Acesta reprezinta o masura a riscului unei actiuni raportat la riscul de ansamblu al unei piete bursiere. In mod conventional valoarea indicatorului beta pentru un portofoliu ce cuprinde toate actiunile listate pe o piata este 1 (deci riscul pietei bursiere este 1). Astfel, daca o actiune are un beta de 1,5, se considera ca aceasta este cu 50% mai riscanta decat piata pe ansamblu. Cum riscul unei actiuni este dat de volatilitatea acesteia la bursa, in e emplul de mai sus actiunea respectiva va creste mai mult decat piata, cand aceasta creste, si va scadea mai mult decat piata, cand aceasta scade. Cazul opus este pentru un beta de 0,5 (spre e emplu), care e prima un risc mai redus si o evolutie mai putin volatila a unei actiuni, raportata la evolutia de ansamblu a pietei. !rin urmare, beta este un indicator destul de interesant pentru analiza actiunilor. "in pacate acesta este utilizat destul de putin in #omania, si apare destul de rar in analizele actiunilor listate la $%$. Una din cauze este lipsa &enerala de informatii cand vine vorba de analiza actiunilor romanesti. ' alta cauza, mai profunda, este data de faptul ca bursa de valori este o piata atipica( aceasta este dominata de )*!, si intr+o anumita masura de $#", care inre&istreaza o pondere foarte mare in capitalizarea totala a pietei. Cum indicatorul beta se bazeaza pe raportarea riscului unei actiuni la riscul pietei, inseamna ca in cazul $%$ piata se reduce practic la )*! si $#"( in plus, numarul redus de actiuni listate contribuie la amplificarea problemei. In orice caz, am considerat ca este util sa prezentam valori ale indicatorului beta pentru unele din actiunile listate la $%$, -erapia Clu.+*apoca (-/#), $anca -ransilvania (-0%), )I1 $anat+Crisana ()I11), $anca #omana pentru "ezvoltare ($#") si )*! !etrom ()*!). %alorile au fost calculate pe baza cursurilor zilnice ale celor cinci actiuni pe perioada 1 ianuarie 2000 3 22 aprilie 2004. Ca indicator al evolutiei pietei a fost folosit indicele $/-. "in aceste serii de date au fost eliminate acele valori anormale inre&istrate dupa trecerea unor date de referinta pentru dividende, ma.orari de capital social, etc. #ezultatele sunt prezentate in tabelul de mai .os,
Unul din cele mai populare modele utilizate in analiza financiara este modelul CA!8 3 Capital Asset !ricin& 8odel. Acesta este important pentru ca stabileste o relatie directa intre rentabilitatea unei actiuni si riscul sau, e primat prin beta. !e scurt, modelul spune ca rentabilitatea unei actiuni (#i) este e&ala cu rentabilitatea unei investitii fara risc (#f) ca titlurile de stat, la care se adau&a beta inmultit cu (#m+#f), unde #m este rentabilitatea medie a pietei, in ansamblul sau (e primata prin randamentul indicelui $/-, spre e emplu), Ri = Rf + Beta * (Rm Rf) !e lan&a dificultatile in calculul lui beta, date de slaba reprezentativitate a indicilor bursieri romanesti, o alta problema in utilizarea modelului de mai sus este determinarea rentabilitati medii a pietei. !entru a calcula o valoare relevanta a acestei rentabilitati este nevoie de un istoric indelun&at al activitatii bursiere, ori bursa bucuresteana are un istoric destul de redus, si o evolutie foarte diferita de la un an la altul. Ca si e ercitiu teoretic, putem utiliza randamentul anual mediu calculat ca si medie a randamentelor anuale ale $/- in perioada 2000+2002. %aloarea obtinuta este 90.9:% (subliniind inca o data relevanta destul de scazuta a acestei valori). !entru rata investitiei fara risc vom folosi o valoare de 15%, corespunzatoare celor mai noi emisiuni de titluri de stat. Utilizand aceste elemente, putem calcula randamentul pe care il putem astepta de la cele cinci actiuni luate in calcul. Astfel, pentru -/#, #i ; #f < beta = (#m 3 #f) ; 15 < 0.56 = (91+15) ; 47.1%, ca si randament anual estimat pentru actiunile -/#. )imilar, randamentul anual estimat pentru -0% este 45,4%, pentru )I11 45,4%, pentru $#" 51,6%, iar pentru )*! 76,0%. %alorile arata destul de bine, dar nu trebuie uitat ca acestea se bazeaza pe o serie de elemente cu relevanta scazuta, ca de e emplu o rentabilitate estimata (viitoare) a pietei bursiere de 91% pe an. "aca vom calcula rentabilitatea medie anuala a $%$ pe perioada 1::6+2001, rezultatul este 40,45%. Utilizand aceasta valoare, rentabilitatile estimate pentru
-/#, -0%, )I11, $#" si )*! devin 22.5%, 21.5%, 21.5%, 27.4%, respectiv 49,1%. In momentul in care $%$ va dispune de un istoric de tranzactionare mai lun& (12+ 15 ani), numarul de actiuni listate va creste in mod semnificativ, iar piata va deveni mai omo&ena din punct de vedere al capitalizarii societatilor listate, atunci utilizarea beta si a CA!8 va capata mai multa utilitate. !ana atunci, utilizarea acestor instrumente are avanta.ele sale, dar trebuie facuta cu atentie. Razvan Pasol, razvanpasol@yahoo.com Pepperdine University, California, U.S.A. Mai 200