Comportamentul violent

Agresivitatea : consideratii generale, forme de manifestare, cauze Suicidul : consideratii generale, cauzele comportamentului suicidar Prevenire si combatere

COMPORTAMENTUL a fost definit de CLAPAREDE ca: ANSAMBLUL REA !""L#R $L#BALE ALE #R$AN"SMULU", A!A! ELE #MUNE S%E "E", A! S" ELE %AR!" ULARE "N&"'"&ULU", A(LA! "N "N!ERA !"UNE U ME&"UL) * modalitate o+iecti,a de adaptare la mediu * e-presia legaturii cu mediul de ,iata . TUL URAR! "E COMPORTAMENT # termen introdus in 1/01, denumeste tul+urarile cu trasatura comuna "NA&A%!AREA S# "ALA). u cea mai mare frec,enta se intalnesc : 2 insta+ilitatea psi3o2motorie 2 agresi,itatea 2 autoagresi,itatea 2 tul+urari ce tin de relationarea cu cei din 4ur 2 an-ietatea 2 furtul 2 minciuna 2 fugile 2 ,aga+onda4ul ea mai recenta clasificare a tul+urarilor de comportament este data de &SM """2R 5Manualul pentru diagnosticul si statistica +olilor mentale re,izuit in 1//67 8 aici se practica urmatoarea delimitare : 9Tulburari de comportament de grup 2 in care pro+lemele de conduita sur,in ca o acti,itate de grup 8 in cadrul acestor tul+urari agresi,itatea poate sau nu sa fie prezenta . 9Tulburari de comportament agresiv de tip solitar 2 in care elementul essential este agresi,itatea corporala initiata de persoana respecti,a si adresata atat celor de aceeasi ,arsta , cat si adultilor . 9 Tulburari de comportament de tip nedi$erentiat 2 in care elementele se amesteca , neputand fi clasificate intr2una dintre cele doua categorii precedente .

AGRESIVITATEA Actualitatea temei # analiza generala a emisiunilor !' destinate tinerilor si celor foarte tineri a aratat ca ele contin o moarte pe ora, c3iar si la 4umatate de ora 5in anumite tari occidentale 7 si un episod ,iolent la fiecare : minute . Agresi,itatea a de,enit, astazi, o pro+lema sociala fundamentala a omului si a umanitatii, pentru ca intreaga lume este amenintata de agresi,itate . &aca inainte se ,or+ea despre agresi,itatea fiintei umane sau despre agresi,itate in lume, astazi se ,or+este tot mai mult despre o lume a agresi,itatii . Ne aflam intr2un raz+oi al tuturor impotri,a tuturor, in care ,iolentele economice iau formele sim+olice ale stigmatizarilor . "n spatiul de manifestare al economiei de piata, acolo unde regulile nu sunt pe deplin cristalizate, a+senta interdictiilor si a ritualurilor fa,orizeaza impre,izi+ilul si ,iolenta . Etiologia cuvantului u,antul pro,ine din lim+a latina aggressio) care semnifica a ataca). Ea se refera la o stare a sistemului psi3ofiziologic prin care persoana raspunde printr2un ansam+lu de conduite ostile in plan constient, inconstient sau fantasmatic , cu scopul distrugerii , degradarii , constrangerii , negarii sau umilirii unei fiinte sau lucru in,estite cu semnificatie, pe care agresorul o resimte ca atare si care reprezinta pentru el o pro,ocare . ;

#rice persoana este ec3ipata) ata,ic cu o anumita doza de agresi,itate potentiala , necesara sistemului sau de aparare si de promo,are in conte-tual solicitarilor e-istentiale .Utilizarea acestei forte , atunci cand nu lezeaza su+ nici un raport , moral , fizic , economic , etc., pe ceilalti con,i,i , constituie starea de normalitate . and pragul de permisi,itate este depasit , comportamentul agesi, de,ine noci, pentru societate si intra su+ rigorile legii morale sau penale. Consideratii generale &efinitia de mai sus se circumscrie, mai ales agesi,itatii umane, manifestate in cadrul relatiilor socio2afecti,e, registrul ei de raspandire intinzandu2se de la atitudini de pasi,itate si indiferenta, refuz de a4utor, ironie, tac3inare, pana la atitudini de amenintare si acte de ,iolenta propriu2zise . Manifestarile agresi,itatii umane sunt e-trem de di,erse si se intalnesc la diferite ni,eluri : pulsional, afectogen, atitudinal, comportamental . Astfel se o+ser,a ca aria agresi,itatii este mult mai e-tinsa decat cea a ,iolentei . %e parcursul procesului de dez,oltare, copiii au tendinta natural< de a2si controla din ce =n ce mai mult agresi,itatea =n cazul =n care p<rintii =i =ncura4eaz<. Un copil de ; ani furios =l musc< pe altul f<r< ezitare8 la 62> ani =ns< a =n,<tat de4a c< astfel de manifestare agresi,< nu este permis<. u toate acestea =i place s< pretind<, =n 4oac<, c<2l =mpusc< pe persona4ul negati,. ?ntre @21; ani 4ocul de2a r<z+oiul de,ine mai ,iolent, dar este gu,ernat de o serie de reguli. S2ar putea s< fie pres<rat cu certuri, dar +<t<ile ade,<rate sunt rare. ?n adolescent<, sentimentele agresi,e de,in mult mai puternice, dar copiii +ine educati le canalizeaz< spre sporturi sau alte competitii similare, ori =n glume pe seama colegilor. !inerii sunt din ce =n ce mai mult ,ictimele unor acte de ,iolent< si sunt ei =nsisi agresi,i =n raport cu altii. Se pare c< ,iolenta social< se amplific< de o manier< dramatic<, dar amploarea real< a fenomenului este putin atestat<. &atele sunt adesea incomplete =n acest domeniu, de teama r<z+un<rii si prin lipsa =ncrederii =n politie si tri+unal. Adolescentii risc< de ; ori mai mult decAt adultii s< fie ,ictimele unui act criminal si de 11 ori mai mult decAt persoanele ,Arstnice. &aca agresi,itatea indi,idului si a grupurilor reprezinta intotdeauna semnul unui apel la comunicare, atunci cauzele necomunicarii se grupeaza atat in indiferenta responsabililor (politici, educationali, culturali), cat si in refuzul interrelationarii .&ecidentii politici si economici elimina din ecuatia reusitei pe copii, adolescenti si tineri intrucat acestia nu au inca forta constrangerii prin ,ot 8 educatorii, parintii sau formatorii mai mult ,or+esc decat asculta, mai mult cer decat dau, moralizeaza si dreseaza dar nu preiau argumentele partenerilor reali in empatizarea asteptata . Agresi,itatea indiferentei poate lua mai multe forme : sa nu participi, sa nu raspunzi, sa nu te implici, sa nu gandesti, sa nu creezi, sa nu traiesti e,enimentul din 4ur, iar cel mai gra, 2 sa nu2ti traiesti propria stare . "ndiferenta decidentilor si a adultilor educatori instaureaza la copil agresi,itatea frustarilor esentiale : lipsa +ucuriei de a trai, de a fi copil, adolescent, tanar, om . Mars3al McLu3an amintea, ca pe cea mai mare reusita a carierei sale didactice, cursul finalizat cu un +iletel in care un student ii multumea ca l2a a4utat sa se simta tanar . Bucuria de a a,ea ,arsta ade,arata este cea mai mare dintre cele pe care societatea o poate oferi . opii fara copilarie, tineri fara ,isare si traire, adulti fara implinire, +atrani fara ti3na si satisfactia muncii 2 tradusa in respectul si recunostinta celorlalti 2 toate acestea produc sirul reactiilor agresi,e, datorate indiferentei sistemului . ea mai frec,enta forma a agresi,itatii economice o reprezinta pu+licitatea care, prin afisarea insistenta si fara masura a ,iolentei, instituie noi reguli cu scopul declarat de a distruge elementele e-istente anterior . Agresi,itatea este un fenomen frec,ent intalnit in situatiile de ,iata ale copiilor si adultilor, atat in calitate de ,ictime cat si in calitate de martori . E-ista agresiuni permanente sau periodice, care im+raca di,erse forme 2 certuri, ,andalisme, imagini din mass2media 5crime, ,ioluri, 4afuri, 6

raz+oaie7, 4ocuri practicate sau simulate pe calculator 8 toate acestea incita la un comportament agresi, . %auperizarea culturala si sociala impusa de crizele economice, inclusi, ale tranzitiei, induc angoase , incertitudine, precaritate pentru adulti, tineri si cel mai gra, pentru copii . !oate acestea, mituri, ,ise au de,enit surse ale frustarilor pentru toate straturile sociale . %orme de mani$estare a agresivitatii ar fi : 1. Hipere citabilitatea 5latina 2 e-citatio * stimulare7 e-prima starea sistemului ner,os central caracterizata printr2o sensi+ilitate cu grad ma-imal , fata de factorii de mediu e-tern sau intern . E-citatia psi3omotorie este definita ca manifestarea la un ni,el supradimensionat a functiilor psi3ice normale sau modificarea lor in sens cantitati, sau calitati, , cu rasunet in sfera e-primarii ,er+ale sau comportamentale . ;. !mpulsi"itatea este definita ca o trasatura caracteristica implicand un mod impulsi, de a reactiona prin impulsiuni . "mpulsiunile sunt modalitati actionale de reactie in,oluntara , +rusca, necontrolata si neintegrata intr2o acti,itate rationala 5 acte ,iolente, descarcari e-plosi,e, reactii de manie,etc.7. "n practica , notiunea de impulsiune este utilizata pentru a desemna un act de ,iolenta agresi,a . &ar nu orice act impulsi, poate fi considerat ca o agresiune . R. Lafon defineste impulsi,itatea ca descarcare incoerci+ila si imediata a unei stari de tensiune emotionala , intr2un act sau comportament). Actul impulsi, face ca tensiunea psi3ica sa inceteze. El poate fi necontrolat , impre,izi+il, irational a,and originea in moti,atii su+iecti,e sau intr2o reactie refle-a . 6. Propulsi"itatea este declansarea agresi,itatii datorita unui resort intern .Ea apare in mod fortat, automat, fara sa se supuna controlului ,oluntar. a mod de manifestare propulsiunile pot fi : Binetice, monotipiile ritmice 5+alansarea capului sau a unui mem+ru,miscari parasite, accese de automatisme am+ulatorii7 .Aceste manifestari sunt determinate de tre+uintele si e-presiile emotionale . > . #iolenta care isi are originea din latina ,is) si care inseamna forta , deci utilizarea fortei pentru a manifesta superioritatea . 'iolenta se poate manifesta in plan fizic , economic sau moral . # alta tipologie a ,iolentei ar fi 5ea este acceptata si de #MS7 : A . 'iolenta pri,ata 1. 'iolenta criminala : a7mortala5omorarea, asasinarea, otra,irea, e-ecutiile capitale etc.7 +7corporala 5lo,iri si raniri ,oluntare7 c7se-uala 5,iolul7 ;. 'iolenta noncriminala : a7suicidul si tentati,a de suicid +7accidentele 5rutiere, de munca etc.7 B . 'iolenta colecti,a 1. 'iolenta cetatenilor contra puterii : a7terorismul +7re,olutiile si gre,ele ;. 'iolenta puterii contra cetatenilor : a7terorismul de stat +7,iolenta industriala 6. 'iolenta paro-istica 2 raz+oiul 0. Comportamente aberante >

@. Comportamentul a$resi" 2 reprezinta atitudini si acte , fapte constante si repetiti,e , cu continut antisocial , cu manifestari de agresi,itate si ,iolenta , de cele mai multe ori e-plozi,e sau premeditate, anticipate, fata de propria persoana 2 autoa$resi"itatea 2 sau fata de altii 2 %eteroa$resi"itatea -. &in cercetarile autorilor francezi si americani , pe lori de adulti cu comportament antisocial, pe +aza celor mai frec,ente manifestari, s2a constatat ca un procent foarte ridicat dintre acestia au prezentat acelasi simptom si in copilarie . "n cadrul %eteroa$resi"itatii sunt identificate urmatoarele comportamente : 9 comportamentul agresi, criminal 9 agresi,itatea comunicarii 5lim+a4ul agresi,7 : 9 calomnia 9 denigrarea 9 autodenigrarea 9 ironia 9sarcasmul 9 agresi,itatea imaginii 9 agresi,itatea se-uala 5per,ersiunile se-uale7 2 ,oCeurismul , e-3i+itionismul , sado2 masoc3ismul , fetisismul , 3omose-ualitatea , ,iolul , incestul , gelozia 9 agresi,itatea comportamentelor interparentale 9 delic,enta 4u,enila : furt , ,iol , frauda , escroc3erie , ,andalism , tul+urarea linistii si ordinii pu+lice ,etc. "n cadrul autoa$resi"itatii sunt identificate urmatoarele comportamente : 9 autoacuzarea si autoculpa+ilizarea 9 sinuciderea . Surse ale comportamentului agresiv Sunt considerate surse 5cauze7 ale comportamentului agresi, urmatoarele : 9 imaturitatea afecti,a 9 intoleranta la frustrare 9 intoleranta la autoritate 9 insatisfactia afecti,a 5de origine familiala7 el mai adesea persoana frustrata dez,olta o reactie agresi,a . (rustratia, tinde sa pro,oace o agresiune directa asupra sursei frustrarii . Agresiunea e cu atat mai mare cu cat frustrarea este mai accentuata . Agresiunea poate fi directa sau deplasata . A$resi"itatea directa este atunci cand e indreptata spre sursa frustrarii 5persoana, o+iect sau situatie . E-emplu : copilul poate ataca partenerul de 4oaca care i2a luat 4ucaria . A$resi"itatea deplasata este atunci cand este indreptata asupra altor o+iecte sau persoane decat cele care constituie sursa frustrarii 5cautarea unui tap ispasitor)7 . &e o+icei aceasta agresi,itate ,izeaza ,ictime lipsite de aparare pe plan indi,idual sau grupuri minoritare din punct de ,edere social . Teorii e&plicative ale comportamentului agresiv "ntre+area care isi cauta raspuns este : agresi,itatea este do+andita sau innascuta D E-ista diferite opinii, multe dintre ele fiind e-tremiste : 9 acti,itatea agresi,a n2are fundamente +iologice) 9 prioritatea factorilor +iologici in orientarea agresi,itatii) 9 agresi,itatea este unul din intristatoarele produse ale unei ereditati patologice si al unui mediu stricat) 9 agresi,itatea este un instinct ca oricare altul si in conditii naturale, contri+uie, ca toate celelalte, la conser,area ,ietii si a speciei) Psi%analiza : agresi,itatea este un fenomen firesc) 0

9 e-ista o agresi,itate care cunoaste alte modalitati decat actiunea ,iolenta sau distrugatoare 9 agresi,itatea este o calitate fundamentala a tuturor fiintelor ,ii, care face organismul capa+il sa foloseasca mediul pentru satisfacerea ne,oilor esentiale ale propriei ,ieti 9 e-ista o agresi,itate dusmanoasa si distrugatoare si o agresi,itate acti,a si constructi,a . ercetarile legate de agresi,itate sunt dominate de doua mari directii : psi3analiza considera ca agresi,itatea este un dri,e), iar teoriile in,atarii sociale considera ca agresiunea este un raspuns in,atat. (reud considera ca faptele omului sunt determinate de instincte, mai ales de instincte se-uale. Atunci cand apare un o+stacol in atingerea unui scop, ia nastere un dri,e agresi,, care duce la un comportament agresi, . &eoriile in"atarii sociale : accentueaza rolul in,atarii prin o+ser,are . Multe comportamente se insusesc prin a o+ser,a comportamentul altora si a retine ce consecinte are asupra noastra . !eoriile in,atarii sociale refuza caracterul instinctual al agresi,itatii . Agresi,itatea se do+andeste prin o+ser,are si imitare, iar cu cat este mai intarita de mediu, cu atat apare de mai multe ori si creste cantitati,. "e'voltarea agresiunii Sunt specialisti care considera ca agresi,itatea incepe atunci cand copilul intelege ca el poate pro,oca durere altora . Se pare ca acest lucru se realizeaza destul de repede . #data cu dez,oltarea copilului apar ; forme ale agresi,itatii : agresi,itatea instrumentala si agresi,itatea dusmanoasa . A$resi"itatea instrumentala : se orienteaza spre o+tinerea unui lucru dorit . E-.: o 4ucarie a altui copil . A$resi"itatea dusmanoasa : se orienteaza spre persoanele din 4ur . Agresivitatea in $amilie Uneori in arsenalul educatiei) apar palmele, +ataile . &aca parintele afla ca propriul lui copil l2a +atut pa altul, in multe cazuri recurge tot la +ataie . &e unde apare o atitudine agresi,a a parintilor fata de copil D &e multe ori dintr2un climat familial nefa,ora+il . &e multe ori copilul are inclinatia naturala de a2l atrage pe adult pe terenul ,iolentei . Superioritatea parintelui se do,edeste atunci cand acesta se poate stapani . &aca se lasa scos din ra+dari, inseamna ca a fost mane,rat) de copil 8 daca insa parintele ramane lucid, copilul isi da seama ce inseamna stapanirea de sine . &ar e-ista si imaginea de la polul opus : multi parinti moderni sunt atat de gri4ulii sa nu manifeste cum,a ,reo urma de agresi,itate, incat nu mai reusesc sa2si con,inga copiii de propria lor atitudine de a se apara si de a2i apara . Conduite agresive in scoala "n scoala contemporana cele mai frec,ente tipuri de conduite agresi,e ale ele,ilor sunt ,andalismul si ,iolenta . Am+ele forme de manifestare a agresi,itatii au cunoscut in ultimele decenii o e,olutie ascendenta, atat in sens cantitati,, cat si ca gra,itate 5consecinte7. "n literatura de specialitate, incepand cu anii E/1 se remarca o sc3im+are semnificati,a a opticii, a grilei de interpretare si a tipului de inter,entie in cazul conduitelor agresi,e din scoala .Astfel, daca la ni,elul anilor EF1 ,andalismul si ,iolentele scolare erau interpretate ca fiind fenomene disfunctionale, indezira+ile si c3iar patologice, in ultimul deceniu ele au inceput sa fie percepute ca un fenomen normal si functional 8 ,andalismul, ,iolentele scolare, dar si celelalte forme de conduita ale ele,ilor, care se a+at de la regulamentele scolare, tre+uie interpretate de educatori ca un gen particular de feed2+acB, ele a,and functia de a semnaliza o serie de situatii care tre+uie sa declanseze o inter,entie educati,a adec,ata .Aceste manifestari de,iante pot e-prima @

faptul ca ele,ul percepe situatia ca fiind amenintatoare, inaccesi+ila sau ca are ne,oie de a4utor 8 ele 5manifestarile7, pot indica profesorului ca anumite reguli dupa care se g3ideaza nu sunt functionale si ca tre+uie inlocuite cu altele adec,ate . &e asemenea, pot semnifica un protest impotri,a unui e,eniment neplacut impus de profesor, un tratament inec3ita+il, o sanctiune nepotri,ita , sau e-prima ne,oia de acti,itate, de stimulare,de recunoastere sau de atentie din partea profesorului . "n acest sens, daca se recunoaste ca aceste conduite 5,andalism, ,iolenta7, sunt reactii inadec,ate la anumite situatii frustrante specifice ,ietii scolare, premisa fundamentala a inter,entiei de,ine afirmarea capacitatii ele,ilor de a se controla, de a2si gestiona ei insisi comportamentul, de a inter,eniGparticipa, in primul rand ei, in rezol,area pro+lemelor de comportament . "n acest conte-t, inter,entia nu se mai +azeaza pe controlul autoritarist realizat de profesor, pe manipularea rigida a mecanismului sanctiune2recompensa, rolul sau fiind de a in,ita ele,ii, de a2" incura4a sa contri+uie ei insisi cu solutii pentru rezol,area comportamentelor pro+lema, aratand incredere in maturitatea acestora si posi+ilitatile lor de autocontrol ."n acest sens,literatura de specialitate a+ordeaza diferentiat ,andalismul si ,iolentele scolare,considerand specificitatea lor atat la ni,elul cauzalitatii, cat si la ni,elul formelor de manifestare si al inter,entiei . #andalismul este definit teoretic de mai multi autori . u sensul cel mai general, ,andalismul reprezinta acte de ,iolenta specifice,orientate catre o+iecte,+unuri, proprietati 5&ufour2$ompres 1//;7 . La alti autori, ,andalismul este definit ca o acti,itate care se prezinta ca rezultat al unei descarcari a agresi,itatii sau ca o raz+unare diri4ata impotri,a +unurilor materiale 5(rec3ette, Le+lanc,1//F7 8 Baron si (is3er21/:>, definesc ,andalismul ca o distrugere intentionata sau o pre4udiciere, desfigurare malitioasa a unei proprietati, pu+lice sau pri,ate .&upa anii E:1 s2a structurat o anumita mentalitate colecti,a fata de ,andalism si anume, perceperea sa stereotipa ca fiind ar3etipul actiunii fara moti,, fara sens si semnificatie, facut la intamplare . "nsa, odata cu cresterea statistica a actelor de ,andalism si cu a+ordarea stiintifica a fenomenului, cauzalitatea, moti,atia si semnificatia conduitelor ,andale au fost clarificate, concluzia unanim acceptata fiind ca orice asemenea act are o moti,atie si un mesa4 specific .S2a apelat la analiza mecanis2 melor cauzale, prin articularea perspecti,ei indi,iduale cu cea sociala . oro+orand, perspecti,a indi,iduala cu moti,atia actului, S. o3en 21/:>, a descris mai multe tipuri de ,andalism : H "andalismul ac%iziti" 2 distrugerea se efectueaza in scopul castigarii unor a,anta4e materiale : o+iecte sau alte a,anta4e H "andalismul tactic 2 urmareste sa realizeze alte o+iecti,e decat do+andirea unor a,anta4e materiale, ca de e-emplu, pu+licitatea pentru o cauza H "andalismul "indicati" 2 producerea unui pre4udiciu in scopul raz+unarii, pentru a compensa o frustrare sau pentru a realiza o dorinta H "andalismul-'oc 2 se produce in cursul unor episoade 4oc si are ca moti,atie tipica curiozitatea, distractia sau competitia H "andalismul malitios 2 in care elementul de agresi,itate, du+lat de sentimentul de furie, nu are o tinta specifica, programata, deli+erata, se adreseaza unei categorii specifice de +unuri si are caracter responsi, 5apare ca solutie la un set particular de pro+leme +iografice si structurale . &in perspecti,a sociala se remarca faptul ca ma4oritatea studiilor sociologice constata ca ,andalismul este o conduita specifica adolescentilor de se- masculin, pro,eniti din clasele sociale defa,orizate si care traiesc in marile orase . %ornind de la aceste date, reprezentantii teoriei su+culturilor delic,ente 5Rogers, MaCs 21/:F7 si ai ,ersiunilor ei mai recente, ,ad in ,andalism o solutie pentru pro+lemele grupului, o solutie perceputa de ,andali ca fiind ec3ita+ila, corecta, atat in termeni instrumentali, cat si in termeni sim+olici, e-presi,i si emo2 tionali 8 actele de ,andalism ofera grupului actiune, e-citatie, ocazia luarii unor decizii si F

asumarii unor riscuri, sentimentul controlului si al puterii, senzatia ca se implica in ce,a impor2 tant si ca nu raman la periferia cursului ,ietii . a o concluzie, "andalismul nu este un act de a$resiune lipsit de sens si moti"e, el reprezinta un act care are, pentru "andali, semnificatie,coerenta promo"and si un mesa' pentru societate. Acest mesa' ar fi ( )daca nu am nici un respect pentru societate - sistemul e corupt,nedrept nu ii "oi respecta nici re$ulile* S2a o+ser,at ca ,ariatele tipuri de ,andalism au in comun 5cu e-ceptia ,andalismului24oc7 faptul ca deri,a din sentimentul nedreptatii, iar perceperea inec3itatii pare sa fie moti,ul deter2 minant 5(rec3ette, Le+lanc2 1/:F7 . &in aceasta perspecti,a, ,andalismul de,ine o forma de restaurare a ec3itatii prin modificarea propriilor perceptii 5tinta atacului capata un sens negati,7, sc3im+area raportului a,anta42deza,anta4 5prin distrugere Gdeteriorare scade ,aloarea proprietatii celuilalt7 si cresterea propriului a,anta4 . &in punct de ,edere al mediului fizic , ca moderator al ,andalismului, s2a o+ser,at ca de fiecare data cand masurile de supra,eg3ere din partea proprietarilor lipsesc, sau cand sunt ,izi+ile semnele de indiferenta din partea autoritatilor, conduitele ,andale se inmultesc . Referitor la grupul de agresori, e-istenta grupului este un factor de crestere a ,andalismului 8 grupul induce sentimentul de difuzare a responsa+ilitatii, creeaza senzatia ca fiecare este anonim, impune certitudinea ca nu ,a putea fi identificat si ca ,a scapa mai usor de constrangerile norma2 ti,e . "ntr2un asemenea grup statutul unui mem+ru poate fi consolidat prin conduite ,andale ,in timp ce non2implicarea duce la marginalizare . Se creeaza astfel un climat care incura4eaza performanta raspunsurilor la o amenintare sau la o situatie inec3ita+ila . 'andalismul scolar prezinta o serie de elemente caracteristice, legate de organizarea si functionarea institutiei educati,e, de caracteristicile demografice ale populatiei scolare, de prac2 ticile sociale specifice, de capacitatea scolii de a etic3etaGierar3iza ele,ii etc. +emnificatia "andalismului scolar e-prima in ma4oritatea cazurilor o reactie de protest . 'andalismul in scoala poate fi interpretat ca o modalitate de a depasi plictiseala, ca un act de raz+unare impotri,a unei situatii perceputa ca nedreapta, sau ca un protest impotri,a autoritatilor si regulilor scolare . !oti ele,ii care comit intentionat conduite ,andale au ca numitor comun un ni,el scazut al autocontrolului, o stima de sine scazuta si o toleranta redusa la frustrare . #iolenta scolara este, din punct de ,edere statistic, cea mai frec,enta conduita de de,ianta scolara ."n ultimele trei decenii in mai multe tari ale lumii,a crescut incidenta acestui fenomen . Nu se cunoaste e-act cresterea inregistrata, dar iata cate,a e-emple : in S.U.A. in 1/F/ se consemna ca 1>I din furturile comise cu ,iolenta, 1;I din atacurile cu ,atamare corporala gra,a, @>I din tal3arii s2au comis in scoli . "n acelasi studiu se mentioneaza ca ,iolenta personala are indicele cel mai mare in scoala, comparati, cu toate celelalte medii institutionale din societate 5(atta3 21//17. "n anada, >1I din ele,ii de scoala primara au fost ,ictime ale ,iolentei la scoala 5(atta3 21//17 . "n Nor,egia, 10I din ele,i au fost implicati in acte de ,iolen2 ta la scoala 5#lJeus 2 1//67 . "n Marea Britanie, ;FI din ele,i au fost ,ictime ale ,iolentelor in scoala 8 din acestia 11I au fost agresati de mai multe ori pe saptamana 5National 3ildren Bureau 2 1//:7 . Situatii similare se intalnesc in Spania, #landa, Austria, (inlanda, Scotia . "n literatura de specialitate, pentru a nuanta conceptul de ,iolenta in scoala), se opereaza cu o terminologie specifica . "n literatura de specialitate anglo2sa-ona se folosesc termenii : H aggresion * comiterea unui atac fara o pro,ocare, atac consumat in plan fizic sau ,er+al H agressi,itC * componenta normala a personalitatii, agresi,itatea latenta, potentialul de a comite atacuri H agressi,eness * o stare relati, propice comiterii unei agresiuni, sustinuta de anumite trasaturi ale persoanei, care se pot e-prima ca forme adaptate social ale agresi,itatii : competiti,itatea, com+ati,itatea, initiati,a, cura4ul, am+itia,etc. :

H mo++ing * atacuri in grup, produse de copii asupra unui alt copil 8 este acoperita de notiunea de +ullCing H +ullCing *un gen de ,iolenta, pe termen lung, atat fizica cat si psi3ologica, initiata de un indi,id sau grup si directionata impotri,a unui indi,id care nu se poate apara in conte-tul respecti, . &upa !attum este dorinta intentionata, constienta de a rani o alta persoana si de a o pune intr2o situatie stresanta . "n definitia clasica, +ullCing are sensul de e-punere repetata si de lunga durata a unei persoane la actiuni negati,e din partea uneia sau mai multor persoane . Actiunea negati,a se produce atunci cand un indi,id incearca in mod intentionat sa pre4udicieze, sa aduca in4urii sau sa induca o stare de disconfort unei alte persoane . Actiunile negati,e pot fi realizate prin contact fizic, prin cu,inte, prin gesturi o+scene, prin refuzul de a indeplini o rugaminte etc. !ermenul nu se foloseste atunci cand conflictul se produce intre doi su+iecti de o putere 5fizica si psi3ica7 apro-imati, egala 8 folosirea corecta a termenului presupune e-istenta unui dezec3ili+ru, a unei relatii de putere asimetrice 2 persoana e-pusa actiunilor negati,e a,and dificultati in a se apara, fiind nea4utorata in fata agresorului . "n 1//@, Neculau defineste notiunea de ,iolenta) ca orice comportament al carui scop este pre4udicierea sau distrugerea ,ictimei . Se face distinctie intre ,iolenta fizica si ,iolenta psi3ologica, ,er+ala . Efectele "iolentelor fizice ,izeaza atat sanatatea si integritatea corporala a ,ictimei, cat si e,olutia sa psi3ologica : in plan cogniti,, autopercptie negati,a, iar in plan emotional, teama, depresie. #iolentele "erbale, psi3ologice afecteaza in principal stima de sine : ,ictimele se simt de,alorizate, isi pierd increderea in posi+ilitatile proprii, de,in an-ioase . Un studiu +ritanic 5Action for 3ildren 21//:7 a a4uns la concluzia ca in fiecare an 11 ele,i au tentati,e de suicid determinate de actele de ,iolenta de la scoala 8 acelasi studiu arata ca :1I dintre ,ictimele ,iolentelor considera ,iolenta ,er+ala mai stresanta decat atacurile fizice 8 luand in consideratie ,aria+ila se- , fetele considera atacurile fizice mai stresante, in timp ce +aietii se tem mai mult de ,iolentele ,er+ale 8 61I dintre ,ictime afirma ca agresiunile le afecteaza capacitatea de a se concentra asupra sarcinilor scolare . K. Le+ert 21//12 a realizat o tipologie a conduitelor de ,iolenta in scoala 5com+ina mai multe criterii 2 planul agresiunii2,er+alGfizic, gradul de desc3idere 2 directaGindirecta, tipul de implicare a agresorului 2 acti,aGpasi,a 7 : 1. agresiuni acti,e fizice directe : lo,irea unui coleg ;. agresiuni acti,e fizice indirecte : lo,irea unui su+stitut al ,ictimei 6. agresiuni acti,e ,er+ale directe : in4uria, amenintarea >. agresiuni acti,e ,er+ale indirecte : calomnia 0. agresiuni pasi,e fizice directe : impiedicarea producerii unui comportament al ,ictimei @. agresiuni pasi,e fizice indirecte : refuzul de a realiza o sarcina, acti,itate, de a da curs unei rugaminti F. agresiuni pasi,e ,er+ale directe : refuzul de a ,or+i :. agresiuni pasi,e ,er+ale indirecte : negati,ism . !oate aceste tipuri de ,iolenta se intalnesc in scoala, dar si in mediul e-trascolar . "n literatura de specialitate franceza, apar inca doua notiuni : "iolenta institutionala si "iolenta noninstitutionala . #iolenta institutionala decurge c3iar din functionarea scolii . 'iolenta scolara poate fi interpretata ca ,iolenta istitutionala ca atare in sensul ca pre4udiciul si suferinta se realizeaza prin intermediul regulamentelor scolare 8 ele decurg din structurile organizationale si din raporturile de putere instituite 5&efrance 2 1/::7 . "n acest conte-t, de e-emplu, etic3etarile, discriminarile, in4uriile, atitudinile ironice ale unor profesori, anumite metode sau proceduri de orientare scolara, caracteristicile unor pro+e de e,aluare, toate acestea reprezinta forme de ,iolenta . "ntre principalele surse ale ,iolentei institutionale se pot enumera : /

a(

b(

c(

d(

e(

$(

onceperea si realizarea relatiei pedagogice e-clusi, ca relatie de putere 8 se defineste prin dinamica : profesorul domina ele,ii, ele,ii se lasa dominati .%uterea profesorului este legitimata institutional, decurge din statutul sau si se manifesta in plan normati,, actional si a-iologic . Raportul de putere intre profesori2ele,i creeaza tensiuni intre cele doua parti, iar ner,ozitatea si stresul generate astfel de,in elemente constituti,e ale ,ietii scolare, reprezentand o forma de ,iolenta . &istanta intre conceptia profesorilor si cea a ele,ilor cu pri,ire la relatia pedagogica face ca aceasta sa de,ina o sursa de frustrare si ,iolenta in scoala . Astfel, in timp ce ele,ii isi doresc un in,atamant compre3ensi, si personalizat, +azat pe relatii pedagogice de parteneriat, profesorii prefera stilul autoritarist, care le alimenteaza pozitia de putere in clasa . &ecala4ul intre aspiratiileG,alorile ele,ilor si oferta Gpractica scolara, ,izi+il la urmatoarele paliere : Hatitudinea profesorilor fata de ele"i : pe de2o parte, ele,ii ,or sa fie tratati ca fiinte mature, responsa+ile, pe de alta parte, profesorii isi percep ele,ii ca fiind dependenti de stiinta lor . "n timp ce ele,ii asteapta sa fie apreciati, tratati si recunoscuti in functie de aspiratiile, interesele si caracteristicile lor de personalitate, profesorii prefera sa2si structureze atitudinea fata de ele,i ,alorizand o singura ,aria+ila : succesul scolar . Htipul de disciplina : ele,ii doresc un stil al disciplinei scolare +azat pe negociere, care sa tina cont de capacitatea lor de autodiri4are, in timp ce profesorii prefera stilul +azat pe supra,eg3ere si control e-cesi,. Htipul de "alori : ele,ii ,alorizeaza aspectul practic al unei profesii si utilitatea imediata a cunostintelor 8 ei cred ca tre+uie sa2si asume o pozitie acti,a pe piata muncii si ,alorizeaza puternic profesia 8 profesorii ,alorizeaza instructia scolara, cultura si moralitatea . Htipul de profesor : ele,ii isi doresc profesori intelegatori, apropiati, desc3isi la dialog, empatici, capa+ili sa personalizeze relatia pedagogica 8 profesorii isi doresc ele,i linistiti si conformisti . Nedreptatea profesorului : ele,ii doresc din partea profesorilor sa aplice egalitatea de tratament in raport cu ceilalti colegi8 cand in aplicarea sactiunilor nu se respecta ec3itatea de tratament, a,em de2a face cu o forma de ,iolenta psi3ologica din partea profesorului impotri,a ele,ilor 8 "mo+ilismul : ele,ii sunt in mod firesc dinamici, e-pansi,i, au tendinta de a se misca, e-plora, manipula 8 scoala le cere sa fie linistiti, silentiosi si ascultatori8 comportamentul inadec,at este definit de scoala ca o conduita contrara ordinii si linistii8 (unctia de selectie a scolii, care nu se +azeaza intotdeauna pe criterii de merit, si functia de ierar3izare, care conduce automat la de,alorizarea de sine a celor cu esecuri scolare, la etic3etare, marginalizare si e-cludere, toate acestea fiind forme ale ,iolentei institutionale 8 ompetitia intre ele,i : orice competitie genereaza sentimente de ri,alitate si conflicte .

"iscutarea unor $orme de mani$estare a agresivit)tii sociale Delicte minore : ,aga+onda4ul, furturi minore 5de e-. sterg<toare de par+riz7, pro,ocarea de pagu+e 5spargerea geamurilor unor cl<diri nelocuite7. Delicte majore: furtul armat, incendierea, +<taia, ,iolul, crima Agresi,itatea +<ietilor =n adolescent< poate duce la comiterea unor delicte minore, dar astfel de delicte nu au de o+icei o mare important< din punct de ,edere psi3ologic dac< +<iatul nu le comite decAt o dat< sau de dou< ori si antrenat de un grup. !otusi, repetarea acestor delicte =n cazul unui +<iat crescut =ntr2un cerc se,er si educat, =nseamn<: 11

 2 fie c< are o tul+urare de comportament, 2 fie c< nu a fost niciodat< iu+it =n mod adec,at si nu2i pas< prea mult ce cred p<rintii si societatea despre persoana lui, 2 fie c< p<rintii s<i au tendinte su+constiente c<tre delic,ent< si =n ciuda manifest<rilor e-terioare ei se +ucur< pe furis de escapadele +<iatului, 2 fie c< +<iatul are o tendint< compulsi,< de a fura 5cleptomania7. Repetarea unor delictele minore =n cazul +<ietilor care pro,in din cartiere s<race cu rat< crescut< a delic,entei, frec,ent =nseamn< doar dorinta acestuia de a2si do,edi +<r+<tia =n fata prietenilor prin sfidarea autorit<tilor. &elictele ma4ore includ mult< agresi,itate si arat< nu numai c< +<iatul a fost crescut f<r< dragoste, dar si c< a fost =n plus supus cruzimii si ostraciz<rii. (etele manifest< =n medie mai putin< agresi,itate decAt +<ietii, ele a,And mai mult tendinta s< supere p<rintii decAt s< sfideze autorit<tiile sau s< atace alte persoane. # form< particular< de manifestare este fuga de acas<, care apare la fetele imature si insta+ile emotional, aflate de foarte mult timp =n dezacord cu p<rintii. Alt e-emplu ar fi antrenarea fetei =n acti,it<ti se-uale cu caracter de promiscuitate, din dorinta de a2si scandaliza p<rintii, dar care implic< =n plus un sentiment al fetei de MnimicnicieM. ?n aceste cazuri de mai sus e-ist< conflicte gra,e =n sAnul familiei si o deficient< =n ceea ce pri,este dragostea p<rintilor fat< de fat<.

Cau'e ale delicventei S<r<cia, soma4ul, promiscuitatea si un control insuficient al modului cum sunt educati tinerii (actori indi,iduali: a+uzul de droguri si alcool, sentimentul de esec, de frustrare si de disperare, tendinte compulsi,e (rec,enta crescut< a actelor de ,iolent< pe strad< si =n programele !' Mediu familial ostil, cu frec,ente maltrat<ri Antura4ul8 multi oameni dau ,ina pe antura4ul adolescentilor pentru orice fel de pro+leme ar ap<rea, dar un adolescent normal, dintr2o familie normal<, nu a4unge s< ai+< necazuri serioase numai datorit< influentei antura4ului. M)suri de prevenire si combatere !An<ra generatie tre+uie educat< =n spiritul unui respect sporit pentru lege si respectarea drepturilor altor oameni. # prim< cale ar fi dezacordul fat, de pro$ramele de tele"iziune care contin "iolente si =nc<lc<ri ale legii, precum si fat, de fabricarea 'uc,riilor care imit, armamentul de r,zboi . 'izionarea la tele,izor a unei fete umane desfigurate de lo,itura unui pumn are mult mai mult impact asupra personalit<tii unui copil, decAt atunci cAnd =si imagineaz< acest lucru =n timpul unui 4oc. Depistarea tulbur,rilor adaptati"e prin anc3ete scolare, precum si cunoasterea cauzelor care au dus la aceste tul+ur<ri pentru sta+ilirea m<surilor de readaptare Practicarea sistematic, a sporturilor. E-ercitiile fizice au rol important pentru sistemul ner,os: tonifiant al SN , stimulator al functiilor corticale si de coordonare a centrilor ner,osi. Auditiile muzicale pot contri+ui la rela-are si odi3n<. %rin atmosfera +ogat< =n emotii pe care o genereaz<, muzica face s< dispar< indiferenta fat< de ce se petrece =n 4ur si reduce st<rile de agresi,itate, timiditate etc. Efectul muzicii este =n functie de elementele sale 11

componente 5ritm, =n<ltimea notei, sonoritate7. Astfel ritmul rapid e-cit<, pe cAnd cel lent linisteste, destinde si adoarme8 notele =nalte au efect stimulator, iar cele 4oase calmeaz<8 sonoritatea puternic< irit<, pe cAnd cea de sla+< intensitate calmeaz<. Dansul ritmic disciplineaz< si =n,eseleste, contri+uie la destinderea moral< si la armonia gesturilor8 dez,olt< st<pAnirea de sine, autocunoasterea, =ncrederea, =ndemAnarea, imaginatia, eli+ereaz< de an-ietate si fantasme, a,And un rol cert =n formarea caracterului. &ansul clasic, mai mult decAt cel ritmic, dez,olt< ,ointa si tinuta corect< a corpului. Pedeapsa8 o+iecti,ul urm<rit de persoana care pedepseste este acela de a asocia teama cu greseala comis< de copil si de al face pe acesta s< se poarte cum tre+uie. %entru ca pedeapsa s< fie eficace si s< nu pro,oace efecte negati,e 5relatii agresi,e, timiditate, supunere, respingerea altor acti,it<ti normale7 se impun cAte,a principii: aplicarea pedepsei tre+uie s< ai+< un caracter e-ceptional si s< nu sanctioneze decAt greseli de o anumit< gra,itate, s< fie =nsotit< 5cAnd copilul este suficient de mare ca s< poat< =ntelege7 de e-plicatii simple dar con,ing<toare, s< fie dat< =n acelasi moment sau imediat dup< greseala comis<, sau depistarea acesteia, s< fie suficient de dureroas< si s< nu fie urmat< de nici o compensatie, comportarea sau greseala sanctionat< odat< nu tre+uie s< fie alt< dat< recompensat<. Pentru reducerea violentelor scolare : H promo,area unui cod normati, coerent si clar in pri,inta conduitelor de ,iolenta 8 H educarea parintilor 5cum sa inter,ina in cazul in care copilul lor este fie agresor, fie ,ictima a agresiunii7, profesorilor 5cum sa incura4eze copiii sa comunice incidentele de ,iolenta si cum sa inter,ina in cazul ,iolentelor intre ele,i7 si ele,ilor 5cum sa e,ite ,iolentele si cum sa se implice ei insisi in actiuni impotri,a ,iolentei 7 8 H crearea unor facilitati pentru descarcarea sentimentelor de frustrare sau manie, astfel incat sa se e,ite e-primarea lor prin agresiuni asupra colegilor sau profesorilor 5trantesc cu putere o mingie, lo,esc o perna, fac un tur in 4urul scolii7 . H infiintarea de linii telefonice tip 3ot2line pentru a se incura4a raportarea incidentelor ,iolente si a se inter,eni in ,ederea sanctionarii agresorilor . H ele,ilor ,ictimizati li se ofera module de consiliere si cursuri de autoaparare . H in Marea Britanie, +anii de +uzunar ai ele,ilor destinati gustarii au fost inlocuiti de un card pe care il pot folosi la di,erse automate . AUTOAGRESIVITATEA SUICIDUL "e$inirea suicidului N E-ist< numeroase forme de =nOelegere Pi definire pentru suicid. %ersonal am preferat urm<toarea definOie pe care o consider ca fiind mai cuprinz<toare: sinuciderea este actul de conduit< intenOional<, ,oluntar2deli+erat<, legat de un moti, e-ogen 5social sau psi3o2social7 Pi de o moti,aOie endogen< 5psi3ologic< sau psi3opatologic<7, specifice pentru fiecare indi,id =n parte, cu rezonanO< ideo2afecti,< asupra personalit<Oii sale, declanPAnd pulsiuni autoagresi,e prin sc3im+area atitudinii morale faO< de sine Pi faO< de lume Pi a,And ca finalitate =ntreruperea desf<Pur<rii firePti a cursului ,ieOii +iologice printr2un proces de traumatizare al propriului corp 5 .En<c3escu7. 1;

N Aceast< definiOie a suicidului permite s< fie acceptate, =n mod egal, atAt o etiologie pur patologic< a acestuia, precum Pi o atitudine moti,at< de interesele morale ale persoanei respecti,e, a+solut nepatologic<. ?n cazul suicidului, =ntreruperea cursului ,ieOii, nu tre+uie pri,it< automat ca un fapt clinico2psi3iatric, ca e-presie a unei +oli sau cel puOin a unei tul+ur<ri psi3ice. Ea nu este numai anularea instinctului de conser,are, ci concomitent, Pi dorinOa sim+olic< de a iePi, prin moarte, considerat< ca gest suicidar dintr2o e-istenO< considerat< inaccepta+il< pentru indi,id. # e-istenO< pe care acesta o percepe ca pe o constrAngere Pi pe care o refuz<. ?n acest caz gestul suicidar are semnificaOia sim+olic< a unei =ncerc<ri de trecere =ntr2un alt registru al e-istenOei, dep<Pind astfel o situaOie2limit< impus<. N Studiile efectuate 5 .En<c3escu, E.&urB3eim, &.Lester P.a.7 au pus =n e,idenO< faptul c< numai 10 Q ;1I din totalul cazurilor care comit acte suicidare, au o cauz< a+solut patologic<, pe cAnd la restul de :1 Q :0I din cazuri nu se poate pune =n e,idenO< nici un fel de cauz< patologic<, ci conflicte psi3ologice, morale, sociale, pro+leme de conPtiinO<, decizii raportate la propria sa ,iaO< etc. Consideratii generale Agresi,itatea se naste din ciocnirea dintre impulsul agresor, latent sau manifest, din interiorul nostru si o actiune de pro,ocare din e-terior . Aproape intotdeauna, forta interna a agresi,itatii este e-ager+ata si se transforma intr2un act comportamental ,iolent, a,and drept scop c3eltuirea, descarcarea si deci scaderea tensiunii . &ar nu totdeauna acest proces are loc in urma unei pro,ocari din e-terior si atunci forta agesi,a acumulata se directioneaza catre persoana care a produs2o, fenomen care poarta numele de autoagresi,itate . E-istenta autoagresi,itatii in fiinta umana se +azeaza pe impulsiunea mortii, impulsiunea autodistructi,a . Kocul dintre impulsiunea pacerii, a ,ietii si impulsiunea mortii garanteaza un ec3ili+ru dinamic al sistemului personalitatii . Uneori insa 4ocul se pertur+a si impulsiunea de autodistrugere de,ine foarte puternica, rupand si ec3ili+rul ,ital . Autoagresi,itatea cunoaste o gama ,ariata de comportamente, care merg de la autoironie pana la sinucidere . Autoacuzarea, este un act de autoinculpare, de in,inuire, de acuzare, in final de autoculpa+ilizare, prin formularea unor acuzatii foarte gra,e, in special din sfera morala . Autoacuzarea cunoaste forme si intensitati diferite 8 e-ista o autoacuzare in limite normale) . Autoacuzarea este un fenomen psi3opatologic comple- din punct de ,edere psi3odinamic, dar si din punct de ,edere al consecintelor pe care le implica, in primul rand pentru su+iect . Autoculpabilizarea este fenomenul prin care persoana isi insuseste ,ina si consecintele faptelor altei persoane, cu scopul apararii acesteia .Acest fenomen implica o alterare a mecanismelor de aparare, deci o disfunctie a constiintei . Uneori, acest fenomen poate merge pana la sacrificiu eroic, altruismul capatand forme e-acer+ate . Nu rareori, autoacuzarea este urmata de autodenuntare sau de eli+erarea) de su+ po,ara apasatoare a faptelor criminale) prin autoliza . Autopunitia 5autopedepsirea7 este comportamentul ,oluntar de sanctionareGpedepsire a propriei persoane, prin diferite mi4loace : nesatisfacerea unor tre+uinte prin refuz sau claustrare, renuntarea la destindere, compensatii, automutilarea si in ultima instanta suicidul, ca urmare a unor greseli reale sau imaginare . Automutilarea este o forma +rutala,si consta in mutilarea ,oluntara sau inconstienta a propriei persoane . %oate fi aplicata oricarui segment al corpului, cel mai frec,ent organelor genitale, si cel mai rar glo+ilor oculari . Automutilarea, are legatura cu ceea ce se numeste indiferenta congenitala la durere). Este ,or+a de su+iectii fara dezoedini psi3ice aparente care, desi sunt capa+ili sa simta si sa localizeze 16

intepatura unui spin, au o toleranta anormala la stimulii durerosi . Acest act de autoagresi,itate are insa o e,olutie care incepe in copilarie . %ri,ita ca o manifestare comportamentala e,oluti,a, automutilarea a fost clasificata in comportamente autoagresi,e primiti,e si comportamente automutilatoare structurate si orientate catre un scop . "n cadrul comportamentului automutilator primiti,, sunt cuprinse urmatoarele forme : muscarea, sgarierea, ciupirea, scarpinarea pana la sange, lo,irea cu capul de lucruri tari, palmuirea, aruncarea pe pamant,etc. Aceste acte sunt frec,ente pana la ; ani, dupa care la copilul normal incep sa dispara, manifestandu2se cu regularitate numai la copiii cu anumite tul+urari psi3ice . Autoa$resi"itatea persistenta sau cu aparitie tardi"a este caracteristica copiilor frustrati de gri4a si afectiunea materna, apare la copiii institutionalizati, la copiii cu deficiente mintale sau cu dezordini de tip psi3ic . La aceste categorii de copiii, comportamentul automutilator capata aspecte spectaculoase8 aceste manifestari sunt mai mult sau mai putin permanente, dar sur,in de o+icei in timpul unui acces, ca o furie autodistructi,a . Su+iectul prezinta o oarecare pasi,itate si indiferenta la actele sale mutilatorii, in ciuda panicii pe care o raspandeste in 4ur . Actul sinuci$as S.(reud afirma ca pe sc3ema de cunoastere a+isala, eul nu poate sa se suprime, sa se omoare pe sine, ci numai sa diri4eze contra lui o ostilitate . La +aza sinuciderii se afla aceleasi impulsiuni agresi,e ale omului . ercetarile de psi3ologie si psi3iatrie conc3id ca cel care se sinucide o face din cauza cui,a, sau a ce,a, cu care nu a putut sa comunice si acest fapt a +locat in mod tragic flu-ul esential . and e-primarea acestui conflict esential se face in e-terior, a,em de2a face cu crima 5omuciderea7. and e-primarea se face in interior, are loc suprimarea eului 5sinuciderea7. Am+ele acte, omuciderea si sinuciderea, au ca element comun 2 agresi,itatea . Cauzele, pentru am+ele acte, sunt multiple si de cele mai multe ori comune . ele care sunt cele mai constante, sunt factorii de structura a personalitatii si cei de structura si dinamica a societatii . "n ceea ce pri,este structura persoanei si a personalitatii, toate statisticile demonstreaza ca frec,enta sinuciderii cunoaste o cur+a ascendenta de la ,arsta de 1>210 ani pana la ,arsta de @0 ani, cu doua cresteri foarte accentuate, la adolescenta si la ,arsta a treia . Adolescenta este epoca cea mai tul+ure, in care fortele impulsionale se confrunta cu e-igentele ,alorilor morale . Acest fenomen este dominat de legea ,ulnera+ilitatii determinata de ,arsta +iologica . Aceasta lege a ,ulnera+ilitatii este do,edita si prin raportul dintre numarul sinuciderilor la adolescenta si la ,arsta a treia, raport care este de 6G/ . &esi raportul ramane constant, in ultimele doua decenii se o+ser,a o crestere a procentelor de sinucideri la tineri . &e ce fenomenul sinuciderii este intalnit la ,arsta a treia intr2un procent mai ridicat decat la alte grupe de ,arsta D (enomenele +iopsi3osociale apartinand im+aranirii, produc o serie de modificari psi3opatologice in personalitatea +atranilor care, de multe ori, declanseaza impulsul de autoagresi,itate su+ diferite forme, printre care si sinuciderea . "n epoca moderna, situatia +atranilor, din punct de ,edere economic, relational, asistenta sociala etc., este foarte prime4duita, mai ales in tarile lumii a treia si in tarile sla+ dez,oltate . Lipsurile materiale, e-trapolarea, sentimentul a+andonului total, lipsa de asistenta si protectie sociala, sunt factori care fac sa creasca numarul sinuciderilor la +atrani . La aceste cauze se adauga lipsa de protectie sociala a +atranilor, singuratatea, ,adu,ia, traumatismele psi3oafecti,e etc. "n ceea ce pri,este actul sinucigas si raportul intre se-e, acesta este de FG> 5+Gf7 . um se e-plica acest raport in fa,oarea se-ului masculin D 2 agresi,itatea masculina, prin mecanisme neuroendocrine, si prin comportamentele in,atate, +azate pe forta si atac, este mai accentuata si manifesta inca de la ,arsta copilariei . Este demonstrat ca secretia de testosteron, 3ormon specific masculin, reprezinta motorul agresi,itatii . 1>

&intre acti,itatile autoagresi,e, cu caracter distructi,, sinuciderea la adolescenti se caracterizeaza printr2o conduita al carei deznodamant antreneaza sau nu moartea si a carei e-plicatie psi3odinamica nu depinde de reusita sau nereusita, ci de personalitatea su+iectului care comite acest act . &intre comportamentele distructi,e ale tinerilor, suicidul este cel mai tragic deoarece las< =n urm< nu numai promisiunile nerealizate ale unei tinereti dar si sentimente de ,ino,<tie si tristete ale familiei persoanei decedate. Se constat< c< num<rul sinuciderilor la tineri a crescut =n lumea =ntreag< mai mult decAt la alte grupe de ,Arst<. Suicidul este insuficient certificat din cauza pre4udec<tiilor pe care le suscit< 5antreneaz< uneori condamn<ri religioase si c3iar penale7 si, de asemenea, pentru c< =n caz de du+iu decesul este atri+uit unui accident mai degra+< decAt unei cauze intentionale. (rec,enta sinuciderilor la ,arsta adolescentei in societatea actuala constituie un semnal al disperarii . &in statisticile europene, in special cele din (ranta, rezulta ca sinuciderile adolescentilor intre 10 si 1/ ani ocupa locul al doilea in cadrul mortalitatii, cu e-ceptia celei cauzate de +oli, sau accidente intamplatoare, si reprezinta @F I din cazurile autoagresi,itatii copiilor si adolescentilor . N &in punctul de ,edere al apartenentei la se-ul +iologic, +aietii sinucigasi reprezinta un procent mai mare decat fetele, la care deo+icei predomina parasuicidul . N Si mediul cultural are o importanta speciala in acest domeniu . S2a constatat ca populatia al+a cunoaste o rata mai mare de sinucideri decat populatia neagra . "n populatia ur+ana frec,enta este mai mare decat in populatia rurala , iar daca tinem cont de pregatirea profesionala, cu cat gradul de pregatire este mai ridicat, cu atat creste riscul de e-punere . N &in punct de ,edere al mediului familial se acorda o importanta deose+ita pertur+arilor de organizare si de structura a relatiilor intrafamiliale . Astfel, pe primul loc se situeaza sinuciderile adolescentilor in urma decesului am+ilor parinti 5;0 I78 pe ultimul loc sunt sinuciderile in urma a+andonului caminului de unul sau de amandoi parintii 56I7 . Se estimeaz< c< raportul dintre tentati,e si suicid reusit la adolescenti este de >1:1 =n multe din t<rile industrializate. Caracteristici clinice ale comportamentului suicidar la copil si adolescent Adolescentul cu comportament suicidar are o modificare a perceptiei conflictelor) sau a pierderii), are propria lui filosofie despre ,iata si moarte), pe care si2o e-prima in relatiile din familie sau cu cei de2o ,arsta. Un anumit su+grup de adolescenti apeleaza la acest gest dupa un conflict mai important cu familia, cu legea sau la scoala . Anticiparea pedepsei sau umilintei precipita gestul suicidar. &ate din literatura rele,a deasemenea, e-acer+area comportamentului suicidar printre adolescenti dupa mediatizarea unor e,enimente similare. %rofilul psi3ologic al acestor adolescenti arata faptul ca 01I dintre sinuciderile complete au fost precedate de ,er+alizarea intentiei)5scrisori,cu,inte de amenintare78 de aceea toate semnele care pot anticipa un astfel de gest tre+uie luate in serios si luate ca un semnal de alarma . Riscul de suicid creste atunci cand : 2 adolescentul are acces la arme, la su+stante to-ice cu efect letal8 2 cand adolescentul premediteaza, cand planul include precautii deose+ite 5de a nu fi surprins si impiedicat sa duca la +un sfarsit gestul78 2 scenariul include legaminte si 4uraminte) cu prietenii care o+liga la respectarea unor coduri) 8 2 supra,eg3erea si suportul familiei lipseste . Ma4oritatea autorilor sunt de acord ca adolescentul cu gesturi suicidare a fost o+ligat sa traiasca intr2un mediu psi3osocial neadec,at, nesuporti,, uneori c3iar a+uzi,,iar acest comportament este considerat ca fiind solutia sal,atoare). 10

omportamentul suicidar la copii si adolescenti are cate,a particularitati etiologice, pe care le mentionam separat : 2 caracteristicile parentale 2 de o+icei acesti copii pro,in din parinti cu +oli psi3ice sau tul+urari de personalitate, cu dificultati materiale8 2 maniera educationala 2 este inadec,ata, inconsec,enta sau aplicata rigid8 2 paternul de comunicare in familie este sarac in emotii si informatii . %arintii nu sesizeaza trairile adolescentului, nu pot intui ne,oile acestuia iar, uneori, sunt c3iar nepasatori in fata ideilor suicidare ale adolescentului 8 2 izolarea sociala a copilului 2 in anumite situatii copilul se afla departe de casa sau este izolat de prieteni sau restul familiei, care ar putea sa ofere suport 8 2 studiul statusului mintal al copilului sau adolescentului cu gesturi suicidare arata o rata mare de tul+urari afecti,e si antecedente de comportament de,iant 5 acte antisociale, uz de droguri7 8 2 +oli somatice 2 pacientii cu +oli somatice sunt predispusi la gesturi suicidare, la fel si adolescentii cu +oli maligne8 2 contactul cu alti sinucigasi 2 e-ista o componenta de tip contagios in actul suicidar . &e o+icei e-ista in 4urul celui ce face acest gest si altii care au incercat . %arado-al, programele radio2t,, in loc sa reduca, cresc rata suicidului in populatia infantila . Cau'ele comportamentului suicidal -actori precipitanti !ranzitia c<tre ,Arsta adult< este adesea dificil< atAt pentru tineri deoarece implic< renuntarea la sentimentul de dependent< din copil<rie si sperante noi, cAt si pentru antura4 care se asteapt< la un comportament mai adult pe planul relatiilor sociale si al relatiilor se-uale. %resiunea datorat< emigr<rii c<tre oras, izolarea, concurenta intens< la scoal< si soma4ul pro,oac< stress. %entru anumiti tineri, e-igentele de,in coplesitoare si perspecti,a unui spri4in afecti, pare f<r< sperante. And tinerii nu =si pot satisface sperantele, amorul propriu sufer< si poate ap<rea o faz< de depresie, uneori mascat<. onte-tul social al ,ietii tAn<rului are de asemenea important<8 dezorganizarea relatiilor familiale este una din cauzele frec,ente de comportament suicidar. La fete o cauz< ar fi sarcina sau frica unei sarcini, rezultat< =n afara c<s<toriei. -actori predispozanti Nu e-ista o ereditate suicidara propriu2zisa, ci numai un procenta4 ridicat de tare predispozante la sinucidere, sau trasaturi psi3opatologice generale. Mediul psi3osocial in care adolescentul se dez,olta are mare influenta in concretizarea adoptarii unui astfel de comportament, dar este foarte ade,arat ca prezenta singulara a acestor tul+urari structurale si relationale, nu conduc la suicid,a,and o mare influenta, modalitatea in care adolescentul receptioneaza si integreaza aceste influente . Suicidul poate fi asociat cu dependenta de drog si alcool, precum si cu o insta+ilitate mental<. Uneori el este simptomul unei tul+ur<ri mentale gra,e cu tendinte paranoice sau sc3izofrenice. # personalitate neadaptat< sau depresi,< cu afectiuni somatice poate precipita o tentati,< de suicid la un tAn<r. !otusi, pentru ma4oritatea tinerilor care se sinucid nu se poate diagnostica nici o tul+urare mintal<, rolul principal fiind 4ucat de factori de ordin indi,idual si social. Sructura personalitatii si dinamica comportamentului suicidar Actul suicidar are mai multe scenarii. Uneori, suicidul se prezinta ca rezultat al unui scurtcircuit, cu componente impulsi,e, fara ca su+iectul sa fi putut sa decida asupra lor constient, e-ecutand actiunea in timpul unei mai mari sau mai mici o+nu+ilari de constiinta8 alteori, este rezultatul unei framantari mai mult sau mai putin indelungate al unei premeditari anterioare, sau al unui act mai mult sau mai putin gandit8 deasemenea poate fi urmarea unei fantasme, in care actul sinucigas a fost de multe ori e-ecutat imaginar, in functie de consecintele sale asupra 1@

propriei persoane 5narcisism, autopunitiune, dorinta de a de,eni erou, pentru a fi iu+it, dorinta de a pedepsi pe cine,a, de a se raz+una etc.7. a rezultat al unor cercetari indelungate L.EC a sta+ilit o tipologie in raport cu structura personalitatii suicidarului : sinuciderea emoti,2impulsi,a, care raspunde unei modalitati reacti,epsi3oorganice a adolescentului, emoti,itatea acestuia fiind foarte ,ie si e-plozi,a, fara posi+ilitatea unui control, aunei frane. Este ,or+a de o acumulare de traumatisme afecti,e pe o durata indelungata, sugerata si intensificata de o amintire cu caracter sugesti,8 forma imaginara, in care adolescentul imita un act e-terior, recreandu2l imaginati,, pentru ne,oile sale interioare, si nea,and nimic de2a face cu realitatea o+iecti,a 8 sinucidera pasionala, actul fiind rezultatul unei pasiuni, uneori al geloziei8 sinuciderea simulata, utilizata ca santa4. "n perspecti,a psi3opatologiei, e-ista trei tipuri de suicid: 2 suicidul impulsi,, datorat lipsei factorilor in3i+itori, a incapacitatii de a suporta frustratiile si de a2si reprezenta consecintele actului8 2 suicidul ne,rotic, este accidentul unei ne,roze organizata in timp8 2 suicidul, consecinta a unei dezordini psi3otice, urmarind o raz+unare impotri,a antura4ului sau a unei persoane . "n ceea ce pri,este pro+lema recidi,ei, aceasta cunoaste o frec,enta medie. auzele cazurilor de recidi,are sunt singuratatea si antecedentele psi3iatrice. "ncadrata in autoagresi,itate, sinuciderea este o forma am+i,alenta de autopedepsire si 3eteropedepsire, in sensul ca adolescentul, prin acest act, isi pedepseste parintii, stiind ca astfel ii distruge din punct de ,edere sufletesc si in acelasi timp, se pedepseste pe sine pentru fapte de multe ori imaginare. Adler a emis ideea ca sinuciderea la adolescent este o forma de 3ipercompensare fata de sentimentul de inferioritate. Adolescentul decurge la sinucidere pentru a demonstra lumii importanta si ,aloarea lui si pentru a arata antura4ului cat pierde prin disparitia sa. # alta latura psi3ologica specifica personalitatii adolescentului suicidar este constituita de carenta afecti,a, e-istenta in copilarie si adolescenta, de redirectionarea agresi,itatii asupra siesi si de fenomenul de identificare cu o persoana moarta, reala sau imaginara. %e +aza caracteristicilor personalitatii adolescentului suicidar, se pot distinge doua tipuri de sinucidere : sinuciderea ca forma de mediere 8 sinuciderea ca forma de autodistrugere . Sinuciderea adolescentului este un strigat, un a,ertisment tragic la lipsa aproape totala de cunoastere si intelegere a epocii pe care o tra,ersam . A.Malrau- spunea ca nu ne sinucidem, decat ca sa putem e-ista). M)suri de prevenire si combatere &in cauza faptului c< dasc<lii petrec mult timp cu tinerii, ei sunt =n m<sur< s<2i identifice pe cei care sufer< de tensiuni psi3ice si s< =ntind< mAna celor care =ncearc< s< se sinucid<. RecunoscAndu2se acest potential, e-ist< programe care a4ut< profesorii s< =nteleag< cauzele suicidului, s< disting< semnele de alarm< si s< fac< fat< pro+lemelor. Se ,or identifica cauzele si se ,a face psi3oterapie la cei cu tentati,< .

1F

1: