Asamblari demontabile cu pene.stifuri si bol?uri Cuprins Argument Cap I: Asamblari prin pene 1.1Definitie 1.2. Clasificare 1.

3 Reprezentare grafica 1.4.Materiale utilizate. Domenii de utilizare 1.5.Avantaje 1.6.Dezavantaje 1.7. Solicitari CapII: 2.1 2.2 2.3 2.4. 2.5. Asamblari prin ?tifturi Defini?ie Clasificare Reprezentare grafica Materiale utilizate .Domenii de utilizare Solicitari

Cap III: Asamblari prin bol?uri 3.1. Definire 3.2. Clasificare 3.3 Materiale utilizate 3.4. Solicitari Cap IV:N.T.S.M Bibliografie ANEXE

Argument n constructia de masini asamblarea demontabila este definita printr-un sistem de legatura intre doua elemente, usor montabile si demontabile, prin care se pot tr ansmite in ntregime fortele de solicitare. Asigurarea asamblarii-dezasamblarii repetate, fara deteriorarea pieselor compone nte, este posibila prin utilizarea unor elemente specifice, numite organe de asa mblare. Cele mai utilizate organe de asamblare sunt : penele longitudinale si cel e inelare ; bolturile si stifturile ; inelele ondulate; elementele profilate sau cele canelate ; piesele filetate etc. Progresul n tehnica se concretizeaza prin realizari n complexitate deosebita n productia industriala, consecinta a intensifi carii cu o dinamica mereu sporita a activitatii economico-sociale. Cercetarile stiintifice si tehnologice, aplicate n productie, au drept consecinta modernizarea si automatizarea acesteia, urmarindu-se simultan aspectele cantita tiv, calitativ si cel al eficientei economice. n acest sens, se pune tot mai mult problema gndiri "interdisciplinare", cu puternic ecou n realizarile tehnice actua le si a celor viitoare. Asamblarile se folosesc pentru legarea ansamblelor si subansamblelor mecanismelo r si masinilor sau pentru legarea elementelor componente ale organelor de masini complexe sau ale constructiilor metalice. Asamblarile ntrebuintate n constructia de masini se clasifica n asamblari nedemonta bile (cunoscute si sub numele de mbinari), asamblari demontabile si asamblari ela stice Organele de masini, compuse, subansamblele si ansamblele, realizate cu ajutorul organelor de asamblare demontabile, pot fi montate si demontate ulterior, fara d

isrugerea organelor de asamblare si a pieselor asamblate, ori de cte ori este nev oie. Desi, n general, sunt mai scumpe dect asamblarile nedemontabile, de multe ori , datorita conditiilor impuse de realizarea pieselor, a subansamblelor si ansamb lelor(de montare, de ntrtinere, de deservire,), sunt utilizate asamblarile demont abile. Asamblarile demontabile pot fi: prin caneluri;filetate, prin stifturi sau boltur i; prin pene longitudinale; prin caneluri; pe contur poligonal (profilate); prin strngere proprie; cu bratara elastica (clema); prin strgere pe con; cu inele tron conice etc. Asamblarile filetate sunt cele mai utilizate dintre toate metodele de asamblare demontabila datorita avantajelor pe care le prezinta. Sunt utilizate n proportie de peste 60 % din majoritatea cazurilor n care este nevoie de o asamblare demont abila. Lucrarea este elaborata n trei capitole dupa cum urmeaza: primul capitol cuprinde prezentarea asamblarii, capitolul al doilea cuprinde problemele generale de rea lizare a asamblarii, iar al treilea capitol cuprinde normele de tehnica securita tii muncii la filetare

Cap I: Asamblari prin pene 1.1Definitie Asamblarea cu pana reprezinta mbinarea demontabila a doua piese cu axa geometrica longitudinala comuna( in general de tip arbore butuc) utiliznd organe de ma?ini numite pene 1.2. Clasificare Dupa pozi?ia axei lor in raport cu axa longitudinala a pieselor de asamblat: ? Pene longitudinale De fixare ( cu prestrangere) Pene inclinate Pene inclinate cu nas Pene plate Pene concave ? De ghidare (fara prestrangere) pene paralele Pene disc Pene patrate Pene cilindrice

1.3 Reprezentare grafica 1.4.Materiale utilizate.Domenii de utilizare OL50

OL32 OL37 OL42 1.5.Avantaje Simplitatea realizarii Precizia imbinarii Cost scazut Rapiditatea montarii demontarii Gabarit redus redus 1.6.Dezavantaje Intoduc concentratori de tensiuni in zona canalelor de pana La masini de putere mare si turatie este limitata 1.7. Solicitari Canalul de pana este solicitat la strivire Pana este solicitata la stivire si ma i rar la forfecare

CapII: Asamblari prin ?tifturi 2.1 Defini?ie Stifturile sunt organe de asamblare demontabile utilizate n urmatoarele scopuri: transmiterea unor sarcini relativ mici, caz n care se numesc stifturi de fixare; asigurarea pozitiei reciproce a unor piese, caz n care se numesc stifturi de cent rare; participarea ca elemente de siguranta la cuplaje care protejeaza transmisiile de suprasarcini, caz n care se numesc stifturi de siguranta 2.2 Clasificare se monteaza cu strngere. Deoarece la montari si demontari repetate strngerea se micsoreaza, iar precizia necesara acestor stifturi si gaurilor n care se monteaza este ridicata, domeniul lor de folosire este relativ limitat. Se utilizeaza ca stifturi de fixare si mai putin ca stifturi de centrare. Sun t standardizate n 3 variante: cu capete sferice, cu capete tesite capete drepte Stifturile cilindrice tubulare se executa din banda de otel de arc prin rulare. Au avantajele ca, datorita elasticitatii mari, pot fi montate n gauri mai putin p recise, preiau bine sarcinile cu soc si rezista la montari si demontari repetate , ceea ce le recomanda pentru utilizare pe scara larga. Stifturile conice netede se executa n doua variante: cu capete sferice si cu capete tesite, avnd conicitate de 1/50. Se utilizeaza, n special, ca stifturi de centrare, permitnd montari si demontari r epetate. Daca se monteaza n gauri nfundate, se recomanda stifturile conice cu cep filetat c

are asigura demontarea cu ajutorul unei piulite Stifturile conice cu capat spintecat se folosesc la asamblari ncarcate transversal, supuse vibratiilor sau care au o miscare rapida de rotatie. Capul spintecat, prin deformare usoara, asigura asamblarea mpotriva iesirii stift ului Stifturile crestate realizeaza o fixare sigura, pot prelua sarcini dinamice si nu necesita mijloace suplimentare de asigurare si executie foarte precisa a gaurilor. Se executa, n mod obisnuit, cu trei crestaturi dispuse la 1200 . Crestaturile se practica pe toata lungimea sau doar pe o portiune 2.3 Reprezentare grafica Reprezentarea Denumirea 1 A Stift conic crestat 2 B Stift cilindric neted 3 C Stift cilindric crestat 1 - Stift cilindric neted 2 Stift cilindric crestat 3 - Stift conic crestat

2.4.Materiale utilizate .Domenii de utilizare Stifturile se pot confectiona din: OL 50, OLC 45, OSC 18.

Exemple de utilizare a stifturilor (fig 3, fig 4).

2.5.Solicitari strivire, ncovoiere, forfecare

Cap III: Asamblari prin bol?uri 3.1.Definire Bolturile sunt utilizate ca elemente de legatura n articulatii 3.2.Clasificare Forme constructive de bolturi Standardele prevad trei forme principale: fara cap ( a, b si c), cu cap mic ( d si e) cu cap mare toate aceste forme executndu-se n doua variante: fara gauri de splint-iforma A ( a) si cu gauri de splint - forma B (fc, d si f). Bolturile mai pot fi prevazute cu canale pentru inele elastice de rezemare ( b s i e) A F B C D E

3.3 Materiale utilizate Bolturile se executa din OL 50, OL 60, OLC 15, OLC 35, OLC 45 etc. sau, n cazuri speciale, din oteluri aliate. Se recomanda tratamentul termic sau termochimic n vederea maririi duritatii super

ficiale 3.4.Solicitari strivire, ncovoiere, forfecare. n calculele de rezistenta boltul se considera o grinda simplu rezemata cu sarcin i uniform distribuite pentru calculul la strivire si cu sarcini concentrate pent ru calculul la ncovoier 2.3 Reprezentare graficaMasini de danturat Clasificare masinilor de danturat I.1.Masini de danturat roti cilindrice exterioare cu dantura dreapta si inclinat a: 1.A Prin copiere: freza deget freza disc 1.B Prin generare: freza melc cu cutit roata cu cutit pieptane A. 1.1 Masina de danturat freza deget: 1 Frezele deget modul au forma frezelor cilindro-frontale cu coada, partea activa a frezei fiind profilata functie de profilul golului dintre doi dinti ai rotii dintate de prelucrat. Aceste scule se folosesc la prelucrarea rotilor dintate cilindrice cu dinti drepti, nclinati s i n V, mai ales n cazul modulelor mari, cnd nu este economica folosirea frezelor discmodul. Dimensiunile frezei deget-modul, Fig. 18.8, se aleg n functie de dimensiunile pro filului de prelucrat. Diametrul (D) este cu 3 10 mm mai mare dect latimea maxima a profil ului de realizat. Lungimea partii de aschiere (la) se alege, de asemenea, cu 3 10 mm mai mare dect 2 Fig. 1.1.1 Fig.1.1.2 Schema de prelucrare la obtinerea danturii cilindrice cu freza deget Fig.1.1.3 Tipuri de freze deget Fig.1.1.4 Schema cinematica structurala a masinii de danturat cu freza deget adncimea profilului de executat. Lungimea totala a frezei (L) poate fi de doua or i lungimea partii de aschiere. Ca masini-unelte,se folosesc masinile de frezat universal,de scularie,cu ax vertical,masinile de frezat specializate (pentru obtinerea danturilor in V,Z si W);exista si posibilitatea folosirii masinilor dde frezat prin rostogolire,atunci cind aceste a sint echipate cu accesorii,care permit atit prelucrarea danturii interioare,cit si a celei exteri oare. O vedere simplificata a masinii de frezat dantura cilindrica in V,Z sau W,cu aju torul frezelor deget modul,este prezentata in figura 1.1.4. Tipuri de suprafete: Pentru detalii mai multe faceti click pe urmatorul link: http://www.musif.tuiasi.ro/echipa/mmihailide/Cap.%2018.pdf Accesand urmatorul link puteti viziona urmatorul procedeu: http://www.youtube.com/watch?

v=fps0OR1eF_s&feature=PlayList&p=73FA4B7F67575232&playnext_from=P L&playnext=1&index=17 A.1.2 Masina de danturat freza disc: 3 Fig.1.2 Pentru obitinerea dintilor drepti,schema de prelucrare presupune executarea misc arii principale de rotatie de catre freza disc modul,in timp ce semifabricatul(cel ma i adesea) realizeaza o miscare de avans in lungul axei sale,pentru materializarea golului dintre doi dinti pe intreaga latime a danturii(fig.1.2.1).Dupa prelucrarea fiecarui gol intre doi di nti,se realizeaza rotirea semifabricantului cu un dinte,folosindu-se in acest scop capul divizor s au alte dispozitive specializate pentru divizare. Frecvent,frezele disc modul permit obitinerea danturilor cilindrice exterioare;p ot fi intilnite insa si situatii in care acestea se utilizeaza pentru prelucrarea dant urii cilindrice drepte interioare (fig 1.2.2). Sculele folosite sint frezele disc modul;o sectiune axiala printr-o astefel de f reza materializeaza,la nivelul partii active,profilul golului dintre doi dinti(fig.4. 1).Din punct de vedere theoretic,ar fi fost necesar ca,in cazul prelucrarii finale,pentru fiecare modul si numar de dinti,sa existe cite o freza disc cu profilul adecvat celor doi parametri.Cum insa acest lucru nu este eficient sub aspect economic,s-a recurs la folosirea,pentru fiecare modul,a cate unui set de freze disc,cu ajutorul carora se acopera practice necesitatile de prelucrare ale gamei de roti dintate cu numere de dinti intalnite in constructia de masini. Tipuri de suprafete: Pentru detalii mai multe faceti click pe urmatorul link: http://www.musif.tuiasi.ro/echipa/mmihailide/Cap.%2018.pdf Accesand urmatorul link puteti viziona urmatorul procedeu: http://www.youtube.com/watch?v=f9Ul5gktPLg&feature=related http://www.youtube.com/watch?v=HHR3G8bzFws&feature=related B.1.3 Masina de danturat cu freza melc 4 Fig.1.2.1 Schema de lucru la prelucrarea danturii cilindrice drepte exterioare cu ajutorul frezelor disc modul Fig.1.2.2 Obitinerea danturii cilindrice interioare cu ajutorul frezelor disc modul