Sunteți pe pagina 1din 24

1

Comunicarea si prezentarea personala din punct de vedere a procesului de angajare

Profesor coordonator: Studente: Bogdan DUMITRU lena ! Cristina I"#IT$ Prof%Dr%ing% &a'riel DUMITRU $lina Ioana MITR$C( Silvia #$#I &rupa : )*+ CB

2013

CUPRI#S:

I% C"MU#IC$R $,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,%%+%+%Conceptul de comunicare,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,+%.% Scopul comunic/rii,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,%%* +%-% lementele comunic/rii,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,%%* +%*% Caracteristicile procesului de comunicare,,,,,,,,,,,,,,0 +%0% 1im'ajul 2 instrument al comunic/rii,,,,,,,,,,,,,,,%%0 +%)% Cerin3ele generale ale unei comunic/ri eficiente,,,,,,,,,,,%%)

II% C"MU#IC$R $ I#TR $#&$4$TI SI $#&$4$T"RI,,,,,,,,,%%5


.%+ Contractul psi6ologic,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,7

III% PR &$TIR $ P #TRU I#T R8IU,,,,,,,,,,,,,,,,,%%++ I8 R &U1I D C"MP"RT$M #T I# C$DRU1 I#T R8IU1UI ,,,,,,%+. 8% CUM S$ $8 TI SUCC S 1$ U# I#T R8IU D $#&$4$R 9%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%+0 8I% &R S 1I :$T$1 1$ I#T R8IU1 D $#&$4$R ,,,,%,,,,,%%+5 8II% BIB1I"&R$:I ,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,%%%.-

2013

I% C"MU#IC$R $ +%+%Conceptul de comunicare%


Comunicarea reprezint un proces de interaciune ntre persoane, grupuri, ca relaie mijlocit prin cuvnt, imagine, gest, simbol sau semn. Prin intermediul ei, indivizii i mprtesc cunotine, experiene, interese, atitudini, simminte, opinii, idei. Privit ca proces, comunicare consta n transmiterea i schimbul de in ormaii !mesaje" ntre persoane. Comunicarea, nseamn a spune celor din jur cine eti, ce vrei, pentru ce doreti un anumit lucru i care sunt mijloacele pe care le vei olosi pentru a#i atinge elurile. Comunicarea, este de init $ de ctre majoritatea specialitilor # ca un proces prin care un emitor transmite o in ormaie receptorului prin intermediul unui canal, cu scopul de a produce asupra receptorului anumite e ecte. # %comunicarea este un proces continuu ce nu poate i abordat n termeni cauz e ect sau stimul# rspuns&' # %comunicarea se bazeaz att pe in ormaie n orma digital !procesat de sistemul nervos central", ct i pe in ormaie analogic !procesat de sistemul neurovegetativ"& # comunicarea implic raporturi de putere ntre parteneri, iar schimburile care au loc ntre ei pot i simetrice sau complementare&' # comunicarea implic procese de acomodare i ajustare a comportamentelor&. (amenii sunt di erii, percep di erit realitatea i au interese, obiective di erite.

2013

+%.% Scopul comunic/rii%


(ri de cte ori vorbim sau scriem, ncercm s convingem i s ne convingem, s explicm , s in ormm sau s im in ormai, s educm sau s im educai,s impresionm, s amuzm i s ne amuzm,a ne exprima puncte de vedere, sau s ndeplinim orice alt obiectiv, prin intermediul procesului de comunicare, urmrim ntotdeauna patru scopuri principale) # s im auzii sau citii !receptai"' # s im nelei' # s im acceptai' # s provocm o reacie !schimbare de comportament sau de atitudine, a unei opinii".

+%-% lementele comunic/rii%


*n cadrul comunicri ntlnim, mai multe elemente ) # emi3/torul, este un individ, un grup sau o organizaie care) posed in ormaie mai bine structurat dect receptorul' presupune o motivaie' # receptorul este, de asemenea, un individ, un grup sau organizaie # cruia i este adresat mesajul sau intra n posesia sa n mod ntmplator' +up tipul de ascultare a mesajului, receptorii sunt) #cei care ascult pentru a larea de in ormaii' #cei care ac o ascultare critica' #cei care ac o ascultare re lexibil' # cei care ascult pentru divertisment, etc. # mesajul, l constituie ansamblul ormat din in ormaii obiective, judeci de valoare care privesc in ormaiile i triri personale n a ara acestor in ormaii' # decodarea, presupune desci rarea sensului mesajului primit, iind operaiunea corespunztoare codrii, la nivelul receptorului de aceast dat. # eedbac,#ul, element important al comunicrii' ne arat msura n care mesajul a ost neles, crezut i acceptat. # canalul de comunicaie, reprezint calea care permite di uzarea mesajului.

2013

+%*% Caracteristicile procesului de comunicare. Ca proces, comunicare presupune o serie de caracteristici i anume) # comunicarea este un proces uman' # comunicarea este un proces contient' # comunicarea este procesul prin care se creeaz o anumita semni icaie' # comunicarea este un proces continuu' # comunicarea este procesul prin care se construiete sensul atitudinilor i comportamentul oamenilor' # comunicarea se nate n context' # comunicarea este un proces simbolic' # comunicarea este un proces n care eedbac,#ul are un rol crucial' # comunicarea este un proces complex # comunicarea este un proces ireversibil !impactul pe care mesajul l poate avea asupra celui care l#a receptat".

+%0% 1im'ajul 2 instrument al comunic/rii%

-uportul principal al comunicrii umane este lim'ajul n toat diversitatea i resursele sale de expresivitate. Cadrul general al ormrii limbajelor l reprezint lim'a. .a ormeaz o realitate social obiectiv, istoric constituit n evoluia colectivitii i unic pentru ntreaga colectivitate $ grup etnic, popor, naiune. /imba cuprinde
2013

totalitatea cuvintelor folosite de ctre membrii colectivitii (vocabularul), o structur (gramatical) a comunicrii, legi proprii de evoluie a termenilor verbali, norme i reguli de ortografie, ortofonie, ortoepie, de folosire a lexicului etc. Prin intermediul limbii se ixeaz, se prelucreaz i se transmite experiena social a comunitii, sub orm de cunotine, credine, valori, norme i modele culturale, iind n acelai timp, att mijlocul socializrii i ormrii noilor generaii, ct i instrumentul de comunicare interuman n contextul tuturor aciunilor umane. /imbajul ca relaie uman se caracterizeaz prin olosirea simbolurilor, intuitive sau abstracte, care ncorporeaz ntotdeauna un sens pentru indivizi, sau neles, rezultat tocmai din ansamblul de cunoateri, stri a ective, tendine spre aciune, pe care le evoc, mai ales, simbolurile verbale n contiina indivizilor. /imbajul ca instrument esenial al comunicrii, indi erent de orma sa !natural, arti icial, special", ndeplinete o serie de uncii) # de cunoatere' # de comunicare' # de acumulare de in ormaii0 # de in luenare educativ' # de reglaj comportamental i autocontrol al aciunilor indivizilor' +%)% Cerin3ele generale ale unei comunic/ri eficiente

Pentru a con eri comunicrii o mai buna ans de succes este necesar s rspundem la urmtoarele ntrebri !vezi 1ic,i -traton, Comunicarea,-ocietatea 2tiina si 3ehnica, 4556, pag. 6#7") +. C. 8 !scopul" +e ce comunicm8 C*1.8 !interlocutorul" Cine este cu precizie receptorul mesajului meu8 91+. -* C:1+8 !locul i contextul" 9nde va i interlocutorul !receptorul" cnd va primi mesajul meu8 C.8 !subiectul" Ce vreau exact s spun8Ce a dori s spun8 Ce dorete el s tie8 Ce in ormaii pot omite8

2013

C9; 8 !tonul i stilul" Cum voi comunica mesajul meu8

II% C"MU#IC$R $ I#TR $#&$4$TI SI $#&$4$T"RI <elatia angajat#angajator a cunoscut modi icari de#a lungul timpului, iar caracterul ei a devenit tot mai complex odata cu trecerea acestuia. Ca om, odata cu dobandirea responsabilitatii propriei vieti, incepi integrarea in sistemul social unde alegi sa devii angajat ori angajator sau privesti acest drum ca o evolutie de la angajat la angajator. :ceasta relatie este uni ormizata de doua ipostaze) cea legala si cea psihologica.

+in punct de vedere legal angajatul este protejat de catre stat in relatia sa cu angajatorul. :cest lucru presupune ca acesta are atat drepturi cat si obligatii recunoscute de catre stat. +repturile angajatilor sunt prevazute in Codul ;uncii, articolele 7, =, >6 si nu numai. Potrivit articolului >=, in a ara de drepturile si obligatiile prevazute in Codul ;uncii, in contractele individuale sau colective de munca se pot stabili orice alte drepturi sau obligatii, in con ormitate atat cu politica si interesele institutiei angajatoare cat si cu interesele angajatului. +e asemenea, articolul >? stipuleaza ca, in cazul in care un angajat este determinat de catre angajator sa renunte la anumite drepturi ale sale, respectiva renuntare este nula. *ntr#o ast el de situatie, pentru ca drepturile sale sa ie recunoscute, este necesar ca angajatul sa se adreseze instantei. :rticolul >5 este cel care vorbeste despre principalele drepturi si obligatii ale angajatilor in timp ce articolul 456 ace re erire la cursurile de per ectionare la care angajatii pot participa. .%+ Contractul psi6ologic
2013

Pe langa cadrul legal, al relatiei angajatului cu angajatorul, putem ace re erire si la un cadru psihologic al acestei relatii. :st el angajatul este cel care isi ace anumite asteptari in legatura cu mediul in care va lucra si implicit cu relatia pe care o va avea cu superiorul sau. -unt asteptari reciproce, implicite, care nu

toate iau orma scrisa a cunoscutului contract de munca si care alcatuiesc ceea ce specialistii numesc @contract psihologic&. .l consta intr#un set de asteptari si convingeri nescrise re eritoare la conditiile unei intelegeri in legatura cu un schimb reciproc intre indivizi si organizatia lor. +e multe ori asteptarile sunt cele mai mari cand angajatul este la inceputul drumului in cariera iar pe parcursul acestui drum asteptarile cunosc un trend descendent acandu#si aparitia temerile care sunt alimentate atat de actori externi ca situatia economica sau de actori interni, comunicarea de ectuasa cu angajatorul, lipsa de transparenta in ceea ce priveste sarcinile de munca, etc. 3otusi, pe termen lung, temerile nu ajung sa a ecteze oarte mult asteptarile angajatului pentru ca acesta odata cu inaintarea in cariera ajunge sa castige incredere in munca pe care o realizeaza si in nivelul calitatii acesteia, ceea ce duce la o crestere a expectantelor salariale si de recunoastere a muncii depuse. :spectul comun ce se regaseste n aceste a irmatii ale unor noi angajati !n diverse companii" este ncalcarea contractului psihologic. Contractul psihologic este de init ca reprezentnd credinte individuale modelate de organizatie, re eritoare la termenii unui schimb ntre indivizi si organizatie !<ousseau, Conger A +essler, BCC4". Promisiunile care compun un ast el de contract nu au o semni icatie obiectiva. 1u este vorba de contractul de munca asadar. Dn ultima instanta aceste promisiuni reprezinta niste perceptii a ceea este transmis si ceea ce este receptat n diverse situatii, legat de anumite caracteristici ale muncii ntr# o anumita companie. Dncalcarea contractului psihologic distruge ncrederea, submineaza relatiile dintre angajat si angajator, ducnd att la diminuarea contributiilor angajatilor !ex. per ormanta si participare", ct si la scaderea investitiilor pe care le ac angajatorii n angajati !ex. pastrarea angajatilor si promovarea lor". +in aceasta cauza este important pentru manageri sa nteleaga cum sa evite ncalcarea
2013

gratuitaE involuntara a contractelor psihologice si cum sa le modi ice ara a diminua ncrederea angajatilor n companie sau managerii companiei, atunci cnd schimbarea este necesara. +ar ce nseamna mai exact ncalcarea unui contract8 Dntr#un sens strict, ncalcarea nseamna un esec n a ndeplini termenii unui contract. Dncalcarea unui contract poate lua trei orme) ;ncalcarea involuntara a contractului apare atunci cnd ambele parti sunt capabile si dornice sa#si respecte ntelegerea, dar interpretari divergente ac ca una dintre parti sa actioneze ntr#o maniera care sa contravina ntelegerii si intereselor celuilalt. +oi oameni care nteleg gresit care este ora unei ntlniri, nu si vor respecta ntelegerea de a participa la acea ntlnire. Suspendarea temporara a unui contract apare atunci cnd circumstantele ac imposibil ca una sau ambele parti sa#si ndeplineasca contractul, n ciuda aptului ca doresc sa aca acest lucru. 9n accident de masina l mpiedica pe un angajat sa ajunga la timp la serviciu desi acesta nu doreste sa ntrzie. $'uzul <n respectarea termenilor unui contract apare atunci cnd o parte capabila sa ndeplineasca un contract, re uza sa aca acest lucru. <aspunsurile la ncalcarea contractului iau mai multe orme. <ezultatul inal al ncalcarii contractului psihologic poate i vazut ca ducnd la scaderea loialitatii ata de irma si la cresterea con lictelor. ;anagerii blameaza scaderea loialitatii angajatilor, n timp ce orta de munca nu mai crede n securitatea postului de munca si si pregateste plecarea. Dn ambele cazuri, exista semne ale unei ncalcari a contractului si semne ca cel putin una din parti a esuat n a#si ndeplini partea sa din ntelegere. .xista mai multe tipuri de raspunsuri posibile la ncalcarea contractului si anume) Demisia=renuntarea este deseori ultima solutie la care se apeleaza atunci cnd are loc ncalcarea contractelor psihologice. :cest apt se re era la ncheierea voluntara a relatiei. :ngajatorii pot concedia angajatii a caror per ormanta nu corespunde standardelor !de exemplu ntrzie n mod recvent, absenteaza sau sunt neglijenti la locul de munca" n timp ce angajatii pot renunta la un angajator pe care nu se pot baza sau care nu este de ncredere !care nu o era cursurile de instruire sau promovarile promise". ;area majoritate a persoanelor care renunta la slujbele lor n primii doi ani dupa angajare spun ca angajatorul nu si#a respectat angajamentele luate. Fiind un raspuns att activ ct si destructiv, demisia

2013

10

respectiv renuntarea la un angajat nu este, n nici un caz, singurul raspuns posibil la o ncalcare a contractului. Tacerea este o orma de non#raspuns. ;ani estata ca si loialitate sau ca si evitare, tacerea re lecta dorinta de a ndura sau accepta circumstante ne avorabile n speranta ca s#ar putea mbunatati. Ca raspuns pasiv, constructiv serveste la perpetuarea relatiei existente. #eglijenta pasiva sau distrugerea activa se ntlneste cel mai adesea atunci cnd canalele de comunicare nu exista sau cnd exista, n antecedente, con licte n relatia respectiva. :cest tip de raspuns poate sa se re ere la neglijarea sarcinilor de serviciu venind ast el n detrimentul intereselor organizatiei sau implica comportamente contraproductive active !vandalismul, hotia, sau lenevia la locul de munca sunt exemple de ast el de raspunsuri". :legerea unui sau altuia dintre aceste raspunsuri depinde de diverse circumstante. +e exemplu, un raspuns pasiv poate sa apara daca nu exista canale de comunicare sau moduri stabilite pentru a exprima plngerile sau pentru a comunica ncalcarile de contract. .xprimarea nemultumirilor apare cnd exista o relatie pozitiva, de ncredere sau cnd exista canale de exprimare a acestor nemultumiri. +e asemenea poate sa mai apara si atunci cnd alte persoane apeleaza la exprimarea nemultumirilor sau cnd oamenii cred ca pot in luenta cealalta parte implicata. Concluzionnd, contractul psihologic este un concept subiectiv care in luenteaza convingerile si comportamentele angajatilor la locul de munca. Dnca din aza recrutarii pna n momentul pensionarii sau al demisiei, poate avea un e ect pro und asupra atitudinilor angajatului la locul de munca. Chiar si atunci cnd nentelegerile si dezamagirile indica aptul ca a avut loc o ncalcare a contractului psihologic, ncrederea poate i restaurata daca problemele sunt abordate n mod direct printr#un proces de rezolvare comuna a lor. :st el de actiuni pot ace o relatie care unctioneaza Gasa#si#asaG sa devina o relatie optima demonstrnd preocupare ata de acordurile comune si respect pentru persoanele implicate.

III% PR &$TIR $ P #TRU I#T R8IU

2013

11

-uccesul la interviu este esential pentru angajare. Pentru a avea succes la interviu, trebuie sa tii cont de aptul ca interviurile sunt avantajoase pentru tine pentru ca o era mai multa lexibilitate decat testele. *n plus, poti la interviu sa aduci nota personala, putin umor si o prezenta agreabila care cantaresc oarte mult in decizia de angajare. Ca urmare, trateaza participarea la interviu ca biletul tau castigator. Pregateste#te cu atentie pentru a#ti sporii sansele de succes. :a!ti temele> : la cat poti de multe despre angajator. : la de cand lucreaza in domeniu, ce ace concret, a la cine ii sunt clientii, urnizorii, ultimele modi icari ale ci rei de a aceri, numarul de angajati, etc. Pe scurt $ a la tot ce poti. 1u vei olosi toate in ormatiile dar precis iti va da un plus de siguranta tie, iar ei vor puncta interesul pe care l#ai mani estat. Pregateste!ti un set de intre'ari despre angajator. Cu siguranta o sa ii intrebatEa daca ai intrebari, iar un raspuns negativ cu siguranta insemna ca nu te intereseaza. 1u exagera cu multe intrebari si ii sensibil la atmos era !daca vezi ca se grabesc, atunci spune ca ai observat asta si ca nu o sa pui multe intrebari, dar una#doua e util sa le ai pregatite". Pre erabile sunt intrebarile legate de activitatea pe care urmeaza sa o des asori, despre marimea echipei, despre responsabilitatile pe care le vei avea etc. ;m'rac/!te adecvat. Ca o regula generala in viata, imagineaza#ti cum vor i imbracati cei pe care ii intalnesti si incearca sa te imbraci putin mai bine decat ei. :dica ii mereu cu un pas $ mic $ inaintea celorlalti, dar intotdeauna potrivit cu locul unde mergi. *n cazul acesta, imbraca#te potrivit categoriei pro esionale pe care o tintesti, doar o idee mai bine decat ai zice ca se imbraca majoritatea celor care lucreaza in domeniu. 1u vei merge sa te angajezi la o spalatorie auto imbracat in costum asa cum nu vei merge in jeansi la interviul organizat de o banca. Foloseste bunul simt si la nevoie, consulta#te cu cineva !daca nu ai cu cine, iti stam noi la dispozitieH". $tentie la detalii) daca ploua, ia o carpa cu tine si sterge#ti discret panto ii inainte de a intra in cladire, elmina mirosul de tutun !daca e cazul" si arunca guma inainte de a intra in cladire, vorbeste politicos, multumeste intervievatorului si, neaparat reaminteste#le inainte de plecare interesul tau ata de postul scos la concurs. I8 Reguli de comportament <n cadrul interviului *nterviul prilejuiete un schimb de in ormaii ntre candidat i cel care ace angajrile privind postul ce urmeaz s ie ocupat. *n primul minut de contact
2013

12

a n a, reprezentantul companiei va lua prima decizie. +ecizia se bazeaz pe reacia personal a acestuia vizavi de prezena dumneavoastr. +ac prima impresie este negativ, probabil nu vei reui s obinei o erta, chiar dac dispunei de pregtirea necesar slujbei. Dn iarea general ns trebuie s ie atractiv, adecvat, cuviincioas, sntoas, dinamic i original. 3rebuie s v prezentai ca o persoan calm i sigur pe sine. :ceste lucruri se comunic prin aspectul i limbajul corpului. +ac suntei mulumit de dumneavoastr, mesajul se va transpune n exterior n mod rspicat i limpede. +ac nu suntei mulumit, mesajul va i, de asemenea, recepionat printr#o simpl privire asupra dumneavoastr. Principalele reguli de comportament n cadrul unui interviu sunt) Dmbrcai#v n stil IGconservatorIG. :cordai mare importan interviului eliminnd nepsarea trdat de n iare. 1u ntrziai la interviu, dar nici s nu ajungei cu prea mult timp nainte. 1u ii prea amiliar, dar nici prea rezervat. Fii sigur c tii exact numele pe care le pronunai. Fii politicos cu oricine, toat lumea de acolo conteaz. Fii destins dar pstrai aerul pro esional. 1u mestecai gum, nu umai.... Fii atent la tot ce acei, cum v micai, cum vorbii, cum reacionai. Considerai c toate ntrebrile sunt puse cu bun conduit i rspundei n consecin. :cordai#v o pauz scurt nainte de a rspunde pentru a v aranja ideile. -ecretul unui interviu de succes este simplu) s tii oarte clar ce dorii de la viitorul angajat i s punei ntrebrile IGcorecteIG pentru a a la dac el este omul de care avei nevoie.

2013

13

3oate ntrebrile au o trstur comun) pentru nici una nu exist un rspuns IGsigurIG pe care candidatul s vi#l IGserveascIG avnd convingerea c v d gata. <spunsurile nu pot i catalogate IGcorectIG sau IGincorectIG, pentru c ntrebrile sunt construite ast el nct s dezvluie personalitatea celui n cauz, cu de ectele i calitile sale. (mul potrivit la locul potrivit este o cerin esenial, dar i mai important este compatibilitatea cu echipa din care ace parte i cultura organizaiei. Pregtirea pro esional a angajailor, puterea de adaptare la mediul de lucru, comunicarea n cadrul grupului, sunt aspectele de care depinde buna evoluie a activitii n cadrul companiei dumneavoastr. Per ormana e ectiv n management depinde de posibilitatea de a msura n mod clar progresul pe care#l genereaz deciziile luate. +ac la un interviu de selecie exist riscul de evaluare subiectiv a unor rspunsuri sau comportamente ale candidailor, sistemele complexe de testare creeaz premisele unei analize neprtinitoare. *n plus, candidatul nu poate recurge la micile trucuri de in luenare a evaluatorului. ;anagerii au nevoie de un sistem comprehensiv de evaluare a unui numr mare de candidai sau angajai, capabil s le o ere rspunsuri obiective la ntrebri, prin tehnici de msurare standardizate. *n selecie este oarte important s tii dac anumii candidai au aptitudinile sau competenele cerute de locul de munc respectiv i dac ei se potrivesc cu echipa n care vor lucra. /a el de important este i nelegerea punctelor tari i a celor slabe, ct i a potenialului de dezvoltare al candidailor, pentru a putea con igura un program adecvat de dezvoltare a carierei acestora. -elecia corect diminueaz riscul alegerii unor persoane care nu corespund cerinelor stabilite i, n inal, al pierderii unor importante sume de bani. ( alegere greit nseamn bani pierdui, demotivarea celui angajat, dar i a colegilor lui care nu mai pot lucra aa cum trebuie, ceea ce se re lect n scderea per ormanei. (rice proces de ormare pornete de la selecie. Formarea pro esional este o investiie speci ic n oameni. -pre deosebire de toate celelalte investiii, aceasta pleac odat cu oamenii. -elecia se poate ace att empiric !dup criterii simple, cum ar i vrsta, sexul, gradul i tipul de colarizare, experiena pro esional, starea de sntate, prezena izic etc." ct i prin mijloace pro esionale !utiliznd metode

2013

14

complexe, cum ar i diagnoza psiho#aptitudinal, investigaia mai subtil a motivaiei i aptitudinilor, testele so isticate de cunotine etc.". 1ivelul pn la care are acces un decident n resurse umane este di erit de la caz la caz. *deea seleciei ns trebuie s constituie un obiectiv permanent atunci cnd se pune problema unui proces ormativ. Prin selecie se diminueaz o parte din procentul de risc a erent celor care sunt IGprogramaiIG prin natura lor s prseasc postul ntr#un anumit interval de timp, din motive de neadaptare. :ceste persoane sunt nepotrivite pentru postul vizat, ie prin subnzestrare psiho#aptitudinal !aptitudini absente sau insu icient dezvoltate", ie prin supranzestrare psiho#aptitudinal !aptitudini i trsturi care sunt superioare cerinelor postului". :mbele situaii sunt de nedorit, deoarece reprezint o surs de luctuaie a personalului, ceea ce, din punct de vedere inanciar, nseamn c oamenii pleac n acelai timp cu investiia. :sigurarea unei ct mai bune compatibiliti, n sensul IGomul potrivit la locul potrivitIG, reprezint un el de garantare a creditului. *ntervievarea candidailor pentru o slujb este o problem mai complex dect pare. Pentru a nelege importana acestui lucru pornim de la un exemplu) @9n client intr ntr#un magazin. Jnztorul st pe un scaun i discut cu nite cunoscui. Clientul se aeaz n aa tejghelei i ateapt s ie bgat n seam, dar conversaia se prelungete. Jnztorul nu d nici un semn s i observat c cineva dorete s cumpere ceva' dimpotriv, ntreine dialogul cu prietenii si, punnd ntrebri i ateptnd rspunsurile. Clientul scoate o bancnot de 4C lei i schieaz un gest timid de a ntrerupe discuia i de a spune ce vrea. 1u i se d nici o atenie. .nervat, el bag banii n buzunar i se ndreapt hotrt spre u. :bia atunci vnztorul se dezmeticete i ntreab cu ce i#ar putea i de olos. .ste ns rndul clientului s nu#l bage n seam. Di vede de drum, cutnd un alt magazin unde poate gsi ce#l intereseaz.& :cest exemplu este real. Presupunnd c suntei proprietarul magazinului unde s#a des urat aceast scen i c ai asistat la cele ntmplate, n mod sigur simii o urie cumplit pentru c tocmai ai pierdut nite bani care puteau intra, r cel mai mic e ort, n buzunarul dumneavoastr i acest lucru din vina vnztorului.

2013

15

Cazul nu este singular i problema omului potrivit la locul potrivit se poate extinde la orice alt categorie de angajai, iecare putnd genera situaii jenante, n care dumneavoastr s pierdei clienii i constituie aspecte care a ecteaz grav imaginea irmei dumneavoastr. *mplicit, ele pun sub un mare semn de ntrebare succesul a acerii pe care o des urai. Fiecare angajare ratat v cost timp i bani, iar rul pornete chiar de la intervievarea, n vederea angajrii, a persoanelor doritoare s lucreze la irma dumneavoastr.

8% CUM S$ $8 TI SUCC S 1$ U# I#T R8IU D $#&$4$R 9

*nterviurile pentru angajare pot i extrem de stresante, iar pentru unii candidati, pot reprezenta di erenta intre a primi jobul respectiv sau a i respins. +esi intrebarile sunt adresate pentru a determina tipul de personalitate si nivelul de pregatire al candidatului, raspunsurile ar trebui sa puna accent, intotdeauna, pe bene iciile pe care le puteti aduce irmei respective. *ata cateva lucruri de care trebuie sa tineti seama inainte si in timpul unui interviu, ast el incat sa obtineti rezultatul dorit, anume sa iti angajat) 4. Cautati informatii despre companie. : lati datele importante, cum ar i strategia pe termen lung a companiei, in ormatii despre serviciile sale si memorati#le. +e asemenea, ar trebui sa stiti istoricul irmei respective, care sunt partenerii sai si care sunt concurentii. B. Pregatiti o scurta auto'iografie. :ceasta ar trebui sa cuprinda trei pana la cinci calitati, dar aveti grija ca acestea sa ie relevante pentru companie si pentru
2013

16

postul pe care ar urma sa#l ocupati. +e cele mai multe ori, in timpul unui interviu, veti i rugat sa va descrieti. >% $ntrenati!va pentru intre'arile grele. ;ulte din intrebarile din cadrul unui interviu de angajare sunt similare, prin urmare va puteti GantrenaG pentru a raspunde intr#un mod luent. Printre aceste intrebari se numara) GCare sunt slabiciunile dumneavoastra8G, GCare sunt punctele tari8G si GCum vedeti evolutia dumneavoastra in companie8G. :veti grija ca raspunsurile sa nu ie ortate. K. Un ?loo@? profesional. *mbracati#va business si iti politicosi. *ncercati sa aveti incredere in propria persoana, acest lucru se va re lecta si in modul in care veti i vazut de persoana care e ectueaza interviul. 6. $ratati!va cunostintele. +aca v#ati acut temele, atunci ar trebui sa stiti destul de multe lucruri despre domeniul in care activeaza compania si despre irma in sine. 1u va ie teama sa olositi aceste in ormatii, la momentul protrivit. +e asemenea, adresati intrebari despre viitorul job. 7. Scrisoare de multumire. *nterviul de angajare nu se termina dupa ce iesiti din biroul reprezentantului departamentului de resurse umane. +upa interviu, puteti trimite un e#mail persoanei respective, multumindu#i pentru timpul acordat si exprimandu#va interesul pentru locul de munca pentru care ati ost intervievat.

8I% &R S 1I :$T$1 1$ I#T R8IU1 D $#&$4$R

2013

17

.xista ga e atale, cu care te poti compromite, la interviul unde te prezinti spre angajare. ;eriti sa#ti musti buzele, constatand ca erai bun, dar ai ratat, pentru ca nu te#ai descurcat la o simpla conversatie. Fireste, nu exista reguli per ecte despre ce trebuie sa aci, dar merita sa stii ce nu trebuie sa aci si sa eviti capcanele interlocutorului ) +% 8or'esti prea mult /a interviu, nu esti la tai as. *nterlocutorul stie precis ce vrea sa intrebe si asteapta la aceasta raspunsurile tale precise. +aca el asteapta sa#i raspunzi 4CCL la intrebare si tu ii raspunzi 44CL, adaugand amanunte de care nu#i pasa, va deduce ca, ajuns la job, te vei lansa in lucruri tot neinteresante pentru companie. 1u incerca sa raspunzi la intrebare, laudandu#te. Cand il vor interesa meritele tale, te va intreba el. -copul interviului nu este sa dai alte in ormatii decat cele din CJ, ci sa aci o demonstratie despre elul cum stii # sau nu stii # sa vorbesti. .% #u!ti cunosti valoarea de piata +aca nu cunosti evantaiul exact al salariilor in domeniul tau, mai bine sa nu te duci la interviu. :ngajatorul nu#ti va o eri salariul in unctie de in ormatiile tale, dar te poate tatona) daca nici in acest domeniu n#ai stiut sa ii documentat, cum vei stii in tematica pentru care te angajeaza el8 9na din capcane este intrebarea daca ai ost satis acut de salariul avut anterior.

2013

18

/a un raspuns a irmativ, iti va da putin. /a unul negativ, te va categorisi ca nemultumit. <aspunsul inteligent suna cam asa) Gnu m#a preocupat salariul, cat timp m#a pasionat ceea ce ac, cand ma angajez, sunt atent la salariu, dar cand lucrez, ma preocupa satis actia de a da rezultateG. -% 8or'esti neintre'at :ceasta este cea mai recventa greseala a intervievatilor si se poate mani esta pe trei paliere, respectiv in trei momente ale interviului) # *ncepi primul conversatia, incercand sa explici o omisiune sau o neclaritate din CJ. -indromul de lecareala ace impresie proasta. :steapta sa ii intrebat, chiar daca interviul a demarat cu tacerea. # Pe parcurs, raspunzand la intrebare, iti aduci aminte de ceva colateral si vorbesti in plus. :sta merge intre prieteni, la o bere, nu la interviu. # Cand sa pleci, te intorci, precum Colombo, sa#i servesti punctul tau tare anume pregatit. 1u va i un punct tare. Ja i un autogol. *% 1asi sa se o'serve ca esti ?pe dinafara? /a interviu, nu dai examen, ca la acultate. 3rebuie insa sa stii totul despre compania la care candidezi, despre concurentii ei, produsele, urnizorii, a acerile. 3oate le poti a la usor de pe *nternet. +aca nu poti, te#ai si inscris cu o bila neagra. :tentie la capcane) iti poate pica o intrebare din pro ilul companiei, unde angajatorul este as, iar tu cam pe dina ara. 3e dai pampalau daca spui ca nu stii. 9n raspuns abil este de genul Gam vazut pe *nternet cutare, dar sunt convins ca, intre timp, s#au produs evolutii si, desigur, ele nu sunt inca acute publice. 0% $i trac si pierzi ideea principala. Cu tracul se lupta greu, dar, ca sa nu#ti pierzi ideea, trebuie s#o ai pe ea, si numai pe ea, in minte. ;arele actor britanic /aurence (livier declara unui ziarist) GMeniul actorului consta in arta de a#si pronunta raza, ara sa aiba in minte nimic altceva, decat numai acea raza, pe care o pronuntaG 1u#ti pierzi ideea, daca nu#ti umbla mintea la ce mai urmeaza, sau la ce poate nu va mai urma niciodata, daca interlocutorul se satura sa mai intrebe.
2013

19

)% $i o pata neagra in C8 si te o'sedeaza % GPata neagraG nu#i o greseala. Mresit este sa ii obsedat, dupa cum tot gresit este sa contezi ca interlocutorul n#o va observa. *ntelept este sa stii ca o va remarca, te va intreba si sa ii bine pregatit cu raspunsul. +aca, de exemplu, se mira cum de n#ai lucrat nicaieri timp de un an, ar i netactic sa spui ca n#ai gasit de lucru, ine icace sa spui ca te#au incurcat problemele din amilie !care s#ar putea sa te mai incurce in viitor" si ar i groaznic sa dai din umeri. +ar poti pretinde ca ai incercat o a acere !trebuie sa ai bine construite detaliile a acerii, te poate intreba", ca ai ost gata s#o pornesti, dar n#ai mai obtinut locatia dorita, ti s#a acut teama sa mai ceri creditul la care te#ai gandit sau sa dai vina pe criza, care iti compromite tot studiul de ezabilitate elaborat. 5% Intarziati +aca nu ajungeti la timp pentru interviu, de ce ar avea cineva incredere in dvs. ca veti veni la timp la serviciuEsedinte etc, odata ce veti i angajat8 7% 8eniti cu un prieten Jeniti singur. +aca un prieten sau ruda va duce cu masina, odata ajunsi multumiti#i si spuneti#i ca va vedeti mai tarziu. A% #u veniti deloc 9n recrutor poate nu va tine minte toate numele dintr#o lista de CJ#uri, dar sigur va tine minte numele persoanei care nu a venit deloc la interviu. -i nu se stie niciodata unde va veti mai putea intalni. +B% :umati +aca sunteti umator, nu aprindeti o tigara inaintea interviului. -i evitati mancaruri ce va pot dezavantaja, cum ar i usturoiul sau ceapa. *ntr#un birou mic acestea pot i atale. ++% Dati mana de parca sunteti mort 1u, nu trebuie sa ii zdrobiti mana angajatorului, dar trebuie sa va dezvoltati o strangere de mana erma, de pro esionist. -i nu aceti di erente intre sexe. Chiar daca dati mana cu o emeie, o strangere de mana jalnica nu va va ajuta sa iti angajat.
2013

20

+.% 8or'iti prea putin Frica de a vorbi prea mult nu trebuie sa va retina de la a vorbi indeajuns. Chiar daca nu sunteti un vorbaret natural, trebuie sa puneti o serie de intrebari pertinente si sa incercati sa discutati cu angajatorul intr#o maniera pro esionista. +-% Sunteti prea familiar cu intervievatorul 9n interviu este ca o sedinta si iecare participant la o sedinta vrea sa se tina de agenda. 1u interpretati prietenia din vocea intervievatorului ca o invitatie la a discuta in ormatii personale. +*% 8a purtati ca un ?!ist? Cuvintele sau expresiile de rasist, extremist sau sexist va vor ajuta !ca nimic altceva" sa ratati un interviu. +0% 8or'iti la mo'il :proape ca nu exista situatie in care sa nu puteti sa va inchideti mobilul pentru >C de minute. +aca totusi e o ast el de situatie, mai bine reprogramati#va interviul. +)% vitati contactul vizual : privi in ochi implica contact si sinceritate. Chiar daca sunteti timid, trebuie sa aceti si sa mentineti contactul vizual intr#un interviu, alt el riscati ca recrutorul sa va evalueze ca evaziv si nesigur.

+5% 8a purtati arogant sau prea increzator Companiile isi doresc oameni Gde echipaG, nu persoane egocentrice care nu accepta critica sau nu pot lucra cu colegii. +7% Sunteti disperat *ndi erent cat de mult va doriti un job, niciodata nu lasati asta sa se vada. Concentrati#va spre a va arata entuziasmul cu privire la companie si increderea in capacitatea dvs. de a ace o munca de calitate. +A% Minciunile

2013

21

+aca mintiti un angajator cu privire la pregatirea sau cali icarea dvs. poate veti i angajat. +ar veti i dat a ara imediat ce minciunile sunt descoperite. .B% Barfiti fostul loc de munca Chiar daca ati lucrat pentru Jlad 3epes e mai bine sa nu povestiti situatii neplacute din osta activitate. ;ai bine concentrati#va pe realizarile si responsabilitatile avute. .+% Criticati firma sau unul dintre angajatii ei *ndi erent despre ce probleme sau scandaluri ati citit in presa sau ati auzit la televizor, nu discutati despre ele. +aca sunteti intrebat sau rugat sa le comentati iti diplomat si o eriti raspunsuri orientate spre solutii si nu judecati.

..% Puneti intre'ari care se concentreaza doar pe distractie 1u va petreceti tot timpul cu intrebari despre vacanta, zile libere, bonusuri si structura companiei.

2013

22

Relatia dintre potential angajat si angajator se construieste pe prima impresieC

1a un interviu este foarte importanta tinuta si lim'ajul trupuluiC

Comportamentul si reactiile in fata angajatorului tre'uie sa fie controlate si decenteC

Sa fim motivati si informatiC Sa fim sinceriC

2013

23

8II BIB1I"&R$:I

http)EENNN.recrutam.roEs aturiEinterviul#de#angajareEComportamentul# non#verbal#impresionarea#angajatorului.html

http)EENNN.recrutam.roEs aturiEinterviul#de#angajare.html http)EENNN.scritube.comEsociologieEresurse#umaneE<elatia# angajatangajator4>>77.php

http)EENNN.modelde.roE+repturileOsiOobligatiileOprivindOrelatiileOdeOm uncaOdintreOangajatorOsiOsalariat#pK#BB=47#4#4.html

http)EENNN.bestresource.roEeditorialEcitesteE=C5Eresponsabilitatea#in# procesul#de#angajare

2013

24

http)EENNN. ormare#continua.roEindex.phpEarticole#si#editorialeE?># pregatirea#pentru#interviu

2013