SUBIECTE HISTOLOGIE

Esofagul Este un organ tubular ce face legatura intre faringe si stomac. Peretele sau, pornind de la interior spre exterior prezinta 4 tunici concentrice : -mucoasa -submucoasa -musculara -adventice Mucoasa Este alcatuita dintr-un epiteliu pluristratificat pavimentos nekeratinizat care are mai multe straturi celulare: celulele bazale, care se dispun in 1-3 randuri si care au citoplasma bazofila si prezinta numeroase mitoze. celulele poliedrice - unele au un continut bogat in glicogen. celulele scuamoase. Unele prezinta putine granule de erato!ialina in citoplasma. Ele nu sunt eratinizate in mod normal, dar in cazul unor traume mecanice provocate de bolul alimentar aceste zone se eratinizeaza. Corionul mucoasei formeaza la nivelul epiteliului pluristratificat pavimentos papile conjunctive inalte. "cest corion este mai sarac celular comparativ cu cel de la nivelul altor organe. #a nivelul corionului pot aprea glandele esofagiene superficiale, care se gasesc doar la nivelul extremitatilor esofagului $inferioara si superioara%. Ele sunt glande simple, tubulare ramificate si secreta un mucus neutru. &unt deci glande mucoase. Musculara mucoasei in '(3 superioare ale esofagului contine numai fibre cu orientare longitudinala, doar in 1(3 inferioara aparand si stratul circular intern. Su!mucoasa )n submucoasa creste numarul fibrelor elastice ce asigura distensia elastica a esofagului la trecerea bolului alimentar. "re un continut ridicat de vase sangvine mari, sistemul venos fiind foarte bine dezvoltat, acesta fiind sediul uneia din anastomozele portocave. *landele de la nivelul submucoasei sunt glandele esofagiene propriu-zise. +orfologic difera de glandele esofagiene superficiale, fiind simple, tubuloacinoase ramificate. ,.p.d.v. functional sunt glande mucoase si secreta un mucus acid. -analul lor de excretie se desc!ide la suprafata epiteliului, la varsare fiind mai larg $cisterna &c!affer%. .cazional acest orificiu se poate obstrua. Musculara Este alcatuita din tesut muscular neted si striat. )n treimea superioara a esofagului se gasesc exclusiv fibre musculare striate, in treimea mi/locie se gasesc si fibre musculare striate si netede iar in treimea inferioara se gasesc numai fibre musculare netede. -a la toate nivelele tubului digestiv, si la nivelul esofagului musculara este impartita in doua straturi: unul circular intern si unul longitudinal extern. "#venticea alcatuita din tesut con/unctiv lax. ,upa ce strabate diafragma devine esofag abdominal care are o lungime de '-4 cm si care este acoperit de seroasa, fiind fixat la peretele posterior al abdomenului Stomacul$ &tomacul prezinta mai multe regiuni anatomice: regiunea cardiala regiunea fundica regiunea corpului gastric regiunea antrului piloric regiunea canalului piloric 0istologic este alcatuit din 4 tunici: mucoasa, submucoasa, musculara si seroasa. Mucoasa +ucoasa prezinta numeroase pliuri ce dispar la distensia stomacului. ,e asemenea, suprafata este brazdata de numeroase santuri putin adanci ce delimiteaza ariile gastrice cu dimensiuni de 1-4 mm. #a nivelul unei arii se desc!id la suprafata epiteliului mai multe milioane $3,1 mil.% de invaginari ale epiteliului gastric ce se numesc foveole gastrice = cripte gastrice . "cestea nu sunt glande ci la nivelul fundului lor se desc!id canalele de secretie ale glandelor gastrice.

SUBIECTE HISTOLOGIE

Epiteliul de acoperire este epiteliu simplu cilindric, alcatuit dintr-un singur tip de celule: celulele mucoase de suprafata care secreta mucus. "ceasta este o celula cillindrica, cu un nucleu oval, situat spre polul bazal, polul apical al celulei fiind clar care contine granule de secretie $cu mucus%. "celasi epiteliu exista si in cripte, numai ca exista mai putine granule de secretie si mai mici. #a +E, aceste granule sunt dense la fluxul de electroni. 2olul acestor celule mucoase este de a secreta un mucus neutru. . parte din acest mucus se varsa in cavitatea gastrica si intra in componenta sucului gastric iar alta parte are rol de protectie impotriva acidului clor!idric. Corionul permite diferentierea celor trei regiuni !istologice ale stomacului: regiunea cardiala - contine cripte putin adanci $1(4 din grosimea corionului% si glande tubulare ramificate. regiunea corpului si fundului stomacului - contine cripte lungi $1(' din grosimea corionului% si glande sinuoase . regiunea pilorica $antrul si canalul piloric% - contine cripte scurte si glande lungi, drepte, cu lumen stramt, care se pot bifurca la capete. Glandele cardiale si pilorice contin in principal celule mucoase. Glandele de la nivelul fundului si corpului gastric sunt glandele gastrice propriu-zise. Ele sintetizeaza 0-l si enzimele digestive. Ele contin urmatoarele tipuri celulare: celule mucoase ale colului celule parietale $oxintice% celule principale $pepsinogene% celule nediferentiate celule ce apartin sistemului neuroendocrin difuz.

Musculara #a nivelul stomacului se afla cea mai groasa zona a tunicii musculare. 3ibrele musculare netede sunt situate in trei straturi: intern - oblic mi/lociu - circular extern - longitudinal 3ibrele musculare oblice se gasesc doar la nivelul cardiei si corpului gastric. 3ibrele circulare sunt dispuse intr-un strat continuu, in toate regiunile stomacului. Ele formeaza sfincterele. 3ibrele longitudinale sunt intr-un strat discontiinuu si se concentraza de-a lungul celor doua curburi ale stomacului.

Organizarea lo!ulara a parenc%imului %epatic$plan general #e organizare Cu privire la structura parenc%imului %epatic s$au emis mai multe ipoteze& lobulul !epatic clasic lobulul portal &abourin acinul !epatic 2appaport Lobulul hepatic clasic -onform acestei teorii, lobulul !epatic clasic este unitatea morfo-functionala a ficatului. #obulul clasic reprezinta aria din parenc!im a carui sange este drenat de aceeasi vena centrolobulara $venula !epatica terminala%. #obulii sunt in numar de aproximativ 1 mil. Ei au forma poliedrica, fiind frecvent !exagonali. #obulul are o inaltime de ' mm si o latime de 4,5 mm. )n alcatuirea lobulului intra placile de !epatocite cu dispozitie radiara si anastomozate. )ntre placi exista capilarele sinusoide care sunt si ele anastomozate. Pe o sectiune transversala, lobulul are forma de poligon, de regula cu 6 laturi. )n colturile sale, la locul de vecinatate cu ceilalti lobuli exista un spatiu interlobular redus care se numeste spatiu portal Kiernan. )n sectiunea transversala, placilor celulare le corespund cordoane celulare al caror aspect variaza in functie de varsta individului. #a adult grosimea unui cordon este egala cu diametrul unui !epatocit cu exceptia locurilor de anastomoza.

'

SUBIECTE HISTOLOGIE

Pe sectiune longitudinala fiecare cordon este gros de cel putin ' randuri de celule, intre celule existand canaliculii biliari. #a periferie exista placa terminala care corespunde !epatocitelor de la periferia lobulului. Placa are grosimea unui !epatocit. #a periferie, lobulul vine in raport direct cu tesutul con/unctiv din spatiile portale. 0epatocitele din placa terminal vor forma un perete aproape continuu , fiind strabatut doar de vasele sangvine si de ductele biliare. &patiile interlobulare, portale 7iernan contin 3 elemente care alcatuiesc triada portala: 1. o vena interlobulara, ramura terminala a venei porte '. o artera interlobulara, ramura terminala a a. !epatice 3. un canal biliar interlobular Lobulul portal Sabourin #obulul portal repreazinta aria din parenc!im a carei bila este tributara aceluiasi canalicul biliar interlobular. El are forma de triung!i, avand in cetru spatiul portal si in varfuri trei vene centrolobulare de la trei lobuli clasici diferiti. Acinul hepatic Rappaport "cinul !epatic este aria de parenc!im ce este tributara aceleiasi vascularizatii si aceluiasi canalicul biliar. El are forma de romb, alcatuit din doua triung!iuri adiacente, unite prin marginile lor. "xul lung al rombului este dat de doua vene centrolobulare iar axul scurt este dat de ' spatii portale. )n el se descriu trei zone functionale cu dispozitie concentrica: 1. in apropiera axului scurt '. spre a. !epatica 3. spre vena centrolobulara )n functie de localizarea in cele trei zone, !epatocitele prezinta gradient metabolic, marime, activitatea enzimatica si continutul in organite depinzand si ele de localizarea celulei in acini. In zona 1 se afla !epatocitele care primesc sangele cu cel mai mare procent de oxigen, fiind aproape de artera perilobulara. "ceste !epatocite au mai multe caracteristici: sunt cele mai active metabolic sunt primele care vor depune glicogen postprandial sunt primele care se vor activa in !ipoglicemie si vor produce glicogenoliza si gluconeogeneza sunt primele care vor semnala aparitia semnelor de regenerare in caz de leziuni !epatice sunt cele mai aproape de vasul sangvin si prin urmare sunt primele supuse actiunii toxinelor absorbite din tubul digestiv in caz de staza biliara sunt primele care sufera modificari. In zona 3 !epatocitele sunt supuse si ele actiunii toxinelor insa in cantitate mai mica. #a fel se exercita efectul si in caz de staza biliara. "ici a/unge sangele cu continutul cel mai mic de oxigen. ,e aceea in isc!emie, primele care sufera sunt celulele din zona 3 $celulele din paropierea venei centrolobulare%. In zona 2 celulele au caracteristici intermediare celorlelte doua zone. ,e fapt, toate !epatocitele au d.p.d.v. metabolic acelasi potential insa caracteristicile lor difera doar din cauza alimentarii cu sange cu concentratii diferite de oxigen. -ele 3 conceptii nu se exclud ci se completeaza reciproc, mai ales in unele stari patologice. 'ezicula !iliara, reprezinta o dilatatie sacciforma dispusa la capatul canalului cistic. "natomic, veziculei biliare i se descriu ' zone : corpul si colul. Ea constituie un rezervor temporar, in perioadele interdigestive pentru bila. #a nivelul ei, bila este concentrata $de circa 1 ori% prin absorbtia apei si a unor saruri minerale. .bstructia cailor biliare prin calculi sau tumori duce la aparitia icterului, caracterizat prin cresterea bilirubinei in sange, colorarea sclerelor si a pielii in galben. &tructura peretelui colecistului : 1-mucoasa -prezinta numeroase pliuri cand organul este gol, stergandu-se progresiv cand vezica se umple -epiteliul este reprezentat de un epiteliu simplu cilindric $la polul apical celulele prezinta specializari, microvili, cu rol in absorbtie% -corionul este alcatuit din tesut con/unctiv lax si este un corion aglandular. '. tunica musculara, este formata din fibre musculare netede, organizate in fascicule. &ub influenta colecisto ininei, fibrele se contracta si vezicula biliara isi varsa continutul in duoden.

SUBIECTE HISTOLOGIE

3. adventicea, este formata din tesut con/unctiv ce ancoreaza vezicula biliara la fata inferioara a ficatului. )n adventice gasim fibre de colagen fine, fibre elastice, limfocite, vase sanguine si limfatice, fibre nervoase senzitive si vegetative$simpatice din plexul celiac si parasimpatice din vag%.

Mucoasa cavit()ii !ucale -avitatea bucal8 este prima por9iune a tubului digestiv, delimitat8 anterior de buze, posterior de istmul bucofaringian, lateral de obra/i iar superior de palatul dur :; palatul moale, iar inferior de limb8 :i plan:eul cavit89ii bucale. +asivul gingival ;mparte cavitatea bucal8 ;n dou8 compar-timente: - vestibulul bucal, cuprins ;ntre buze, obra/i :i masivul gingival< - gura propriu-zis8, situat8 ;napoia masivului gingival. -avitatea bucal8 este tapetat8 de o mucoas1 de origine ecto-mezodermic8 care reprezint8 o vast8 suprafa98 de recep9ie pentru sim9ul tactil, termic, gustativ, etc. :i ;n acela:i timp o barier8 ;ntre mediul extern :i mediul intern al organismului. ,in punct de vedere !istogenetic, regiunea vestibulului, glandele salivare din regiunea palatin8 :i '(3 anterioare ale limbii deriv8 din ectoderm, ;n timp ce 1(3 posterioar8 a limbii :i restul tractului gastro-intestinal ;:i are originea ;n endoderm. Caracterele generale ale mucoasei !ucale -a orice mucoas8, mucoasa bucal8 este format8 dintr-un epiteliu de acoperire2 :i un corion $lamina propria%, separate printr-o membran bazal Epiteliul mucoasei !ucale = este un epiteliu pavimentos stratificat de tip malpighian f!r! "eratini#are ;n structura c8ruia identific8m trei straturi celulare: - stratul bazal< - stratul spinos $sau mucos a lui Malpig%i%< $ stratul superficial. Epiteliul mucoasei bucale prezint8 adapt8ri func9ionale :i regionale ca rezultat al ac9iunii unor for9e mecanice care se exercit8 asupra sa. "stfel, mucoasa bucal8 este ;mp8r9it8 ;n dou8 zone: 1. zona vestibular8 $care include mucoasa buzelor :i cea /ugal8% '. zona masticatorie $care cuprinde mucoasa lingual8, gingival8 :i palatin8%. )ndiferent de zon8, epiteliului mucoasei bucale i se descriu cele trei straturi: Stratul ba#al = alc8tuit din celule tinere, cubico-cilindrice, a:ezate pe un singur r>nd, situat pe o membran8 bazal8. #eg8turile ;ntre celulele stratului bazal c>t :i cu celulele stratului superficial se realizeaz8 prin intermediul desmozomilor 3< leg8tura cu membrana bazal8 se face at>t cu a/utorul !emidesmozomilor c>t :i prin intermediul expansiunilor plasmalemei bazale a celulelor acestui strat, care se ancoreaz8 printre fibrele de reticulin8 din structura membranei bazale. Printre celulele stratului bazal se g8sesc melanoblaste inactive care ;n anumite st8ri patologice $ !oala "#isson% pot deveni active $mucoasa bucal8 se coloreaz8 ;n albastru-violet%. "spectul ultrastructural al celulelor epiteliale este cvasiase-m8nator. "stfel, citoplasma bazofil8 con9ine un nucleu ovoidal :i organite comune care, ;mpreun8 cu un ec!ipament enzimatic bogat ;i confer8 acestui strat o intens8 activitate metabolic8< 2E2 este redus, aparatul *olgi este slab dezvoltat, prezint8 ribozomi liberi, mitocondrii perinucleare, c>teva granule de glicogen, lizozomi :i tonofilamente4.
1

Prin mucoas se ;n9elege o structur8 epitelio = con/unctival8 membraniform8, ce acoper8 $c8ptu:e:te% la interior pere9ii unui organ cavitar care comunic8 cu mediul extern< seroasele sunt structuri tot epitelio-con/unctivale membraniforme care ;ns8 c8ptu:esc acele cavit89i ce nu comunic8 cu exteriorul $pleur8, pericard, peritoneu%.
'

Desmozomul sau macula adherens face parte din categoria /onctiunilor intercelulare prin care se realizeaza solidarizarea intercelular8. "cest tip de /onc9iune reprezint8 o diferen9iere a membranelor celulare ;nvecinate constituind fiecare un hemidesmozom $plac8 desmozomal8 sau plac8 de ata:ament%. #a nivelul unui !emidesmozom plasmalema este ;ngro:at8 iar ;n citoplasma celulei se g8sesc tonofibrile citoplasmatice orientate spre plac8 ;n care se amorseaz8. ?ntre cei doi !emidesmozomi se g8se:te un spa9iu de aprox. '1nm care con9ine un material osmiofil :i P"& pozitiv. ?n +... au fost identifica9i sub forma unor forma9iuni nodulare numite nodulii lui $i##o#ero eviden9iabili cu colorantul -armin @E&A. 4 %onofilamentele sunt filamente lungi, formate din proteine sintetizate de c8tre ribozomii din celule. "cestea pot fi fie dispersate ;n citoplasm8, fie ansamblate ;n fascicule care converg c8tre placa desmozomal8. ,atorit8 prezen9ei tonofilamentelor :i al granulelor specifice, $corpii .,#"B,% - eratinozomi cu con9inut lipidic :i structur8 intern8 lamelar8, celulele epiteliale poart8 numele de eratinocite. Printre aceste celule sunt dispersate celulele nonepiteliale = numite ne eratinocite, reprezentate de :melanocite, celule #anger!ans, celule +er el.

SUBIECTE HISTOLOGIE

Stratul intermediar &spinos' = este alc8tuit din c>teva r>nduri de celule poliedrice solidarizate ;ntre ele prin desmozomi. Printre celule se afl8 mici spa9ii prin care circul8 lic!idul intercelular, grosimea stratului depinz>nd de stimulii mecanici ce ac9ioneaz8 asupra sa. P8tura profund8 a stratului intermediar con9ine un num8r ridicat de mitoze :i formeaz8 ;mpreun8 cu stratul bazal zona germinativ a epiteliului. ?n citoplasma celulei se identific8 = pe l>ng8 numeroase organite comune :i un bogat ec!ipament enzimatic oxidativ, aceste straturi constituind zona oxibiotic a epiteliului. Stratul superficial = con9ine c>teva r>nduri de celule de form8 turtit8, aplatizat8, cu nucleul lenticular. -elulele acestui strat se turtesc progresiv spre suprafa9a epiteliului dar ;:i conserv8 organitele :i nucleul, care are dimensiuni mici :i este situat central. -itoplasma este redus8 cantitativ iar ;n unele zone ale cavita9ii bucale $zona palatului dur, zona gingival8%, ;n citoplasm8 se pot identifica granule de erato!ialin8 $particip>nd astfel la apari9ia unei false eratiniz8ri%. *rosimea acestui strat variaz8 ;n diferite regiuni ale mucoasei bucale. -elulele cele mai superficiale ale acestui strat se desprind periodic $se descuameaz8% iar pe frotiurile ob9inute de la nivelul mucoasei bucale se pot pune ;n eviden98 corpusculii Barr $cromatina sexual8 prezent8 la femei, ;n cel pu9in 6C dintre celule%. Epiteliul mucoasei bucale are un indice mitotic foarte ridicat $mai ridicat dec>t cel al pielii%. Printre celulele epiteliale se pot identifica ;n epiteliul mucoasei bucale :i celule migrate, precum melanocitele = celule provenite din crestele neurale :i care au capacitatea de a sintetiza melenina, conferind pigmenta9ia mucoasei, celulele Merkel = celule provenite tot din crestele neurale :i care sunt implicate ;n procesele senzoriale $citoplasma acestora con9ine granule de tip catecolaminic iar membrana celular8 vine ;n contact cu termina9iunile nervoase%, sau celulele sangvine = ;n special limfocite :i granulocite care traverseaz8 epiteliul bucal particip>nd la procesele de ap8rare a cavit89ii bucale. Corionul mucoasei !ucale * este reprezentat printr-o varietate de 9esut con/unctiv semiordonat pe care este a:ezat epiteliul de suprafa98 :i care are rol de sus9inere :i !r8nire a acestuia $epiteliile fiind 9esuturi avasculare, nutri9ia acestora se realizeaz8 prin difuziunea lic!idului intersti9ial de la nivelul corionului%. -orionul mucoasei bucale este de origine mezenc!imatoas8 :i prezint8 dou8 componente: - corionul superficial $sau papilar%< - corionul profund. Corionul superficial = este alc8tuit din 9esut con/unctiv t>n8r bogat ;n celule $unele incomplet diferen9iate%, substan98 fundamental8 :i o delicat8 re9ea de fibre con/unctive. -orionul superficial prezint8 ;nspre epiteliu o serie de ridic8turi digitiforme numite papile, ceea ce-i confer8 mucoasei bucale aspect corio-papilar $figura ', 3%. #a acest nivel, 9esutul con/unctiv este uneori infiltrat cu limfocite, puternic vascularizat :i con9ine termina9iuni nervoase libere :i ;ncapsulate $corpusculii +eissner%. #a acest nivel termina9iunile nervoase libere pot trece :i ;n grosimea epiteliului. Corionul profund = este format dintr-un 9esut con/unctiv dens, neordonat, bogat ;n fibre de colagen :i pu9ine fibre elastice. ?n unele zone $precum corionul gingival, corionul boltei palatine% fibrele colagene din straturile cele mai profunde ader8 la fibrele con/unctive din periostul osului sub/acent iar ;n alte zone $buze, limb8, mucoas8 /ugal8, mucoasa obra/ilor% fibrele con/unctive se continu8 cu 9esutul con/unctiv inter-fascicular al musculaturii sub/acente. Dona profund8 a corionului $cu excep9ia gingiei% con9ine numeroase glande salivare mucoase, sero-mucoase sau seroase :i numeroase termina9iuni nervoase libere :i ;ncapsulate, ceea ce face ca mucoasa bucal8 s8 reprezinte :i o vast8 suprafa98 de recep9ie pentru stimulii tectili, termici, gustativi. ?n grosimea corionului se g8sesc glande salivare mici, mixte. ?n regiunea sublingual8 :i a plan:eului bucal, precum :i ;n regiunea posterioar8 a palatului se poate sc!i9a sub corion o submucoas = 9esut con/unctiv lax care ;n unele zone con9ine acini glandulari iar ;n alte zone, 9esut adipos :i elemente limfoide. +ucoasa bucal8 este o structur8 dinamic8, at>t epiteliul c>t :i corionul fiind !ormono-dependent. #a femei, celulele epiteliale descuamate pot reflecta modific8ri ;n leg8tur8 cu evolu9ia ciclului ovarian. -orionul poate prezenta :i el modific8ri fiziologice, ;n sensul congestion8rii lui ;n timpul sarcinii sau ciclului menstrual. +ucoasa bucal8 sufer8 modific8ri :i ;n st8ri patologice cu caracter general precum: intoxica9ii, leucemii, boli infecto-contagioase, etc. +ucoasa cavit89ii bucale prezint8 unele modific8ri adaptative cu particularit89i morfologice, care ;i confer8 caracter de entitate. )ndiferent de regiunea examinat8, mucoasa bucal8 are acela:i plan general de organizare dar, ;n func9ie de localizare :i de rolul pe care-l ;ndepline:te regiunea respectiv8, mucoasa bucal8 prezint8 unele particularit89i care permit delimitarea unei regiuni vestibulare :i a unei regiuni masticatorii( Mugurii gustativi$ corpusculii gustativi &tructural, corpusculul gustativ prezint8: a% o component8 epitelial8< b% o component8 nervoas8.

SUBIECTE HISTOLOGIE

a+ Componenta epitelial( este format8 din: 1. celule senzoriale, '. celule de sus9inere, 3. celule bazale. ,- Celulele sen#oriale $sau gustative% sunt ;n num8r de 6-'4 pentru fiecare mugure gustativ :i ocup8 zona central8 a corpusculului gustativ. "ceste celule au o form8 alungit8, fusiform8, cu nucleu ovalar situat central. Polul bazal vine ;n contact cu membrana bazal8 a epiteliului, iar polul apical al celulei prezint8 ni:te forma9iuni ciliare fixe, ca ni:te fire de p8r, numite peri gustativi, situate ;n canalul gustativ. #a +.E. s-a observat c8 aceste filamente gustative sunt alc8tuite dintr-un m8nunc!i de prelungiri filiforme, microvilozitare, incluse ;ntr-o substan98 dens8 la fluxul de electroni, prelungiri care a/ung p>n8 la suprafa9a porului gustativ. ,up8 ce au func9ionat o anumit8 perioad8 de timp, aceste celule involueaz8, fiind ;nlocuite cu altele noi, ce provin prin diferen9iere din celulele de sus9inere. -elulele gustative sunt re;nnoite cam la fiecare 14 zile pe seama celulelor de sus9inere. .-/Celulele de sus)inere sunt celule epiteliale cu func9ie de protec9ie. Ele ;ncon/oar8 celulele senzoriale cu care sunt ;n contact intim. #a periferia mugurelui gustativ ele se ;nconvoaie, se dispun unele l>ng8 altele ;ntocmai ca doagele unui butoi. "cestea sunt celule ;nalte, cu extremitatea bazal8 mai larg8, spri/inindu-se pe membrana bazal8 a epiteliului. Polul apical este prev8zut cu o diferen9iere l89it8, cuticular8, prin care se articuleaz8 cu celulele de sus9inere vecine, delimit>nd porul gustativ. "ceste celule au nucleul de form8 rotund8, globuloas8, a:ezat ;n partea central8, mai ;ngro:at8, a celulei< cromatina cu aspect pulverulent face ca acest nucleu s8 apar8 !ipocrom, ;n contrast cu nucleul celulelor gustative. -itoplasma este str8b8tut8 de tonofibrile av>nd un aspect clar. 0( Celulele ba#ale $sau de ;nlocuire% sunt a:ezate la polul bazal al corpusculului gustativ pe membrana bazal8, intercalate printre extremit89ile profunde ale celorlalte dou8 tipuri de celule. -elulele bazale se dezvolt8 :i ;nlocuiesc celulele de sus9inere care au suferit diferen9ierea senzorial8. &unt pu9ine la num8r, au talie mic8, form8 prismatic8 /oas8 :i nucleul sferic. ,e:i au un aspect structural deosebit, cele trei tipuri de celule se ;ncadreaz8 ;ntr-un ciclu func9ional al unei singure celule. "cesta ;:i modific8 aspectul morfologic ;n raport cu necesit89ile impuse de intensitatea stimulului nervos, put>nd deveni o celul8 senzorial8 sau de sus9inere !- Componenta nervoas(- +ugurele gustativ este ;ncon/urat de o bogat8 re9ea nervoas8, reprezentat8 de termina9iunile dendritice ale neuronilor senzitivi bipolari din ganglionul geniculat, "12E3SH :i EH3E13ITTE3 :i plexiform. #a baza mugurelui gustativ, sub membrana bazal8, se realizeaz8 o ramifica9ie cu caracter de plex nervos numit ple*ul subgemal< din acest plex pornesc numeroase ramifica9ii care str8bat membrana bazal8 :i p8trund ;n epiteliul din /urul mugurelui gustativ, unde realizeaz8 al doilea plex, numit ple*ul perigemal( ,in acesta se desprind filete nervoase terminale destinate celulelor gustative din interiorul mugurelui gustativ, care ;n totalitate formeaz8 ple*ul intragemal, fibrele nervoase realiz>nd sinapse speciale neuro-epiteliale. #a nivelul sinapselor, membrana presinaptic8 este reprezentat8 de membrana celulei gustative, care con9ine vezicule sinaptice, iar membrana postsinaptic8 apar9ine fibrei nervoase. )ntegritatea fibrei nervoase este indispensabil8 func9ion8rii celulei receptoare. ?n interiorul mugurelui gustativ, odat8 cu aceste fibre, mai p8trund :i fibre amielinice de origine simpatic! :i care amintesc de aparatul TIMO4EE4$ 2OGHIEL din corpusculii tactili. &ubstan9ele sapide solubilizate ;n cavitatea bucal8 reprezint8 stimuli adecva9i $excitan9i c!imici% ai celulelor senzoriale. *ustul final este rezultatul combina9iei a patru gusturi fundamentale: amar, acru, dulce, s8rat. 2eceptorii gustativi pot fi stimula9i de mai multe substan9e cu asemenea gusturi, dar ei r8spund preferen9ial la un anumit gust. "stfel, receptorii gustativi de la baza limbii sunt sensibili cu prec8dere pentru gustul amar, cei de pe marginile limbii, pentru gustul acru, cei din partea anterioar8 a marginii limbii pentru gustul s8rat, iar cei de pe v>rful limbii la gustul dulce. +oleculele de substan98 sapid8 se cupleaz8 specific cu un receptor de pe suprafa9a celulei gustative. ?n acest fel, cuplul molecul8 - receptor modific8 permeabilitatea canalelor ionice transmembranare, determin>nd depolarizarea celulelor gustative. Poten9ialul de membran8 nou creat se propag8 ;n lungul fibrei din structura c8ii gustative< acestea conduc poten9ialul de membran8, o anumit8 form8 de gust, dar r8spund :i la stimuli care declan:eaz8 :i alte gusturi. *ustul final perceput depinde de setul de neuroni corticali la care sf>r:esc informa9iile sapide, acestea decod>nd diversele modele informa9ionale din lungul c8ii gustative. Aulbur8rile de gust includ: - agene#ia sau lipsa complet8 a gustului $boal8 neurologic8 genetic8%, prin absen9a cvasitotal8 a mugurilor gustativi< - hipogene#ia sau diminuarea sensibilit89ii gustative, ca urmare a utiliz8rii anumitor droguri< - disgene#ia sau alterarea perceperii corecte a gustului. "xonii neuronilor din ganglionul geniculat, EH3E13ITTE3, "12E3SH :i plexiform p8trund ;n bulb, unde fibrele gustative ale nervilor intermediari, glosofaringian :i vag ;nt>lnesc al doilea neuron la nivelul extremit89ii superioare a

SUBIECTE HISTOLOGIE

nucleului solitar &nucleul gustativ a lui +AGE,%%E' . Al treilea neuron &talamo-cortical' corespunde nucleului ventral postero-medial al talamusului. Cel de-al patrulea neuron &cortical' se afl8 localizat ;n girusul postcentral Uretra masculina Este un duct genito-urinar, care prezinta 3 segmente: -un segment ce traverseaza prostata, uretra prostatica -un segment pelvin, uretra membranoasa -un segment penian, uretra spongioasa )n primele ' portiuni uretra este tapetata cu epiteliu de tranzitie, iar in portiunea spongioasa de un epiteliu stratificat cilindric, cu unele zone de epiteliu pseudostratificat. )n portiunea terminala epiteliul mucoasei devine stratificat pavimentos, printre celulele epiteliale facandu-si apatitia si celule cu caracter secretor mucos. #a suprafata epiteliului se observa invaginari, cunoscute sub numele de lacunele lui +orgagni in care se desc!id glandele tubulare ale lui #ittre. Aunica musculara contine un strat intern de fibre musculare netede, dispuse longitudinal si un strat extern cu dispozitie circulara, la care spre orificiul extern se adauga si fibre musculare striate. Cai spermatice intratesticulare -aile spermatice intratesticulare, contin ' segmente: $tu!ii #repti ce au o lungime de 1mm, sunt rectilinii, situati in apropierea mediastinului testicular. Peretele tubului drept prezinta un epiteliu simplu polimorf$celule cubice, cilindrice, aplatizate% $rete testis$ sau reteaua lui 0aller, reprezinta un ansamblu de cavitati neregulate, anastomozate intre ele, tapetate de un epiteliu simplu polimorf, $unele dintre celulele cu aspect cilindric prezinta cili la polul apical%, cavitati sapate direct in tesutul con/unctiv, care formeaza corpul 0ig!more. &e considera ca acest epiteliu ar interveni in inaintarea spermatozoizilor dar si in resorbtia unei parti a lic!idului testicular. 1efronulBefronul reprezinta unitatea morfo-functionala a rinic!iului. Este compus din corpusculul renal , ce este implicat in formarea urinii si este situar in zona corticala si dintr-un conduct, tubul urinifer, ce intervine in concentrarea finala a urinii si serveste drept conduct excretor fiind localizat atat in medulara cat si in corticala. ,upa topografia sa , tubul urinifer se imparte in: -tub contort proximal, cu traiect intortoc!eat, ce urmeaza corpusculul malpig!i, fiind localizat in corticala -ansa lui 0enle, ce are traiect rectiliniu, cu o portiune descendenta si alta ascendenta , ansa fiind situata in medulara -tub contort distal, portiunea terminala a tubului urinifer, cu traiect si localizare similara celui proximal. -ei ' rinic!i ai omului cuprind intre '-4 milioane de nefroni, cea mai mare parte fiind constituiti la nastere. Bumai in primul an de viata se mai formeaza un numar foarte restrans de nefroni, in rest, cresterea rinic!ilor se face prin marirea nefronilor si nu prin multiplicarea lor. Me#ulara renala . sectiune longitudinala prin rinic!i, efectuata prin partea concava interesand medulara si !ilul, pune in evidenta ' zone : -medulara, interna -corticala -externa Dona medulara este alcatuita din E-1E formatiuni piramidale, cu baza indreptata spre cortex si varful spre !il, denumite piramidele lui +alpig!i. Farful unei singure piramide sau mai rar a '-3 unite este denumit papila si este perforat de 14-'1 orificii care se desc!id ca niste mici cavitati- calicele mici. Prin unirea acestora se formeaza 3 cavitati mai mari, denumite calicele ma/ore, ce se continua spre !ilul rinic!iului cu bazinetul, dupa care urmeaza ureterul. 3elele laterale ale piramidelor sunt separate prin niste prelungiri ale zonei corticale, denumite coloanele lui @ertin. "spectul fiecarei piramide este striat, datorita intercalarii a numeroase vase, ca apar ca striuri rosietice, si a tubilor uriniferi paraleli, ce apar ca striuri albe. ,e la baza fiecarei piramide pormesc spre zona corticala niste prelungiri sub forma de con sau de piramida, piramidele 3arrein. "cestea sunt in numar de 444-144 si au o pozitie inversa fata de piramidele +alpig!i, cu varful indreptat spre capsula , de care sunt separate printr-un mic spatiu, si baza spre medulara, adica la baza piramidei +alpig!i Corticala renala . sectiune longitudinala prin rinic!i, efectuata prin partea concava interesand medulara si !ilul, pune in evidenta ' zone : -medulara, interna

SUBIECTE HISTOLOGIE

-corticala -externa Dona corticala sau cortexul renal incon/ura la periferie zona medulara si prezinta un aspect granular , datorita prezentei la acest nivel a glomerulilor renali. Ea este compusa dintr-o zona ingusta, situata imediat sub capsula , denumita corticala subcapsulara sau cortex corticis si o zona labirintica, ce patrunde intre piramidele lui 3arrein, ca si si din prelungirile $coloanele lui @ertin%, care separa piramidele +alpig!i. ,atorita dispozitiei formatiunilor medulare si corticale, se delimiteaza lobii si lobulii renali. #obul renal este format dintr-o piramida +alpig!i si din corticala care il incadreaza, fiind delimitat de arterele interlobare ce trec prin axul central al coloanelor @ertin. #obulul renal este constituit dintr-o piramida 3errein, impreuna cu substanta corticala care il incon/oara, delimitarea fiind facuta prin arterele si venele interlobulare.

4oliculii ovarieni 5fara folicul #e Graaf+ . Procesul de crestere foliculara este un proces dinamic, ce poate avea loc pe toata durata vietii. )nitierea acestui proces este independenta de secretia de !ormoni gonadotropi !ipofizari $3&0 si #0%. )nitierea are loc si in copilarie, sarcina, ovulatie, anovulatie sau in apropierea menopauzei. -resterea foliculara insa este strict dependenta de !ormonii gonadotropi !ipofizari, mai ales de 3&0. -resterea foliculara are loc alternativ intr-un ovar si in celalalt. .varul care ovuleaza este de '-3 ori mai mare decat cel aflat in repaus. .varul in activitate este turgescent, !iperemic, primeste un flux sangvin crescut, putand fi examinat celioscopic pentru a se vedea foliculul matur. oliculul primordial 3oliculii primordiali sunt cei mai numerosi. #a nastere exista 444.444 foliculi primordiali in cele doua ovare. )n viata intrauterina au loc fenomene de atrezie foliculara prin apoptoza. "ceste fenomene pot exista si in momentul nasterii, si in timpul sarcinii si la pubertate si la intrarea la menopauza, adica in toate cazurile in care se sc!imba profilul !ormonal al organismului. )n timpul sarcinii, corpul galben si din #1 placenta secreta !ormoni ovarieni, iar la nastere aceasta secretie dispare. 3oliculii primordiali sunt formati din ovocitul ) si un singur rand de celule foliculare. .vocitul ) are un diametru de '1-34 m, un nucleu excentric, eucromatic, cu nucleol vizibil $deoarece cromozomii nu sunt spiralizati inca%. -itoplasma este usor acidofila si are un aspect fin granular. #a +E se observa mitocondrii mici, 2E, cateva zone *olgi, toate organitele fiind dispuse in /urul nucleului. +embrana prezinta rari microvili. )n /urul ovocitului ) sunt dispuse celulele foliculare care sunt celule epiteliale turtite, cu citoplasma putina si care stabilesc intre ele /onctiuni de tip desmozom. "ceste celule sunt asezate pe +@ ce separa foliculul avascular de stroma con/unctiva. oliculul primar unilamelar 3oliculul primar unilamelar este un pic mai mare decat foliculul primordial. .vocitul are un diametru de aprox. 14 m. .vocitul se incarca de citoplasma acidofila si cu granulatii $incluziuni de glicogen%. #a +E se observa ca organitele celulare cresc ca numar si se !ipertrofiaza. +itocondriile se disperseaza in toata citoplasma, aparatul *olgi se dispune in ectoplasma periferica si creste numarul de microvili de pe membrana. -elulele foliculare sunt de forma cubica, sunt atasate unele de altele prin desmozomi si sunt asezate pe +@ care separa foliculul de stroma con/unctiva. 3oliculul primar unilamelar este si el avascular. oliculul primar multilamelar !plin, preantral" .vocitul ) creste foarte mult in dimensiuni. El a/unge la un diametru de 1'1-131 m. Prezinta o citoplasma abundenta, cu multe incluziuni de glicogen. +itocondriile sunt !ipertrofiate si dispuse in toata citoplasma. 2EB si 2E2 este si el !ipertrofiat. "paratul *olgi este !ipertrofiat si dispus in ectoplasma. Bucleul creste si el si de acum se va numi ve#icula germinativa iar nucleolul se va numi pata germinativa. +embrana prezinta multi microvili. )n /urul ovocitului ) apare o zona foarte acidofila numita #ona pellucida. Ea este alcatuita din glicoproteine secretate de ovocit se de celulele foliculare. #a +E, zona pellucida are un aspect striat, striurile fiind formate de unirea microvililor ovocitului cu prelungirile celulelor foliculare din primul rand. )n afara zonei pellucida, celulele foliculare se inmultesc si se dispun pe mai multe straturi. &e constituie astfel granuloasa foliculara. *ranuloasa foliculara este alcatuita din celule mari, poligonale, cu caractere morfologice de celule secretoare de !ormoni steroizi. Ele contin picaturi lipidice, mitocondrii cu criste tubuloveziculare si cantitati importante de 2EB.

SUBIECTE HISTOLOGIE

)ntre celulele granuloasei se stabilesc /onctiuni desmozomale si /onctiuni gap. *ranuloasa foliculara nu este niciodata vascularizata. )n membrana unor celule ale granuloasei se exprima receptori pentru 3&0. Bumarul receptorilor creste progresiv a/ungand la 1.144 receptori ( celula. ,ar nu toate celulele prezinta receptori pentru 3&0. . data a/uns mesa/ul la o celula cu receptori, acesta se transmite prin intermediul /onctiunilor gap la toate celulele din granuloasa. 3&0 induce procesul de aromatizare a androstendionului la estriol, proces care are loc numai in celulele granuloasei cu a/utorul unei enzime, aromataza, care este activata de 3&0. )n afara granuloasei foliculare incepe diferentierea tecilor. Prima teaca, interna, este formata din cateva straturi concentrice de fibroblaste fusiforme cu caracter de celule secretorii de !ormoni steroizi. Ele secreta androstendionul. Ele au receptori pentru #0 care stimuleaza secretia de androstendion. " doua teaca, externa, este alcatuita din miofibroblaste. Ea contine numeroase vase de sange, in special capilare, care penetreaza si teaca interna, fara sa o depaseasca si formeaza plexuri capilare in /urul folicului. )n aceasta perioada se diferentiza si membrana &lavians i care in acest stadiu este discontinua. Ea este de fapt +@ a epiteliului folicular devenit acum granuloasa foliculara. #a +., limita dintre teci este greu vizibila, limita intre teaca interna si stroma este de asemenea dificila dar limita dintre teaca interna si granuloasa este usor vizibila. -and granuloasa foliculara a/unge la 6-1' randuri celulare, ea incepe sa secrete estrogeni. "ndrostendionul, precursor al !ormonilor estrogeni, este sintetizat in celulele tecii interne. El treverseaza membrana &lavians i si patrunde in celulele granuloasei foliculare. #a acest nivel este activata aromataza in prealabil, de catre 3&0. ,aca activarea aromatazei de catre 3&0 nu a avut loc, androstendionul insusi va activa aromataza, insa doara atunci cand este in cantitati mici. Prin activarea aromatazei, androstendionul este transformat in estriol. ,aca exista insa cantitati mari de androstendion, acesta va in!iba aromataza, activarea ei facandu-se doar de catre cantitati mici de androgeni. Prin in!ibarea aromatazei se acumuleaza 1Gandrogeni care nu mai pot fi transformati in estriol si foliculul devine atretic. &uccesul unui folicul de a se matura depinde de capacitatea lui de a converti mediul androgenic in mediu estrogenic. ,in '4 de foliculi care intra in procesul de maturare la fiecare ciclu ovarian, unul singur a/unge la maturare. 3oliculul primar multilamelar secreta estrogeni si lic!id folicular. "mbele sunt secretate de catre granuloasa foliculara. #ic!idul folicular se va acumula intre celulele granuloasei, se disociaza granuloasa, si se formeaza niste vacuole, cavitati cu lic!id folicular, acidofile in /urul carora celulele foliculare se dispun radiar. "cestea, impreuna cu vacuola de lic!id folicular, alcatuiesc corpii Call-E*ner. Pe masura ce lic!idul folicular se secreta, cavitatile cresc, unele vor conflua, devin din ce in ce mai mari, iar prin confluenta tuturor vacuolelor se formeaza o cavitate unica, antrul folicular. )n acest stadiu avem de a face cu in folicul secundar, vezicular, antral. oliculul secundar !vezicular, antral" *ranuloasa foliculara prezinta caracteristicile descrise mai inainte. .vocitul ) are un diametru de 134 m, nucleu este vezicula germinativa iar nucleolul este pata germinativa. .vocitul ) prezinta toate celelalte caracteristici enumerate mai inainte. )n /urul ovocitului ) se afla zona pellucida. Pe masura ce se formeaza antrul folicular se va forma si corona radiata, care va ramane legata de granuloasa foliculara prin discul proliger. Cumulus oophorus este o formatiune formata din ovocit, impreuna cu zona pellucida, corona radiata, granuloasa foliculara si discul proliger. #ic!idul folicular contine: estrogeni, androgeni, 3&0, #0 si putin progesteron $apare inainte de ovulatie%. ,e asemenea, el mai contine glicozaminoglicani si proteine de reglare a sintezei de !ormoni steroizi. *ranuloasa foliculara este separata de teaca interna prin membrana &lavans i. #a exterior se gasesc teaca externa si teaca interna foliculara. 4oliculul matur #e Graaf ,intre foliculii anteriori, la fiecare ciclu ovarian se selecteaza un singur folicul care se va matura. "cest folicul este cel mai mare dintre toti foliculii. El are un diametru de 1 mm. El are o structura polara: la un pol se afla ovocitul iar la celalalt pol se afla antrul folicular. .vocitul este cuprins in cumulus oop!orus, printre celulele granuloasei foliculare. .vocitul are un diametru de 134 m, este incon/urat de zona pellucida si de corona radiata si are toate caracteristicile morfologice ale ovocitului din stadiul anterior. *ranuloasa foliculara se subtiaza, a/ungand la 1-6 randuri de celule, deoarece inceteaza diviziunile celulare si, prin cresterea cantitatii de lic!id folicular si implicit cresterea antrului folicular, are loc alunecarea celulelor granuloasei foliculare unele pe langa altele si astfel are loc micsorarea numarului de straturi. Este prezenta membrana &lavians i si teaca interna si cea externa.

SUBIECTE HISTOLOGIE

)ntr-o etapa urmatoare, foliculul migreaza aproape de suprafata ovarului, ia contact cu albugineea si se formeaza stigma, proces care are loc atunci cand ovocitul impreuna cu zona pellucida si corona radiata se desprind de granuloasa foliculara, cu '-3 ore inainte de ovulatie. .vulatia reprezinta procesul de eliminare a ovocitului )), in fiecare luna, alternanad de la un ovar la altul, in trompa uterina. Pot avea loc si ovulatii spontane. Ele pot fi produse de medicamente precum -lomifen, de stress, poluare, anticonceptionale oprite brusc. )n caz ca intr-o zi femeia a uitat sa ia anticonceptionalele, a doua zi ea trebuie sa ia doza dubla. .vulatia are loc in ziua a 14-a a ciclului ovarian. ,upa ovulatie nu mai pot avea loc ovulatii spontane, deoarece apare corpul galben care secreta progesteron care impiedica maturarea unui alt folicul. #a ovulatie, la nivelul ovarului au loc descarcari de !istamina, vasopresina si acumulari de progesteron in lic!idul folicular. Progesteronul va activa plasminogenul care se va transforma in plasmina care va duce la permeabilizarea membranei lizozmale. "ceasta permeabilizare va permite eliberarea colagenazei, enzima foarte importanta in slabirea peretelui folicular. -oncomitent, din interiorul foliculului se exercita o presiune datorita contractiei miofibroblastelor $care are loc sub actiunea !istaminei% si care, impreuna cu actiunea colagenazei, va duce la ruperea foliculului la zona de contact cu albugineea. .vocitul )) va fi captat de trompa uterina. Structura corpului gal!en &tructurile epiteliale si con/unctive ramase in corticala ovarului dupa expulzarea ovocitului se organieaza intr-o formatiune cu rol endocrin numita corp galben $luteinic%, denumire ce se datoreaza pigmentului ce se acumuleaza in celulele sale si care este de culoare galbena. #a ovulatie se expulzeaza ovocitul si lic!idul folicular. Prin urmare, peretii colabeaza, se pliaza, si dau un aspect policiclic, cu multe indentatii. Evolutia corpului galben cuprinde 3 perioade importante: 1. perioada de luteinizare '. perioada de vascularizatie 3. perioada de regresie #erioada de luteinizzare )n momentul in care foliculul matur a expulzat ovocitul, se desc!id vasele de sange care fac sangele sa extravazeze si va patrunde in antrul folicular. &angele se va coagula si se va forma un c!eag. -!eagul va fi invadat de tesut con/unctiv si se va forma un c!eag invadat de tesut con/unctiv. *ranuloasa foliculara si si teaca interna sufera procese de luteinizare. *ranuloasa luteinica va reprezenta E4C din parenc!imul corpului galben iar celulele tecale luteinice vor reprezenta '4C din parenc!imul corpului galben. ,iferentele intre cele doua tipuri de celule luteinice constau in aceea ca celulele granuloase sunt de ',3 ori mai mari decat celelalte, avand un diametru de 14-64 m fata de 11-'4 m cat au celulele tecale. ,e asemenea, citoplasma celulelor granuloase este mai palida, in timp ce citoplasma celulelor tecale este mai densa, mai intens acidofila. #uteinizarea este un proces ce cuprinde mai multe etape. +ai intai are loc !ipertrofierea celulelelor $cresc in dimensiuni%, apoi are loc !ipertrofierea organitelor, aparand multe mitocondrii cu criste tubulo-veziculare, 2EB, 2E2, aparat *olgi si numeroase picaturi lipidice. "poi celulele se incarca cu un pigment de culoare galbena $luteina%. #erioada de vascularizatie Fasele de sange de la nivelul tecii interne patrund in granuloasa luteinica si vor apare lacuri sangvine in granuloasa luteinica. #erioada de regresie 2egresia se face diferentiat, in functie de aparitia sau nu a unei sarcini. ,aca nu apre o sarcina, corpul galben se va numi corp galben menstrual catamoenial si va incepe sa involueze in ziua a 14-14-a de la formare. ,aca apare o sarcina, corpul galben va exista in corticala ovarului pana in #6, cand va incepe sa involueze dar nu va disparea de tot. El are dimensiunile de ', 3 ori mai mari decat un folicul matur si secreta estrogeni, progesteron $care este miorelaxant% si relaxina $care se secreta doar in sarcina si are rol de a facilita imbibitia apoasa a articulatiilor bazinului, in special a simfizei pubiene%. -orpul galben de sarcina involueaza dinspre c!eagul din centru catre granuloasa luteinica si teaca, inlocuind

14

SUBIECTE HISTOLOGIE

celulele granuloasei si celulele tecale cu bandelete de tesut con/unctiv bogat in fibre de colagen. )nainte de inlocuire, nucleii celulelor luteinice devin picnotici si se incarca in exces cu pigment luteinic. Areptat se va forma in locul corpului galben, corpul albicans $alb de la fibrele de colagen% care apoi sufera o degenerescenta !ialina si in final rezulta o structura amorfa care nu fixeaza nici un coloarant $nu are tinctorialitate%. El formeaza o cicatrice la suprafata ovarului.

Me#ulara ovariana +edulara ovariana sau portiunea centrala a ovarului este formata din tesut con/unctiv lax cu numeroase vase sanguine , vase limfatice si nervi, ce se continua cu corticala fara o delimitare neta. Ea se continua cu mezoovarul prin intermediul caruia primeste vasele sanguine si limfatice precum si filetele nervoase. Fasele sanguine sunt reprezentate in special se artere si arteriole cu dispozitie spiralata si perete gros. .data cu inaintarea in varsta, peretele arterelor si arteriolelor se !ialinizeaza formand corpii albicans vasculari. +edulara nu contine foliculi ovarieni III #a niveluil !ilului, locul de patrundere al vaselor si nervilor se gasesc restuiri embrionare sub forma de celule epiteliale dispuse cordonal, J rete ovari K si insule de celule interstitiale, celulele @erger, foarte dezvoltate in timpul sarcinii si menopauzei, cu caractere citologice identice cu celulele #eLdig de la testicul. )n ligamentul larg si in mezoovar a fost descris si un tesut asemanator cu al glandei corticosuprarenale, precum si vestigii embrionare cum sunt conductele lui *artner sau !idatida lui +orgagni. 4oliculii atrezici -ea mai mare parte a foliculilor ovarieni nu a/ung la maturitate ci sufera un proces involutiv denumit atrezie foliculara. "cest proces apare in toate stadiile dezvoltarii foliculare. "trezia conduce la eliminarea a mai mult de H4C din foliculii intrati in faza de crestere. "trezia foliculara are loc inainte de nastere cand se pierd aproximativ 64C din celulele germinale, dar si dupa pubertate. ,in cei aproximativ 444444-144444 de foliculi primordiali cati contin ovarele la nastere, numai 444 vor deveni foliculi maturi in perioada activa $de la pubertate pana la menopauza%. -u fiecare ciclu ovarian un singur folicul $rar '% a/unge la maturitate si este apt de a fi fecundat. )n acelasi timp sub influenta !ormonilor !ipotalamo-!ipofizari mai multi foliculi ovarieni in diferite stadii de evolutie vor degenera si vor deveni foliculi atrezici. )n final ei dispar din structura ovarului fara a lasa vreo urma care sa le ateste prezenta, locul lor fiind luat de stroma ovariana. Pe preparatele !istologice pot fi surprinsi foliculi care au ovocitul cu multiple alterari nucleare si citoplasmatice , cu granuloasa dezorganizata si cu multiple celule in plin proces de involutie. -elulele tecii interne capata aspect epiteloid, se incarca cu lipide, contribuind la formarea asa numitei glanda interstitiala a ovarului. "cesti foliculi sunt denumiti foliculi degenerativi.. #a menopauza, in /urul varstei de 14 de ani, ovarele inceteaza sa mai produca !ormoni si sa elibereze ovocite, iar menstruatia inceteaza. &emnele instalarii menopauzei includ tulburari vaso-motorii, micsorarea sanilor, osteoporoza accelerata. ,atorita nivelului scazut de !ormoni in sange, structurile estrogeno-dependente ale tractului genital feminine tind sa se atrofieze. Procesele de feed-bac negativ ce opereaza intre 3&0 si estrogeni determina un nivel crescut de 3&0 in sange, decelabil in urina. Ciclul ovarian )ncepand de la pubertate si pana la menopauza in perioada genital activa ovarele elimina alternativ in cavitatea peritoneala, la circa 'E de zile interval, cate un ovul. "cest ciclu este impartit in ' perioade : -perioada preovulatorie, care ocupa primele 14zile , este perioada in care are loc evolutia si matuirarea foliculului ovarian -perioada postovulatorie, care cuprinde ultimile 14 zile, caracterizata prin constituirea si intrarea in functiune a corpului galben, cu secretia unor cantitati sporite de foliculina si progesteron. -iclul ovarian se deruleaza sub sub influenta !ormonilor !ipotalamo-!ipofizari. &ecretia discontinua de *n20$ factor de eliberare al gonadotropinelor% de catre neuronii !ipotalamici, determina o secretie de asemenea pulsatila de gonadotropine de catre celulele adeno!ipofizei. 3&0$!ormonul foliculo-stimulant% si #0$!ormonul luteinizant%. &ub actiunea 3&0 si #0, ovarul elibereaza ' !ormoni : foliculina si progesteronul. 3aza preovulatorie se desfasoara sub influenta 3&0-ului !ipofizar care determina o crestere a cantitatii de foliculina $estradiol% produsa de corpul galben rezultat din ciclul anterior. 3&0 induce multiplicarea celulelor din granuloasa ovariana ,

11

SUBIECTE HISTOLOGIE

cresterea secretiei de foliculina , cresterea foliculului si dezvoltarea cavitatii antrale. )ntr-un stadiu mai avansat al fazei preovulatorii sub influenta 3&0-ului celulele din granuloasa incep sa produca si mici cantitati de progesteron. -resterea estradiolului plasmatic si aparitia unor factori in!ibitori, conduc prin mecanism de feed-bac la scaderea cantitatii de 3&0 elaborat de catre adeno!ipofiza si la cresterea cantitatii de #0. #a inceput cantitatea de #0 creste in sange progresiv, iar cu 36 de ore inainte de ovulatie acesta creste foarte mult. )ncepand din ziua a 11-a a ciclului ovarian, cantitatea de #0 scade lent. )n desfasurarea ciclului ovarian intervin si o serie de factori locali$cito ine, interleu ine, factori de crestere, a caror importanta nu este complet cunoscuta. Ciclul en#ometrial$ faza proliferativa -iclul endometrial reprezinta ciclul menstrual, are o durata de 'E de zile de obicei si se suprapune perfect peste ciclul ovarian. El are mai multe faze: faza menstruala $'-1 zile% faza proliferativa $estrogenica% - corespunde fazei foliculinice din ciclul ovarian $din ziua 1 pana in ziua 14% faza secretorie $progesteronica% - corespunde fazei luteinice din ciclul ovarian $din ziua 14 pana in ziua 'E% Fariabilitatea duratei ciclului este data de variabilitatea duratei fazei proliferative, durata fazei secretorii fiind constanta. faza proliferativa& endometrul se reface pe baza stratului bazal $de la ' mm grosime acesta va a/unge la E-H mm% in epiteliul de acoperire predomina celulele ciliate si celulele proliferative glandele uterine au lumen ingust, nu au produs de secretie in lumen, sunt rectilinii, avand o crestere concomitent cu stroma. Predomina celulele proliferative iar in faza proliferativa tardiva apar si celulele secretorii. Epiteliul are un aspect de pseudostratificare deoarece in peretii glandelor uterine se evidentiaza numeroase mitoze. stroma este densa, bogat celulara, predominand celulele stromale reticulare de tip fibroblast. &i la acest nivel sunt prezente mitozele. arterele spiralate sunt drepte, au lumenul ingust si peretele subtire. Ele se spiralizeaza in faza proliferativa tardiva se evidentiaza numeroase fibre de reticulina

Ciclul en#ometrial$ 4aza secretorie -iclul endometrial reprezinta ciclul menstrual, are o durata de 'E de zile de obicei si se suprapune perfect peste ciclul ovarian. El are mai multe faze: faza menstruala $'-1 zile% faza proliferativa $estrogenica% - corespunde fazei foliculinice din ciclul ovarian $din ziua 1 pana in ziua 14% faza secretorie $progesteronica% - corespunde fazei luteinice din ciclul ovarian $din ziua 14 pana in ziua 'E% Fariabilitatea duratei ciclului este data de variabilitatea duratei fazei proliferative, durata fazei secretorii fiind constanta. 4aza secretorie glandele, in sectiune transversala au aspect spiralat sau stelat. epiteliul de acoperire este format din celule ciliate si celule secretorii glandele uterine devanseaza in crestere stroma, asupra lor se exercita o presiune si ele se spiralizeaza. *landele vor fi deci spiralate sau stelate. )n epiteliul glandular predomina celulele secretorii. Epiteliul nu mai are aspect de pseudostratificare. Ele au lumen larg in care se evidentiaza produsul de secretie intens acidofil. in stroma nu mai exista mitoze si se gasesc celule stromale reticulare de tip fibroblast alaturi de celule xantomatoase, celule granulomatoase, limfocite si rare plasmocite. se evidentiaza fibrele de reticulina arterele spiralate au peretele gros ce prezinta contractii ritmice cu frecventa de 6-4-54 ( min. #a sfarsitul fazei secretorii apar sunturi arteriovenoase, adevarate lacuri de sange dispuse in corionul de sub epiteliul de acoperire. #a sfarsitul fazei secretorii, cand nu se mai secreta estrogeni si progesteron apar contractii lungi ale aa. spiralate care vor duce la aparitia

1'

SUBIECTE HISTOLOGIE

isc!emieie, a necrozei, impastarii tesutului si in final a descuamarii sale. ,escuamarea este parcelara, se face prin eliminarea si a unei cantitati variabile de sange. Prin urmare apare sange in lumenul glandei uterine.

2uctul #eferent -incepe la coada epididimului si se termina la punctul de unire a veziculelor seminale cu canalul e/aculator -are consistenta ferma, aproximativ 41cm lungime si un diametru de '-3mm. -este un conduct cilindric, cu exceptia portiunii terminale, unde calibrul i se mareste, suprafata sa devine neregulata, cu boseluri, carora in interior le corespund diverticulii ce formeaza ampula canalului deferent $lungimea ampulei 4-5cm%. "mpula este locul de acumulare a spermatozoizilor inainte de e/aculare. -a si structura ampula canalului deferent se aseamana cu cea a veziculelor seminale. &tructura : Peretele este gros si prezinta : -mucoasa -musculara -adventice ,- Mucoasa prezinta repliuri longitudinale ce dau pe sectiune lumenului un aspect festonat. Este alcatuita din epiteliu de acoperire si corion. Epiteliul de acoperire este de tip pseudostratificat cilindric ciliat, asemanator celui de la epididim. Este alcatuit din doua tipuri celulare : celule principale si celule bazale -celulele principale sunt inalte si prezinta in polul apical cili rari si scurti. )n citoplasma lor vom gasi numeroase organite celulare : mitocondrii, 2E2, 2EB in polul bazal al celulei, aparat *olgi supranuclear.Bucleul este asezat bazal si prezinta incluziuni intranucleare si talie variata in functie de variatiile !ormonale. -celulele bazale sunt de talie mica, intercalate intre polii bazali ai celulelor principale. "u rol in reinnoirea epiteliului. +embrana bazala este neteda si subtire . -orionul este redus cantitativ dar este bogat in fibre elastice. .- Tunica musculara este dezvoltata , constituita din fibre musculare netede si organizata in 3straturi : -longitudinal extern -mediu- circular -extern =longitudinal )ntre celulele musculare netede vom gasi si fibre elastice care se dezvolta mai bine la pubertate. Existenta miscarilor peristaltice permanente este incerta, dar musculara deferentiala se contracta foarte tare in cursul e/acularii. )nervatia adrenergica este bogata. 0 "#venticea este formata din tesut con/unctiv lax, bogat vascularizat si inervat. &e continua cu tesutul con/unctiv ce incon/oara celelalte elemente ale cordonului spermatic : -arterele deferentiale si testiculare care sunt anastomozate -plexurile venoase pampiniforme -vasele limfatice bine dezvolatate -fibrele simpatice amielinice -elementele musculare striate ce corespund cremasterului, in continuitate cu peretele abdominal 4unctiile canalului #eferent & -este androgeno-dependent. ,upa castrare se atrofiaza 3olul mecanic este prepon#erent -asigura transportul spermei -in cursul e/acularii contractgiile sale sunt puternice si ritmate pentru a propulsa sperma in uretra. 4unctie secretorie -epiteliul produce glicoproteine -poate avea si functie de reabsorbtie

13

SUBIECTE HISTOLOGIE

'asectomia- o metoda de sterilizare masculina ce se realizeaza prin legarea canalului deferent.

Cavitatea nazala +ucoasa este formata din epiteliu si corion. +ucoasa este foarte groasa. Epiteliul este de tip respirator $pseudostratificat cilindric ciliat%. +a/oritatea celulelor au cili, exista si rare celule caliciforme. Caracteristica este pre#enta din loc in loc a unor mici glande endoepiteliale( -orionul este alcatuit din: tesut con/unctiv lax o retea vasculara complexa glande 2eteaua vasculara pleaca de la ramurile arteriale din vecinatatea peretelui, atasate la periostul $pericondrul% cavitatii nazale. 2amurile arteriale dau diviziuni ce strabat corionul in intregime pana se impart in capilare fenestrate care vor asigura nutritia celulelor epiteliale. de aici sangele va fi colectat in venule postcapilare care se se aduna in lacunele venoase. #acunele reprezinta vene modificate, cu diametrul mare si care prezinta din loc in loc ingrosari intimale. "ceste ingrosari contin celule musculare ce functioneaza ca sfinctere vasculare . Ele vor retine o cantitate mare de sange in mucoasa nazala. &pre exemplu, gripa sau alergie determina stocarea sangelui in cavitatea nazala. ,in aceasta cauza se administreaza decongestionante care vor face sangele sa treaca mai departe, in ramurile venoase atasate de perioast $pericondru%. Printre oc!iurile retelei vasculare exista glande compuse, ale caror ducte se desc!id la suprafata epiteliului. Per ansamblu, mucoasa are: celule caliciforme glande ce apartin corionului glande endoteliale Aoate aceste formatiuni isi varsa produsii de secretie in lumenul cavitatii nazale si acesta va retine particulele din aer. ,e asemenea, reteaua vasculara complexa determina incalzirea aerului. Aot aceasta retea complexa explica de ce in caz de epistaxis sangerarea este mare. )n cavitatea nazala exista o suprafata de aprox. 144 mm ' acoperita de mucoasa olfactiva, ce are rol senzorial. -omponentele mucoasei senzoriale sunt: epiteliu cu celule senzoriale $neuroni bipolari modificati% celule de sustinere $cu cili% din loc in loc exista celule cu microvili la polul apical celule stem $elulele senzoriale "u o dendrita ce la suprafata epiteliului este dilatata. "ceasta dilatatie se numeste bulb olfactiv . ,e aici pleaca 34 cili imobili, modificati. Ultrastructura la +E a cililor este diferita de a unui cil obisnuit: in partea proximala este la fel ca un cil dar in partea distala prezinta c!emoreceptori. "xonul celulei senzoriale intra in alcatuirea nervuluui olfactiv. "cesti neuroni au o viata scazuta $aprox. 34 de zile%. Ei sunt permanent reinnoiti. Ei reprezinta contactul cel mai direct al &B- cu mediul extern.

Laringele "re o structura complexa. ,.p.d.v. !istologic prezinta: tunica mucoasa sc!elet cartilaginos adventitie $tesut de invelis laringele are mai multe roluri: mecanismul fonatiei impiedica trecerea aerului inspirat spre tubul digestiv

14

SUBIECTE HISTOLOGIE

impiedica trecerea alimentelor ingerate spre caile respiratorii Mucoasa "re un contur neregulat si determina doua perec!i de pliuri $falduri%, numite pliuri ventriculare. )ntre ele determina spatiul numit reces ventricular. "ceste pliuri se mai numesc si corzi vocale false. Exista insa si corzi vocale adevarate. )n ma/oritate, mucoasa contine epiteliu de tip respirator. #a nivelul corzilor vocale adevarate, epiteliul trece brusc in epiteliu pluristratificat pavimentos ne eratinizat. "cesta reprezinta o adaptare impotriva efectului abraziv al coloanei de aer. )n corzile vocale false, corionul este variabil ca grosime si are: tesut con/unctiv lax glande laringeale foliculi limfoizi ,in loc in loc exista pac!ete de fibre elastice organizate sub forma Mligamentului ventricularN. )n corzile vocale adevarate, corionul este mai scazut ca grosime, se pastreaza insa asocierea de fibre elastice ce determina in acest caz ligemantul vocal. "cesta se insera pe cartila/ul tiroid, in 1(3 mi/locie, merge spre cartila/ele aritenoide iar spre tra!ee se prelungeste prin formatiunea numita corn elastic care se va prinde de cartila/ul cricoid. #ateral de acest ligament este un m. striat $m. tireoaritenoidian%, portionea mediala a sa alcatuind m. vocal. #ig. vocal impreuna cu m. vocal participa in mecanismul fonatiei. %cheletul cartilaginos Exista doua tipuri de cartila/: !ialin $spre exterior%: cartila/ul tiroid cartila/ul cricoid elastic $spre exterior% epiglota cartila/ele aritenoidiene &dventitia &e gaseste la periferia laringelui. Ea reprezinta o cale de acces pentru vase si terminatiuni nervoase. ,e asemenea, ea este un instrument de legatura cu structurile din /ur. Tra%eea Este un organ tubular, cu lungime de 16-'4 cm, cu 16-'4 de inele cartilaginoase incomplete alcatuite din cartila/ !ialin. Prezzenta inelelor determina doua regiuni: regiunea anterioara - cartilaginoasa regiunea posterioara - membranoasa $contine celule musculare% &tratigrafie: mucoasa $epiteliu si corion% strat cartilaginos $anterior% strat muscula $posterior% tunica externa Epiteliu este de tip respirator $pseudostratificat cilindric ciliat% cu o +embrana @azala mai groasa. -orionul are grosimea inegala. El este denumit dupa unii tela submucosa. El contine: tesut con/unctiv lax multe ramuri vasculare glande tra!eale $seromucoase% Aunica cartilaginoasa este formata din lame de cartila/ !ialin asezate orizontal, solidarizate intre ele prin membrane fibroelastice $spatii prin care trec vase si nervi de la exterior la interior%. )n regiunea posterioara, capetele sunt solidarizate prin fascicule musculare netede dispuse longitudinal spre adventice si circular spre lumen. Printre fasciculele musculare, la acest nivel exista glande tra!eale, ale caror ducte excretorii a/ung la suprafata epiteliului "dventitia este alcatuita din tesut con/unctiv. "lveolele pulmonare

11

SUBIECTE HISTOLOGIE

&unt spatii de sc!imb. )n organism exista aprox. 114 mil. alveole. 3iecare este ca o sfera cu diametrul de 344 m. Ele sunt separate unele de altele prin septuri alveolare, capilare si celule. &epturile prezinta din loc in loc discontinuitati numite peri o!n cce au rolu de a egaliz presiunea intre alveolele invecinate. -elulele ce alcatuiesc alveolele pulmonare sunt de doua feluri: pneumocite de tip ) pneumocite de tip )) #neumocitele de tip I &unt cele mai multe, asigura H4C din spatiul de sc!imb. &unt celule foarte aplatizate $au doar 54 nm grosime% si au foarte putine organite. U o suprafata mare $4.444 m'% si sunt atasate unele de altele prin /onctiuni stranse. Pe suprafata lor se observa din loc in loc microvezicule. Ele isi au originea din celulele alveolare de tip )). #neumocitele de tip II &unt mari, globulare, cu diametrul de 14-11 m. &unt atasate de pneumocitele de tip ) si au suprafata membranara libera spre alveole. #a +E se observa ca au un singur nucleu rotund, central si contin aproape toate organitele: 2E2, ribozomi, mitocondrii dar nu contin lizozomi. &pre suprafata libera au doua caracteristici: corpii multilamelari corpii multiveziculari -orpii multiveziculari se transforma in corpi multilamelari. -orpii au doua roluri: 1. elimina produsul de secretie la suprafata epiteliului '. contin un factor antiatelectatic $atelectaia este procesul de alipire a peretilor alveolari. "cest factor antiatelectatic este surfactantul care este un amestec de substante P--li e, lecitina etc. "cest amestec de substante se aseaza intr-o pelicula ca de film compusa din 3 straturi pe suprafata alveolara. "re grosimea de 34 nm. #a suprafata totala pulmonara care este de 114 m ' corespund cateva mg de surfactant. 2olul sau este: modifica tensiunea superficiala la suprafata ataseaza particulele de impuritati faciliteaa deplasarea macrofagelor alveolare pe suprafata alveolei &ub epiteliu exista o retea capilara cu foarte multe anastomoze, formata din capilare nefenestrate. Printre ele exista fibre elastice ce se intind in inspir si prote/eaza structurile alveolare de modificari bruste. Exista si o retea de fibre de colagen si celule: celule con/unctive fixe - fibroblaste si fibrocite care produc fibrele elastice si de colagen celule sangvine migrate: neutrofile, limfocite, mastocite. Testiculul organizare generala &e dezvolta in cavitatea abdominala si apoi coboara in bursele scrotale, acest lucru fiind esential pentru generarea spermatozoizilor $este necesara o temperatura cu '-3O- mai mica decat tenperatura corpului%. -and acestea nu coboara, spermatozoizii nu sunt generati si apare sterilitatea $la om%. &pre exemplu, la om testiculele coboara doar in perioada imperec!erii. Ele ou forma ovoidala, diametrul longitudinal de 1 cm, latimea de ',1 cm iar lungimea axului antero-posterior este de 3 cm. *reutatea medie este de 14 g dar exista variatii, in functie de talia individului etc. -ei doi poli, fata anterioara si fetele laterale sun acoperite de tunica vaginala $foita viscerala a peritoneului%. ,eci tunica vaginala este alcatuita dintr-un mezoteliu si o membrana bazala. 3oita viscerala se muleaza si pe capul epididimului. ,upa tunica vaginala urmeaza albugineea care este o capsula fibroasa, inextensibila, formata din tesut con/unctiv, fibre de colagen si elastina cu dispozitie lamelara si fibre musculare netede rare. Posterior, tunica albuginee formeaza o ingrosare numita mediastinum testis &corpul .ighmore' din care pornesc septuri con/unctive care devin incomplete in partea opusa mediastinului si care delimiteaza niste camarute, lobulii testiculari, ca niste trunc!iuri de piramida cu baza mare spre tunica albuginee. 3iecare testicul are aprox. '14 lobuli. )n fiecare lobul exista tubii seminiferi $1-4 ( lobul%. Ei au traseu foarte sinuos si intre ei exista tesut interstitial care reprezinta prox. 31C din volumul testicular. Aesutul interstitial este format dintr-o retea de tesut con/unctiv lax cu putine fibre de colagen si reticulina, fibroblasti si rare macrofage si mastocite. Prin acest tesut patrund vase de sange, capilare fenestrate cu diafragme. +ai exista vase limfatice, nervi si grupuri de celule endocrine $celulele #eLdig% care secreta testosteron. &ub albuginee se vede tunica vasculosa care contine vase de sange cu calibru mult mai mare. "ceste vase trec de la un lobul la altul prin zona unde septurile con/unctive sunt incomplete.

16

SUBIECTE HISTOLOGIE

Timusul Este situat in medistiul anterior. Este organ limfoid primar. "re o structura limfoepiteliala spre deosebire de celelalte organe limfoide. El are dubla origine embriologica: exista un primordiu de origine epiteliala care este invadat de celule mezenc!imale. &troma are deci origine epiteliala iar capsula este de origine con/unctiva. -apsula prezinta septuri care impart organul in lobuli. Un lobul timic are doua regiuni: periferica - corticala centrala - medulara -orticala, in coloratie 0E, are aspect intunecat $inc!is la culoare% iar medulara are aspect clar. -orticala are aspect intunecat datorita prezentei unui numar mare de celule tinere, precursoare ale limfoctelor A numite timocite. Aimocitele au nuclei rotunzi, ta!icromatici, mici. Ele prolifereaza intens. ,in tote timocitele corticale $1C mor prin apoptoza. -elelalte 1C isi continua maturarea apoi migreaza pana a/ung in regiunea medulara. 2egiunea medulara prezinta o structura caracteristica numita corpusculul 0assal. "cestia sunt alcatuiti din celule de natura epiteliala deoarece contin in citoplasma filamente de c!eratina. -elulele sunt dispuse in structuri concentrice. "u nuclei picnotici, intens ta!icromatici. -orpii 0assal au o functie necunoscuta. &e presupune ca ar secreta factori umorali timici. #a nivelul lobulului timic exita timocite, precursori ai limfocitelor A insa nu exista precursori ai limfocitelor @ sau ai limfocitelor iller. Aimocitele sufera un proces de maturare. -elulele mai tinere se gasesc in regiunea subcapsulara si de aici, concomitent cu maturarea, ele migreza spre medulara. #a nivelul timusului, procesul de maturare a limfocitelor A are doua etape: 1. selectia pozitiva '. selectia negativa &electia pozitiva are ca rezultat supravietuirea acelor celule ce sunt capabile de recunoasterea prin intermediul receptorilor pentru antigen propriile antigene 0#" $-+0% ale organismului. &electia negativa permite supravietuirea acelor timocite ce nu reactioneaza impotriva propriilor antigene ale organismului. -+0 este de doua feluri -+0 ) si -+0 )). "lte celule din corticala lobulului timic: reticuloepiteliale - au forma stelata si nuclei ovalari. Ele au prelungiri care se anastomozeaza, /onctiunile realizandu-se prin desmozomi si formand astfel o retea in oc!iurile careia exista timocite. Ele intervin in selectia pozitiva. celula doica - se gasesc in regiunea subcapsulara, au natura epiteliala si rol in maturarea limfocitelor A. Ele secreta ca si celulel reticuloepiteliale !ormoni timici cu rol important in dezvoltarea si maturarea limfocitelor A: timulina timozina timopoietina celulele dendritice interdigitale - se gasesc la limita dintre corticala si medulara. "u origine in maduva rosie !ematogena si rol in selectia negativa. macrofage - atat in corticala cat si in medulara. Ele au rol de "P- si sunt importante in procesul de selectie. Ele au si functia de a fagocita timocitele moarte prin apoptoza. Fascularizatia: "rterele sunt ramuri pentru septurile con/unctive si dau ramuri pentru parenc!im la nivelul /onctiunii cortico-medulare. "cestea sunt ramuri care vascularizeaza corticala, dupa care se arcuiesc si vascularizeaza si medulara. )n medulara este originea circulatiei venoase a timusului. Bu are circulatie limfatica. -irculatia timica are si o particularitate: la nivelul corticalei exista bariera sange-timus. "ceasta este alcatuita din endoteliul nefenestrat al capilarelor care este insotit de o lamina bazala groasa dar si din prelungiri ale celulelor reticulo epiteliale ce incon/ura capilarele. Ea impiedica antigenele nonself sa ia contact cu timocitele corticale. Aimusul involueaza la varsta adulta, dupa pubertate. cea mai afectata este regiunea corticala unde timocitele sunt inlocuite cu adipocite albe - are loc degenerescenta grasoasa. ,ar timusul pune limfocite A in circulatie c!iar si la varsta adulte, mai putin insa. #imfocitele care parasesc timusul sau maduva rosie se numesc limfocite naive pentru ca nu au venit in contact cu antigenul.

15

SUBIECTE HISTOLOGIE

#a nivelul organelor limfoide secundare are loc initierea raspunsului imun impotriva antigenelor venite pe cale limfatica sau sangvina de la nivelul tesuturilor. &plina asigura apararea impotriva antigenelor din sange, ganglionii limfatici asigura apararea imptriva antigenelor din circulatia limfatica iasr +"#A asigura apararea la nivelul mucoaselor. Ganglionii limfatici &e gasesc raspanditi in tot organismul. &unt o statie de filtrare a limfei, aflandu-se pe traseul vaselor limfatice. &unt organe incapsulate, avand o capsula con/ucntiva care trimite septuri $trabecule% ce nu compartimenteaza complet organul. Un ganglion are o fata convexa si un !il. #a nivelul fetei convexe intra vasele aferente care ies pe la nivelul !ilului sub forma unui singur vas eferent. #a nivelul !ilului se afla si arterele si venele ce vascularizeaza ganglionul. *anglionul limfatic are o regiune periferica $corticala% si una centrala $medulara%. )ntre cele doua regiuni exista zona paracorticala. -orticala contine tesut limfoid organizat in foliculi limfoizi. "cesti foliculi limfoizi sunt formatiuni rotund-ovalare cu aspect caracteristic. #a nivelul lor exista limfocite A in diferite stadii de diferentiere. 3oliculii pot fi primari $areactivi% si secundari. 3oliculii primari sunt omogeni si mai inc!isi la culoare. 3oliculii secundari prezinta doua regiuni: una periferica, mai inc!isa la culoare care se numeste manta si una centrala, mai palida, care se numeste centru germinativ. ,e asemenea, la nivelul centrului germinativ exista doua zone: una intunecata si una clara. Dona intunecata este alcatuita din centroblaste, care au dimensiuni mai mari, citoplasma bazofila si nuclei palizi, eucromatici. )n zona clara se gasesc centrocite, care au un aspect caracteristic, cu nuclei clivati. 3oliculii limfoizi se gasesc in toate organele limfoide secundare. 3oliculii limfoizi conti in ma/oritate limfocite @. )n zona paracorticala se gasesc predominant lifocite A. )n medulara, celulele se organizeaza in cordoane ce delimiteaza sinusurile medulare. -irculatia sangelui si limfei din ganglion #imfa patrunde prin vasele aferente care prezinta valve ce asigura curgerea unidirectionala catre sinusul subcapsular sinusurile intermediare $strabat corticala% sinusurile medulare si iese din ganglion prin vasul eferent, prin !il. -irculatia sangelui se face printr-o artera care patrunde prin !il, da ramuri pentru septuri care vor da ramuri pentru foliculi. &angele se aduna apoi in venule care conflueaza si formeaza venele de la nivelul septurilor, ce formeaza prin unire venele ce parasesc ganglionul pe la nivelul !ilului. #a nivelul venulelor postcapilare, celulele endoteliale au o particularitate: au forma inalta, sunt cubice sau c!iar cilindrice. Ele se numesc venule cu endoteliu inalt $0EF - !ig! endot!elium venules% "lte tipuri de celule in ganglionul limfatic: in foliculi: celule dendritice foliculare - "P regiunea paracorticala - celule interdigitate in sinusuri, in cordoanelel celulare ale medularei si la nivelul tesutului limfoid propriu-zis din corticala exista si macrofage. in sinusuri sunt mai putine limfocite decat in restul parendc!imului si prin urmare aici pot fi observate mai usor celulele reticulate prin +.. 2olul ganglionilor limfatici: produc doua tipuri de limfocite @ efectorii: 1. plasmocite '. limfocite @ cu memorie Splina &plina este cel mai mare organ limfoid secundar din organism. Prezinta o capsula in care exista fibre musculare netede si din care pornesc septuri ce nu compartimenteaza organul. Parenc!imul splinei se numeste pulpa. +acroscopic, daca sectionam orgaanul fara sa il fixam, el apare rosu cu puncte albe. "cestea reprezinta pulpa alba iar partea rosie se numeste pulpa rosie. $irculatia la nivelul splinei "rterele dau ramuri trabeculare ce dau la randul lor ramuri ce se distribuie parenc!imului. "ceste ramuri se incon/oara de tesut limfoid si formeaza arterele centrale ale pulpei albe' ,in acestea se desprind ramuri - arteriolele foliculilor limfoizi din pulpa alba splenica. 2amurile terminale ale a. centrale sunt arteriolele penicilate $au forma de pensula - scurte si drepte% care conduc sangele spre sinusurile venoase ale pulpei rosii. Exista doua ipoteze privind trecerea sangelui din arteriolele penicilate in sinusurile venoase. Prima sustine ca exista continuitate intre arteriolele penicilate si sinusurile venoase, circulatia fiind de tip inc!is si sangele neparasind arborele circulator. " doua ipoteza sustine ca arteriolele penicilate se termina printre cordoanele de celule ale pulpei rosii. &angele strabate spatiul dintre aceste celule pana la capilarele sinusoide ale pulpei rosii. "ceaasta circulatie este desc!isa deoarece sangele paraseste arborele circulator. ,in sinusoidele pulpei rosii iau nastere venele pulpei rosii care se unesc si formeaza venele trabeculare ce nu prezinta un perete muscular propriu. "cestea vor forma in final venele splenice ce parasesc splina prin !il.

1E

SUBIECTE HISTOLOGIE

&plina nu are circulatie limfatica. Pulpa alba a splinei este alcatuita din: mansonul de tesut limfoid care incon/oara arteriola si se numeste teaca limfoida periarteriala. +ansonul contine predominant limfocite A. foliculii limfoizi splenici care sunt alcatuiti din manta si centru germinativ, Ei semana cu foliculii secundari insa se asociaza cu o arteriola pozitionata excentric, acest ansamblu $folicul si arteriola% alcatuind corpusculul +alpig!i. 3oliculii contin prediominant limfocite @. #a limita dintre pulpa alba si pulpa rosie exista zona marginala ce contine sinusuri, numite sinusuri marginale. "ici se desc!id ramurile arteriolelor foliculare si ramuri din artera centrala a pulpei albe. "ceasta zona este importanta d.p.d.v. functional deoarece este locul prin care patrund anumite tipuri de limfocite circulante iar antigenele vin pe cale sangvina. Pulpa rosie este alcatuita din cordoane celulare ce delimiteaza sinusurile venoase. &inusurile pulpei rosii au in structura lor celulel epiteliale cu propritati contractile. "ceste celule au forma alungita cu axul lung paralel cu axul sinusului iar in /urul sinusului sunt dispuse circular fobre de reticulina. "par estfel niste spatii prin care patrund elementele figurate lae sangelui. Aipuri de celule: )n foliculii limfoizi se gasesc celulel foliculare dendritice, celule interdigitate, macrofage si limfocite @. )n mansonul de tesut limfoid se gasesc de asemenea celule foliculare dendritice, celule interdigitate si macrofage dar exista limfocite A in loc de @. &iusurile marginale contin macrofage distincte: imobile, cu capacitate crescuta de a fagocita antigene aduse prin sange pana la nivelul sinusurilor marginale. "poi aceste macrofage prezinta antigenul limfocitelor @. -ordoanele celulare al pulpei rosii $cordoanele @illrot!% sunt alcatuitte dintr-o stroma, un citoreticul, in oc!iurile caruia exista multe limfocite @, limfocite A, macrofage, plasmocite ca si celelalte elemente figurate ale angelui. +acrofagele de aici sunt cele ce fagociteaza eritrocitele imbatranite.

1H