BAZELE MOLECULARE ALE RASPUNSULUI IMUN ANTIGENELE Antigenele sunt substane care, ptrunse intr-un organism competent, determin

rspuns imun (imunogenitate) i reacioneaz specific cu efectorii imunitari aprui ca rezultat al acestui rspuns (specificitate). Haptenele sunt antigene incomplete, lipsite de capacitate imunogen dar capabile s reacionize specific cu anticorpii produi de organismul stimulat prin aptena legat co!alent la o molecule purttoare, care confer imunogenitate comple"ului. Antigene sunt in primul rind proteinele. #nele medicamente (sulfamide, aspirina, penicilinele, etc.) substane c imice simple ca nitrobenzenul i deri!aii si sunt aptene care se fi"eaz pe proteine ale organismului, fiind la originea unor stri de sensibilizare. $%N&IIILE I'#N%GENITII % substan imunogen indeplinete urmtoarele condiii( Este strin organismului imunizat. &iferenierea intre substanele )proprii ()self) i cele )strine* ()nonself*) o face sistemul celular imun care recunoate ca )proprii* numai structuri cu care a a!ut contact in cursul dez!oltrii i maturrii sale. +oate fi resorbit i descompus in organism. Este reinut in organism o perioad suficient de lung. Are o structure molecular comple" i stabil

Adjuvanii.Imunogenitatea antigenelor sporete c,nd sunt inoculate impreun cu un ad-u!ant. Aciune ad-u!ant au compui insolubili cum sunt( substanre minerale (sruri de aluminiu, fosfat de calciu, uleiuri minerale). substane organice (uleiul de ara ide, poliribonuclecleotide sintetice). peptidoglicolipidele din peretele unor bacterii (Bordetella pertussis, Crynebacterium parvum, microbacterii), endoto"ina.

Ad-u!anii intensific raspunsul imun prin mecanisme comple"e( induc inflamaii cu recrutare de macrofage i celule imunocompetente la locul ptrunderii antigenului in organism. stimuleaz prelucrarea eficient a antigenului in macrofage i di!iziunea celulelor imunocompetente. asigur persistena antigenului in organism cu eliberare lent. Ad-u!anii sunt utilizai la prepararea unor !accinuri eficiente, in special cele cu componente microbiene purificate. $%N&II%NA/EA 0+E$I1I$ITII 0pecificitatea este condiionat de arii restr,nse de pe suprafaa moleculei de antigen, care include grupri c imice determinate i pe care le numim epitopi sau deter inani antigeni!i. 0tructura complementar, a determinanilor antigenici, care se regsete, pe suprafaa anticorpilor sau receptorilor pentru antigen ai celulelor imunocompetente o numim "itu" de !o #inare "au paratop. 0istemul imunitar este capabil s recunoasc diferene minime in structura epitopilor. In general, un antigen e"pune pe suprafa mai muli epitopi. &e aceea 2n reacia specific de cuplare cu anticorpii antigenele sunt multi!alente, un antigen induce formarea mai multor anticorpi cu specificiti diferite. 0pecificitatea antigenic nu este absolut. &e aici posibilitatea unor reacii incruciate. #n antigen care poate reaciona cu un anticorp produs ca rspuns la un alt antigen se numete antigen$!ro""$rea!tiv./eaciile incruciate se e"plic prin e"istena unor epitopi comuni sau prin asemnarea a doi epitopi, care nu poate fi difereniat de ctre sistemul de recunoatere. Antigenele pot fi proprii unui grup de indi!izi dintr-o specie (antigenele de grup sang!in), sau indi!iduale (antigenele de isto-compatibiltate). Antigene "pe!i%i!e unor organe& e"uturi "au !elule. Antigenele specifice celulelor sunt mar3eri antigenici de suprafa utili pentru indentificarea unor populaii celulare cu funcii distincte. Autoantigene. 0tructuri tisulare sec estrate anatomic sau determinani antigenici sec estrai bioc imic, care in condiii anatomici i fiziologice normale nu au contact cu limfocitele imunocompetente, de!in, sub aciunea unor factori fizici, c imici sau a microbilor, autoantigene care stimuleaz formarea de autoanticorpi.

'icroorganismele costituie ade!arate mozaicuri antigenice( antigene de in!eli (capsulare), somatice (de perete), antigene solubile (to"ine, enzime), unele cu specificitate de gen, altele de specie, de grup sau tip.

$%'+LE4#L 'A5%/ &E 6I0T%$%'+ATI7ILITATE ('6$) %rganismul oricrui mamifer este indi!idualizat printr-un comple" de antigene glicoproteice ale membranelor celulare, antigenele de transplant, codificate prin genele de istocompatibilitate. Acele gene istocompatibilitate care codific antigenele de transplant puternice sunt strins lin3ate pe fiecare membru al unei singure perec i cromosomale, constituind comple"ul ma-or al istocompatibilitii ('6$). La om, '6$, numit !o ple'ul HLA (abre!ierea de la human leukocyte antigens) include cel puin 8 sau 9 gene. Locii '6$ se impart in : clase( clasa 1, loci HLA-A, B i C, antigene de suprafa expri ate pe e !ran tuturor celulelor nucleate i inte pentru limfocitele T citoto"ice. clasa ;, locusul 6LA-&/, antigene cu distribuie restricti! pe suprafaa macrofagelor, a limfocitelor Ti 7. controleaz cooperarea i interaciunile celulare in sistemul imun. clasa : care codific sinteza unor componente ale sistemului complement.