Sunteți pe pagina 1din 36

Proiect de diplom

CAPITOLUL 5
STABILIREA DIAGRAMEI FLUX A TRASEULUI TEH OLOGIC Pentru a putea proiecta procesul ecotehnologic cu toate datele necesare este utila cunoasterea mai intai a traseului tehnologic corespunzator procesului ce se vrea realizat. O schema de principiu pentru o diagrams flux a procesului tehnologic de realizare a unui produs se prezinta in fig1.. Pentru a putea calcula coeficientul de poluare, pentru a determina gradul optim de reducerea poluarii si pentru a putea intocmi traseul ecotehnologie trebuie cunoscute etapele si momentele in care se produce impactul de mediu. Acestea vor fi marcate cu un asterisc (*) in toate schemele folosite in continuare. Principalele etape in proiectarea procesului tehnologic sunt 1. Stabilirea rolului functional al produsului !unoasterea rolului functional al piesei este prima etapa in proiectarea oricarui process tehnologic de realizare a piesei respective. "olul functional al piesei este dat de rolul functional al fiecarei suprafete ce delimiteaza piesa in spatiu. Atunci cand nu ,se cunoaste ansamblul din care face parte piesa, determinarea rolului functional al piesei se face folosind metoda de analiza morfofunctionala a suprafetelor (#h. Amza, $ehnologia %aterialelor, vol.1, &ditura $ehnica, 1''', pag. ()). *n cazul piesei date se rezolva urmatoarele etape ! de"comp#$ere% pie"ei i$ "#pr%&etele cele m%i "imple ce o delimite%'% i$ spatiu (plane, cilindrice, conice, evolventice, elicoidale etc). ! $ot%re% t#t#ror "#pr%&etelor ce( delimite%'% pie"% i$ "p%ti#. *n cazul piesei date s+a facut descompunerea si notarea suprafetelor , ! %$%li'%re% &iec%rei "#pr%&ete ce m%r)i$e"te pie"% i$ "p%ti#. -e face o analiza a fiecarei suprafete din urmatoarele puncte de vedere forma geometrica a suprafe.ei, dimensiunile de gabarit, precizia dimensionala, precizia de forma, precizia de pozitie rugozitatea si unele caracteristici functionale sau de exploatare trecute pe desenul de executie. ! "t%*ilire% rol#l#i &#$ctio$%l po"i*il %l pie"ei+ -e face in urma analizei de corelatie a diferitelor tipuri de suprafete obtinute in graful suprafete+caracteristici, ALEGEREA MATERIALULUI OPTIM PE TRU CO FECFIO AREA PRODUSULUI !alitatea materialului folosit la realizarea piesei, impreuna cu conceptia de proiectare si tehnologia de fabricate, determina nivelul performantelor tehnico+economice pe care piesa le poate atinge. Alegerea unui material optim pentru piesa este o problema deosebit de complexa ce trebuie rezolvata de proiectant. *n situatia in care tehnologul este si proiectant problema se rezolva alegand/ acel material care indeplineste cerintele minime de rezistenta si durabilitate ale piesei in conditiile unui pret de cost minim si a unei fiabilitati sporite. 0e obicei, se mizeaza pe experienta proiectantului si pentru o alegere rapida a materialului se pleaca de la cateva date referitoare la solicitarile din timpul exploatarii, conditiile de exploatare (temperature, viteza, presiunea, mediul de lucru, etc.) clasa din care face parte piesa si conditiile de executie. Abordarea problemei in aces mod este neeconomica deoarece nu sunt valorificate corespunzator toate caracteristicile materialelor. 0e aceea, pentru a valorifica la maximum intregul ansamblu de proprietati functionale, tehnologice, si econimice, in conditiile concrete de realizare a piesei, se foloseste metoda de analiza a valorilor optime., Principalele etape ce trebuiesc parcurse sunt urmatoarele 1

Proiect de diplom ! "t%*ilire% rol#l#i &#$ctio$%l %l pie"ei "i % co$ditiilor eco$omice de &#$ctio$%re %le %ce"tei%+ -labilirea rolului functional al, piese si a conditiilor economice de functionare ale acesteia se face folosind metoda de analiza morfofunctionala a suprafetelor. ! determi$%re% "i "t%*ilire% &%ctorilor %$%litici %i pro*lemei %le)erii m%teri%l#l#i optim 0eterminarea si stabilirea factonlor, analitici ai problemei alegerii materialului optim se face luand in considerare intregul ansamblu de proprietati functionale (fizice, chirnice, mecanice, electrice, magnetice, optice, nucleare, si estetice), proprietatile tebnologice (turnabilitatea, deformabilitatea, uzinabilitatea, sudabilitatea si calibilitatea) , proprietati economice (pretul de cost, consumul de energie, de materie prima,etc). ! de"comp#$ere% &%ctorilor %$%litici i$ eleme$te prim%re+ *n cazul flansei prezentata in figura 1 se iau in considerare cel putin proprietatiile conductibilitate termica, temperature de topire, duritatea, rezistenta la coroziune, elasticitatea, plasticitatea, tenacitatea, rezistenta la rupere, duritatea si rezistenta la oboseala. 0e asemenea, se iau in considerare cel putin turnabilitatea, deformabilitatea, uzinabilitatea, calibilitatea, sudabilitatea si preful de cost. $ofi factorii primari luafi in considerare sunt prezentati in graful 1materiale + proprietati1 din tabelul1, ! %preciere% c%$tir%ti,% % &%ctorilor %$%litici Aprecierea cantitativa a factorilor analitici se face folosind un anumit sistem de notare, in functie de valoarea fiecarei proprietati 2, acordand nota t2. -e alege sistemul de notare ce acorda note de la 1 la 3 cu indicatiile din tabelul 1, ! "t%*ilire% po$derii import%$tei &iec%r#i &%ctor prim%r -tabilirea ponderii importantei fiecarui factor primar se face in functie de rezultatele obtinute la paragrafele precedente, acordand fiecarei nota 2, o pondere d2. *n stabilirea ponderii importantei fiecarui factor trebuie avuta in vedere respectarea condifiei 41,) *n care m reprezinta numarul de factori primari luati in considerare. &vident, in cazul carcasei analizate se accepta ponderea cea mai mare pentru pretul de cost (d12 = ),3)), urmand apoi duritatea (d5 4 ),1) . Pentru proprietatile tehnologice se acorda aceeasi pondere deoarece este important sa se poata obtina piesa economic prin oricare din procedeele tehnologice clasice(d64d74d'4d114),1). ! %le)ere% "ol#tiei optime l% mome$t#l d%t+ Alegerea solutiei optime la momentul dat se face aplicand criterilul 4max *n urma aplicarii acestui criteriu a rezultat ca piesa luata in studiu este recomandabil sa fie confecfionata din font8 tip 9c :(). %aterialul din care se confectioneaza produsul este elementul cel mai important din punct de vedere al impactului asupra mediului deoarece elaborarea materialului este et apa cea mai
poluanta din traseul tehnologic al unui produs. 0e aceea, pentru a face posibila calcularea coeficientului de poluare introdus de aceasta etapa trebuie tinut cont de mai multe cunostinte. *n general, pentru obtinerea unui material se porneste de la minereul corespunzator care mai intai se supune unor operatii de

ca inafara de prima si ultima etapa de preparare, toate celelalte etape au un impact foarte mare asupra mediului. -e calculeaza apoi coeficientul de poluare la preparare !pp, cu relatia
preparare.. -e vede asadar

!pp 4 ;tp * ;com 4 (;pa < ;pl < ;ps) ;com =t emisii> (1) in care ;com este cantitatea de minereu concentrat obtinut prin preparare din minereu primar, ;pa + cantitatea de materiale ce polueaza atmosfera, ;pl + cantitatea de material ce polueaza apa, ;ps + cantitatea de materiale ce polueaza solul, ;tp + cantitatea totala de substanta poluanta, ;pa, ;pl si ;ps se exprima in tone emisii?tona de minereu preparat. *n cazul produsului @caseta rulment cu roleA, numarul total de piese este ())) de bucati. mpiese41),B 2g mpise total4 1),B C()))4 (3))) 2g4 (3 tone Analiza Primirea *Executie semifabricat

Proiect de diplom

*Curatire

Receptie semifabricat

Produs

*Prelucrari *Rebut nerecuperabil *Deseu

*Controlul produsului

*Inspectii si

*Reciclare *Echipamente de manipulare, ambalare si livrare

*Manipulare, depozitare ambalare, livrare

* ervice in

Acelasi rol functional

Casare

*Reconditionare

*Reutilizare

* coatere din uz

*Deseu
9igura 1 0iagrama flux a procesului tehnologic de realizare a unei @carcaseA

STABILIREA ETAPELOR I CARE APARE IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI SI A TIPULUI DE POLUARE Poluarea solului -olul este un amestec de materie din plante, minerale si animale care se formeaza intr+un proces foarte lung, poate dura mii de ani. &l este necesar pentru cresterea ma.oritatii plantelor si esential pentru toata productia agricola. Poluarea solului este acumularea de compusi chimici toxici, saruri, patogeni (organisme care provoaca boli), sau materiale radioactive care pot afecta viata plantelor si animalelor. *n orice ecosistem care cuprinde si solul (abiotic), solul are : functii esentiale depozitar si furnizor de elemente nutritive si apa, si recipient si transformator de reziduri si deseuri, deci avand rolul de reglator al ecosistemului si de purificator al mediului incon.urator. 3

Proiect de diplom Odata distrus, el nu se mai reface pentru ca nu se pot reproduce conditiile si istoria formarii lui formandu+se totusi un corp cu functii analogice. Prin utilizarea lui rationala el nu se epuizeaza ci este prote.at si isi sporeste fertilitatea. -olul poate fi poluat + direct prin deversari de deseuri pe terenuri urbane sau rurale, sau din ingrasaminte si pesticide aruncate pe terenurile agricole , + indirect, prin depunerea agentilor poluanti e.ectati initial in atmosfera, apa ploilor contaminate cu agenti poluanti @spalatiA din atmosfera contaminata, transportul agentilor poluanti de catre vant de pe un loc pe altul. -ubsolul constituie depozitul si sursa marii ma.oritati de materii prime minerale si hidrocarburi, deci materiile prime pentru ramurile industriale si cu rol deosebit in cadrul economiei oricarei tari. !onstituirea depozitelor subterane de deseuri industriale si uneori de deseuri radioactive, precum si testele si experimentele nucleare, sunt alte forme sub care se manifesta in lumea actuala fenomenul de poluare a subsolului terestru. Poluarea apei &senta vietii pe $erra este apa, care continua sa aiba si astazi un rol primordial si preponderent pentru mentinerea vietii, fiind prin aceasta indispensabila si avand o valoare intrinseca, inestimabila in bani. !ererea de apa potabila este in crestere continua cat timp populatia globului creste. 0in anul 1'5: pana in anul 1'') preluarea apei potabile din rauri, lacuri, rezervoare si alte surse a crescut de patru ori. Poluantii aflati in ape sub forma de suspensii sau solutii multicomponente se pot incadra in urmatoarele categorii mai importante + substante organice, reziduri biologice, + substante anorganice, + substante radioactive, + produse petroliere, + microorganisme patogene, + ape fierbinti. Poluarea apei freatice afecteaza extrem de grav resursele de apa potabila a comunitatilor care se aprovizioneaza din aceste resurse.
$abelul 1. -ituatia privind principalele surse de poluare a apelor din "omania *ndicatori de calitate !oncentractie !oncentratie !oncentratie !auzele poluarii avizati avizata (mg?l) medie masurata maxima masurata (mg?l) (mg?l) . / 0 5 !DO( 1( 6:.7 6:.7 +deficiente constructive tratare biologica, -uspensii :( 57 57 !O+%n :( 6' 6' +statie subdimensionata, "eziduu fix 1:)) B'( B'( E:-<sulfuri ).1 1.( 1.( +functionare &xtractibile ( 1: 1: defectuoasa a retelei 9enoli ).): ).))31 ).))31 canalizare P tot. ).1 3.)(B 3.)(B Azotati 3( :.:B :.:B Azotiti 3 ).11B ).11B Amoniu 3 36.5' 36.5' !ianuri ).)1 ).)1)7 ).)1)7 PE B.(+7.( 6.B 6.B

la

de

Folumul apelor uzate industriale este, in general, cu 6)G mai mare decat al apelor mena.ere orasenesti, iar incarcarea si nocivitatea lor este cu mult mai mare. *n prezent, @paletaA de poluanti s+a diversificat enorm, ca o consecinta a cresterii industriale spectaculoase din ultimele decenii. 5

Proiect de diplom Apele uzate din industria miniera si metalurgica contin in special poluanti anorganici , toxici, dizolvati sau in stare de suspensie. Poluarea aerului !ontaminarea umana a atmosferei Pamantului poate lua multe forme si a existat de cand oamenii au inceput sa utilizeze focul pentru agricultura, incalzire si gatitul alimentelor. *n timpul "evolutiei *ndustriale (sec.HF*** si H*H), poluarea aerului a devenit o problema ma.ora. Atmosfera reprezinta invelisul gazos al pamantului, care se intinde de la sol si pana la inaltmimi de peste 3))) de 2m. -e poate imparti conventional in ( straturi $roposfera (sol +16 2m), statosfera (165) 2m), mezosfera (5)7) 2m), ionosfera (7)1 ))) 2m) si exosfera (1)))3))) 2m) , acest invelis este alcatuit din aer, amestec mecanic de gaze si vapori de apa, cristale de gheata, praf , impuritati etc.!a element al mediului , atmosfera are o importanta deosebita, fiind indispensabila pentru viata florei, faunei si a fiintei umane. Poluarea urbana a aerului este cunoscuta sub denumirea de smog. -mogul este in general un amestec de monoxid de carbon si compusi organici din combustia incompleta a combustibililor fosili cum ar fi carbunii si de dioxid de sulf de la impuritatile din combustibili. *n timp ce smogul reactioneaza cu oxigenul, acizii organici si sulfurici se condenseaza sub forma de picaturi, intetind ceata. Pana in secolul HH smogul devenise de.a un pericol ma.or pentru sanatate. -ubstantele poluante din atmosfera sunt substante gazoase, lichide sau solide, care le modifica compozitia. #azele sunt substante care, in conditii normale (temperatura locala, presiune 1)13 hPa) sunt in stare gazoasa, lichefiindu+se la temperatura .oasa (condensare), de ex. !O:, -O:, ozonul.Faporii sunt gaze care se condenseaza in conditii normale, de ex. vaporii de apa. !eata, fumul, praful sunt particule foarte fine de materii (aerosol) de un diametru de ),))1+1)) um. #azele sunt substante care, in conditii normale (temperatura locala, presiune 1)13 hPa) sunt in stare gazoasa, lichefiindu+se la temperatura .oasa (condensare), de ex. !O:, -O:, ozonul. Faporii sunt gaze care se condenseaza in conditii normale, de ex. vaporii de apa. !eata, fumul, praful sunt particule foarte fine de materii (aerosol) de un diametru de ),))1+1)) um. !eata este formata din picaturi de marime variabila. 9umul este un amestec de particule solide si coloidale cu picaturi lichide. Praful provine din diviziunea materiei fine in particule aproape coloidale de 1)+1)) nm. &misiile sunt substante eliberate in atmosfera de catre uzine. Aceste substante se raspandesc pretutindeni, cazand din nou sub forma de particule si mai fine decat poluarea atmosferica masurabila in locurile de emisie. Coeficientul general de poluare, pentru Romania, are valoare subunitara si anume = 0, !"# 1.Curatire semifabricat !uratirea semifabricatului din materialul OI! 5( se face prin debavurare pe matrite de debavurat.-e elimina excesul de material prin aschiere.Pelicula de strat ars se indeparteaza cu perii. !uratirea,decaparea,degresarea sunt etape foarte importante in proiectarea si realizarea oricaror produse deoarece inainte de oricare operatie tehnologica pretentioasa trebuie executata curatirea,decaparea si degresarea suprafetelor.-unt foarte multe situatii cand curatirea se face prin diferite metode clasice manuale (ciocaniri,spacluiri),mecanizate (pic2+hammer,peri de sarma,sablare+alicare), speciale (curatirea chimica,alectrochimica,prin vibrare,cu plasma,cu laser,ultrasunete,flacara si metal abraziv,termica,electrochimica,cu .et de apa, cu flacari, etc.). 9iecare dintre aceste metode are un impact mai mare sau mai mica supra mediului,in functie de metodele folosite si de operatiile tehnologice viitoare,pentru ca exista o mare diferenta intre curatirea suprafetelor in vederea sudarii si curatirea suprafetelor in vederea acoperirilor de (

Proiect de diplom protectie,sau intre curatirea suprafetlor pieselor turnate dupa dezbatere si curatirea suprafetelor instrumentelor medicale. *n cazul piesei @carcas8A curatirea se face cu urmatorii compusi chimici $entru apa% !l4),))))): 2g !E 5 4),3 2g !O : 4),:65 2g -O 5 4),)))5 2g -O4),))))1 2g $otal4),(6551: 2g emisii substante poluante $entru aer% J%FO!4:)) g?t4),: 2g $oluen4),55 2g?t 0icloretan4),BB 2g?t $entru sol% +compusi sintetici anioni activi biodegradabili4),))))3 2g =tone emisii> unde ;ptc este cantitatea totala de substanta poluanta ce apare in operatia de curatire, decapare degresare, ;pca K cantitatea de substanta poluanta a apei ce apare in operatia de curatire, decapare degresare, ;pcs K cantitatea de substanta poluanta a solului ce apare in operatia de curatire, decapare degresare, %u K masa utila a semifabricatului sau a piesei + semifabricat Astfel in urma datelor culese din bibliografia de specialitate am descoperit ca la degresarea metalelor cu E!l vom avea !pcd 4 ;ptc & u 41,76555 1),B =1',7B')7 2g?t

2.Aprovizionare materii prime $ransportul se realizeaza cu vehicule de mare tona.. !ompusii chimici ai benzinei produce poluarea aerului !d4),)))1 2g?t , !O4',( 2g?t , JE 3 4),)))( 2g?t, Jox41,3( 2g?t. $otal 41),7()B 2g?t emisii. !pta41),7()B 1),B =11(,)1B3B 2g?t emisii. 3.Controlul produsului neconform !ontrolul produselor presupune dcterminarea prin inspectare?testare a anumitor caracteristici si performante ale umui produs (analiza, masurane) compararea lor cu niste

specificatii te'nice si te'nologice, care au fost prescrise pentru acel produs (comparare), clasificarea sau sortarea produselor pe clase de calitate (decizie) si stabilirea unor actiuni corective sau preventive (concluzii). Specificatiile pot fi impuse prin clauze contractuale de catre beneficiar, norme interne ale firmei, norme de ramura industriala, norme ale
organismelor de certificare produse, standarde, legislatia nationala sau internationala.

Piesa @carcas8A a fost controlata nedistructiv cu lichide penetrante. !ontrol cu lichide penetrante
$abelul :.$enetrant fluorescent, lavabil cu apa sau solvent

Proiect de diplom De$#mire Pre'e$t%re Sol,e$t L0+!hec2 +()) ml, spraN, L0+!hec2 P"+1 9MP+1 + 1) l, canistra, sau apa 9luorescent + :)) l, butoi. !ompozitie *ngredient corozive O halogen (9 < !l) P:) ppm (ppm+parti pe milion) O -ulf P1) ppm !lasa de poluare a apei :
$abelul 3.(egresant

De,elop%$t L0+!hec2 -0+1 sau L0+!hec2 00+1

orme 0*J (5.1(: '')5

De$#mire Pre'e$t%re L0+!hec2 P"+1 +()) ml, spraN, pe baza de + 1) l, canistra, solvent(benzina)

Utili'%re orme !uratare prealabila &J *-O 35(: si indepartare 0*J (5.1(: penetrant ''):

!ompozitie *ngredient corozive O halogen (9 < !l) P7 ppm (ppm+parti pe milion) O -ulf P' ppm !lasa de poluare a apei :
$abelul 5.(evelopant

De$#mire Pre'e$t%re L0+!hec2 -0+1 +()) ml, spraN, 0evelopant umed pe + 1) l, canistra, baza de solvent + :)) l, butoi.

Utili'%re orme Pentru toate &J *-O 35(: lichidele penetrante 0*J (5.1(: '')3

!ompozitie *ngredient corozive O halogen (9 < !l) P1( ppm (ppm+parti pe milion) O -ulf P' ppm !lasa de poluare a apei : $entru aer% L : !r : O 6 4),))))B5 2g?t $entru apa% L : !r : O 6 4),))))B5 2g?t 94),))))(( 2g?t !l4),))))(( 2g?t -4),1B)7 2g?t Penetrant fluorescent4),3( 2g?t -olvent4),6 2g?t ;pca 41,:1)' 2g emisii. $entru sol% L : !r : O 6 4),))))B5 2g 94),))))(( 2g, !l4),))))(( 2g, -4),1B)7 2g, ;pcs41,B)7165 2g emisii.

Proiect de diplom !pcd s4:,71' 1),B = :',7715 2g emisii 4.Reparare,reconditionare -unt operatii tehnologice care apar in general dupa scoaterea din uz a produsului(casarea produsului)dupa un anumit numar de ore de functionare in regim normal (cazul reparatiilor curente sau reparatiilor capitale sau un anumit numar de ore functionale la parametrii necorespunzatori). *n general reparatiile presupun un anumit proces tehologic ,folosirea unor echipamente specializate si a unor materiale corespunzatoare astfel ca,impactul asupra mediului este mai mare sau mai mic in functie de natura operatiilor si mai ales de produsul care se repara. Procesul tehnologic de reparare cuprinde totalitatea lucrarilor si operatiilor care se executa pentru repararea unui echipament sau instalatie si anume +pregatirea de fabricatie, +producerea anticipata a pieselor de schimb, +aducerea instalatiei in sectia de reparati, +demontarea instalatiei,a ansamblelor si a subansamblelor,cu marcarea ordinii demontarii acestora, +curatirea,decaparea,degresarea pieselor demontate, +inspectarea pieselor demontate si constatarea defectelor, +sortarea pieselor, +stabilirea dimensiunilor peiselor care se reconditioneaza si a celor care se executa din nou tinand seama de eliminarea sau compensarea uzurii, +executarea pieselor, +a.ustarea si montarea pieselor pe subansamble, +reglarea pieselor si subansamblelor pe instalatie, +vopsirea instalatiei, +roda.ul instalatiei, +tesatrea instalatiei in vederea receptiei, +transportul si insatalarea instalatiei, +repunerea in functiune, +receptia la beneficiar. "econditionarea unui produs se face fie pentru a indeplini acelasi rol functional sau pentru un alt rol functional. Pentru fiecare tip de instalatie sau masina si tip de reparatie in parte se stabileste cate un tehnologic tip, proces tehnologic ce are un impact asupra mediului aproape la fel ca cel de fabricate. "eparatia inseamna o refabricatie in productie individuala chiar daca productia a

fost o productie de serie mare sau de masa. "econditionarea se face de regula prin procedee care conduc la remedierea defectelor, putand fi chiar parte a proceselor de fabricatie. *n general, tehnologiile de remediere a defectelor se pot aplica si pentru reconditionarea pieselor. !ompensarea uzurii face parte dintre tehnologiile specifice reconditionarii. !ompensarea se face prin introducerea unor piese suplimentare (bucse pentru aleza.e, respectiv mansoane + pentru arbori, saibe, spire de arc, placute etc.) asamblarea acestora facandu+se prin presare la cald sau la rece (fretare).
$abelul (.)imitele te'nologice ale unor procedee de reconditionare% Procedeul de depunere Productivitate =2g?h> 0uritatea stratului Qniformitatea depus =daJ?mm:> stratului depus =mm> -udarea cu flacara ),7+1 3))+5)) ),(+: Aplicabilitatea la o uzura deR =mm> P3

Proiect de diplom
-udarea cu arc cu electrozi inveliti -udarea cu arc cu electrozi de grafit -udarea %*# -udarea M*# -udarea %A# -udarea sub flux -udarea cu plasma -udarea cu electrod banda Pulverizarea termica !romarea dura 1+3 ),7+1 7 :,(+3,( 1,6+7 1)+5) 3,1( 3 :+15 ),)5 3))+5)) B))+7)) 5))+B)) 5:)+(3) 16)+()) 3()+()) 3B)+B() 5))+B)) :7)+B)) 5))+1:)) 1+: ),(+1,( ),(+1,( ),(+1,( ),(+1,( ),(+: ),1+1 ),)( ),(+1 ),( PB P:,( PB P3 PB S),( ),( P),( S),B P),3

5. nspectie si incercari !ontrolul nu constituie in sine un proces care sa adauge plus+valoare produsului controlat, el este menit sa ateste fie buna desfasurare a proceselor de fabricatie, fie

conformitatea unui produs cu specificatiile sale.


"ezultatele controlului pot influenta deciziile manageriale, tehnologice, constructive de conceptie, de execute, de exploatare si de mentenanta, controlul constituind o bucla de feed+ bac2. 0in punct de vedere economic, controlul constituie un timp de lucru neproductiv, care

creste cbeiuiielile de fabricatie. -ub acest aspect, controlul trebuie limitat la un strict absolute necesar. !ontrolul produselor presupune dcterminarea prin inspectare?testare a anumitor caracteristici si performante ale umui produs (analiza, masurane) compararea lor cu niste specificatii te'nice si te'nologice, care au fost prescrise pentru acel produs (comparare), clasificarea sau sortarea produselor pe clase de calitate (decizie) si stabilirea unor actiuni corective sau preventive (concluzii).
-pecificatiile pot fi impuse prin clauze contractuale de catre beneficiar, norme interne ale firmei, norme de ramura industriala, norme ale organismelor de certificare produse, standarde, legislatia nationala sau internationala. Iichide penetrante !ompozitie *ngredient corozive + halogen (9 < !l) P1( ppm (ppm+parti pe milion) + -ulf P' ppm !lasa de poluare a apei : $entru aer% L : !r : O 6 4),))))B5 2g $entru apa% L : !r : O 6 4),))))B5 2g 94),))))(( 2g, !l4),))))(( 2g, -4),1B)7 2g, ;pca 4),1B)':7 2g emisii. $entru sol% L : !r : O 6 4),))))B5 2g 94),))))(( 2g, !l4),))))(( 2g, -4),1B)7 2g, ;pcs41,B)7165 2g emisii. '

Proiect de diplom

!pcd s4),3:1 1),B =3,51111 2g emisii !."anipulare, depozitare, ambalare, livrare $entru aer% Pentru livrare se folosesc vehicole de mare tona. care au consum de benzina. Poluantii benzinei !E 5 4),))( 2g !O4),)53 2g !O : 41,( 2g %aterii &nergie Apa 0iverse J :prime O4),)': 2g Apa 9ier vechi !onbustibil JE 3 4),135 2g &lectrozi de demineralizata gazos J%FO!4),)1( 2g grafit JOH4),)56 2g Far -O : 4),:3: 2g &lectricitate Apa de proces Aditivi de aliere Ia depozitarea in spatiile special amena.ate ca factor poluant este praful. !arbune Pulbere de praf4),)1 2gPacura Oxigen $otal4:,)67 2g emisii Durete de fier $entru sol% Adaosuri Pentru ambalarea produselor se folosesc cutii de carton(celuloza). !arbune Produsii poluanti din carton sunt #aze inerte !O4),))))( 2g !O : 4),( 2g JOH4),))):( 2g. $otal4 ),()):(2g emisii ; pct 4),():(<:,)67 4:,(673 2g otelului in ! pcd 4:,(673 1),B = :6,3:''7 2g &laborarea emisii cuptoare electrice #.$laborare materiale
$abelul B.*misii si produse poluante la elaborarea unui +g de otel. Jr. Produse

Ape uzate &misia sau subprodusul !rt. 1 Praf in aer : !O 3 -O: 5 Otel JOx ( + sleburi !O: B + blumuri #aze arse (altele) 6 + tagle Tgura 7 + lingouri Jamol ' Praf depus 1) Alte depuneri 11 "efractare 1:#az de cuptor Apa uzata 13 Qleiuri $O$AI

!aldura Q.%. recuperabila

!antitatea #aze arse. 9umuri (max.) ).)))B5 ).):7 Praf ).))173 ).))13( :.)5 !OF :3 ).5(( !O ).)(7 ).)3 ).))7 grele %etale ).))5 ).): PAE ).)))7 :(.B(

Lg?2g otel Lg?2g otel Lg?2g otel de Pierderi Lg?2g otel caldura Lg?2g otel Lg?2g otel Lg?2g otel Abur Lg?2g otel Lg?2g otel Lg?2g otel Lg?2g otel Lg?2g otel Lg?2g otel Lg?2g otel

0eseuri solide. -ubproduse

Tgura Praf %aterial refractare

Procesul de elaborare a otelului in cuptoare electrice. (fig.:) Tgura 1)

P!009

!arbon organic Denzene E9, E!I, P!D, E!D

Proiect de diplom

%.$&ecutie semifabricat
$abelul 6. !ompoziUia chimic8. $ipul 0ensitatea !8ldura masic8 !onductibi 0ilatarea liniar8 "ezistivi+ 9orUa Permeabilita+ fontei =g?cm3> +litatea tatea coercitiv8 tea maxim8 (:)+1:)) 1)+Bmm?mm! termic8 =Oe> =#?Oe> = cm> =!al?g!> :)+1))=!> :)+())=!> 9c :() 6,3( ),11+),13 ),1:1 '+11 + ()+1)) :,( 1(B)

$entru apa% !r4),)))1 2g !u4),)))12g As4),)))1( 2g 11

Proiect de diplom -41,1 2g ;exa41,1)))3( 2g emisii % semifaricat 411 2g % faricat 41),B 2g % semifaricat + % faricat 4),5 2g(adaos pierdut dupa prelucrare care polueaza) $otal41,1)))3( ),5 4),55 2g $entru aer% Praf 4),B5 2g?t %n4),)))1 2g -i4),)))6 2g P4),))): 2g ;exa4),B55: 2g emisii $otal4),B55: ),5 = ),11(6 2g emisii ; pct 4),(((6 2g emisii ! pcd 4),(((6 1),B = (,7')5: 2g emisii '.(relucrari mecanice Prelucrari mecanice sunt operatii foarte importante la care sunt supuse semifabricatele turnate, deformate plastic sau sudate, in urma carora se obtin dimensiunile finale si precizia geometrica ceruta de rolul functional. Aceste prelucrari se fac pentru a obtine anumita precizie de forma si de pozitie si o

anumita rugozitate pentru fiecare suprafata ce margineste piesa in spatiu. Principalele operatii de prelucrari mecanice prin aschiere sunt strun.irea, rabotarea, monezarea, frezarea, gaurirea, largirea, adancirea, alezarea, tesirea, lamarea, tarodarea, brosarea. rectificarea. honuirea, lepuirea, supranetezirea, si rodarea. 9iecare operatie se executa pe echipamente tehnologice specifice, cu -0F+uri corespunzatoare si in anumite sectii de lucru ( anumiti parametric ai procesului, folosind anumire substante si emulsii de racire sau accelerare a procesului de aschiere, dezvoltandu+se anumite temperaturi). *n cadrul acestor operatii apar o serie de substante care polueaza aerul, apa sau solul intr+o masura mai mare sau mai mica, aceasta depinzand de conditiile in care se desfasoara procesul de aschiere. 0e exemplu, in cazul prelucrarii prin aschiere apar o serie de compusi organici volatili (!OF), care pot avea efecte directe asupra sanatatii si asupra mediului, prin nocivitatea intrinseca si unele proprietati fizico+chimice, sau indirecte, prin degradarea aerului (poluarea fotochimica si efectul de sera). Falorile maxime ce nu pot fi depasite, pentru apararea sanatatii populatiei si care pun seama si pe subiectii+cu+risc ridicat ( copii, iasufictente respiratorii, persoane in vfirstfi) sunt prezentate in tabelul 5. *n procesul de prelucrari mecanice mai apar vapori si picaturi datorita utilizarii emulsiilor de diferite categorii. *n general, termenul de vapori se refera la picaturi de lichid de marime microscopica (sub 1)Vm). 0aca diametrul este mai mare de 1) se considera ca este cu aerosol pulverizat sau pur si simplu picaturi. Aceste picaturi se formeaza langa bule care explodeaza, langa pulverizatoare, dar mai ales langa distribuitoarele care stropesc cu emulsie.
$entru apa% Pb4),)))))1 2g %aterii in suspensie ),)))1 2g 1:

Proiect de diplom 9enoli ),))))1 2g !l ),)))))1 2g ! pml 4),)))11: 2g $entru aer% Praf 4),3( 2g?t Pb4),)))))1 2g %aterii in suspensie ),)))1 2g 9enoli ),))))1 2g !l ),)))))1 2g $o4),))))( 2g ! pma 4),3()1B: 2g $entru sol% Pb4),)))))1 2g %aterii in suspensie ),)))1 2g 9enoli ),))))1 2g !l ),)))))1 2g ! pms 4),)))11: 2g ; tpm 4),3()37 2g emisii ! pm ),)))37B 1),B = 3,615),g 1).Coeficientul de poluare total a prcesului tehnologic de tratament termic !ptt4;ptCJpe4(;pta<;pte<;pts) CJpt 2g emisii ;pt4cantitatea egala de substante poluante ce apar in timpul tratamentului termic al unui produs in 2g emisii?produs. ;pta4 cantitatea egala de substante poluante a aerului ce apre in timpul tratamentului termic ;pte4 cantitatea egala de substante poluante a apei ;pts4 cantitatea egala de substante poluante a solului Jpt4numarul de produse tratate termic in 2g emisii ?produs $entru sol% JOH4).)))(2g 4).))(2g ;pts4),))(( 2g?t Pentru aer 9urnal45,3 Lg?t pulberi4).))))(2g ;pta45,3)))( 2g?t ;pts<;pta45,3)((( 2g?t !ptt45,3)(((*1),B45(,B377 2g emisii 11.Rebut nerecuperabil "ebutul reprezinta un produs care nu poate fi folosit in scopul in care a fost proiectat, nu corespunde functiilor calitative, normelor interne, contracte el fiind o pierdere economica. 0eseul reprezinta un rest dintr+un material rezultat dintr+un proces tehnologic de realizare a unui anumit produs, care nu mai poate fi valorificat direct pentru realizarea produsului respectiv sau material rezultat in urma unui proces tehnologic sau biologic, care nu mai poate fi utilizat ca atare $entru aer% .e: -3 4),3( 2g?t. 13

Proiect de diplom $entru sol% .e: -3 4),3( 2g?t $otal 4),62g?t !rd 4 ),6 1),B 46,5: 2g =agent poluant> 12.Reciclare Produsele trebuie sa fie concepute astfel incat sa poata fi incluse cu usurinta intr+un circuit de reciclare dupa scoaterea lor din functiune. !ircuitul de reciclare poate include colectarea, depozitarea, sortarea, demontarea, reconditionarea (refabricarea), actualizarea (up+ grade), reintroducerea produsului in circuitul de utilizare, tratarea si depozitarea deseurilor.
Pentru a se permite reciclarea usoara a produselor si a componentelor acestora, la conceperea produselor, proiectantul trebuie sa aiba in vedere satisfacerea urmatoarelor cerinte + reciclarea rnaterialelor, separarea componentelor in raport cu materialul acestora, reutilizarea usoara a materialelor,

+ + + + + + + + + + + + +

folosirea unor materiale ecologice, pentru care este pusa la punct o tehnologie de recuperare, tratare, reciclare, procedee de reprelucrare a componentelor, separarea componentelor de forma exterioara cu rol de cele de structura si cele functionale,

utilizarea unor asamblari demontabile pentru componentele schimbabile, modularizarea produselor si a componentelor normalizarea si tipizarea componentelor si produselor, controlabilitatea componentelor si ansamblelor, diminuarea uzurii (prevederea de piese de uzura, utilizarea de materiale
rezistente la uzare etc.), mentenabilitatea (tehnologii de reparare si de intretinere, instructiuni de

exploatare si de intretinere), intretinere cat mai simpla si usoara,


posibilitatea de a se verifica si sorta componentele dupa coduri, accesibilitatea componentelor in vederca demontarii usoare, rezistenta la coroziune si la degradare pe intreaga durata de viata a

produsului, + posibilitatea de montare si respectiv de demontare usoara si rapida, + posibilitatea de curatire usoara + posibilitatea de manevrare, + posibilitatea de a reprelucra componentele. 9igura 3 prezinta aplicarea reciclarii la produsele de larg consum, respective bunurilor industrial. Ambele tipuri de produs parcurg tehnologii similare de reconditionare, efectul economic generat de reutilizare este diferit, in functie de complexitatea si utilitatea produsului respective.

15

Proiect de diplom

9ig 3.

Determi$%re% coe&icie$t#l de pol#%re pe et%pe "i determi$%re% coe&icie$t#l#i de pol#%re tot%l. !unoscand coeficientii de poluare introdusi la fiecare etapa a procesului tehnologic de realizare a produsului se poate determina coeficientul de poluare total !pt ,cu relatia !pt 4 !pp < !pe < !pe < !pcd < !pm < !pap < !pu < !prr < !pc < !pax =2g emisii> in care !pp este coeficientul de poluare introdus la prepararea minereurilor, ! pp K coeficientul de poluare introdus la elaborarea materialului, !ps K coeficient de poluare introdus la elaborarea semifabricatului, !pcd K coeficient de poluare introdus la operatiile de curatire, decapare, degrosare, !pm K coeficient de poluare introdus la prelucrarile mecanice, !pap K coficient de poluare introdus la acoperirile de protectie, ! ptt K coeficient de poluare introdus de tratamentele termice, !prrr K coeficient de poluare introdus de reparare, reconditionare, reciclare, ! pc K coeficient de poluare introdus de control (inspectia) produsului, ! pax K coeficient de poluare introdus de celelalte etape ale diagramei flux a procesului tehnologic. *n functie de marimea coeficientului de poluare trebuie luate si masurile de prevenire sau de reducere a impactului asupra mediului, astfel ! daca !pt W1)#u, poluarea este foarte grava si trebuie luate masuri urgente de prevenire si reducere a poluarii, ! daca (#nX!ptP1)#u, poluarea este grava, masurile de prevenire si reducere fiind absolut necesare, ! daca 3)#nX!ptP(#u, poluarea este mare si se impun masuri de prevenire si reducere, ! daca !ptP3)#u, poluarea este in limitele de alerta, fiind necesare planuri de prevenire si reducere a poluarii, ! daca ),(#uX!ptP3#u, poluarea este acceptabila. -+a notat cu #u K greutatea de material util, ce compune produsul final. !pt41',7B')7<11(,)1B3B<:',7715<3,5111<:6,3:''7<:(,B(<(,7')5:<3,615<5(,B377<6,5:4 :73,7:1)' =2g emisii> raportate la (3))) 2g otel. !ptP3)#u, poluarea este in limitele de alerta, fiind necesare planuri de prevenire si reducere a poluarii Cpt 1/23-2(45 .6/(6.-27 1/-6+ 1(

Proiect de diplom STABILIREA METODELOR DE PRE8E IRE A POLUARII 0in cauza multor tragedii ale mediului *ncon.urator, de la .umatatea secolului HH, multe natiuni au instituit legi cuprinzatoare proiectate pentru a repara distrugerile anterioare ale poluarii necontrolate si pentru a preveni viitoarele contaminari ale mediului. *ntelegerile internationale au .ucat un rol important in reducerea poluarii globale. Protocolul de la %ontrYal cu privire la -ubstantele care 0istrug -tratul de Ozon (1'76) a fixat date internationale pana la care sa fie reduse emisiile de substante chimice, cum ar fi !9!, despre care se stie ca distruge stratul de ozon. !onventia Dasel pentru !ontrolul $ransporturilor *nternationale ale 0eseurilor Periculoase si 0epozitarea Ior (1'7') serveste ca punct de reper pentru reglementarile internationale ce se ocupa de transportarea deseurilor periculoase si depozitarea lor. 0in anul 1'': reprezentantii a mai mult de 1B) de tari s+au *ntalnit *n mod regulat pentru a discuta despre metodele de reducere a emisiilor de substante poluante care produc efectul de sera. *n 1''6 a fost creat Protocolul de la LNZto, chemand celelalte tari sa adereze la el pentru a reduce pana *n anul :)1: emisiile de gaze cu (G sub nivelul din 1''). Pana la sfarsitul anului :))) Protocolul de la LNZto nu fusese *nca ratificat, negociatorii *ncercau *nca sa a.unga la un consens *n legatura cu regulile, metodele si penalitatile care ar trebui sa fie folosite pentru a aplica tratatul. *n proiectarea oricarui proces tehnologic este bine sa se cunoasca etapa in cae este posibila aparitia poluarii si tipul poluarii pentru a se prevedea in primul rand actiuni preventive si abia apoi sa se prevada tehnologii de reducere a impactului asupra mediului.
$abelul 7. Poluanti Aprovizionare Praf Actiuni posibile asupra -electia materiei prime *nlaturarea aminelor Qtilizarea produsilor de substitutie Procurarea combustibilului si a materiei prime cu mic conntinut de sulf 0esulfurarea combustibilului *nlaturarea anumitor produsi O noua energetica organici *nlaturarea solventi politica anumitor Acoperisul depozitelor de hidrocarburi -toca. etnas -tocare si manipulare Qmidificarea stivelor -tropirea cu materiale purvurulente Precautie in depozitarea si utilizarea stocurilor in scopul aprovizionarii Procese de fabricatie

Amine

Precautie produsilor utilizati

in de

tratarea izolatie

Oxizi de sulf (-O:, -O-) Oxizi de azot (JO, JO:) Oxizi de carbon (!O, !O:) !ompusi volatili (!OF)

&conomie de energie !ombustia in strat fluidizat

"eglarea combustiei &conomie de energie "eglatul combustiei (in cazul !O) Procedee de etansare !unoasterea buna proceselor tehnologice 9olosirea unor procese de fabricatie sau de sudare care sa polueze cat mai putin mediul Pregatirea corecta a componentelor in vederea prelucrarii sau sudarii

0ioxine si furani

-coaterea deseurilor reciclabile (procedee de fabricatie la inalta temperatura)

9um

1B

Proiect de diplom
#aze esapament Qtilizarea unor masini si a unor combustibili ecologici Aprovizionarea cu substante care au un impact cat mai redus asupra mediului incon.urator

decapanti, degresanti

Qtilizarea acestor produse cu gri.a si aruncarea deseurilor rezultate in locuri special amena.ate

%a.orarea capacitatii de autoepurare a cursurilor naturale

%arirea dilutiei la deversarea efluentilor

9ig 5.

*dentificarea cailor de dispersare a efluentilor %arirea capacitatii de reaerare naturala

Prin procedee mecanice Prin procedee chimcie Prin procedee biologice Prin procedee avansate Prin procedee speciale

0irectii strategice in domeniul calitatii apelor

&purarea apelor uzate

"educerea debitelor de apa uzata si a concentratiei poluantilor

Analiza tehnologiilor de fabricatie a produselor cu identificarea cailor de reducere a necesarului de apa ca materie prima Analiza tehnologiilor de fabricatie a produselor cu identificarea cailor de reducere a necesarului de apa ca materie prima Analiza tehnologiilor de fabricatie a produselor cu identificarea cailor de reducere a necesarului de apa ca materie prima Analiza tehnologiilor de fabricatie a produselor cu identificarea cailor de reducere a necesarului de apa ca materie prima Analiza tehnologiilor de fabricatie a produselor cu identificarea cailor de reducere a necesarului de apa ca materie prima Analiza tehnologiilor de fabricatie a produselor cu identificarea cailor de reducere a necesarului de apa ca materie prima Analiza tehnologiilor de fabricatie a produselor cu identificarea cailor de reducere a necesarului de apa ca materie prima

STABILIREA METODELOR DE REDUCERE A POLUARII SI DETREMI AREA GRADULUI OPTIM DE REDUCERE A POLUARII 16

Proiect de diplom 9olosirea de noi tehnologii de sudare, inlocuirea sudarii manuale cu electrod invelit cu alte procedee de exemplu %*#?%A#, !%$ K cold metal transfer (procentul de gaze emise in timpul procesului este mult mai redus). 0irectiile strategice in domeniul mentinerii calitatii apelor 9olosirea de degresanti si decapanti cu un impact mai mic asupra mediului 0otarea punctelor de lucru cu ventilatoare pentru aspirarea gazelelor rezultate in urma sudarii si inlocuirea periodica a filtrelor acestor instalatii. Poluarea zero este un vis. "educerea totala a poluarii nu este posibila nici tehnologic deoarece presupune cheltuilei antipoluante insuportabile de orice economie dezvoltata. $rebuie gasita o cale de armonizare a intereselor producatorilor care urmaresc profituri imediate, a intereselor intregii societatim care doreste sa traiasca intr+un mediu nepoluant. Pentru acestea se determina un optim economic luand in considerare cheltuielile pentru dezvoltare si beneficiile depoluarii. Aceasta analiza nu este usor de facut deoarece pagubele produse de poluare sunt mai greu de cuantificat decat cheltuielile legate de introducerea unor tehnologii noi de productie, de prevenire a poluarii sau de reducere a poluarii. Oricum un studiu privind reducerea poluarii este mai usor de facut la nivelul intregii economii decat la nivelul unei instalatii industriale, unde se poate face o analiza. "educerea sursei

"eciclarea 0escreste preferabilitatea

$ratarea

0ebarasarea

9ig (.!lasificarea metodelor de prevenire a poluarii

%etoda preferata de prevenire a poluarii este reducerea sursei, deoarece ea se adreseaza sursei poluatoare, inainte de producerea poluarii."eciclarea se refera la refolosirea de materiale, care ar trebui aruncate sau tratate ca deseuri. St%*ilire% metodelor de pre,e$ire % pol#%rii Pol#%re% %tmo"&erei Atmosfera este definita ca masa de aer ce incon.oara suprafata terestra incluzand si stratul de ozon. Poluarea atmosferica este introducerea in atmosfera de catre om, direct sau indirect de energie si substante care au actiune nociva, de natura sa puna in pericol sanatatea omului, sa altereze sursele biologice, ecosistemele, sa deterioreze bunurile materiale, valorile de agreement si alte utilitati legitime ale mediului incon.urator.

17

Proiect de diplom Poluarea semnificativa a atmosferei apare atunci cand concentratiile de poluanti (gaze, particule solide sau lichide corozive, toxice sau odoranti) sau numai a unui poluant, depasesc pragurile de intensitate prezentate in reglementarile privind evaluarea poluarii mediului. $ehnici de prevenire a poluarii

"educerea sursei

"eciclarea pe loc sau dupa

-chimbari de produs +substituire


+conservare +compunerea produsului

!ontrolul sursei

9olosirea si refolosirea +reintoarcerea in produsul original


+material brut pentru un alt produs

$ransformarea +procesat pentru recuperare


+procesat subprodus

-chimbari ale materialului intrat +purificarea materialului


+su

-chimbari tehnologice +schimbari ale procesului ++informatizarea proceselor

*mbunatatirea procesului de functionare +masuri procedurale *mbunatatirea managementului +utilizarea mai eficienta a materialului +programarea profuctiei

9ig.B

"iscul ecologic potential este probabilitatea producerii unor efecte negative asupra mediului, care pot fi prevenite pe baza unui studiu de evaluare. *mpactul asupra mediului inseamna unul sau mai multe efecte care conduc la modificarea negativa considerabila a caracteristicilor fizice, chimice sau structurale ale componentelor mediului natural, diminuarea diversitatii biologice, modificarea negativa considerabila a productivitatii ecosistemelor naturale si antropizate, deteriorarea echilibrului ecologic, scaderea considerabila a calitatii vietii sau deteriorarea structurii antropizate cauzata in principal de poluarea apelor, a aerului si a solului, supraexploatarea resurselor naturale ,gestionarea, folosirea sau planificarea teritoriala necorespunzatoare a acestora, ce pot aparea in prezent sau sa aiba o posibilitate ridicata la manifestare in viitor.
T%*el#l $r+- Pri$cip%lii pol#%$ti %i %er#l#i Jatura Origine Particule %i.loc natural (nisip, polen, praf vulcanic...) Procedee industriale. Procedee industriale la inalta temperatura, %otoare pe benzina !ombustia produsilor fosili sulfurosi. Poluarea generata in mediul incon.urator $ransport de particule a compusilor toxici (sulfati, metale grele, hidrocarburi) $oxicitate si acumularea in lanturi alimentare. Aciditatea, !oroziunea si degradarea materialelor de &fecte asupra sanatatii umane Alterarea functiilor respiratorii cu efecte + iritante (particule acide), + alergice (spori), + cancerigene sau mutagene (compusi organici, radioactivi). &fecte toxice variabile

%etale grele !admiu+!d %ercur+Eg Plumb+Pb Oxizi de sulf

*ritari pulmonare

1'

Proiect de diplom
, Eidrogenul sulfurat, %ercaptan Oxizi de azot Procese industriale de rafinare, desulfurare, industria hartiei. !ombustie, in special in transporturi 9abricarea ingrasamintelor. constructii Aciditatea foarte mare !oroziunea constructiilor metalice &fecte toxice deosebite asupra pielii, ochilor *ritari pulmonare *ritarea mucoaselor, ochilor si a cailor respiratorii Afectarea functiilor respiratorii (JO: este mai toxic decat JO). 9ormarea carboxihemoglobinei in sange 9ara efecte negative in mod natural *ritarea mucoaselor a ochilor si a cailor respiratorii. *ritarea mucoaselor a ochilor si a cailor respiratorii. $oxicitate si proprietati cancerigene sau mutagene pentru anumiti compusi (benzen) %irosuri neplacute in anumite cazuri

Aciditate, !oroziunea constructiilor metalice 0egradarea materialelor de constructii Poluarea fotooxidanta Participarea la efectul de sera. Oxizi de carbon !ombustie incompleta a Participarea la efectul de sera. !O produsilor fosili !O: !ombustia produsilor fosili Aerosoli acizi !*,9, !ombustia sau Aciditate incinerarea deseurilor , mena.ere Actiunea radiatiilor Poluare fotooxidanta Ozonul ultravioleta asupra Aciditate oxigenului in prezenta Jox si a !OF !ompusi organici !ombustie incompleta a 0istrugerea stratului de ozon volatili (!OF) combustibililor fosili Eidrocarburile *ndustrie petroliere, statii saturate la eliminarea service,s olventi si vopsele. Jucleul benzenic la hidrocarburi clorate, acetone. Poluanti organici !ombustia produsilor 0istrugerea stratului de ozon persistenti (POP) fosili *ncinerare preocedee industriale la temperatura ridicata.

&fecte variate + riscuri cancerigene sau mutagene (hidrocarburi aromatice policiclice)+afectiuni dermatologice+efecte imunologice.

Limitele imp#"e pol#%$tilor %tmo"&erici Iimitarea poluarii atmosferei evolueaza continuu, functie de cunoasterea mai bine a efectelor nocive ale diferitilor poluanti atmosferici (modificariel climatice si ploile acide).
T%*el#l $r+. Di"po'itii com#$it%re %"#pr% pol#%rii %er#l#i Poluant Oxizi de sulf exprimati in Oxizi de azot JOx exprimati in JO: Amoniac !ompusi anorganici gazosi ai ciclonului exprimati in E!l !ompusi anorganici gazosi ai fluorului exprimati in E9 particule, picaturi !ompusi organici (exclusiv !E5) Praf %etale grele $otalul de !d, Eg, [i si compusii lor $otalul de As, -e, $e si compusii lor $otalul de !o, !r, !u, -n, %n, Iimita admisa 0ebit de la care se aplica =mg?m3> norma =2g?h> 3)) :( ()) () () (( 1() ()+1)) ),: +1 1x :( ),1 1 ),( ),( : 1 1

:)

Proiect de diplom
Ji, Pb, -b, F, Tn si compusii lor (x :(x T%*el#l $r+/ Imp%ct#l "#*"t%$telor emi"e i$ %tmo"&er% !ategoria &misii poluante &fecte acide -O:, JOx, E!l, JE3 !ontaminarea solului si a apelor %etale grele. Poluanti organici persistenUi 0istrugerea stratului de ozon !9! Oxid8ri fotochimice JO, !ompu\i volatili, alUii decat metanul (!OFJ%) &fectul de sera 0irect prin !O:, !E5, J:O, -9B, E9!, P9! *ndirect prin !O, !OFJ%, JOx, -O:, E!l. -anatatea populatiei -O:, JOx, !OFJ%, !O, E!l, praf, metale grele, POPs.

C#r%tire "emi&%*ric%t9+ M%$ip#l%re( depo'it%re( %m*%l%re( li,r%re9: Procedee de red#cere % co$ce$tr%;iei de pr%& Praful este dat de totalitatea paticulelor si microparticulelor solide suspendate in aer, de obicei vizibile cu ochiul liber. !ele mai mici particule suspendate in aer au o m8rime de aproximativ ).)): m , (:.) nm ), iar cele mai mari au peste :.( m . *n functie de diametrul lor particulele ce formeaza praful se considera fine daca au diametrul mai mic de :.( m si grosolane, cand au diametrul mai mare de :.( m . Particulele au in compozitia lor Al, !a, -i si O : sub forma de silicati de aluminiu, dintre care unii mai contin si ionul de calciu. Arderea incomplet8 a combustibilor de baza de carbon precum c8rbunele, p8cur8, benzina si combustibilul diesel produce multe particule de praf numite fumingene, care in principal este format8 din cristaloizi de c8rbune. Jormele de protecUia mediului limiteaz8 cantitatea de praf depus8 ]ntr+un an la nivelul solului la :)) g ? m : . Particulele materiale se ]ndeparteaz8 fie prin filtrare (pentru cantit8ti mici) fie cu a.utorul colectoarelor de praf (pentru cantit8ti mari). Alegerea metodei si a echipamentelor corespunz8toare se face Uinand cont de urmatoarele + concentraUia de particule, + dimensiunea si forma particulelor, + gradul necesar de reUinere a particulelor, + presiunea si debitul aerului poluat, + caracteristicile fizice si chimice ale prafului, + cerintele utilizatorului si metoda dorit8 de ]ndep8rtare a particulelor. "eUinerea pulberilor sau prafului se face prin despr8fuire cu a.utorul unor filtre care se caracterizeaz8 prin + debitul de gaze poluate care ies din proces si sunt preluate in filtre, + diametrul particulelor pe care poate s8 le reUina, + temperatura maxima a gazelor, aduse in filtre, + gradul de retinere sau eficienta filtrului, + pierderea de presiune in filtru, + costurile anuale de intreUinere. A,%$t%<ele #tili'%rii &iltrelor de %er: O asigura debitul de aer pentru desfasurarea optima a proceselor din motor , O etanseitate de 1))G datorita calitatii hartiei si imbinarii prin lipire , O geometrie optima de indoire a pliurilor , O siguranta in exploatare , O reducerea zgomotului de absorbtie a aerului si reglarea rece?cald , :1

Proiect de diplom O tehnologie moderna bazata pe poliuretan, =greutate diminuata fata de tehnologia clasica> , O hartie speciala =%ade in #ermanN> 9inetea in filtrare si structura hartiei speciale garanteaza un inalt grad de eliminare a impuritatilor si o rezistenta diminuata de trecere a aerului. !u porozitate controlata, este ideala pentru prote.area componentelor. Recom%$d%ri pe$tr# m%"i$ile &olo"ite pe$tr# tr%$"port#l pie"elor: O interval de schimb la fiecare :)))) 2m in functie de recomandarile producatorului autovehiculului. 9iltru aer sport universal pentru autoturisme pe benzina si diesel. 9abricat din materiale de calitate carton special cu intaritura metalica si inele din metalcromat la extremitati. 0iametrul exterior al bazei 16(, diametrul interior al bazei 133 mm. !ontine 5 inele cu coliere pentru montare, de diferite dimensiuni B) ? 6) ? 7) ? ') mm. !reste puterea motorului cu pana la (G.

!ele mai des intrebuintate filtre mecanice pentru despr8fuire sunt c%merele de dec%$t%re = cele mai vechi metode de despr8fuire, ce au la baza reUinerea gravitaUional8. Aerul poluat 1 intra in camera : (fig. 1) printr+un a.uta. 3, de diametru mic, ridicandu+si mult viteza. Prin ridicarea vitezei, paticulele de praf 5 sunt colectate datorit8 fortei gravitaUionale in colectorul (, in timp ce aerul curat B, iese prin a.uta.ul 6. Principalul dezavanta. al camerelor de decantare rezult8 din aceea c8 eficienta reUinerii particulelor mic (sub ( m )este scazut8 (5)...5(G). -e utilizeaz8 pentru reUinerea particulelor grosolane si constituie prima treapt8 de filtrare, + "ep%r%to%rele c# imp%ct K sunt camerele de decantare prev8zute cu un sistem de .aluzele care deviaz8 particulele de praf c8tre colector. &ficienUa medie este de 3)...()G dar se ridic8 la :)...:(G pentru particole sub (.) m , +

9ig. 1. -chema de principiu a unei camere de decantare 1+aerul poluat cu particole de praf, :+camera de decantare, 3+a.uta., 5+particule de praf, (+colectorul de praf, B+aer curat, 6+a.uta. de evacuare ,

::

Proiect de diplom + + &iltrele >idr%#lice K se bazeaza pe spalarea aerului sau gazului poluat cu particule de praf cu un current de fluid (cel mai des intalnit este apa) intr+o instalatie de tip scubar. -chema de principiu a unui filtru hidraulic se prezinta in figura :. Aerul poluat 1 trece prin tubul aerometric :, unde e stropit cu apa bruta 3, si trece prin duzele 5 in coloana descendenta (. Ia baza coloanei ascendente B este stropit din nou cu apa curata 6, din bazinul 7 si trece prin supapele ' spre a.uta.ul de iesire 1). *nainte de iesire intalneste separatorul in miscare 11. Praful retinut 1:, este evacuat in stare umeda sub forma de slam, 13, iar aerul curat 15 iese prin a.uta.ul de iesire 1).

9ig. :. -chema de principiu a unui filtru hidraulic 1 K gazul?aerul poluat, : K tub aerodinamic, 3 K apa bruta de stropire, 5 K duze, ( K coloana descendenta, B K coloana ascendenta, 6 K apa curata, 7 K rezervor de apa curata, ' K supape, 1) K a.uta.ul de iesire, 11 K separator cu came, 1: K particule de praf, 13 K slam, 15 K aer curat.

9iltrele de aer au o eficienta de reducere a poluariinde pana la ')G.

9ig.3. Iada pentru colectarea spanului.

E?ec#tie "emi&%*ric%t9: Procedee de red#cere % o?i'ilor de %'ot Ge$er%lit%ti Oxizii de azot, denumiti in mod general JO x sunt considerati poluanti importanti prin efectele pe care le au atat asupra ecosistemelor cat si asupra sanatatii oamenilor. Oxizii de azot :3

Proiect de diplom cuprind monoxidul de azot (JO), dioxidul de azot (JO :) sau hipoazotida, protoxidul de azot (J:O, trioxidul de azot (J:O3), tetraoxidul de azot (J:O5) si pentaoxidul de azot (J:O(). 0intre acestia cel mai periculos este JO:, care este toxic pulmonar si JO, care este instabil si in timp se oxideaza formand JO:. S#r"ele de emi"ii Oxizii de azot se formeaza in timpul arderilor. $oate procedeele ce utilizeaza arderea (cuptoare, cazane, generatoare cu abur, turbine cu gaze, motoare termice) si unele procese de fabricatie (elaborarea de metale si alia.e, producerea de acid azotic, producerea de amine, procesele de sudare, etc.) formeaza oxizi de azot. Te>$olo)ii de limit%re % &orm%rii o?i'ilor de %'ot i$ timp#l %rderii Iimitarea formarii oxizilor de azot in timpul arderii se poate face prin asa numitele miscari primare de reducere a JOx (tab.5 ) care au ca scop + scaderea temperaturii de ardere, + evitarea varfurilor de temperatura, prin uniformizarea si amestecarea rapida a reactiilor in flacara, + reducerea timpului de rezidenta la temperaturi inalte, + reducerea oxigenului in zona de reactie, + reducerea, la sfarsitul flacarii, a oxizilor de azot de.a formati.
T%*el#l $r 0+ M%"#ri prim%re de red#cere % O? M%"#r% prim%r% E&ect#l "%# e"te %"#pr% "educerea excesului de aer JOx termic < JOx combustibil Preincalzirea redusa a aerului JOx termic "educerea sarcinii JOx termic "educerea in trepte &ta.area arderii combustibilului JOx termic < JOx combustibil &ta.area aerului Arzatoare cu JOx redus JOx termic < JOx combustibil Aer multiplu JOx termic < JOx combustibil Proiectarea cazanului Iocalizarea arzatoarelor JOx termic -trat fluidizat JOx termic "ecircularea gazelor de ardere JOx termic *n.ectie de abur?apa JOx termic

Red#cere% e?ce"#l#i de %er -e face cu a.utorul unor arzatoare perfectionate care sa conduca la o ardere completa si uniforma, cu un regla. fin a raportului aer?combustibil si imbunatatirea amestecului in zona de reactie. Prei$c%l'ire% red#"% % %er#l#i -e bazeaza pe faptul ca prin preincalzirea redusa se reduce rata de formare a JO x termic. Fariatia productiei de JOx termic cu temperaturi de preincalzire t, a aerului este data de relatia JO$ =p*p*m> 4 35 < ),)BB6*t =^!> Red#cere% "%rci$ii de &#$ctio$%re 9unctionarea la sarcini partiale are de asemenea ca rezultat reducerea de JOx. Aceasta metoda nu se poate lua in considerare decat pe termen scurt, cand este necesara limitarea momentana a emisiei de JOx. Com*#"ti% c%t%litic% Qn catalizator permite, in principiu, scaderea considerabila a temperaturii la care este intretinut fenomenul de autocombustie. 0e exemplu, folosirea unui arzator radiant la care temperatura de ardere este limitata de masa refractara in care are loc aceasta ardere, reduce la :5

Proiect de diplom valori de :)...5)mg?m 3 J (la o proportie de 3GO:), valori mult mai mici decat in cazul arzatoarelor clasice.

9ig. 5. Arzator cu flux radiant

Procedee de red#cere % o?i'ilor de "#l& "i % >idro)e$#l#i "#l&#r%t Arderea combustibililor fosili conduce la evacuarea in atmosfera a unor volume de oxizi gazosi de sulf. *n prima faza, bioxidul de sulf da nastere acidului sulfuros care, prin oxidare sub actiunea radiatiilor solare, se transforma in acid sulfuric. Actiunea poluatoare a se manifesta sub forma ploilor acide, principalul factor al _mortii padurilorA in tarile industrializate sau cu o puternica poluare. Te>$olo)ii de red#cere % emi"ilor de *io?id de "#l& @ A Au la baza trei cai principale de reducere a emisiilor si anume + desulfurarea combustibililor, + alegerea corespunzatoare a combustibililor, + desulfurarea gazelor de ardere. Red#cere% emi"iilor de pri$ i$<ecti% de c%lc%r i$ &oc%r %etoda consta in introducerea in focar a unei pudre de calcar, unde este calcinat la !aO, care reactioneaza ca rezultand . &ficienta reducerii poate a.unge la ()....6)G. *n.ectia de calcar are o serie de avanta.e (proces simplu, realizare rapida, costul investitiei scazut, consum mic de energie, disponibilitati ridicate a instalatie) dar si o serie de dezavanta.e (grad de desulfurare limitat, tendinte de zgurificare in focar, manipularea dificila a cenusii). Red#cere% emi"iilor de pri$ procedee de de"#l&#r%re Jormele foarte severe de emisiune, care coboara de la :...3,( g? la numai ),5 g? (`aponia, #ermania, -QA) impun neaparat folosirea unor instalatii de desulfurare a gazelor, la toate cazurile de ardere. -+au dezvolatat mai multe procedee de desulfurare, cele mai importante fiind + procedeul umed ,in care se introduce ca agent activ o solutie de hidroxid de calciu si carbonat de sodiu, + procedeul semiuscat, in care se introduce ca agent activ o solutie concentrata de amoniac sau hidroxid de calciu, + procedeul catalitic, cu producere de sulf aplicat la o temperatura ridicata a gazelor de ardere. :(

Proiect de diplom Absortia uscata este un procedeu comercial de desulfare a gazelor de ardere, unde agentul de absortie este diri.at sa intalneasca gazele ce trebuie desulfurate, apoi este reactivat in regenerator si este trimis inapoi in procesul de absortie.

9ig. ( . -istem de desulfurare a gazelor de ardere K procedeul uscat

O metoda de desulfurare uscata a gazelor de ardere, bazata pe absortie fizica consta in utilizarea de aditivi solizi care reduce poluarea cu 5)+()G. Aditivii pot si in.ectati in diferite puncte ale arderii sau in diferite puncte ale traseului gazelor de ardere (fig. B). %oara a !ombustibil 9ocar #aze de ardere 5 ( #enerator de abur 9iltru !os

!enuse 1 : 3

1 K 0esulflare directa prin dozare in combustibil cu !a(OE):, (!a!O3) : K 0esuflare directa prin dozare in aerul de ardere cu !a(OE) :, (!a!O3) 3 K Proces de inalta temperatura, neregenerativ cu !a(OE):, (!a!O3) 5 K Proces de .oasa temperatura, neregenerativ cu !a(OE): ( K Proces de .oasa temperatura, neregenerativ cu cocs activ 9ig. B. Posibilitati de in.ectie a aditivilor in cazane

Prel#cr%ri mec%$ice9: Te>$olo)ii de red#cere % emi"iilor CO8 -e deosebesc : categorii de tehnologii de recuperare, care permit valorificarea solventilor in calitati de materie prima pentru alte procese industriale si de distrugere, care permit valorificarea solventilor sub forma energetica. :B

Proiect de diplom *n principal, se folosesc trei tehnologii de recuperare si anume + co$de$"%re% pentru debite mici (sub 1))) ?h), cu concentratii mari, care permit recuperarea compusilor fara modificarea compozitiei chimice. Principalele domenii de aplicare sunt la stocarea hidrocarburilor in chimie, petrochimie, farmacii si anumite aplicatii de degresare (pulverizarea). -e disting doua tehnici de condensare + co$de$"%re% mec%$ic% propri#!'i"%, care este utilizata pentru scaderea concentratiei prin recuperare si detentie, necesitand utilizarea unui compresor si incalzitor (temperatura a.unge pana la +3) ...+5) !. + co$de$"%re% crio)e$ic%, prin care permite scaderea temperaturii pana la +17) ! prin utilizarea azotului lichid ca sursa de frig. Pentru procedeele de tratare a monosolventilor si solventilor nemiscibili in apa se foloseste absorbtia carbunelui activ in granule (este un fenomen fizic prin care un solid fixeaza pe suprafata sa moleculele unui corp, sub actiunea unei forte Fan der Mals). *n fig. 6 se prezinta schema de principiu pentru absorbtia de carbune activ, utilizata in special in degresare, pentru recuperarea toluenului si in chimie?farmacie, pentru recuperarea diclormetanului. Pentru o functionare continua, o instalatie contine cel putin doi absorbanti, unul fiind in absorbtie, in timp ce al doilea este in desorbtie sau in asteptare. Principiul metodei consta in a face aerul sa treaca, sa se trateze si sa traverseze incarcaturile de carbon activ de absorbant in functiune. !arbonul activ retine moleculele de solvent pana la saturatie (cand un absorbant este saturat el se regenereaza prin spalare cu vapori la ),( bar).

9ig. 6. -chema de principiu a absorpitiei pe carbon activ

Pol#%re% %pelor Dec%$t%re% @"edime$t%re%A 0ecantarea este procesul fizic de separare din apele uzate a particulelor solide organice sau anorganice prin depunere gravimetrica in spatii cu regim hidraulic controlat. $impul de decantare este dependent de dimensiunea particulelor dispersate in masa de apa.
T%*el#l $r+ 5 Timp de "edime$t%re pe$tr# #$ metr# %d%$cime de %p% Particula 0imensiunea maxima a particulei $imp de sedimentare

:6

Proiect de diplom
Pietris Jisip Jisip fin Argila Dacterii Particule coloidale =mm> 1) 1 1 secunda 1) secunde : minute : ore 7 ore :...:)) ani

....

9ig. 7. -chema unui decantor longitudinal si curatire mecanica 1+canal de aductiune a apei uzate brute, :+sistem de linistire, 3+antecamera, 5+conducta pentru evacuarea grasimilor, (+podul mobil, B+lama impungatoare pentru spuma, 6+baza de namol, 7+zona linistita pentru sedimentare, '+lama racloare, 1)+cochila pentru colectarea flotantilor, 11+canal deversare pentru colectarea si evacuarea apei tratate, 1:+ namol, !A, !P+cursa activa si respectiv pasiva, ;+debit, !+concentratie, ;!+flux masiv (*+ape uzate, e+ape epurate, n+namol).

9ig. '. -chema de principiu a unei instalatii complexe de extragere a grasimilor din apele uzate 1+conducta pentru admisia apei uzate, :+comportament de admisie, 3+echipament de amestecare rapid, 5+ulei separate, (+pompa de evacuare uleiuri, B+elevator hNdraulic cu surub, 6+cuva, 7+placi ondulate, '+conducta de evacuare apa epurata, 1)+conducta evacuare uleiuri.

-chema de principiu a unei instalatii complexe pentru extragerea grasimilor din apele uzate se prezinta in fig.'. Apa uzata Au, intra pe conducta de admisie 1, in compartimentul de admisie :, unde un echipament de amestecare rapid 3, amplasat pe flotori creaza un varte. fortat care favorizeaza separarea uleiului 5, de apa. Co$trol prod#" $eco$&orm9: :7

Proiect de diplom O?i)e$%re% %pei c# o?i)e$ p#r 9olosirea oxigenului pur este un procedeu relativ nou si este mult mai economic decat utilizarea aerului in vederea transferului de oxigen. *nstalatia destinata tratarii cu oxigen pur are mai multe bazine acoperite 1, : si 3, cu comunicatii intre ele, atat la partea superioara pentru gaze 5 si (, cat si la cea inferioara B si 6, destinate fluidelor polifazate. Oxigenul pur, O : se introduce in bazinul 1 prin conducta 7, la o presiune mai mare decat cea atmosferica. #azul trece dintr+un bazin in altul datorita diferentei de presiune care impiedica formarea curentilor inversi. *n fiecare bazin se asigura o circulatie a amestecului (apa uzata K oxigen pur K namol) cu amestecatorul mecanic ' si se reintroduce O: cu suflantele 1) si dispozitivele de dispersie 11. Pe conductele 1: si 13 se intoarce apa uzata, respectiv namolul recirculat. Dazinele se dimensioneaza pentru un timp de retentiende 1(...3) minute si au o adancime de 3...' m. Avanta.ele folosirii oxigenului pur sunt axate pe transferul unei cantitati mari de oxigen in apa, asigurarea unui grad inalt de purificare (peste ()G), cresterea vitezei de stabilizare a materiei organice, reducerea costului de investitie, sedimentarea usoara a namolului activ si o cantitate redusa de namol excedentar.

9ig. 1). -chema de principiu a unei instalatii de oxigenare cu oxigen pur 1,:,3+bazine acoperite, 5,(+orificii de comunicatie intre bazine pentru gaze, B,6+orificii de comunicatie intre bazine pentru fluidele polifazate, 7+conducta de admisie a oxigenului pur, '+amestecator, 1)+suflante, 11+dispozitiv de dispersie oxigen, 1:+conducta admisie ape uzate(Au), 13+conducta admisie namol necirculat(Jr), 15+orificiu de evacuare gaze,1 (+motoare electrice.

I$"pectie "i i$cerc%ri9:

:'

Proiect de diplom

9ig. 11. -chema unei instalaUii de clorinare 1+rotametru, :+filtru, 3+filtru, 5+conducta, (+dispozitiv de amestecare, B+apa, 6+a.uta. evacuare, 7+robinet regla. apa, '+robinet regla. clor, 1)+dispozitiv de destindere gaz(clor), 11,1:+manometre, 13+robinet deschidere clor, 15+baterie de clor, 1(+rezervor de apa.

0ezinfectarea se poate realiza prin + metode &i'ice termice, electrice, lumina solara, expunere la radiatii ultraviolete, microunde, ultrasunete, iradiere cu raze gamma etc., + metode c>imice cu oxidanti chimici, halogeni, compusi halogenati, ozon, permanganate de potasiu, tratare cu ioni metalici etc., + metode com*i$%te Pentru distrugerea germenilor si pentru a obtine o apa perfect dezinfectata este necesar ca apa sa fiarba circa un minut, la presiunea atmosferica de la nivelul marii. 9ierberea apei este un procedeu sigur dar foarte costisitor, de aceea se folosesc celelalte metode alese in functie de factorii care influenteaza dezinfectia. 0eoarece metoda de dezinfectare cu clor si produsii lui este cea mai des folosita, in figura de mai sus se prezinta o instalatie de clorinare care reduce poluarea apelor cu B)G. !lorul este un dezinfectant si un oxidant puternic care asigura un standard ridicat de igiena la un pret redus. Apa uzata, in special cea mena.era ridica probleme privind coroziunea suprafetelor metalice cu care intra in contact. $oate suprafetele metalice ale statiei in contact cu apa uzata, trebuie prote.ate anticoroziv. 0e aceea se recomanda utilizarea materialelor moderne gen polistiren ranforsat cu fibra de sticla. !onducta de evacuare a apei uzate cuprinde un tronson de inox in zona instalatiei de clorinare iar tevile ce transporta namolul trebuie sa aiba grosime supradimensionata pentru a face fata uzarii abrazive. Rep%r%re "i reco$ditio$%re9: Praful este dat de totalitatea paticolelor si microparticulelor solide suspendate in aer,de obicei vizibile cu ochiul liber.!ele mai mici particule suspendate in aer au o m8rime de aproximativ ).)): m . (:.) nm ),iar cele mai mari au peste :.( m .*n functie de diametrul lor particulele ce formeaza praful se considera fine daca au diametrul mai mic de :.( m si grosolane ,cand au diametrul mai mare de :.( m . Particulele au in compozitia lor Al,!a,-i si O : sub forma de silicati de aluminiu ,dintre care unii mai contin si ionul de calciu. Metode "peci%le de ep#r%re % %pelor i$d#"tri%le #'%te Avand in vedere volumul de ape industriale uzate impurificate cu substante chimice (compusi organici cu clor, fluor, sulf, azot, fenoli, coloranti), combinatii organometalice sau 3)

Proiect de diplom ccmausi anorganici cu clor, sulf, azot (nitrati, ammoniac), fosfor, ioni ai metalelor grele, etc., precum si raspandirea agentilor poluanti prin intermediul acestor ape, combaterea poluarii si limitarea ei se realizeaza prin epurarea acestor ape inainte de evacuarea lor in emisar, urmarindu+ se pe cat posibil si recuperarea produselor utile pe care acestea le contin. Ia epurarea apelor reziduale din industria chimica si petrochimica se urmareste recuperarea produselor secundare, diminuarea reziduurilor si realizarea unor tehnologii care sa reduca sursele de ape reziduale (trecerea de la procedeele umede la cele uscate). $ratarea apelor reziduale se face in trei etape tratarea primara, tratarea secundara si tratarea tertiara. Ia epurarea apelor uzate cu continut de metale se foloseste precipitarea diri.ata, la pE controlat in mediu reducator (se aplica in cazul apelor cu continut mare si variat de metale grele 9e, !u, Ji, !o, %n, %o, F, Tn, !u, !d, Eg etc), realizadu+se si o recuperare de '7...''G a acestor metale. -e folosesc metode biologice, cu bacterii specializate, procesul decurgand in doua etape + formarea combinatiilor insolubile si a combinatiilor organometalice care prin volatizare se transforma in sedimente, + acumularea metalelor prin absortie pe suprafata celulelor vii (biomasa). Determi$%re% )r%d#l#i optim de red#cere % pol#%rii+ Poluarea zero este un vis. "educerea totala a poluarii nu este posibila nici tehnologic, nici economic, deoarece presupune cheltuieli antipoluante insuportabile de orice economie dezvoltata. $rebuie gasita o metoda de armonizare a intereselor producatorilor care urmaresc profite imediate, a intereselor intregii societati, care doreste sa traiasca intr+un mediu nepoluant. Pentru aceasta se determina un optimum economic luand in considerare cheltuielile pentru dezvoltare (fig.1:) si beneficiile depoluarii. -e considera gradul optim de reducere a poluarii, punctul n) , in care diferenta dintre cele : curbe a si b este maxima (acolo unde tg = tg ). Aceasta analiza nu este intotdeauna usor de facut deoarece pagubele produse de poluare sunt mai greu de cunatificat decat cheltuielile legate de introducerea unor tehnologii noi de productie, de prevenire a poluarii sau de reducere a poluarii. Oricum, in studiu privind reducerea poluarii este mai usor de facut la nivelul intregii economii decat la nivelul unei instalatii industriale, unde se poate face o analiza de forma prezentata in figura 13. Ar trebuie ca n b ) 4 n) dar de cele mai multe ori este imposibila estimarea corecta a pierderilor datorate poluarii. %ai aproape de realitate este abordarea luand in considerare gradul de interes al societatii de a plati depoluarea pentru a realiza un anumit grad de puritate a mediului incon.urator. Pentru a simti efectele poluarii societatea este dispusa sa suporte cheltuielile de depoluare C d (fig.15).

9ig.1:. 0eterminare gradului optim de reducere a poluarii a Kcost total al prevenirii sau al depoluarii, c+diferenta dintre cele doua curbe, n ) +gradul optim de reducere a poluarii.

31

Proiect de diplom

9ig.13. 0eterminarea pierderilor cauzate de poluare a+cheltuieli cu prevenirea poluarii sau reducerea poluarii, b+pierderile datorate poluarii, c+suma celor doua curbe a si b, n ) +gradul optim de reducere a poluarii.

9ig.15. #radul de reducere a poluarii in functie de costurile si utilitatile sociale

C d +cheltuieli pentru reducerea poluarii, /v +utilitate sociala?avanta.ul reducerii poluarii,


reducere a poluarii.

n bb ) +grad optim de

Pe masura ce gradul de reducere a poluarii creste avanta.ul ?unitatea sociala( /v ) pentru care societatea este dispusa sa plateasca contributii suplimentare descreste, iar cheltuielile pentru reducerea poluarii ( C d ) cresc. 0in analiza zonelor ce apar in fig.15 se pot trage urmatoarele concluzii + in zona * sunt cele mai mari avanta.e deoarece se vad avanta.ele reducerii polaurii, + in zona ** se inregistreaza pierderi mari deoarece poluarea este de.a redusa iar cheltuielile cresc, + in punctul % se realizeaza gradul optim de reducere a poluarii Pentru o optimizare a etapei este necesara indeplinirea conditiiei n ) 4 n b ) 4 n bb ) *n tarile dezvoltate, investitiile alocate pentru protectia mediului detin ponderii insemnate, diferentiate pe ramuri industiale. $ehnologiile noi de reducere sau prevenire a poluarii detin 1,: G din P*D, iar pierderile, ca urmare a faptului ca nu se iau masuri antipoluante mai consistente, sunt aproximativ de ( G din P*D. Pentru o proiectare corecta a unui proces tehnologic sau a unui activitatii cu impact asupra mediului este necesara cunoasterea in fiecare etapa a acestuia a indicatorului de calitate a mediului. Acest indicator *cm se poate calcula la nivelul fiecarui poluant i, cu relatia *cmi4
C&/i C efi C max i C&/i

=G>

]n care *cmi + indicatorul de calitate a mediului datorat poluantului cid, !%A i+ concentratia maxima admisibila in poluant cid, Cefi + concentratia efectiva la momentul calcularii in 3:

Proiect de diplom poluantdid, !max K concentratia maxima in poluant cid ce conduce la degradarea inevitabila a mediului. Acest indicator are valorile cuprinse intre ) (cand poluarea este maxima si inevitabila) si 1 (cand mediul este curat). *ndicatorulu calitatii mediului se poate calcula si ca suma a tuturor poluantilor cpd din mediul respectiv, cu relatia p C&/i Cefi *cmi4 i =1 C max i C&/i ]n care *cmi + indicatorul de calitate a mediului datorat tuturor poluantilor cpd existenti in mediu la momentul calcularii. *n concluzie se poate spune ca la proiectarea oricarui ecoprodus, oricarui ecoproces de prestare servicii sau oricarei activitatii rezultante in urma unui proces tehnologic trebuie avute in vedere urmatoarele elemente + Planul calitatii, + $raseul tehnologic, + 0iagrama flux a a procesului tehnologic.
T%*el#l $r+ 5 Di"po'itii com#$it%re %"#pr% pol#%rii %er#l#i: Poluant Oxizi de sulf exprimati in -O: Oxizi de azot JOx exprimati in JO: Amoniac !ompusi anorganici gazosi ai clorului exprimati in E!l !ompusi anorgatici gazosi ai fluorului. &xprimati in E9 particule ,picaturi !ompusi organici (exclusiv !E5) Praf %etale grele $otalul de !d, Eg, $l si compusii lor $otalul de As, -e, $e si compusii lor $otalul de !o, !r, !u, -n, %n, Ji, Pb, -b, Tn si compusii lor Iimita admisa = mg ? m 3 > 3)) ()) () () (( 1() () 1)) ),:1 ( 0ebit de la care se aplica norma =2g?h> :( :( ),1 1 ),( ),( : 1 1

1 1) 3 ( 1) 3 :( 1) 3

*cmi4

C&/i C efi C max i C&/i

=G>

Pentru oxizi de sulf exprimati in -O:


3)) ),)B'6 = 1,5''BG , ()) 3))

Pentru Oxizi de azot JOx exprimati in JO:


()) ),)151 =1,BBBBG, 7)) ())

Pentru Amoniac

() ),)5): =1G, 6) ()

Pentru !ompusi organici (exclusiv !E5) 33

Proiect de diplom
1() ),)'1( = ),65'(G, 3)) 1()

Pentru Praf

7) ),))3) =1,('''G, 13) 7)

Pentru %etale grele. $otalul de !d, Eg , $l si compusii lor. $otalul de As, -e, $e si compusii lor $otalul de !o, !r, !u, -n, %n, Ji, Pb, -b, Tn si compusii lor
5 ),))3 = ),'':(G, 7 5

*cmi4

C&/i Cefi , i =1 max i C&/i *cmi46,()71G

BILA T DE MEDIU
RAPORT ASUPRA BILA TULUI DE MEDIU I8EL II -+ I TRODUCERE Ia baza elaborarii lucrarii au stat O "aportul asupra Dilantului de mediu nivel *, respectiv concluziile acestui studiu, O 0ocumentatia pusa la dispozitie de catre beneficiar, O Prelevari de probe si analize fizico+chimice, O "eglementari, norme metodologice si standarde in vigoare privind modul de prelevare a probelor, precum si metodele de analiza, O 0iscutii purtate cu factori de decizie din cadrul obiectivului, O Iiteratura de specialitate. .+ DESCRIEREA I 8ESTIGATIILOR .+- PRELE8ARE PROBE $relevare probe aer $relevare probe apa $relevare probe sol Amplasarea punctelor de prelevare a probelor de sol se realizeaza in corelatie cu O *nformatiile privind zonele potential contaminate, O Accesibilitatea (suprafata de teren liber, dispunerea constructiilor, retele de utilitati). .+. A ALIBE DE LABORATOR Probele prelevate sunt analizate in laboratoare, dupa cum urmeaza O probe de aer + poluanti organici + extractie discontinua in gaz, cuplata cu gaz cromatografie (&0#+#!), e !O + metoda cu clorura paladoasa si acid fosfo + folframo + molibdenic (metoda avizata de %inisterul -anatatii), e JO: + metoda cu J, 1 + naftilen diamina, conform -$A- 1)3:'+6(, e -O: + metoda cu tetraclorura mercurica si pararosanilina, conform -$A- 1)1'1+7'. 0 $robe de sol + metale (-b, Pb, -n, Tn, 9e) si pE + pentru continutul de metale se efectueaza determinari spectrometrice. Criterii de evaluare 35

Proiect de diplom "ezultatele analizelor de laborator se raporteaza la normele prevazute de legislatia romana in vigoare, dupa cum urmeaza O aer -$A- 1:(65 + 76 @Aer in zone prote.ate. !onditii de calitateA, O sol Ordinul 6(B ? 1''B + ordin al %APP% pentru aprobarea "eglementarii privind evaluarea poluarii mediului. /+ REBULTATELE I 8ESTIGATIILOR /+- CALITATEA AERULUI AMBIE TAL 1mpactul obiectivului analizat asupra calitatii aerului ambiental (atmosfera) se determina prin doua metode% O masuratori in situ asupra concentratiilor de poluanti2 O modelarea matematica a campurilor de concentratii pentru poluantii emisi de sursele aferente obiectivului. /+. CALITATEA APELOR /pe de suprafata /pa potabila. /pe uzate /+/ CALITATEA SOLULUI 8%lori de re&eri$t% TABEL : "&TQI$A$&I& Pr%) Pr%) de AJAI*T&IO" 0& -OI I$dic%tor 8%lo%re 8%lo%re de i$ter,e Cod pro*% $orm%l% determi$%t% %lert% $tie -b ( :) 5) Pb :) :() 1))) -n :) 1)) 3)) Tn 1)) 6)) 1()) 9e (G) !ompaniile ale caror activitati au impact asupra mediului trebuie sa realizeze unul sau mai multe D% pentru a obtine Autorizatia de %ediu si?sau Avizul de Privatizare. !onform Ordinului nr. 175?1''6, un D% poate avea 3 niveluri de complexitate ), *, **. D% nivel ) este o @fisa de verificare continand elemente caracteristice activitatii si care permite autoritatii de mediu competente sa identifice si sa stabileasca necesitatea efectuarii unui D% nivel * sau nivel ** sau a unei evaluari a riscului, inainte de autorizarea de mediu sau de privatizarea societatii comerciale.A D% nivel * este un @studiu de mediu constand din culegere de date si documentare (fara prelevare de probe si fara analize de laborator privind factorii de mediu), care include toate elementele analizei tehnice a aspectelor de mediu pentru luarea unei decizii privind dimensionarea impactului de mediu potential sau efectiv de pe un amplasament.A D% nivel ** consta in @investigatii asupra unui amplasament, efectuate in cadrul unui bilant de mediu, pentru a cuantifica dimensiunea poluarii prin prelevari de probe si analize fizice, chimice sau biologice ale factorilor de mediu. &valuare a riscului + analiza probabilitatii si gravitatii principalelor componente ale unui impact de mediu. *mpact de mediu + modificarea negativa considerabila a caracteristicilor fizice, chimice sau structurale ale componentelor mediului natural, diminuarea diversitatii biologice, modificarea negativa considerabila a productivitatii ecosistemelor naturale si antropizate, deteriorarea echilibrului ecologic, reducerea considerabila a calitatii vietii sau deteriorarea structurilor antropizate, cauzata in principal de poluarea apelor, a aerului si a solului, supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea sau planificarea teritoriala 3(

Proiect de diplom necorespunzatoare a acestora. Qn astfel de impact poate sa apara in prezent sau sa aiba o probabilitate ridicata de manifestare in viitor, inacceptabila de autoritatile de mediu competente. *mpact potential de mediu + impactul generat de un amplasament, daca exista probabilitatea ca un bilant de mediu nivel * sa arate ca amplasamentul prezinta un impact de mediu. Ia stabilirea domeniului bilanturilor de mediu, ce urmeaza a fi efectuate, se vor avea in vedere urmatoarele a) cele trei tipuri de bilanturi de mediu (nivel ), * si **) nu se exclud reciproc si pot fi efectuate consecutiv sau concomitent, conform prevederilor prezentului ordin, b) cand prevederile Iegii 136?1''( impun solicitarea unui bilant de mediu, iar autoritatea de mediu competenta considera putin probabila existenta unui impact de mediu al amplasamentului, se va solicita efectuarea unui bilant de mediu nivel ), c) daca un bilant de mediu nivel ) confirma ca nu exista nici un impact de mediu de la amplasament, nu se va solicita efectuarea unui alt nivel (nivel * sau **) de bilant de mediu sau a unei evaluari a riscului pe acest amplasament, d) daca bilantul de mediu nivel ) releva existenta unui impact potential de mediu pe amplasament, autoritatea de mediu competenta trebuie sa solicite continuarea evaluarii prin efectuarea cel putin a bilantului de mediu nivel *, e) daca autoritatea de mediu competenta considera ca un bilant de mediu nivel * prezinta informatii insuficiente pentru a cuantifica impactul de mediu sau daca la analiza unei solicitari de autorizare se considera ca un amplasament are un impact potential de mediu, autoritatea de mediu competenta trebuie sa solicite efectuarea bilantului de mediu nivel **. *n situatiile cand aceasta decizie a fost luata inainte de executarea nivelului * al bilantului de mediu, trebuie executate atat bilantul de mediu nivel *, cal si bilantul de mediu nivel **, f) la constatarea poluarii provenite de la un amplasament si caracterizata prin depasirea unuia sau mai multor praguri de interventie prevazute in reglementarile privind evaluarea poluarii mediului, autoritatea de mediu competenta trebuie sa solicite executarea unei evaluari a riscului. &valuarea riscului se bazeaza pe gradul de poluare masurat pe amplasament si va cuantifica semnificatia acestuia relativa la impactul asupra mediului, g) rezultatele analizelor obtinute se vor compara cu prevederile reglementarilor si normelor relevante, in lipsa unor astfel de reglementari sau norme, se vor folosi spre comparare normele sau instructiunile internationale corespunzatoare, optiunea folosita urmand a fi .ustificata de executantul bilantului de mediu, h) o data cu cererea de autorizare, titularul unui amplasament poate inainta autoritatii de mediu competente orice nivel de bilant de mediu, daca considera necesar. *n urma analizei documentelor prezentate, autoritatea de mediu competenta poate stabili necesitatea unui nivel aditional de bilant de mediu, in conformitate cu prevederile

3B