oidro/eotermal* 'i cea re(ultat* din arderea sau descom-unerea biomasei. 7ona de c8m-ie din sud + estul Rom8niei este o (on* cu -otenial din -unct de $edere al utili(*rii com!onentei termice a ener-iei olare datorit* ni$elului radiaiei solare 5circa 0000 =)/m2.an6. !ner/ia solar* se -oate utili(a nu numai -entru -re-ararea a-ei calde mena,ere# dar -entru %nce-ut -ot &i montate e2-erimental 'i sisteme solare -entru %nc*l(ire# aceasta -ut8nd &i le/at* e$entual de de($oltarea turismului ecolo/ic. !ner/ia solar* -oate &i utili(at* 'i -entru -roducerea ener/iei electrice -rin utili(area celulelor %oto#oltaice# soluie care -re(int* un interes din ce %n ce mai mare mai ales -entru utili(*ri locale. In ceea ce -ri$e'te ener-ia eolian* &iecare PZO de electricitate -rodus* -rin ener/ia $8ntului reduce -oluarea cu circa 1 P/ de C 2# de asemenea# %nl*tur8ndu+se -oluarea cu -ulberi# 4 2 'i o2i(i de a(ot 5N 26. In ,udeul Br*ila -otenialul eolian scade de la est c*tre $est# $alorile arealului %n care se %ncadrea(* ,udeul sc*(8nd de la C#0 m/s la sub D#0 m/s. In ,udeul Br*ila# (*c*mintele de a!e -eotermale sunt cantonate %n (ona de sud 3 est a ,udeului 5Insur*ei 3 =iOai Bra$u6# dar ele sunt utili(ate numai %ntr+o mic* m*sur*# la Insur*ei. Utili(area +ioma ei are %n com-onen* inclusi$ utili(area -entru arderea a lemnului de &oc 'i a resturilor a/ricole# considerate o resurs* ener/etic* recu-erabil*. In aceast* i-ote(* -otenialul estimat al biomasei ce ar -utea &i &olosit* %n ,udeul Br*ila este de 20D ")# %n tim- de consumul anual este de 182 "). )ur ele re-enera+ile de ener-ie tre+uie :ncor!orate unor i teme 8i+ride %n concordan* cu structura an$elo-ei cl*dirilor 'i cu caracteristicile disi-ati$e ale acesteia# cu modul de utili(are a ener/iei 'i# de asemenea# cu condiiile climatice ale (onei. "rebuie# de asemenea# c* -entru &uncionarea la $8r&ul de sarcin* 'i %n condiii de si/uran*# aceste sisteme trebuie montate %n -aralel cu surse clasice de ener/ie 'i -re$*(ute cu ecOi-amente minime de automati(are -entru e$itarea accidentelor# dar 'i a discon&ortului. =.?. RE1ELE DE TELECO0UNICA1II Pro-unerile de de($oltare au la ba(* +trategia ,irectiei de *elecomunicaii #rila 0n domeniul telecomunicaiilor# care -re$edeE - 4timularea de($olt*rii ra-ide a unui sector de telecomunicaii moderne# ba(at -e cele mai noi teOnolo/ii 'i a-licaii %n domeniu. - Cre'terea /radului de di/itali(are a localit*ilor ,udeului concomitent cu %mbun*t*irea calit*ii ser$iciilor -restate. 8N

4timularea cererii -entru ser$iciile de telecomunicaii -rin %ncura,area de($olt*rii in&rastructurii %n band* lar/* 'i a a-licaiilor societ*ii in&ormaionale. Conectarea la Internet de mare $ite(* a 'colilor# institutelor# bibliotecilor# mu(eelor. Instalarea de telecentre satesti

?. 2ONI'ICAREA TERITORIULUI Prin (oni&icarea teritoriului se asi/ur* su-ortul metodolo/ic de reali(are a obiecti$ului ma,or al amena,*rii teritoriului# res-ecti$ de($oltarea s-aial* ecOilibrat* 'i armonioas* a reelei de localit*i# acti$it*ilor economice# in&rastructurii teOnice 'i sociale# %n relaie cu resursele naturale ale ,udeului. ; iectiv> asi urarea unei structuri echilibrate de utilizare a teritoriului, prin valorificarea superioar i eficient a resurselor zonale In scopul atenurii dezechilibrelor de dezvoltare teritorial+ Princi-ale direcii de aciune -entru armoni(area de($olt*rii %n teritoriuE + cre'terea rolului re/ional al munici-iului Br*ila -rin m*suri concertate de de($oltare H + de($oltarea inte/rat* a localit*ilor din (ona -eriurban*/de in&luen* a municiliului Br*ila + %ncura,area sectoarelor economice -er&ormante H + reabilitarea -atrimoniului cultural construit din munici-iul Br*ilaH + de($oltarea controlat* a e2tinderii intra$ilanelor %n (onele de dinamism economicH + -rote,area (onelor naturale din -atrimoniul naional 'i a obiecti$elor cu destinaie s-ecial*H + $alori&icarea -rintr+un turism durabil a -atrimoniului natural s-eci&icH + $alori&icarea -rin turism a -atrimoniului natural %n corelare cu -atrimoniul culturalH + cre'terea ni$elului de urbani(are a localit*ilor urbane# -rin %mbun*t*irea ecOi-*rii teOnico+ edilitar*#H reabilitarea &ondului construit# reabilitarea 'i amena,area adec$at* a s-aiilor -ublice din centrul localit*ilorH de($oltarea ser$iciilor -ublice de s*n*tate# educaie# s-ort 'i cultur*H + di$ersi&icarea acti$it*ilor economice %n localit*ile rurale -rin $alori&icarea -otenialul endo/enE de($oltarea acti$it*ilor industriale de -relucrare a -roduselor a/ricole# turismul rural# ser$icii de de-o(itare/trans-ort s.a.# $alori&icarea -rin turism a me'te'u/urilor le/ate de -escuitH + asi/urarea accesului localit*ilor din interiorul UA"+urilor s-re localitatea re'edin* de comun*/urban*H + asi/urarea accesibilit*ii tuturor comunelor s-re centre urbaneH + de($oltarea reelei de trans-ort di$ersi&icat 'i a trans-ortului -ublic %ntre localit*i. !lementele de zonificare a teritoriului sunt -re(entate %m-reun* cu structura activitilor %n Plansa nr. 2.0. ; iectiv> :e lementarea i controlului dezvoltrii In teritoriu a localitilor Dinamismul de($olt*rii localit*ilor %n$ecinate munici-iului Br*ila are ca e&ecte o cre'tere a -resiunii asu-ra trenurilor -rin solicit*ri de (one de -roducie# (one de de-o(itare# terenuri -entru in&rastructur*# terenuri -entru locuine. Presiuni cu e&ecte -ericuloase se e2ercit* 'i asu-ra terenurilor din (onele de interes turistic -entru reali(area de locuine de $acan*/re'edine secundare. .a -ro-unerile de e2tindere a intra$ilanelor este necesar* cre'terea e2i/enelor cu -ri$ire la con&i/uraia 'i am-lasarea acestora ast&el %nc8t s* se e$ite e2tinderea de+a lun/ul c*lor rutiere# de&ri'*ri/ a&ect*ri ale $e/etaiei# reduceri de terenuri arabile. Pentru (onele industriale %n declin sunt necesare studii 'i documentaii de urbanism de recon$ersie sau de amena,are de -arcuri industriale. N0

Pentru reali(area acestui obiecti$ se recomand* %ntocmirea de documentaii de amena,area teritoriului 'i urbanism %n (ona de in&luen*/-eriurban* a munici-iului Br*ila# documentaii de urbanism de ti- PU7 /PUD -entru toate (onele de intres turistic din -ro2imitatea (onelor -rote,ate naturale sau culturale. 5. 2ona 0unici!iului Brila/ cu-rinde munici-iul Br*ila 'i comunele A*deni# COiscani# Ca(asu# "icOile'ti# 4ili'tea#"udor Aladimirescu# "raian# Unirea# :ro-eni. $suri> Lmbun*t*irea in&rastructurii ma,ore de trans-ort+ construcie aero-ort# moderni(are -ort# -od -este Dun*re s-re =*cin# -od -este Braul =acin. Reali(area documentaiilor de amena,area teritoriului 'i de urbanism -entru -re/*tirea strate/iei de de($oltare inte/rat* a (onei. Parteneriat cu munici-iul :alai -entru -roiecte/strate/ie de de($oltare teritorial* inte/rat* Aalori&icarea -rin turism durabil a (onelor de -atrimoniu natural concomitent cu m*suri se$ere de -rotecie+ cu deosebire %n Balta =ic* Br*ilei 'i ariile sale adiacente. Utili(are e&icient* a &ondului &unciar a/ricol 'i cre'terea -er&ormanelor a/ricole. Cre'terea -onderii $e/etaiei &orestiere asi/urat* 'i -rin studii de amena,are -eisa/istic* a (onelor $er(i. Prote,area 'i $alori&icarea %n sco- turistic a -atrimoniului cultural din munici-iul Br*ila. Lmbun*t*irea calit*ii &ondului construit 'i a s-aiului -ublic %n munici-iul Br*ila. De($oltarea 'i moderni(area ser$iciilor de trans-ort5na$al# s-ri,inirea industriei -relucr*toare# s-ri,inirea de($olt*rii in&rastructurii -entru turismul de tran(it# cultural# balnear# de BeePend# ecololo/ic. 9. 2ona Ianca/ 'aurei/ "on central * ituat ,i aKat !e dou tra ee majore de tran !ort rutier DN 99 ,i DN9B* ma-i trala C' Bucure,ti/Brila J >alai

$suri>
-

4usinerea de($olt*rii localit*ilor urbane Ianca 'i G*urei sub as-ect social+ economic# al ecOi-*rii edilitare# %mbun*t*irea calit*ii &ondului construit. Reali(area traseelor de in&rastructur* de trans-ort care $or cre'te accesibilitatea localit*ilor la reeaua euro-ean* de trans-ort. Di$ersi&icarea acti$it*ilor economice %n rural -rin de($oltarea ser$iciilor cone2e trans-orturilor 'i -rin de($oltarea industriei -relucr*toare/e2tracti$e. Prote,area 'i $alori&icarea -atrimoniului natural 'i cultural -rin turism resurse Oidro/ra&ice+ lacuri cu -ro-riet*i tera-eutice 'i &ond -iscicol 5=o$ila =iresii# .acul 4*rat C8ineni# )irl*u# Plo-u# !sna# .utul Alb# Ianca6H arii naturale -rote,ate 5Balta Alb*+ Amara+ )irl*u+.acul 4*rat C8ineni# Inaca+ Plo-u+4*rat# =o$ila =iresii6 Utili(area e&icient* a &ondului &unciar a/ricol 'i cre'terea -er&ormanelor a/ricole. Cre'terea -onderii su-ra&eelor %m-*durite asi/urate de studii de amena,are -eisa/istic* a (onelor de a/rement. <. 2ona Gn urei/ (on* situat* %ntre braul Dun*rii 'i limitele de sud 'i de $est ale ,udeului# a2at* -e traseul DN 21# a$%nd ca -rinci-al* localitate ora'ul Lnsur*ei N1

=suri%
-

4usinerea de($olt*rii ora'ului Lnsur*ei sub as-ect social# economic# al ecOi-*rii edilitare# %mbun*t*irea calit*ii &ondului construit# ast&el %nc8t s* se constituie %ntr+un -ol de ecOilibru ,udeean. Lmbun*t*irea reelei locale de trans-ort -entru cre'terea accesibilit*ii satelor. Reali(area traseelor de in&rastructur* de trans-ort care $or cre'te accesibilitatea localit*ilor la reeaua euro-ean* de trans-ortH se estimea(* o dinami(are a (onei %n condiiile reali(*rii autostr*(ii. 4usinerea di$ersi&ic*rii acti$it*ilor economice+ industrie# ser$icii# di$ersi&icarea -roduciei a/ricole 'i a ser$iciilor din a/ricultur* %n localit*ile rurale+ %ndeosebi cire'u# Dude'ti# 4t*ncua# B*r*/anu. =*suri de de($oltare inte/rat* -entru %mbun*t*irea $ieii locuitorilor din mediul rural. Prote,area 'i $alori&icarea -atrimoniului natural 'i a tradiiilor -esc*re'ti -rin strate/ii de de($oltare inte/rat* /arcul natural Balta =ic a Brilei # Aalea C*lm*uiului+ .acu Re(ii+P*durea Aii'oara. Prote,area 'i $alori&icarea -rin turism a resurselor Oidro/ra&ice+ lacuri cu -ro-riet*i tera-eutice 'i &ond -iscicol 5.acul Bato/u# Balta "*taru# .acul lui "raian# .acul Lnsur*ei6 Aalori&icarea %n condiii de -rote,are a mediului a resurselor -etroliere 5comuna Ulmu# 4t*ncua# B*r*/anu# Bere'i de )os6 ca alternati$* la acti$it*ile a/ricole. Asi/urarea ser$iciilor de -rotecie social* -entru -o-ulaia $8stnic*. Prote,area 'i imbun*t*irea calit*ii &ondului &unciar. =oderni(area &ermelor a/ricole 'i s-ri,inirea di$ersi&ic*rii acti$it*ilor a/ricole. Cre'terea su-ra&eelor %m-*durite# -rote,area 'i e2tinderea su-ra&eelor cu $e/etaie s-eci&ic*H reali(area -erdelelor de -rotecieH amna,*ri -eisa/istice %n (onele de a/rement. =. 2ona de nord/#e t / Ln (on* se conturea(* un -ol de de($oltare rural* + comuna =*2ineni + a c*rui de($oltare este im-ortant* s* &ie s-ri,init* -entru a atenua caracterul rural+-eri&eric din -re(ent.

$suri> 4usinerea de($olt*rii comunei =*2ineni# -entru asi/urarea &unciilor de centralitate %n teritoriu+ sub as-ect social# economic# al ecOi-*rii edilitare# %mbun*t*irea calit*ii &ondului construit. Aalori&icarea -atrimoniului cultural %n strate/ia de de$oltare inte/rat* a comunei =*2ineni+ =%n*stirea =*2ineni# &ond etno/ra&ic ansamblu de arOitectur* -o-ular*# tradiii le/ate de -escuit. =*suri de de($oltare inte/rat* -entru %mbun*t*irea $ieii locuitorilor din mediul rural# s-ri,inirea de($olt*rii comunei =o$ila =iresii ca al doilea -ol de de($oltare rural* %n (on*. Lmbun*t*irea reelei locale de trans-ort -entru cre'terea accesibilit*ii satelor. Reali(area drumului e2-res 'i a -odului -este Dun*re care $or cre'te accesibilitatea localit*ilor la coridorul I@ de trans-ort euro-ean 'i $or contribui ma,or la ridicarea economic* a (onei. Prote,area 'i imbun*t*irea calit*ii &ondului &unciar. Reali(area amena,*rilor Oidro/ra&ice s-eci&ice -entru -rote,area la inundaii a localit*ilor din a-ro-ierea cursului 4iretului. 4usinerea di$ersi&ic*rii acti$it*ilor economice+ industrie# ser$icii# di$ersi&icarea -roduciei a/ricole 'i a ser$iciilor din a/ricultur*. imbun*t*irea calit*ii &ondului &unciar 'i cre'terea su-ra&eelor %m-*durite. N2

Proiecte comune de de($oltare cu localit*ile din ,udeele Arancea 'i :alai.

B. )TRUCTURA )OCIO/DE0O>RA'IC3 Potenialul demo-ra%ic Pro/no(a -o-ulaiei ,udeului Br*ila# %n $arianta medie 5cea mai -robabil*6 indic* &a-tul c* %n -erioada 200I+2020# la ni$elul ,udeului se $or %nre/istra sc*deri ale -o-ulaiei cu a-ro2imati$ 18#NK. De remarcat &a-tul c* %n mediul urban e$oluia descendent* a -o-ulaiei este mult mai accelerat* dec8t %n mediul rural 5+1N.NK %n urban &a* de +1C.2K %n rural6. Ln 1N din cele DD de localitai ale ,udeului sunt -reconi(ate diminu*ri ale -o-ulaiei de -este 20K. P8n* %n 2020 -o-ulaia cu $8rste %ntre 0+1D ani $a sc*dea cu a-ro2imati$ 3 -uncte -rocentuale com-arati$ cu anul 200I# iar cea $8rstnic* $a cre'te cu a-ro2imati$ D -uncte -rocentuale. Po-ulaia urban* $a cunoa'te o descre'tere mai -uternic* dec8t cea %nre/istrat* %n mediul rural. Anali(ele reali(ate sur-rind o serie de &enomene demo/ra&ice ne/ati$e care $or a&ecta e$oluia -o-ulaiei ,udeului %n -erioada -roiectat*# cele mai im-ortante dintre acestea &iindE sc*derea -o-ulaiei la ni$elul %ntre/ii (one# sc*derea -o-ulaiei tinere 'i accentuarea -rocesului de %mb*tr8nire demo/ra&ic*. ; iectiv general Plec8nd de la obiecti$ele /enerale 'i s-eci&ice &ormulate -entru domeniul resurselor umane %n cadrul -lanurilor 'i strate/iilor naionale 'i re/ionale -recum /ro ramul Operaional Sectorial ' Dezvoltarea :esurselor Cmane, Strate ia de Dezvoltare :e ional a :e iunii de Dezvoltare Sud ;st pentru perioada "##--"#&D, se -oate &ormula urm*torul obiecti$ -ri$ind de($oltarea resurselor umaneE Creterea competitivitii i atractivitii 9udeului prin dezvoltarea resurselor umane i Imbuntirea condiiilor de via ale populaiei+ ; iective specifice &+ =inimizarea efectelor ne ative enerate de fenomene socio-demo rafice 6Imbtrnirea demo rafic, reducerea efectivelor de populaie tnr pe baza emi raiei7J "+ Dezvoltarea serviciilor sociale i de sntateJ ,irecii de aciune i msuri propuse =inimizarea efectelor ne ative enerate de fenomene socio-demo rafice Redresarea situaiei demo/ra&ice / a declinului demo/ra&ic la ni$el de ,ude -oate &i reali(at* -rintr+o -olitic* care s* stimule(e %n -rimul r8nd cre'terea natalit*ii -rin s-orirea atracti$it*ii localit*ilor urbane 'i rurale -entru -o-ulaia t8n*r*. Dincolo de aceasta# -e termen scurt# trebuie identi&icate soluii -entru a com-ensa de&icitul de &or* de munc* cu care se con&runt* %n -re(ent anumite domenii de acti$itate 5e2. construcii# con&ecii# turism6 ca urmare a emi/raiei -o-ulaiei tinere %n a&ara *rii. ,irecii de aciune> + di$ersi&icarea o&ertei de ser$icii 'i a &acilit*ilor adresate -o-ulaiei tinereH + %mbun*t*irea calit*ii locuiriiH + cre'terea mobilit*ii intra+,udeean*H + com-ensarea de&icitului de &or* de munc* %n domenii care se con&runt* cu aceast* -roblem*. Princi-alele msuri -ro-use -entru atin/erea obiecti$uluiE N3

+ + + + + + + +

di$ersi&icarea o&ertei de ser$icii o&erite &amiliilor cu co-ii 3 %n&iinarea de noi cre'e# /r*dinie cu orar -relun/it# de($oltarea unor ser$icii ti- babSsittin/ identi&icarea domeniilor economice %n care e2ist* de&icit de &or* de munc* 'i orientarea o&ertei educaionale s-re aceste domenii atra/erea -o-ulaiei -ensionate %n des&*'urarea acti$it*ilor economice du-* intrarea le/al* %n inacti$itate de($oltarea unor -ro/rame de &ormare -ro&esional* %n domenii con&runtate cu de&icit de &or* de munc* crearea de locuine sociale -entru &amiliile tinere %n mediul urban construirea / moderni(area in&rastructurii de utilit*i 5canali(are# a-* -otabil*# /a(e6 de($oltarea reelei de trans-ort intra+,udeean* di$ersi&icarea o-ortunit*ilor -entru acti$it*i de tim- liber -rin crearea / moderni(area / reabilitarea in&rastructurii s-orti$e 'i socio+ culturale Dezvoltarea serviciilor sociale i de sntate

Ln -erioada 2002+200I# -o-ulaia ,udeului Br*ila a cunoscut un -roces de %mb*tr8nire# &enomen care $a a&ecta %n $iitor %ntr+o mai mare m*sur* -otenialul demo/ra&ic al ,udeului# dac* lu*m %n considerare -ro/no(a demo/ra&ic* a -o-ulaiei -entru -erioada 200I+2020. Cre'terea -onderii -o-ulaiei $%rstnice determin* o serie de ne$oi sociale s-eci&ice acestei -o-ulaii 'i are dre-t consecin* cre'terea -resiunii asu-ra ser$iciilor medicale 'i a celor sociale. Dincolo de necesitatea de($olt*rii ser$iciilor medicale 'i sociale determinat* de o anumit* cate/orie de -o-ulaie trebuie a$ut* %n $edere 'i accesibilitatea acestor ser$icii. ,irecii de aciune> + reabilitarea 'i moderni(area in&rastructurii -entru ser$icii de s*n*tate 3 s-itale# centre de s*n*tateH + %mbun*t*irea accesului la ser$icii medicale %n mediul ruralH + cre'terea calitati$* 'i di$ersi&icarea ser$iciilor sociale. !rincipalele msuri -ro-use -entru atin/erea obiecti$uluiE + +
+

reabilitarea 'i moderni(area cl*dirilor ce ad*-ostesc s-itale 'i a centrelor de s*n*tate# mai ales a celor din mediul ruralH asi/urarea accesului la ser$icii medicale -rimare 5medicin* de &amilie6 -rin atra/erea de medici /enerali'ti # %n s-ecial %n (onele ruraleH construirea# reabilitarea# moderni(area# restaurarea cladirilor -entru ser$icii sociale multi&uncionale 'i re(ideniale 'i dotarea acestora cu ecOi-amente de($oltarea ser$iciilor sociale o&erite -ersoanelor $8rstnice. Re ur e umane

; iectiv general> Crearea condiiilor pentru o pia a muncii fleGibil i incluziv, In care oferta de munc s fie capabil a se adapta permanent condiiilor economice+ ; iective specifice> + Crearea de noi locuri de muncJ + Creterea capacitii resurselor umane de a rspunde nevoilor pieei forei de muncJ + Dezvoltarea i reabilitarea infrastructurii pentru educaieJ ND

Corelarea ofertei sistemului educaional i de formare profesional cu cerinele pieei muncii+ Crearea de noi locuri de munc

,irecii de aciune i msuri propuse ,irecii de aciune> + susinerea de($olt*rii mediului in$estiionalH + cre'terea mobilit*ii intra 'i inter ,udeean*H Princi-alele msuri -ro-use -entru atin/erea obiecti$uluiE + de($oltarea mediului in$estiional -rin crearea unor centre de -re/*tire / consultan* %n domeniul a&acerilorH + su-ort -entru %n&iinarea de noi I==+uri 'i de($oltarea s-iritului antre-renorial %n mediul ruralH + de($oltarea in&rastructurii ,udeene 'i locale de trans-ort. Creterea capacitii resurselor umane de a rspunde nevoilor pieei forei de munc ,irecii de aciune> + cre'terea o-ortunit*ilor de inte/rarea -e -iaa muncii -rin &ormarea de abilit*i com-atibile condiiilor economiceH + -romo$area -ro/ramelor de -er&ecionare continu* 'i a celor de in&ormare# orientare 'i consiliere a &orei de munc*H Princi-alele msuri -ro-use -entru atin/erea obiecti$uluiE + + + + + de($oltarea -ro/ramelor de -er&ecionare -ro&esional* continu* adec$ate e2i/enelor -ieei munciiH a-licarea instruirii -ro&esionale c*tre domenii cu -otenial ridicat de de($oltareH &urni(area de cursuri 'i de($oltarea unor -ro/rame de susinere a inseriei -e -iaa &orei de munc* a /ru-urilor $ulnerabileH crearea unor ser$icii inte/rate de in&ormare# orientare 'i consiliere a &orei de munc* 'i asi/urarea accesului la aceste ser$iciiH identi&icarea necesarului de &or* de munc* 'i a e2i/enelor de cali&icare -rin consult*ri -ermanente cu a/eni economici. Dezvoltarea i reabilitarea infrastructurii pentru educaie

,irecii de aciune> + de($oltarea sectorului educaiei -rin %mbun*t*irea in&rastructurii 'i a dot*rilor. Princi-alele msuri -ro-use -entru atin/erea obiecti$uluiE + + + reabilitarea 'i moderni(area 'colilor# /r*dinielor 'i a cam-usurilor 'colare / uni$ersitare din mediul urban 'i ruralH dotarea laboratoarelor 'i unit*ilor 'colare cu ecOi-amente moderneH de($oltarea in&rastructurii de %n$**m8nt %n (onele rurale i(olateH Corelarea ofertei sistemului educaional i de formare profesional cu cerinele pieei muncii

,irecii de aciune> + crearea o&ertei educaionale -e ba(a &eedbacP+lui o&erit de -iaa munciiH + im-licarea a/enilor economici %n -ro/rame de inserie a absol$enilor -e -iaa munciiH N0

+
+ + +

cre'terea ni$elului de instruire al -o-ulaiei ,udeului.


de($oltarea o&ertei de %n$**m8nt $ocaional# -ro&esional 'i teOnic %n ra-ort cu e$oluia 'i e2i/enele -ieei muncii %n&iinarea unor centre de orientare 'i consiliere -ro&esional* destinate ele$ilor / studenilor din anii terminali 'i -roas-*t absol$enilor de($oltarea unor -arteneriate %ntre unit*ile de %n$**m8nt 'i mediul economic care s* &acilite(e inseria -roas-*t absol$enilor -e -iaa muncii

Princi-alele msuri -ro-use -entru atin/erea obiecti$uluiE

+
+

im-lementarea unui sistem de monitori(are a inseriei absol$enilor -e -iaa muncii


crearea unui sistem structurat de &ormare -ro&esional* continu* a resurselor umane din %n$**m8nt

Constituie -riorit*i -roiectele -re$*(ute %n strate/ia ,udeean* cu -ri$ire la in&rastructura de educaie.

F. )TRUCTURA ACTI.ITATILOR F.5. A>RICULTURA* )IL.ICULTURA* PI)CICULTURA Calitatea olurilor ; iectivul general care decur/e din 94trate/ia de De($oltare Durabila a ,udetului Braila; il re-re(inta& Dezvoltarea unui sector a ricol performant i diversificat+ )udeul Br*ila are o structur* a &ondului &unciar &a$orabil* de($olt*rii sectorului a/ricol# datorit* -onderii ridicate a terenurilor a/ricole+81#DK din su-ra&aa total* a ,udeului. Ln aceste condiii meninerea calit*ii solurilor la un ni$el ridicat este determinant* -entru economia ,udeului. Pentru -rotecia# re&acerea 'i s-orirea -otenialului a/ricol se -ro-un ca o iective specifice> )mplementarea unui mana ement inte rat al calitii solului - /rotectia calitii solurilor prin msuri de prevenire i combatere a surselor de de radare ,irecii de aciune i msuri> /romovarea a riculturii ameliorative% "eOnica a/ricol* ameliorati$* + com-onent* esenial* a -ro/ramului de %mbun*t*iri &unciare# asi/ur8nd %nma/a(inarea 'i conser$area a-ei# -romo$area soiurilor 'i Oibri(ilor cu consumuri reduse de a-*# -re$enirea de/rad*rii 'i ameliorarea solurilor slab -roducti$e care contribuie la accentuarea secetei solului. =onitori(are# sistem de -relucrare# -ro/no(* 'i $alori&icare a resurselor naturale de a-*# inclusi$# din re(er$oare &reaticeH Ameliorarea cadrului climatic ne&a$orabil a/riculturii -rin -romo$area lucr*rilor de amena,are a -erdelelor de -rotecie# a (onelor %m-*durite 'i e2tinderea (onelor umedeH Per&ecionarea sistemului de dia/no(* 'i a$erti(are a secetei. Creterea capacitii de producie a terenurilor prin aplicarea lucrrilor ameliorative%

Al*turi de solurile -roducti$e# de ti- cerno(iom# %n ,ude e2ist* o serie de soluri care necesit* lucr*ri Oidro+ameliorati$e 5soluri s*r*turate# soluri a&ectate de e2ces de umiditate# soluri nisi-oase# NI

soluri com-actate etc.6. "oate aceste soluri reclam* a-licarea unui com-le2 de lucr*ri s-eci&ice &iec*rui ti- de de/radare. Pe &ondul unor lucr*ri de %mbun*t*iri &unciare e&icace 'i un sistem cores-un(*tor de a/ricultur* ameliorati$* solurile cu -otenial su-erior# de ti- cerno(iom au ne$oie numai de a-licarea iri/aiilor -entru com-letarea necesarului de a-*. A-ricultura 4ectorul a/ricol este -rin tradiie un domeniu de -er&orman* -entru ,udeul Br*ila. Cu toate c* %n ultimele decenii a &ost a&ectat de acelela'i -robleme care s+au mani&estat /enerali(at %n Rom8nia# im-ortana sa %n cadrul re/iunii de de($oltare 'i la ni$el naional este una ma,or*. Pentru -erioada de tim- 200C+2013 strate/ia de de($oltare teritorial* a ,udeului cu -ri$ire la sectorul a/ricol se $a %nscrie %n Planul Naional !entru A-ricultur ,i De"#oltare Rural # -entru a o&eri a/ricultorilor -osibilitatea bene&icierii de s-ri,in &inanciar. ,ireciile de aciune i msurile -ro-use suntE %ncura,area/&acilitarea in$estiiilor %n e2-loataiile a/ricoleH susinerea acti$it*ilor destinate colect*rii 'i -relucr*rii -roduciei a/ricoleH -romo$area unor metode de -roducie a/ricol* care $i(ea(* -rotecia mediului 5a/ricultur* ecolo/ic*6H -romo$area/susinerea acti$it*ilor de le/umicultur* %n comunele e2istente 5 "raian# =o$ila =iresii6 'i %n alte (one -retabile. %ncura,area -luriacti$it*ii %n a/ricultur*# -rin crearea unor o-ortunit*i de di$ersi&icarea a acti$it*ilor economice %n mod s-ecial %n comunele care au %n -re(ent un -ro&il ocu-aional mi2t 5=*ra'u# "u&esti# 4ili'tea# =*2ineni# "raian# Cire'u# Ciocile6H asisten* teOnic* 'i lo/istic* acordat* &ermierilor# %n $ederea reali(*rii de -roiecte $iabile -entru obinerea de &inanare nerambursabil* care s* conduc* la moderni(area e2-loataiilor a/ricole 'i sil$iceH identi&icarea unor modalit*i de susinere a tinerilor &ermieri 'i m*suri de lobbS -entru trans&erul e2-loataiilor a/ricole conduse de -ersoanele %n $8rst* c*tre -ersoanele tinereH susinerea unor m*suri care s* asi/ure -remisele comas*rii terenurilorH aciuni -ri$ind -rotecia 'i %mbun*t*irea ca-acit*ii de -roducie a solurilorH

=*surile de s-ri,inire este necesar s* se %ndre-te deo-otri$* s-re lansarea economic* a localit*ilor cu -er&ormane# dar 'i s-re atenuarea -roblemelor economice ale celor a&late %n di&icultate. )il#icultura ; iectivul specific> Dezvoltarea silviculturii bazat pe o estiune durabil a pdurilor ,ireciile de aciune i msurile -ro-useE - Finalizarea reformei proprietii forestiereJ =onitorizarea atent a activitii de eGploatare a pdurilorJ ;laborarea de studii i proiecte de eGtindere a ve etaiei forestiere adecvate peisa istic cadrului natural i confi uraiei localitilorJ Dezvoltarea fondului de pescuit i vntoare In accord cu msurile de prote9area zonelor avifaunisticeJ Cercetarea i promovarea activitilor de prelucrare tradiionale a lemnului Indeosebi In localitile rurale+ NC

Pi cicultura ; iectiv specific> Dezvoltarea durabil i eficientizarea activitilor de pescuit i de prelucrare piscicol $suri -entru stimularea 'i moderni(area acti$it*ilor de -escuit E - amena,area locurilor de -escuit H s-ri,inirea in$estitorilor actuali 'i -otenialiH -o-ularea cu -uiet certi&icatH asi/urarea cur*eniei luciului de a-* 'i a locurilor de -escuit H asi/urarea unor ser$icii com-lementareH amena,area drumurilor de acces c*tre ba(ine -iscicole 'i %n ,urul acestoraH e$itarea unor -ractici menite s* in&luene(e ne/ati$ re/imul natural de Or*nire al -e'tilor / -otenialul biolo/ic al ba(inelor -iscicoleH e$itarea utili(*rii ba(inelor -iscicole simultan -entru -iscicultur* 'i -entru -escuitul s-orti$.

4-ri,inirea acti$it*ilor /in$estiiilor de -rocesare -iscicol* 'i maPetin/# se recomand* %n toate localit*ile cu -otenial -iscicol 'i %n mod deosebit %n localit*ile care necesit* o di$ersi&icare a acti$it*ilor economiceE =*ra'u# "icOile'ti# =*2ineni# =o$ila =iresii. Pentru -erioada de tim- medie armoni(area aciunilor cu PNDR crea(* -osibilitatea &inan*rii unor acti$it*i le/ate de -escuit 'i -relucrarea -e'telui -rin Pro-ram o!eraional !entru !e cuit. F.9. DE2.OLTARE RURAL3 )trate-ia de de"#oltare rural Gormularea 'i im-lementarea liniilor strate/ice ale e$oluiilor rurale /enerea(* o abordarea s-eci&ic* comunit*ilor din ,udeul Br*ila# %nce-8nd cu s-eci&ictatea -ro&ilului ocu-aional 'i demersurile strate/ice# -ro-use sau %n curs de concreti(are. ; iective generale> Dezvoltarea durabil a comunitilor rurale din 9udeul Brila prin diversificare economic, ocupaionalJ Dezvoltarea unui sector a ricol performant i diversificatJ Dezvoltarea silviculturii bazat pe o estiune durabil a pdurilorJ Embuntirea calitii mediului i a spaiului ruralJ =odernizarea i dezvoltarea infrastructurii publice ruraleJ Dezvoltarea i diversificarea serviciilor publiceJ *alorificarea potenialului turistic i culturalJ Dezvoltarea parteneriatului public ' privat+

; iective specifice> inte rare europeanJ mediul de afaceriJ educaieJ protecie socialJ sntateJ ordine public i protecie civilJ a ricultur, silvicultur i pisciculturJ reforma administraiei publiceJ turism ruralJ infrastructur i ospodrie ruralJ infrastructura rutierJ infrastructura socialJ industriile locale i meteu urileJ serviciiJ reducerea i prevenirea polurii mediului+ F.<. INDU)TRIA* CON)TRUCTIILE Indu tria N8

4trate/ia de de($oltare economic* a ,udeului Br*ila cu-rinde obiecti$e ce se %ncadrea(* %n s&era -ro/ramelor o-eraionale 'i sectoriale# dar 'i a strate/iilor la ni$el re/ional 'i naional. ; iectivul specific re(ultat din strate/ia de de($oltare a sectorului industrial este re-re(entat de E 3Creterea competitivitii industriei prin valorificarea eficient a resurselor umane, financiare i materiale, In concordan cu fiecare activitate industrial5+ ,irecii de aciune ce stau la ba(a obiecti$ului enunat anterior suntE - Consolidarea rolului industriei ca ramur de baz In structura economiei i crearea polilor de eGcelen pentru industria teGtil i confeciilor, industria alimentar, industria construciilor metalice, construciilor de maini i echipamente, industria metalur iei feroase, celulozei i hrtiei, industria de prelucrare a lemnului, industria eGtractiv i cea a ener iei electrice, termice, azelor i apeiJ )dentificarea i aplicarea unor msuri specifice de susinere a iniiativelor industriale In vederea dezvoltrii cooperrii industrialeJ Spri9inirea dezvoltrii mediului de afaceri, a spiritului antreprenorial i atra erea investiiilor strineJ Dezvoltarea resurselor umane In activitile industriale competitive In vederea creterii productivitii acestora i Infiinarea de locuri de munc bine pltiteJ =eninerea unui mediu rural atractiv, strns inte rat cu mediul urban, simultan cu creterea valorii adau ate i diversificarea activitilor economice din mediul ruralJ :edefinirea profilului industrial al localitilor urbane Intr-o viziune inte ratoare la nivel 9udeean+ Consolidarea rolului industriei ca ramur de baz In structura economiei i crearea polilor de eGcelen pentru industria teGtil i confeciilor, industria alimentar, industria costruciilor metalice, construciilor de maini i echipamente, industria metalur iei feroase, celulozei i hrtiei, industria de prelucrare a lemnului, industria eGtractiv i cea a ener iei electrice, termice, azelor i apei Spri9inirea dezvoltrii mediului de afaceri, a spiritului antreprenorial i atra erea investiiilor strine Dezvoltarea resurselor umane In activitile industriale competitive In vederea creterii productivitii acestora i Infiinarea de locuri de munc bine pltite+ =eninerea unui mediu rural atractiv, strns inte rat cu mediul urban, simultan cu creterea valorii adau ate i diversificarea activitilor economice din mediul rural+ Con truciile ; iectivul specific al strate/iei de de($oltare a sectorului construcii este re-re(entat %n -rinci-al deE Dezvoltarea activitilor din construcii corelat cu creterea nivelului de dezvoltare economic Princi-alele direcii de aciune -entru de($oltarea acestui sector $i(ea(*E - Construcia de noi locuine /romovarea investiiilor autohtone i strine Dezvoltarea i implementarea proiectelor imobiliare Stoparea mi raiei eGterne a forei de munc 1ransferul de LnoQ-hoQ occidental Construcia de noi locuine NN

/romovarea investiiilor Dezvoltarea i implementarea proiectelor imobiliare de mari dimensiuni Stoparea mi raiei eGterne a forei de munc 1ransferul de LnoQ-hoQ occidental+

Ln -ers-ecti$*# dezvoltarea sectorului construciilor $a de-inde de de($oltarea economico+ social* a ,udeului. Piaa terenurilor 'i mi/raia e2tern* a &orei de munc* s-eciali(ate re-re(int* &actori determinani %n e$oluia acti$it*ii %n construcii. F.=. )ER.ICII ; iectivul specific al strate/iei de de($oltare a sectorului ser$iciilor %l re-re(int*E Dezvoltarea activitilor de servicii i a infrastructurii tehnice 4e 'tie c* acti$it*ile din ser$icii -ot condiiona a-ariaia 'i de($oltarea at8t -e $ertical* c8t 'i -e ori(ontal* a celorlalte ti-uri de acti$it*i economice# s-re e2em-luE acti$it*ile industriale# de construcii# a/ricole# turistice. 4ubliniind ast&el im-ortana de($olt*rii sectorului ser$iciilor -e -lan teritorial# acest obiecti$ se $a reali(a -rin a-licarea urm*toarelor direcii de aciune& Dezvoltarea activitilor de servicii Spri9inirea micilor Intreprinztori )niierea unor proiecte comune cu 9udeele Invecinate, destinate s rezolve probleme intrare ionale ;Gtinderea reelelor de comunicaie la nivelul tuturor localitilor rurale F.?. TURI)0 ; iectivul specificE Dezvoltarea turismului prin valorificarea durabil a potenialului turistic natural i cultural+ ,ireciile de aciune ce stau la ba(a &ormul*rii obiecti$ului s-eci&ic al strate/iei de de($oltare -entru sectorul turism# suntE - *alorificarea optim a resurselor turistice In conteGtul prote9rii acestora i a mediului In conformitate cu principiile dezvoltrii durabileJ Crearea unor oferte turistice diversificate i competitive pe piaa eGtern i internJ :evitalizarea, consolidarea i dezvoltarea unor forme de turism practicate In prezent )ntroducerea i promovarea unor noi forme de turism adecvate condiiilor specifice eGistente pe teritoriul 9udeuluiJ *alorificarea superioar i intensiv a Centrului istoric al municipiului Brila, acordndu-se o atenie special restaurrii i conservrii cldirilor de patrimoniuJ Dezvoltarea infrastructurii sportive i de a rement, att In Brila, ct i pe teritoriul 9udeului+ 0mena9area, echiparea i dezvoltarea zonelor de a rement i a pdurilor de a rement In vederea dezvoltrii ecoturismului i turismului de QeeLendJ =odernizarea infrastructurii enerale i cu specific turistic pentru creterea calitii produsului turisticJ Crearea unor produse turistice specifice, ori inale, cu puternic amprent local, care s individualizeze oferta turistic brilean ca marc distinct, de maGim impactJ Declanarea unei campanii de promovare a ima inii municipiului Brila, punndu-se accentul pe 100

cele mai valoroase componente ale potenialului su turistic i prin crearea unor evenimente i manifestri noi, de anver urJ :evitalizarea, consolidarea i dezvoltarea infrastructurii pentru turism i a capacitilor de cazareJ 0ccesarea fondurilor europene, naionale 6conform /OS7 i locale pentru revitalizarea turismului

*alorificarea optim a resurselor turistice In conteGtul prote9rii acestora i a mediului In conformitate cu principiile dezvoltrii durabile, - Crearea unor oferte turistice diversificate i competitive pe piaa eGtern i intern :evitalizarea, consolidarea i dezvoltarea unor forme de turism practicate In prezent .ocalit*ile -entru care se -ro-un m*suri de relansare 'i $alori&icare cores-un(*toare a di&eritelor &orme de turism suntE 4taiunea .acul 4*rat# Lnsur*ei# Aictoria# =iOai Bra$u# =o$ila =iresii# "*taru# :radistea -entru turismul balnearH =un. Br*ila# -entru turismul urban i de afaceriH =un. Br*ila# ora'ul Lnsur*ei# "raian# =o$ila =iresii# R8mnicelu# 4ute'ti# =ircea Aod*# =*2ineni 'i COiscani# -entru turismul cultural i reli iosH =un. Br*ila# Balta =ic* a Br*ilei# 4t*ncua# -entru turismul tiinificH Balta =ic* a Br*ilei -entru turismul tiinificH =un. Br*ila. .acul 7*toan# .acul Blaso$a# .acul !sna# -entru turismul de a rementH 4taiunea .acul 4*rat 'i Balta =ic* a Br*ilei# -entru turismul de QeeLendH Corbu AecOi# Ai'ani# :ro-eni# "u&e'ti# 4tancua# Grec*ei# =*ra'u# R8mnicelu# Raco$ia# :r*di'tea# Ro'iori# Ciocile# Ulmu# -entru turismul rural sau a roturismul+ )ntroducerea i promovarea unor noi forme de turism adecvate condiiilor specifice eGistente pe teritoriul 9udeului *alorificarea superioar i intensiv a Centrului istoric al =unicipiului Brila, acordndu-se o atenie special restaurrii i conservrii cldirilor de patrimoniu =odernizarea infrastructurii enerale i cu specific turistic pentru creterea calitii produsului turistic Crearea unor produse turistice specifice, ori inale, cu puternic amprent local, care s individualizeze oferta turistic brilean ca marc distinct, de maGim impact

C. CONTELTUL )UPRATERITORIAL ; iectiv strategic> )nte rarea armonioas a teritoriului 9udeean In spaiul re ional i naional, racordarea la reeaua naional i european a polilor i coridoarelor de dezvoltare spaial ,irecii de dezvoltare> Cre'terea ni$elului de de($oltare socio+economic* 'i a /radului de dotare cu ser$icii de ti- urban a munici-iului Br*ila -entru %nde-linirea rolului teritorial# con&orm PA"N 4eciunea IA Reeaua de localit*iH Reali(area -roiectelor de in&rastructur*E -od -este Dun*re# aero-ort# moderni(area -ortului# traseu autostrada# drumurile e2-res -re$*(ute -rin PA"N 4eciunea Reele de trans-ort care $or asi/ura le/*tura cu Coridoarele IA 'i I@H Delta Dun*rii 'i (ona Car-atic*H Crearea -arteneriatului de de($oltare %ntre munici-iul Br*ila# munici-iul :alai 'i localit*ile din aria de in&luen* a acestora+ &ormarea sistemului urban Br*ila+:alai ca -ol de de($oltare de im-ortan* naional*H Lnt*rirea rolului ora'elor %n cadrul reelei de localit*i# -rin de($oltarea in&rastructurii teOnice 'i sociale# susinerea de($olt*rii economiceH 101

De($oltarea coo-er*rii dintre localit*ile urbane 'i cele rurale %n $ederea %nt*ririi rolului teritorial al acestora 'i ecOilibr*rii de($olt*rii teritoriului ,udeean H De($oltarea localit*ilor rurale 'i a coo-er*rii %ntre aceste %n $ederea reali(*rii -roiectelor de in&rastructur* 'i $alori&icarea -roduselor a/ricole+ clustere a/ricole Aalori&icarea -atrimoniului natural constituit %ndeosebi de su-ra&eele ac$atice %n -racticarea unui turism durabil# care s* -rote,e(e aceste resurse 'i s* con&ere un s-or de identitate teritoriului ,udeeanH Reali(area de -roiecte de de($oltare rural* cu localit*i din ,udeele $ecine -e (one rurale cu -otenial turisticH Reali(area de -roiecte %n cadrul -ro/ramelor de coo-erare trans&rontalier* .

102