Sunteți pe pagina 1din 7

Ion Mincu

Ion Mincu s-a nascut pe 20 decembrie 1852 la Focsani. Arhitect, profesor si deputat roman. Profesor la coala de Arhitectura din !ucuresti si intemeietor totodata al colii "ationale de Arhitectura. A urmat studiile secundare la #iceul $nirea din Focsani % 18&'-18(1), inscriindu-se apoi la coala "ationala de poduri si sosele din !ucuresti, obtinand diploma de in*iner in 18(5. In perioada 18((188+ studia,a la cola de Arte Frumoase din Paris, primind in 188' premiul ocietatii -entrale a arhitectilor france,i. A incercat sa .alorifice patrimoniul national, descoperind solutii stilistice si tehnice, preluindu-le intr-o sinte,a ori*inala, dorind astfel abordarea unui nou stil in arhitectura nationala, toate acestea prin manifestarea unei e/emplare e/i*ente fata de sine. -a indreptat spre arhitectura cu dorinta de a construi altce.a decat lucrari in*ineresti, fiind con.ins ca arhitectura poate ser.i idealului national, ca si pictura sau literatura. -u o acti.itate de peste '0 de ani, a reali,at nenumarate obiecti.e de seama. Printre edificiile ridicate de Ion Mincu se afla si un insemnat numar de locuinte, asta,i cladiri emblematice pentru capitala si alte orase ale tarii. In !ucuresti0 1881 - -asa Monteoru 1881 - -asa 2ernescu % restaurare ) 1815 - -asa 3obescu 110& - -asa ". Patrascu #ocuinte reali,ate in 4alati0 181( - -asa 3obescu. #ocuinte reali,ate in inaia0 181( - 2ila 3obescu. 5 serie de edificii monumentale0 1812 - !ufetul de la osea, !ucuresti. 181+ - coala centrala de fete din !ucuresti6 110+ - Palatul administrati. din 4alati6 111& - Palatul !ancii -omertului din -raio.a. A restaurat !iserica ta.ropoleos in 110& si a proiectat mobilierul pentru Palatul 7ustitiei din !ucuresti si pentru -atedrala din -onstanta. A participat la proiecte insemnate dintre care0 Palatul Primariei din !ucuresti si coala de ra,boi din !ucuresti. Intre 110'-1112 este presedintele ocietatii Arhitectilor 3omani. Intre 1815-1811, Ion Mincu a fost deputat in Parlamentul 3omaniei.

Lucrri

-asa 8n care a locuit Ion Mincu


!ucure9ti, strada Arthur 2erona

-asa #aho.ari %188&) !ufetul din :oseaua ;iseleff %1882-1812), 8n pre,ent restaurantul <oina 2ila 3obescu din inaia %181()

-asa Petra9cu din Pia=a 3oman> %110+) :coala -entral> de fete din !ucure9ti %1810) Palatul Administratic din 4ala=i %1105-110&) Palatul !>ncii -omer=ului din -raio.a %110&, terminat de -. Iot,u 8n 111&) Palatul Prim>riei %proiect) :coala de r>,boi din !ucure9ti %proiect) ca.ourile lui 4hica, -antacu,ino, 4heor*hieff din -imitirul !ellu %1100-110+) a restaurat !iserica ta.ropoleos din !ucure9ti %110+-1110) -asa Monteoru %188(-1888) % ediul $niunii criitorilor) -asa 2ernescu %188(-1881) a decorat interiorul Palatului de 7usti=ie din !ucure9ti %1810-1815) Personalitate Ion Mincu

Arhitectura romneasc la sfritul secolului al XIX-lea i nceputul secolului XX Arhitectura romneasc din ultimul deceniu al secolului al XIX-lea i primele decenii ale secolului XX, a avut la baz ideea afirmrii specificului naional n art. Acest curent nu a luat ns natere n ara noastr, ci a fost preluate din alte ri europene, unde, n a doua umtate a secolului XX, se vehiculeaz idei ce se bazau pe e!altarea n art, ca i politic, a sentimentului i a tradiiilor naionale. Ale!andru "dobescu este cel care l putem numi drept #printele spiritual$ al ideii de afirmare a specificului naional n arhitectura romneasc. %l i ndeamn pe arhiteci s studieze arhitectura veche romneasc, monumentele acesteia i s fac din ele$sor&intea unei arte mree, a unei arhitecturi noi, cu aceleai caractere de ori&inalitate local'$

ION MINCU (1 !"-1#1"$ Ion Mincu este unul dintre arhitecii care au mbriat aceast idee (alturi de Petre Anton, N. Ghica-Budeti, risto!i erche"#, de$enind o !i%ur central a curentului din arhitectur de la s!&ritul secolului al 'I'-lea i

nce(utul secolului ''.. Ion Mincu, nscut n )*+,, n oraul -ocani, a absol$it .coala de in%ineri de (oduri i osele din Bucureti, la ,/ de ani, (entru ca, mai t&r"iu, s studie"e arhitectura la 012cole de Beau3 Arts, la Paris ()*44-)**,#. ariera sa de

arhitect debutea" cu o comand de trans!ormare a unei case (articulare ntr-o locuin re(re"entati$( asa 5r. 6it"u#, la ora actual demolat. 0ucrarea care i $a asi%ura a!irmarea i consacrarea, este una de 7renatere a arhitecturii naionale7asa 0aho$ar8 ()**+-)**9: ;tr. Ion Mo$il#, considerat 7mani!estul7 arhitecturii sale.

5e o mare sim(litate, casa d im(resia unui $olum com(act, susinut de un (lan sim(lu-tradiionalul (lan cu tind, cu camere de o (arte i de alta a acesteia. Acest (lan este re!lectat i n !aada (rinci(al, (rin simetria care o caracteri"ea". 7<inda7 re(re"int ino$aia (e care arhitectul o aduce acestei construcii. Nu este nici !oiorul tradiional al unei case $echi de deal, dar nici 7(eronul aco(erit, cu acces carosabil7. ;treaina ad&nc, cu c(riori scul(tai, este unul din moti$ele (e care Ion Mincu le $a relua i le $a !olosi mereu de acum nainte n lucrrile cu teme similare. Arhitectul a im(rimat asei 0aho$ar8 7monumentalitatea sim(l a arhitecturii noastre rneti7, aduc&ndu-i, (rin

intermediul !oiorului, nota de intimitate de care a$ea ne$oie.

u toate c acti$itatea lui se ntinde (e o (erioad de

/= e ani, lucrrile sale sunt (uin numeroase (n >ur de )+#, dar di$ersi!icate din (unctul de $edere al (ro%ramelor i domeniilor.

?n !iecare din lucrrile sale, de la construcia de locuine de ti(ul $ilei sau locuinei re(re"entati$e ( asa 6it"u, )**@: casa 0aho$ar8, )**9: asa Monteoru, )**A: asa 6ernescu, )**A: asa Bobesu din Bucureti, asa Bobescu

di Galai, 6ila Bobescu din ;inaia,

asa N. Ptracu #, la edi!icii (ublice (.coala

entral de !ete din Bucureti,

)*A@: Palatul Administrati$ din Galai, )A=@#, la lucrri de restaurare a unor monumente $echi (Biserica ;tra$ro(oles# la monumentele !unerare i, nu n ultimul r&nd, la desi%nul de mobilier (Palatul Custiiei din Bucureti, atedrala din onstana#, Mincu a ncercat mereu s se autode(easc, s e$olue"e, s se (er!ecione"e.

hiar dac nu sub as(ect cronolo%ic, Bu!etul de (e oseaua Disele!!, cunoscut dre(t Bu!etul de .osea- ce se dorea iniial a !i 7o c&rcium rom&neasc7 (restaurant ce !usese (roiectat (entru 23(o"iia Internaional de la Paris, )**A#, reia o (arte din ideile (rimei sale lucrri celebre, (er!ecionat. 5ac la asa 0aho$ar8, idei (e care le-a de"$oltat i le-a

asa 0aho$ar8, Ion Mincu a ncercat s cree"e o atmos!er de intimitate i i"olare, necesar

unui ast!el de (ro%ram, !iind $orba de o reedin (articular, la 7c&rciuma rom&neasc7, arhitectura a !ost una deschis 7s(re a!ar i nuntru7 deo(otri$, n ideea de a atra%e i de a chema trectorul: ast!el, nu e3ist o %rani clar de!init ntre e3terior i interior, ci doar un s(aiu continuu. 0a aceast lucrare este de>a (re"ent tendina arhitecturii contem(orane, de continuitate a interiorului cu e3teriorul (asemenea arhitecturii >a(one"e#, e3teriorul ne!iind altce$a dec&t o 7(relun%ire7 a interiorului. Pitorescul asimetriei, dinamicii $olumelor (e care le %sim aici, li se o(une ritmul echilibrat, s(eci!ic $ieii rneti, al asei 0aho$ar8.

Moti$ul !oiorului reluat de$ine un element dominat n com(o"iia conce(ut asimetric, iar moti$ele decorati$e i coloristica ado(tat do$edesc o mare libertate a arhitectului n !olosire acestora. ?m(letirea coloristicii, a elementelor decorati$e s(eci!ice artei i arhitecturii romaneti, cu mi>loacele arhitecturii culte, au ca re"ultat o lucrare de mare ori%inalitate. .i acestea (entru c nu este $orba doar de un sim(lu amestec de stiluri i !orme sau de o alturare a modelelor m(rumutate, ci de un limba> (ro(riu, !oarte ori%inal, n care aceste elemente tradiionale ale arhitecturii rom&neti sunt conto(ite cu cele ale arhitecturii culte, cu o ine%alabil miestrie.

Arhitect roman. <upa ce a absol.it, in 18(5, coala de in*ineri de poduri si sosele din !ucuresti, studia,a arhitectura la coala de arte frumoase din Paris %18((-1882). Marele Premiu acordat de ocietatea centrala a arhitectilor france,i ii permite sa faca o calatorie de studii in pania, Italia si 4recia. Membru fondator al ocietatii arhitectilor romani si al in.atamantului de arhitectura in 3omania. 3eali,ea,a locuinte in !ucuresti %Casa Lahovary, 188&6 Casa Monteoru, 18816 Casa Vernescu, 18816 Casa Robescu, 18156 Casa N. Patrascu, 110&), 4alati %Casa Robescu, 181(), si inaia %Casa Robescu, 181(), ca si o serie de edificii monumentale0 "Bufetul" de la Sosea %1812)6 Scoala centrala de fete din Bucuresti %181+)6 Palatul administrativ din Galati %110+)6 Palatul Bancii comertului din Craiova %terminat in 111&). Proiecte nereali,ate0 5spelul comunal %Palatul Primariei) si -etatea romaneasca ansamblu de .ile in ,ona Parcului Ioanid in !ucuresti. A restaurat Biseria Stavro oleos %110&) si a proiectat mobilierul pentru Palatul !ustitiei din !ucuresti si pentru Catedrala din Constanta. Mincu isi lea*a numele de aparita unei scoli nationale in arhitectura. In cadrul cautarilor de la 1100 %.e,i tilul 1100), studia,a patrimoniul artistic medie.al, descoperind repertorii ornamentale, solutii stilistice si tehnice, pe care le preia intr-o sinte,a ori*inala. In cele mai i,butite dintre creatiile sale -

intre care trebuie amintite Casa Lahovary si "Bufetul" de la Sosea - *asim o buna proportie intre .olumele cladirii, intre *ol si plin si, fapt deosebit de important pentru o astfel de orientare artistica, o perfecta functionare a suprastructurii decorati.e.

Surse ima"ini# http0??flic@r.com?photos?norida?228&+1&00(? http0??flic@r.com?photos?norida?1081505(8? http0??*o2.Aordpress.com?BidC(25D1'+2EsiteCocasape,i.Aordpress.comEurlChttpF'AF2F F2FAAA.fonda,ione-delbianco.or*F2FseminariF2Fdefault.aspF'Ftipori*aF'<A'F2&idpro* F'<15F2&labelF'< http0??flic@r.com?photos?15202105G"0+?1511'5&&0+? Surse ima"ini# http0??AAA.,iarultricolorul.ro?inde/.phpBHnrC51' http0??*o2.Aordpress.com?BidC(25D1'+2EsiteCocasape,i.Aordpress.comEurlChttpF'AF2F F2FAAA.ciolac.comF2FPics3omaniaF2F3omanian.asp Surse ima"ini# http0??*o2.Aordpress.com?BidC(25D1'+2EsiteCocasape,i.Aordpress.comEurlChttpF'AF2F F2FAAA.da.inciconstructii.roF2Fportofoliu-1(.htm Surse# http0??flic@r.com?photos?dan.artanian?2'&220&(1&?in?photostream? http0??*o2.Aordpress.com?BidC(25D1'+2EsiteCocasape,i.Aordpress.comEurlChttpF'AF2F F2FAAA.panoramio.comF2FphotoF2F'018'10 http0??flic@r.com?photos?dan.artanian?2'&1'(1505?in?photostream? http0??flic@r.com?photos?plenum?221+0'015' http0??picasaAeb.*oo*le.com?radu.li.iu2+?#i.in*In3omania1I51''+1'&11551'&'5(0 http0??scoalacentrala.Aordpress.com?cate*orJ?scoala-centrala-amintiri-din-11'5? http0??AAA.shoA.ro?bucuresti?bucharest?+?pa*es?(2.html
O alta cladire foarte frumoasa de pe Calea Victoriei, pe care toata lumea o cunoaste, alaturi de Palatul Telefoanelor, Sediul Central CEC, Cercul Militar, Casa Capsa, Ateneul Roman, Biblioteca Centrala Universitara s.a. este Casa Monteoru-Catargi, cladire in care astazi se afla sediul Uniunii Scriitorilor din Romania, dar si sediul editurii Cartea Romaneasca al restaurantului Il attopardo blu si al revistei !oua literatura" O gasiti la adresa Calea #ictoriei numarul 115 (la intersectia bulevardului $acia cu Calea #ictoriei, peste drum de hotelul olden Tulip) si puteti sa intrati oricand sa aruncati o privire, asa cum fac multi straini cu aparatul foto in maini, fiind atrasi de aspectul de haunted mansion. Din pacate, cladirea nu e doar veche, ci si usor decrepita, renovarea ei sistematica necesitand fonduri uriase. n afara de interesul turistic, in Casa !onteoru au loc lansari de carte, cenacluri si dezbateri.

orasulluibucur.blogspot.com bucurestiul vechi

O cas veche cere proiecte noi

Casa Robescu, reedin de beizadea, astzi aflat n paragin.

Casa Robescu (numit i Casa Scarlat-Ghica) este una dintre cldirile cu statut de monument istoric ce fceau c ndva fala !ucuretiului. Construit "n a doua #umtate a secolului al $%$lea "n stil neoclasic dup proiectul arhitectului %on &incu' vechea cas boiereasc' aflat a(i "n curtea )niversit*ii de +rt !ucureti este "n paragin i chiar amenin*at cu distrugerea. ,ei puternic deteriorat' "nc se mai vd decora*iile e-terioare din ocni*e cu butoni' br ul "n stil br ncovenesc al fr nghiei rsucite' plcile de ceramic lustruit. . n "n /01/' aici au locuit magistratul +le-andru Scarlat Ghica (/234-/0/2) i so*ia sa 5ufrosina (nscut Svescu). 6ocuin*a apar*inuse prin*ilor acestuia' bei(adea Scarlat i 7oe. +.8. Robescu' profesor de matematic la 6iceul 9&atei !asarab: a cumprat casa la "nceputul secolului' pentru a o drui la scurt timp &inisterului Cultelor i %nstruc*iunii .ublice' aici fiind apoi mutat coala profesional de fete nr. /. ,ona*ia a fost fcut cu condi*ia' acceptat de ctre Spiru ;aret' ca aceasta s poarte :"n veci: numele lui Robescu. 8irma a fost dat #os "n /0<2' odat cu desfiin*area colii. Casa a g(duit o vreme liceul de art :=. >onit(a: i atelierele unor artiti precum %on !it(an' Geta !rtes-cu sau ,an i 6ia .er#ovschi. Concurs )=+! &onumentul istoric din strada General !uditeanu /0 este amenin*at de planurile de ridicare a unor (g rie nori "n acea (on' dar i de proiectul de :fluidi(are? a traficului "n (ona catedralei Sf. %osif' care implic demolarea unor cldiri' printre care i sediul )=+!. )niversitatea se apr lans nd un concurs de proiecte pentru reabilitarea Casei Robescu i reamena#area spa*iului din "mpre#urimi. .rin concursul organi(at "n parteneriat cu @rdinul +rhitec*ilor din Rom nia se vor alege mai "nt i A proiecte' premiate cu 3.111 de euro fiecare. .roiectul c tigtor va beneficia de fonduri din partea &inisterului 5duca*iei. Galai: Palatul Administrativ: [Carte potal ilustrat]. - Galai: ocec ! Co. ucursala Galai. "#$%. Construit &ntre "#'( - "#')* inau+urat la $, apr. "#'% Poiectul palatului: Ar-itect Ion Mincu ."/)$-"#"$0. tatuile din marmur al1 2Industria2 i 2A+ricultura2 .de la 3aad0* reali4ate de sc. 5r tor6. 7rnamentele de piatr ale 3aadei reali4ate &n atelierele oc. 8il-elm 9ie4* :ucureti. culptura ornamental &n piatr i inscripia 2Palatul Administrativ2 de pe 3rontispiciul cldirii* &n ;urul orolo+iului* reali4ate de c. Geor+e <i+os din Galai Ion Mincu %1852-1112) este creatorul stilului neoromanesc 8n arhitectura. ursele sale de inspiratie au fost arhitectura bisericeasca bi,antina, arhitectura .echilor conace boieresti si a caselor taranesti, precum si pitorescul mahalalelor bucurestene, care pastrau elemente cu influente orientale.
Casa Doina este o constructie autentica romaneasca, de secol !""", amplasata pe #oseaua $iseleff. Renovat si restaurat in intregime, fostul %&ufet de la #osea' a fost proiectat de arhitectul "on (incu, acelasi autor al cladirii )niversitatii de *rhitectura si )rbanism din Capitala, care ii si poarta, de altfel, numele. #tudentii de la *rhitectura mai au si in prezent ca tema de practica reproducerea acestui imobil. "ata o capodopera de arhitectura neoromaneasca +cladire de patrimoniu, monument de arhitectura si monument istoric, in stilul inconfundabil (incu- rafinament al proportiilor, ornamentatii elaborate, nimic prea incarcat si totul la locul sau. Compozitia de arhitectura este clasica- demisol si parter inalt, cu nelipsitul cerdac.turn cu rol si de accent volumetric vertical. Cerdacul este piesa de rezistenta a compozitiei, caci aici gasim elementele si proportiile inconfundabile ale maestrului . stilpii subtiri din lemn ce fac parca sa pluteasca dantelaria neobrancoveneasca de deasupra.

tilul neoromanesc

Prima *eneratie de arhitecti ce au *enerat arhitectura neo-romaneasca s-a inscris in limitele primului ra,boi mondial, numarandu-se printre ei nume ca 0 Ion Mincu, Petre Antonescu, 4ri*ore -erche,, -ristofi -erche,, "icolae 4hica !udesti, etc. -ele mai repre,entati.e e/emple sunt cele ale arhitectului Ion Mincu, unul dintre cei mai culti oameni ai epocii, de formatie !eau/ Arts-ista 0 -asa #aho.arJ, coala -entrala de fete, !iserica ta.ropoleos, !ufetul de la osea % reali,at pentru e/po,itia Internationala de la Paris 1881), etc. =lemente reco+nosci1ile de neoromanesc Influentele locuintelor taranesti s-au manifestat prin elemente de ornament utili,ate sub diferite interpretari dar care isi pastrea,a referinta. Printre aceste elemente se numara foisorul % formula traditionala de amenaKare a accesului ), arcatura trilobata % care tradea,a uneori o usoara influenta balcanica), stalpii de lemn %de data aceasta nu mai sunt ciopliti de mana ci prelucrati cu miKloace industriale intr-un atelier), decoratia abundenta si culoarea, e/primata in cele mai repre,entati.e e/emple ale neoromanescului printr-o ceramica smaltuita policroma, o tratare a cornisei ca o streasina obisnuita de casa taraneasca, includerea acoperisului in ima*inea fatadei ca element de ornament, decoratie in stuc de factura branco.eneasca, re*istru tratat traditional cu litera .oit arhaica, braul sub forma de funie rasucita de factura reli*ioasa, or*ani,are planimetrica dupa modelul curtii interioare a ansamblurilor reli*ioase, etc. tilul neoromanesc este sin*urul stil din istoria arhitecturii romanesti care a rein.iat traditia, a intarit ori*inile si le-a conectat la un pre,ent. Aceasta reluare a traditiei reconsidera e/istenta unei natiuni ce are un trecut cu un potential .aloros pe care il constienti,ea,a si-l supune formei repre,entarii. Mai Kos *asiti cate.a ima*ini a uneia dintre cele mai noi, dar totodata cunoscute, cladiri in stil neoromanesc, -atedrala 5rtodo/a din -luK-"apoca.

S-ar putea să vă placă și