Sunteți pe pagina 1din 5

Hipersecreia de STH Prin acromegalie se ntelege un sindrom clinic caracterizat prin cresterea deformanta n grosime si latime a oaselor si a tesuturilor

moi. Modificarile sunt mai accentuate la fata si la extremitati. Afectiunea este provocata de un adenom hipofizar acidofil care secreta cantitati excesive de hormon somatotrop sau hormon de crestere. n afara hormonului de crestere, tumoarea poate secreta n exces si alti hormoni hipofizari. Simptomele sunt diferite, dupa cum tulburarea endocrina survine nainte de nchiderea cartilajelor de crestere (gigantism sau mai t!rziu, la v!rsta adulta (acromegalie . Simptome "oala apare cu precadere ntre #$ si %$ de ani. &eformarile fetei si ale extremitatilor se produc treptat, n decurs de ani, fiind t!rziu sesizate de bolnav si de anturajul acestuia. Pacientrul constata de pilda ca i creste piciorul si ca trebuie sa schimbe n fiecare an numarul de pantof, fara a putea gasi explicatia acestui fenomen. n faza constituita a bolii, aspectul acromegalului este destul de caracteristic. 'resterea excesiva se rasfr!nge asupra ntregii conformatii a individului. M!inile si picioarele sunt groase si late, toracele este de asemenea latit si deformat. 'eea ce atrage n primul r!nd atentia este deformarea oaselor fetei. Mandibula creste mult n lungime (prognatism , devenind proeminenta, muscatura devine dificila, deoarece spatiile interdentare se distanteaza si dintii nu se mai suprapun. &atorita ngrosarii oaselor, trasaturile fetei se schimba. (egumentele se ngroasa, (pahidermie , la fel nasul, buzele si limba (macroglosie . )ocea capata un timbru grav, cavernos, mai ales la femei dupa menopauza. *xamenul radiologie arata n+grosarea oaselor lungi si a falangelor, modificari ale articulatiilor (artropatii si ale vertebrelor (cifoscolioza, lordoza, osteoporoza , ceea ce explica frecventa durerilor osoase si articulare la acesti bolnavi. Muschii sunt de obicei hipertrofiati. 'u toate acestea, forta musculara este diminuata. ,a examinarea bolnavului se constata marirea de volum a organelor (cord, ficat, splina, intestin si pancreas . ,a acromegali, datorita efectului hiper+glicemiant al hormonului de crestere, diabetul zaharat se nt!lneste n -%. din cazuri. Semnele locale se datoresc extinderii tumorii n afara seii turcesti. 'efaleea este puternica si persistenta. Aparitia greturilor si a varsaturilor indica o iritatie meningiana, ca urmare a cresterii tumorii. (umoarea se mai nsoteste de tulburari de vedere, de dereglari nevrotice, psihice si neurovegetative. ntre tulburarile endocrine asociate se constata frecvent dezvoltarea parului pe corp la barbat (hipertricoza si aparitia parului pe fata la femeie (hirsutism + dovada a activitatii crescute a glandelor suprarenale. /unctia gona+dotropa este si ea dereglata. ,a femeie, menstrele devin neregulate, dar sarcina este posibila. ,a barbat, tulburarile n sfera genitala devin evidente abia n faza avansata a bolii. "oala evolueaza foarte lent, n decurs de 0% + -$ de ani, deformarile tesuturilor moi si ale scheletului fiind progresive.

Gigantismul se caracterizeaza prin cresterea exagerata n naltime, depasind cu cel putin -$. media staturala. 'a si n cazul acromegaliei, boala este provocata de o tumoare hipofizara acidofila, care secreta n exces hormon somatotrop.

1igantismul afecteaza ntreg organismul, interes!nd diferite sisteme si organe (muschi si viscere . naltimea gigantului depaseste - m. 'raniul este mare, desi proportionat fata de restul corpului. Membrele cresc mult n lungime, pastr!nd nsa proportiile normale. &atorita cresterii excesive se produc modificari ale scheletului, ca cifoscolioza si osteoporoza. )iscerele sunt mari, dar corespunzatoare naltimii. &aca tumoarea devine voluminoasa, apar tulburari neurologice si fenomene de compresiune. Patogenie 1igantismul este consecinta hipersecretiei de hormon somatotrop, a carui actiune se exercita nainte de nchiderea cartilajelor epifizare determin!nd cresterea n lungime a oaselor. Forme clinice Se cunosc mai multe forme de gigantism2 gigantismul pur, gigantismul cu eunuchism si gigantismul cu acromegalie. n gigantismul cu eunuchism nu se produce dezvoltarea sexuala. 3rganele genitale ram!n infantile, iar pubertatea nu are loc. 3asele lungi continua sa creasca un timp ndelungat, nemaifiind oprite n dezvoltare de hormonii sexuali, membrele, disproportionat de lungi fata de trunchi + aspect cunoscut sub denumirea de macroschelie+, dau nfatisarea eunucoida a corpului. ,a examenul radiologie se constata nchiderea t!rzie a cartilajelor de crestere. n forma complicata cu acromegalie, gigantismul se asociaza cu deformarea extremitatilor n latime. Evolutie 'resterea este rapida nca din copilarie, dar procesul hipertrofie poate aparea si mai t!rziu (ntre 0- si 04 ani . 'resterea n lungime continua n adolescenta si la v!rsta adulta. Musculatura gigantului este 5a nceput bine dezvoltata, permit!nd performante fizice. &upa o scurta perioada de forta fizica, urmeaza etapa de slabiciune musculara, cu scaderea rezistentei la efort si la boli infectioase. &e aceea, cel mai adesea gigantii nu ating v!rsta de 6$ de ani. Hiposecreie de STH Nanismul hipofizar sau nedezvoltarea staturala este de obicei consecinta secretiei insuficiente de hormon somatotrop. &eficitul de hormon de crestere este determinat de leziuni tumo+rale sau netumorale. &in prima categorie fac parte chisturi sau tumori situate n hipofiza sau n afara ei, cum este cazul craniofaringiomului, care nsoteste frecvent nanismul. (umorile hipofizare perturbeaza cresterea, dar pot produce si alte manifestari2 diabet insipid, obezitate, tulburari vizuale. n cea de+a doua categorie sunt cuprinse leziunile netumorale, inflamatorii, ale hipofizei (encefalite, meningoencefalite si bolile degenerative ale sistemului nervos. n afara categoriilor mentionate, mai exista un al treilea grup +acela al nanismelor idiopatice, denumite astfel deaorece mijloacele de investigare nu reusesc sa descopere cauza. Simptome 5n general, copiii cu nanism au o greutate normala la nastere. &upa v!rsta de 0 an, cresterea ncetineste, copilul ram!n!nd mereu n urma celor de aceeasi v!rsta. naltimea definitiva nu depaseste 0,-$ sau 0,%$ m. &iferitele segmente ale corpului se dezvolta armonios, proportional. 'eeea ce atrage n mod deosebit atentia este gracilitatea acestora. 'apul este mic7 la fel si extremitatile (acromicrie . *xpresia fetei este juvenila. 8anicii par totdeauna mai tineri dec!t sunt n realitate. (egumentele sunt fine, palide. 8u rareori apar fenomene de mbatr!nire precoce a tegumentelor. 5nteligenta este cel mai des normala, dar comportamentul ram!ne pueril. &eseori, ajunsi la v!rsta pubertatii, nanicii nu se maturizeaza sexual. Aspectul este cunoscut sub denumirea de infantilism sexual.

Hiposecreia de vasopresin/hormon antidiuretic ia!etul insipid Manifestarea principala a bolii consta n eliminarea unor mari cantitati de urina. Poliuria se instaleaza brusc si dramatic. "olnavul constata la un moment dat ca elimina % 0 si chiar -$ 0 de urina pe zi. 9rina este diluata, incolora, iar densitatea ei nu depaseste 0$$%. 'a o consecinta a poliuriei, apare setea intensa (polidipsie , chinuitoare, ziua si noaptea. Pierderea masiva de lichide din organism antreneaza stari de oboseala, ameteli, uscaciunea gurii si a pielii, constipatie. Etiopatogenie 3rice leziune organica + traumatica, inflamatorie, tumorala sau degenerativa + localizata la nivelul hipofizei posterioare sau la nivelul nucleilor din hipo+talamus care sintetizeaza vasopresina poate declansa aparitia diabetului insipid, datorita deficitului de hormon antidiuretic. 3 cauza frecventa n zilele noastre o constituie loviturile la cap si interventiile chirurgicale pe hipofiza, facute n cazul tumorilor hipofizare. Hipersecreia de hormoni tiroidieni Hipertiroidismul este consecinta producerii anormale de hormoni tiroidieni. Etiopatogenie" #ncidenta :ipertiroidismului este mai ridicata n regiunile cu gusa ede+mica. "oala apare mai frecvent la femei dec!t la barbati. 8umerosi factori pot determina aparitia bolii. Se cunosc mbolnaviri provocate de traume psihice. n astfel de cazuri, punctul de plecare al dereglarilor hormonale nu este tiroida, ci centrii nervosi din creier, care stimuleaza productia de hormon hipofizar tiretrop si acesta, la r!ndul sau, incita glanda tiroida sa secrete cantitati mari de hormoni tiroidieni, cre!nd astfel tabloul clinic al tireotoxicozei. Simptome Se cunosc trei aspecte ale hipertiroidismului2 hipertiroidismul propriu+zis, caracterizat prin gusa si tireotoxicoza, boala "asedo;, av!nd ca simptome gusa, tireotoxicoza si exoftalmia (proeminenta globilor oculari si adenomul toxic, n care exista nodului tiroidian si tireotoxicoza, fara modificari oculare. &ebutul hipertiroidismului nu poate fi precizat n timp. Manifestarile de nceput + astenie, insomnie, nervozitate, scadere n greutate + nu sunt specifice bolii. "olnavul este tratat deseori n mod gresit ca un nevrotic. &ate fiind manifestarile variate ale bolii, St. M. Milcu a descris mai multe etape n evolutia hipertiroidismului. Prima etapa, nevrotica, av!nd manifestarile mentionate, este urmata de o faza neuro+hormonala, caracterizata prin excesul de hormon. /aza a treia este dominata de hipersecretie de hormoni tiroidieni. 5n aceasta perioada apar semnele clinice de tireotoxicoza. /aza a patra + denumita si viscerala + se caracterizeaza prin suferinta diverselor organe (ficat, inima 7 faza ultima este cea casectica. n prezent, formele grave sunt rare, deoarece boala este tratata la timp. Semnele legate de tireotoxicoza sunt comune celor trei forme clinice + hipertiroidism, boala "asedo; si adenomul toxic2 pierderea n greutate este rapida si nsemnata (0$+-$ <g n c!teva luni , cu toate ca apetitul este exagerat. Scaunele sunt frecvente, diareice. "olnavul are tremuraturi vizibile ale extremitatilor, care se accentueaza c!nd tine m!inile ntinse. &eseori tremura tot corpul. Pielea este calda si umeda, deoarece hipertiroidianul transpira necontenit. 'aracteristice hipertiroidei sunt tulburari cardio+vasculare. (ahicardia este importanta, pulsul ajung!nd la 06$ de batai si chiar mai mult=min. Subiectiv se manifesta prin palpitatii si respiratie dificila, la efort. (ahicardia nu se modifica n repaus si nici la efort, ceea ce

constituie un criteriu important de diagnostic. Pulsatiile vaselor periferice sunt puternice si vizibile la nivelul gusii + unde sunt nsotite de suflu + si la nivelul aortei abdominale. (ulburarile cardiovasculare predomina la batr!ni. ,a acestia, fibrilatia atriala este deseori confundata cu o cardiopatie izolata si tratata ca atare. n tireotoxicoza, tensiunea arteriala creste la 04$ mm. :g, iar, valorile minime coboara la 6$ + >$ mm :g. 5n genere, ideatia este rapida. "olnavul este ntr+o continua stare de agitatie, cu toata starea de oboseala. *ste anxios, emotiv si hipersensibil. Starile depresive, tulburarile schizoide sau paranoide sunt frecvent remarcate. (ulburarile nervoase predomina la tineri. (ulburarile musculare constituie un grup important de simpotme. 3boseala musculara este uneori extrema si poate fi nsotita de paralizii trecatoare, atrofie grava sau, mai rar, de miastenie grava. Gusa, constituie unul dintre cele mai caracteristice semne ale bolii "asedo;. (iroida poate fi moale, difuza sau ferma, nodulara, n functie de vechimea gusii. n adenomul toxic, gusa se dezvolta progresiv si este formata dintr+un singur nodul, de consistenta ferma, mai rar din mai multi noduli. ,a nceput, gusa este dependenta de hormonul tireotrop, dar ulterior devine autonoma, secret!nd cantitati apreciabile de hormoni tiroidieni. Se complica adesea cu insuficienta cardiaca si fibrilatie atriala. E$oftalmia este + mpreuna cu gusa si tireotoxicoza + un simptom important n boala "asedo;. *a consta n proeminenta globilor oculari, cu deschiderea exagerata a fantei palpebrale. Privirea este fixa, ochii lacrimeaza si vederea este dubla (diplopie . *xoftalmia poate evolua spre forma maligna. (ulburarile oculare se accentueaza si exista riscul de pierdere a vederii. &aca nu se intervine la timp n hipertiroidism, se pot ivi complicati, unele destul de grave. 'omplicatia cea mai grava este criza de tireotoxicoza, care, din fericire, a devenit rara. Apare la bolnavii cu tireotoxicoza severa, mai ales daca acestia sunt supusi la diverse agresiuni (emotii, interventii chirurgicale, surmenaj . 'riza este provocata de tiroidectomie, n special, deoarece n timpul manevrelor pe tiroida se revarsa n s!nge cantitati mari de hormoni tiroidieni. 'riza se manifesta clinic prin intensificarea fenomenlor de tireotoxicoza (tahicardie, hipertensiune, asterie extrema . n astfel de cazuri se instituie tratament de urgenta cu sedative puternice, solutie ,ugol si tratament cu :emisuccinat de hidrocortizon, n perfuzie, sau cu 'ortizon acetat administrat i.m.

Hiposecreia de hormoni tiroidieni %a adult Hipotiroidismul si mi$edemul sunt sindroame clinice determinate de productia insuficienta sau de absenta hormonilor tiroidieni. 'ele doua entitati clinice difera ntre ele doar ca intensitate, mixedemul reprezent!nd forma cea mai severa de insuficienta tiroidiana. Mixedemul adultului apare la indivizi de ambele sexe, ntre 6$ si >$ de ani. Etiopatogenie Mixedemul apare cu predilectie n regiunile cu gusa endemica, carenta n iod si substantele gusogene fiind factori favorizanti pentru aparitia sa. ndepartarea chirurgicala totala a glandei duce la instalarea rapida a mixedemului. 5nsuficienta tiroidiana mai poate fi produsa de leziuni inflamatorii ale tiroidei (tiroidite acute si cronice . 5n aceste cazuri se pare ca procesul autoimun (prezenta de anticorpi antitiroidieni care distrug tesutul glandular are o deosebita importanta n producerea sindromului. n ultimii ani au aparut cazuri de insuficienta tiroidiana

dupa tratamente cu doze mari de iod radioactiv terapie aplicata n hipertiroidism si, mai ales, n cancerul tiroidian. Mixedemul infantil2 la copii, mixedemul mbraca forme diferite de ale adultului, fapt pentru care merita o descriere separata. Simptome Simptomele se instaleaza lent, n decurs de ani, astfel nc!t afectiunea este sesizata t!rziu. "oala debuteaza brusc numai dupa interventia chirugicala pe tiroida, cu extirparea completa a glandei. "olnavul cu mixedem are o nfatisare caracteristica. &atorita infiltratiei tegumentelor cu lichid muco+proteic, fata este mpastata, cu pungi la ochi. Parul este uscat si cade. (egumentele sunt aspre, uscate, de culoare palida+galbuie si reci. 9n semn constant nt!lnit este rarirea spr!ncenelor la extremitati. ,a femei, vocea se ngroasa. (emperatura corpului este de obicei scazuta (hipotermie si bolnavii sunt foarte sensibili la frig. 'ordul este marit, iar bataile inimii sunt rare (bradicardie . 3 alta particularitate a hipotiroidismului o constituie lentoarea psihica, manifestata prin somnolenta torpoare, ncetinire a proceselor mintale si greutate n vorbire (bradilalie . (abloul clinic este completat de dureri de cap, constipatie, dureri musculare, acestea din urma fiind n mod gresit atribuite reumatismului. (ulburarile n sfera genitala constau n menoragii si sterilitatea, la femei, si pierderea potentei si scaderea fertilitatii, la barbat. %a copil &retinismul este o tulburare grava psihica constand intr+un deficit mintal, consecinta a tulbur?rii func@ion?rii normale a glandei tiroide, cauzat?, n special, de insuficien@a de iod n alimente. Se manifest? prin talie mic?, degete scurte Ai groase, picioare scurte Ai str!mbe, fa@? mare cu fruntea ngust?, nas redus n dimensiuni Ai lat, urechi, debilitate mintal?, stare psihic? de idio@ie Ai imbecilitate ia!et zaharat 'auze2 hiposecre@ie de insulin? Simptome2 glicozurie, hiperglicemie, poliurie, polidipsie, polifagie, dezechilibre electrolitice7 n cazuri mai grave ale bolii B 'om? diabetic? Ai chiar moarte n lipsa unui tratament adecvat (ratament2 administrare de insulin? Hiperinsulinism 'auze2 unele tumori ale insulelor lui ,angerhans sau n hipersecre@ie de celule " Simptome2 ame@eli, tahicardie, tremur?turi care pot duce p!n? la pierderea conAtiin@ei deoarece celule nervoase sunt foarte sensibile la lipsa glucozei din s!nge Hipersecreia de glucagon2 creAte for@a de contrac@ie de cordului + creAte secre@ia biliar? + inhib? secre@ia gastric?