EVOLUTIA CONCEPTULUI SI CERCETARILOR PRIVIND AUTISMUL

Conceptul de autism infantil a declanat numeroase intrebricontroveri nfruntri ideologice. In secolul XIX, preocuprile n aceast direcie au fost puine. Copiii cu tulburri mentale erau considerai idioi (arierai profund sau congenital . !ormele clinice " in afar de cele psi#otice " erau ine$istente, copiii bolnavi erau fie aruncai, fie abandonai, fie inc#ii. In %&'', medicul psi#iatru (aria (ontessori a revoluionat lumea medical cu propunerile sale. )a a facut remarca urmatoare* +copiii deficieni nu sunt n afara legii i au dreptul s triasc i s mearg la coal +. )a a elaborat o metod pedagogic educativ elementar pentru copiii cu dificulti mintale i sociale. La nceputul secolului XIX conceptele de demen precoce i de regresie se dezvolt puin cte puin, plecnd de la observaii asupra copiilor cu tulburri mintale. Astzi, aceste tulburri alctuiesc psihozele infantile din care face parte i autismul. In 1911, psihiatrul Eugen leuler descrie pentru prima data sindromul de schizofrenie infantila, termen care l nlocuia pe acela dedemen precoce.In afar de simptomele acestei afeciuni, E. leuler insist asupra disocierii i introduce termenul de autism pentru a califica aceti copii, care vin din afara realitaii, afundai n viata lor interioar. run! ettelhei", in 19#$ considera ori!inea autismului e"clusiv ca pe o e"perien i nvinovea parinii pentru aceasta !rava tulburare. Intre anii 19#$ % 19&$ e'ista ten(in)a (e a pune in e*i(en)+ in,luen)a unei anu"ite -!n.un-turi in apari)ia sindromul autist. Te/a -ea "ai re-un!s-ut+ este (e !rientare psihanaliti-+ si ea ii in*in!*+)ea pe parin)ii a-est!r -!pii, -!nsi(eran( -a, prin -rearea unei a"0ian)e nep!tri*ite a-estia p!t s+ (eter"ine apari)ia sindromului autist. Se *!r0e1te (e ,,mame rele2, -are reu1es- s+ in(u-+ -!piil!r ! stare (e repliere psi#ic, ! ang!as+ pr!,un(+ ,a)+ (e lu"ea e'teri!ar+ pe -are -!pilul ! per-epe -a pe ! a"enin)are la a(resa lui3 Din a-east+ -au/+, -ura psihanaliti-+ pre-!ni/ea/+ separarea -!pilului (e "e(iul ,a"ilial3 #n $%&' doctorul austriac Leo (anner a descris pentru prima data $$ copii care s)au prezentat la clinica sa cu o combinatie de !rave deficite de vorbire marcate de anormalitati n interactiunea sociala si o nclinatie spre
$

comportamente stereotipe, repetitive si ritualisitce. Acesti $$ copii au fost primii copii dia!nosticati cu autism infantil. El cosidera autismul ca pe ,,o incapacitate crescut de a realiza biologic contactul obinuit cu ali oameni*. In descrierea bolii nu se include i pro!nosticul fatal de arierare, accentul fiind pus pe capacitile restante ale pacienilor. Aceast descriere a bolii este recunoscut i astzi n clasificrile internaionale. +esi denumirea initiala a evidentiat ca autismul infantil e observat n copilarie si documentele descriu comportamentul autist la copii, acum este clar ca autismul e vazut ca o boala pe tot parcursul vietii a carei tip si severitate se modifica n timp odata cu dezvoltarea individului. Intre 19&$4195$, autismul este -!nsi(erat (in pun-t (e *e(ere eti!l!gi-, -a ! entitate !"!gen+, !0ser*a0il+ 6n (i,erite -ir-u"stan)e3 7n U3S3A, autismul (es-ris (e 8anner este a("is -a ! entitate specific, (ar este ata1at sc#i,ofreniei infantile. Mis- si Lang introduc noiunea de psihoze deficitare i dizarmonice evolutive pentru a caracteriza procesele psi,otice asociate cu o deficiena mintal sau instrumental. C!gniti*i1tii -er-etea/+ ,ie-are sindrom autist la ni*elul ,un-tiei (e per-ep)ie, 6n *!r0ire 1i 6n *ia)a s!-ial+ 6n general3 Ei re-un!sat9t tul0ur+ri (e per-ep)ie, -9t 1i tul0ur+ri pre/ente 6n -apa-itatea (e in)elegere 1i (e -!"uni-are3 Ast,el 6n-ep s+ apar+ sup!/i)ii pri*in( legatura (intre autism si ,a-t!rii !rgani-i3 Se -!nsi(er+ -+ plasa"entul 6n 1-!al+ 1i ,a"ilie este "ai pu)in a(e-*at3 In 19&9 este -reat+ 6n :ran)a, :un(a)ia ,,-esame autisme2, -are *a (e*eni "e"0r+ ,!n(at!are a ,,.sociaiei autismului european23 :un(a)ia nu"+r+ 6n pre/ent 1;$$ (e ,a"ilii, regrupate 6n <$ (e as!-ia)ii regi!nale=(eparta"entale, a,iliate ,,UNAPEI> ?Uniunea Na)i!nal+ a As!-ia)iil!r (e p+rin)i 1i prieteni ai pers!anel!r han(i-apate "intal@3 7n peri!a(a 195$ A 199$, (ist!rsi!anarea relatiei B"a"+ % -!pil> nu "ai este -!nsi(erat+ -au/a e'-lusi*+ a apari)iei autismului, -er-et+t!rii a0!r(an( -u aten)ie (ra"a p+rin)il!r -u -!pii autiti, -are se (e!se0es- (e p+rin)ii -!piil!r -u alt han(i-ap3 In 195#, 6n :ran)a este pr!"ulgat+ ! lege -are pre*e(e ,,e(u-a)ia !0ligat!rie> a -!piil!r han(i-apa)i -a ur"are a presiunil!r ,+-ute (e p+rin)ii 1i e(u-at!rii a-est!ra3 Din ne,eri-ire, a-east+ lege este rar apli-at+3 In 195C au l!- nu"er!ase (e/0ateri n!s!gra,i-e3 Ding si E!ul( vorbesc de sindromul autist i nu de boala autist, ei subliniand etiolo!ia ,etero!en a autismului. pe care l consider, drept ,,o stare final- cauzat de factori diveri. Din 19C1, psi#o,ele infantile sunt (enu"ite (e DSM III Btulburri care invadea, de,voltarea pe s-urt
.

BT3E3D3> (,,pervasive developmental disordes 3 A-este tul0ur+ri sunt -!nsi(erate deviaii de de,voltare a funciilor psi#ologice fundamentale i"pli-ate in (!09n(irea aptitu(inil!r s!-iale si (e li"0a.3 In 19C5, D3S3M3 III re*i/uit nu "ai re-un!a1te (e-9t (!u+ ,!r"eF /.E.+. 0 ca tulburare autist; /.E.+. 0 ca tulburare autista nespecific. Aceast mprire a autismului a ridicat numeroase probleme. Astfel de concepii ne!li1au dimensiunea psi,opatolo!ic i ne!au suferina acestor copii. 2u mult nainte, unii autori au preferat s vorbeasc de ,,tulburri majore de organizare a personalitii, afectnd att constituirea identitii copilului ct i raporturile lor cu realitatea e"terioar. 3entru acetia, problema an!oasei i a mecanismelor de aprare este prioritar. In 199;, .socaia .utismului )uropean lupta pentru resta0ilirea (repturil!r pers!anel!r autiste, pe linia (repturil!r !"ului, tinan(u4se -!nt (e (i,i-ultatile (in *iata s!-iala3 In 199< unii -!nsi(era autismul (rept ! -ara-teristi-+ 6nn+s-ut+=,i'at+ pre-!-e, a"0ele situa)ii pre/ent9n( autis"ul -a ,iin( (e,initi*3 Al)ii in)eleg autismul -a pe un pr!-es (ina"i- -are p!ate (u-e la e*!lu)ii (i*ersi,i-ateG a-estia a*an( ! !rientare (ina"i-a3 Mises, Perr!n si H!-h"ann au subliniat marea varietate de evoluii spre moduri de or!anizare diferite si si)au pus urmatoarea ntrebare4 5fi itatea structural nu poate fi legat, in unele cazuri de factori asociai, sau reflect insuficiena mijloacelor terapeutice de care dispunem ! * In 199&, (repturile pers!anel!r autiste sunt re-un!s-ute (e Parla"entul Eur!pean, -are pre-i/ea/a -a ,,autismul este un #andicap> si se re-!"an(a statel!r "e"0re sa re-un!as-a a-este (repturi si sa ,a-a in asa ,el -a ele sa ,ie respe-tate prin a(aptarea unei legislatii -!respun/at!are3 A-easta legislatie tre0uie sa "enti!ne/e (reptul la ! *iata in(epen(ent+ si (reptul (e a parti-ipa in "+sura p!si0ilitatil!r, la (e-i/iile pri*in( *iit!rul l!rG ei tre0uie sa 0ene,i-ie/e (e e(u-atie si asisten)+ "e(i-al+ -!respun/at!are si sa nu ,ie supusi la ang!ase, a"enintari sau trata"ente a0u/i*e3 2ercetrile medicale pro!reseaz, fiind suspectate cteva tulburri psi,olo!ice6 era totui !reu de a preciza dac acestea sunt consecinta unor tulburari psi,olo!ice sau este vorba, mai de!raba, de o interactiune intima ntre cei doi poli. #n acest an, mass)media a contribuit mult la cunoasterea problemelor de autism, ziaristii manifestand un mare interes fata de aceasta boala eni!matica care a intri!at lumea ntrea!a. Actualmente este re!retabila e"istenta unor conflicte ideolo!ice intre cercetarile medicale, psi,analitice, co!nitive si educationale, precum si !raba cu care se da!a1eaza factorii or!anici, atunci

'

cand nu e"ista un tratament medical pentru autisti. Aceste conflicte se reflecta astfel4 cercetarile psi,iatrice sunt adesea in opozitie cu cercetarile din domeniul educational6 parintii critica lipsa de sustinere a psi,iatrilor, pe care o re!asesc si ei in cercetarile educative6 uneori autismul este redus la cativa factori de ordin neuro)biolo!ic6 cel mai adesea, functia psi,olo!ica este restransa la un numar de deficiente 7limba1, comunicare, etc.8. /oate acestea duc la o dificila intele!ere a autismului, care este o boala cu o etiolo!ie multipla. In 9ranta, autismul este recunoscut ca o forma de psihoza infantila. In alte tari, autismul nu este recunoscut ca ,,o structura, ci ca ,,o organizare.+in contra, alte clasificari internationale vorbesc de tulburari care invadeaza personalitatea. +ezvoltarea evolutiilor permit tot mai mult descrierea sindromului si posibilitatea de a)$ dia!nostica, de a !asi strate!ii educative, pornind de la !ravitatea simptomelor, deficientelor si potentialitatile autismului. /ratamentul copiilor autiti este adesea reprezentat de o educatie specializata. :etode specifice sunt dezvoltate in special n vederea cresterii autonomiei acestor copii. Astazi, unii clinicieni se intreaba care dintre factorii biolo!ici sau de con1unctura sunt determinanti in dezvoltarea persoanei autiste si a dificultatilor de adaptare. /reptat apare evident ca o etiolo!ie unica de dezvoltare, cum su!ereaza di,otomia 7bifurcarea8 nnscut sau dobandita, este putin realista si !reu de admis. 3e acest criteriu urs/te.n, contesta opozitia dintre etiolo!ia or!anica si cea psi,o!enetica. El subliniaza conditionarea inevitabila a dezvoltarii, atat prin determinismul !enetic, cat si prin interactiunile cu mediul. El recunoaste participarea factorilor neurolo!ici la o or!anizare mentala, particular, care insa nu poate e"clude si o participare psi,opatolo!ica. ;e su!ereaza ca prin interactiunile din diferite domenii de cercetare sa se a1un!a la propuneri mai realiste. In concluzie dezvoltarea copilului autist si a obstacolelor ce)i stau n cale sunt ,,rezultatul unei interactiuni comple e a potenialelor !enetice si biolo!ice si a e"perienei reprezentate de parini, antura1, mediul socio)economic si cultural si a tot conte"tului relational. Dupa Ehergut, Bautis"ul se pre/inta su0 (i,erite ,!r"e si gra(e (e "ani,estare, -uprinse intre li"itele n!r"ale si pat!l!gi-e3 Sunt e*i(ente (!ua ,!r"e parti-ulareF a@ autism agitat 0 subiectul

&

incearcape plan ima!inar unele e"periente care pot sa)l duca la e"taz sau il terorizeaza6 b8 autism calm % se "ani,esta prin stari -!nte"plati*e, su0ie-tul se -!"pla-e i(ili- prin Bilu/i!nare> sau B -!ns!lare>3 B 2ercetarile medicale au pus accentul pe urmatoarele elemente4 ori!inile posibile ale autismului6 cauze patolo!ice6 cauze or!anice6 cauze bioc,imice6 cauze imunolo!ice6 cauze neurolo!ice6 procenta1ul semnificativ al copiilor6 tratamentul medical.

2u toate ca s)au obinut o serie de rezultate, nici o cauza obiectiv nu a putut fi determinata pana in prezent, cum ar fi e"istenta la copiii autisti a unei !ene X fra!ile sau probe ale unei disfuncii neurolo!ice./otusi, unele rezultate au fost obtinute constant4 )deficiente imunolo!ice cu urme crescute ale neuromediatorului G )o le!atura intre stresul matern anormal din timpul sarcinii, retardul psi,omotor si unele insensibilitti al!ice 7de durere8. <nele cercetari se orienteaza spre o interactiune intre diferite procese care, din cauza unui dere!la1, antreneaza demobilizarea lar! a mecanismelor psi,ice cerebrale sau motorii.

DR3 TARDIMAN
+escrie autismul ca un profil comportamental asociat cu un profil neuro"anatomic si neuro"clinic. E"ista o apropiere de date biolo!ice, psi,olo!ice si de mediu. El vorbeste de cauze multifunionale, !eneratoare de senzatii incompre,ensibile si care nu pot fi stapanite, darorita unei disfuncii in comportarea semnalelor de mediu, de an!oase primitive sau ar,aice, care acioneaza asupra reprezentarilor spaiale si de ima!ine a corpului. Aceste an!oase ar fi responsabile de trairile de ,,prabusire*, de distru!ere si e"terminare, de ,,3 C!pilul in-ear-a sa ,a-a ,ata a-estei situatii printr4! tentativa de stap/nire, printr4un siste" sen/!ri!4per-epti*3 A-easta este -au/a -are (u-e la aparitia 2ser!t!ninei> % -a ! 2descarcare a tensiunii an$ioase23cadere in adancuri2

PSIHANALIJA KI AUTISMUL :odelul psi,analitic aplicat starilor psi,otice ale adultului nu poate e"plica autismul infantil. +in aceasta cauza, unii autori au elaborat noi concepte4 ) unul dintre modele considera autismul ca fiind un mod de aprare contra tririlor terifiante; )ali autori acorda o mai mare importanta auto"senzorialitaii si dificultatii de a controla i stap#ni evenimentele senzorialitati ; )altii acorda importanta vieii stranii sau trairilor corporale si a rezonantei asupra funciei pielii; )multi autori pun accentul pe relatia mama $ copii ; )altii subliniaza rolul tatlui ) in functia sa simbolic si locul imaginarului.

RUNO ETTELHEIM
Autorul a fost inc,is intr)un la!ar de concentrare, unde a putut observa fenomenele de repliere a prizonierilor, in atitudini catatonice, acestia parand a accepta voluntar situatia lor. 2omparnd aceste rezultate cu autismul infantil, a1un!e la urmatoarea concluzie4 5copilul nu poate face faa, prin e periena sa proprie,la o activitate care sufer modificri, datorit aparitiei unor elemenle noi; ca atare el nu poate sa obtin satisfactie pentru nevoile sale, ajungand la o disperare profund. %oncluzie& 'ste vorba de copiii" victima $ victime ale unor grave perturbari afective, determinate de un mediu familial neanimat, atemporal care face din copilul lor ,,o masina. (rin aceasta, autorul descrie o teorie care culpabilizeaza parintii, considerandu"i pe parintii drept prima cauza a handicapului propriilor copii )perturbare afectiva grava*.

:RANCES TUSTIN
Ipoteza sa se bazeaza pe faptul ca autismul poate fi e"plicat prin ,,ruptura copilului de la sanul mamei 7in sens metaforic8, copilul fiind considerat ,,o prelungire a corpului mamei. In felul acesta, dezvoltarea psi,ica

>

a fost stopata 0 intr)un stadiu precoce al vietii de trairea maternala, cand ,,copilul avea inca nevoie de a trai iluzia unei contopiri corporale cu mama. Aceasta iluzie trebuie eliminata pro!resiv, printr)o pre!atire simultana atat a mamei cat si a copilului, iar momentul separarii trebuie realizat treptat. Aceasta ruptura creeaza trairea de ,,discontinuitate corporala-, intre corp si mediu, ,,o ruptura a unei parti din sine insusi-?. 2opilul prezinta tendinta de a completa propriul sau corp, folosind si manipuland obiecte neanimate, pentru a pastra sentimentul de continuitate minimala.3lecand de la aceasta ipoteza centrala, autoarea distin!e diferite tipuri de autism& )autism normal; )autism primar normal; )autismul secundar; determinat de ruptura precoce de la sanul mamei 6 *Eu)$ nu este diferentiat de @on)Eu 7copilul isi construieste o coc,ilie protectoare, pe care o numim crustacee*, unde copilul are un comportament inert si pasiv, le!at de o slabiciune fata de sanul maternal6care cuprinde prima perioada de ,ranire . Autoarea acorda multa importanta metodelor educative si peda!o!ice, afirmand ca este important ca parintii, educatorii si terapeutii sa creeze o prezenta, care sa fie resimtita de copil sub forma unei atmosfere de incredere, de caldura si de incura1are. ;e pune intrebarea4 *ruptura foarte precoce de la sanul maternal nu este mai degraba o consecinta, decat originea autismului!+*. %,-./0' %1'.'& )ruptura precoce de la sanul mamei; )trairea psihica de ruptura, imaginata de copil ca o ,,gaura neagra; )construirea de catre copil a unei cochilii protectoare .

MAREARET MAHLER
Autoarea descrie stadiile copilariei in urmatoarele perioade4 "faza autista; "faza simbolica; "faza de individualizare, cand copilul incepe pro!resiv sa devina autonom.in primele luni6in primele saptamani. ;tudiul facut pe copiii psihotici a scos la iveala lipsa uneia din aceste faze in evolutia dezvoltarii lor, ce a determinat)o sa a1un!a la urmatoarea -!n-lu/ie& psi,oza autista este cauzata de lipsa primei faze de dezvoltare a copilului, care are la baza halucinatia de despartire a mamei, care nu a putut sa devina obiectul de referinta senzoriala. .n aceasta situatie, limitele ,,'u"lui corporal nu ar putea sa fie percepute 6 7faza simbolica dificila
A

poate fi ori!inea unui autism primar sau secundar, daca mama, antrenand o relatie simbolica cu copilul sau, traieste in imprevizibil si frustrare 6 aceasta stare va duce copilul la autism8. In psihozele simbolice copilul recunoaste pe mama sa ca fiind diferita fata de el si ezita sa fuzioneze cu ea pentru a nu fi 5absorbit de aceasta-6 el isi considera mama drept ,,o e tensie a corpului sau*, deoarece ,,el insusi nu va fi diferit de obiectul mama*. +eseori, aceste doua cate!orii se pot combina intre ele.

IE 8LEIN

MELAN

Autoarea afirma ca inca de la inceputul e"istentei sale *viata fantastica a sugarului este dominanta*. Ea descrie doua perioade necesare evolutiei Eu)lui, si anume4 perioada de schizofrenie a sugarului si perioada depresiva. :ecanismele de aparare ar,aice contra unei an!oase persecutive sunt urmatoarele4 )proiectia6 )identificarea proiectiva6 )refuzul sau respin!erea6 )idealizarea. +aca ambianta maternala este neadecvata si daca unele mecanisme intra) psi,ice nu sunt puse in miscare, sau daca pro!resul co!nitiv este insuficient, atunci va avea loc fi"area patolo!ica 0 la prima faza precoce de dezvoltare a copilului si consolidarea patolo!ica sc,izo)paranoida 7divizarea obiectului si Eu)lui in bine si rau*. 2aracterul dureros al realitatii duce la identificarea proiectiva patolo!ica, care va face realitatea si mai dureroasa si mai persecutiva. Intr)o psi,oza, daca predomina e"perientele rele asupra celor bune, copilul nu va putea sa abordeze faza depresiva, sa inte!reze ambivalenta sa si nici sa construiasca o realitate adecvata. Autoarea pare sa introduca cate ceva din reprezentarea mintala a sc,izofrenului si din dizarmoniile psi,otice ale copilului mare. +in contra, ea nu aduce nici o e"plicatie autismului.

I. 0erioada (po,itia sc#i,o1paranoida. 0rocesele de delimitare si angoasa sunt dominante (angoasa paranoida este angoasa de distrugere a )u1lui pana la obiectul sau @3 Ast,el, se pr!te.ea/a ,ata (e su,erinta (epresi*a prin "e-anis"ele (e separare, pr!ie-tie, interse-tie si i(enti,i-are pr!ie-ti*a3 Separarea !0ie-tului si a e'perientel!r -!pilului in bine si rau
B

!rgani/ea/a uni*ersul i"presiil!r e"!ti!nale3 A-easta separare are -a s-!p in(epartarea !0ie-tului perse-ut!rG are l!- separarea pulsiunil!r agresi*e si li0i(in!ase3 O0ie-tele rele sunt separate (e -ele bune si pr!ie-tate spre spatiul in-!n.urat!rG cele bune sunt in-!rp!rate in sine3 Separarea este ! -!n(itie preala0ila (e integrare ulteri!araG treptat se tre-e la peri!a(a ?p!/itia@ ur"at!are3 II. 0erioada (po,itia depresiva. 2inele si obiectul rau sunt per-epute -a unul singur, iar "a"a este ! sursa atat a binelui -at si a raului3 Sugarul (es-!pera su,erinta sa, (epen(enta e'tre"a ,ata (e "a"a si gel!/ia ,ata (e -eilalti3 El *a ,,pr!0a> su,erinta, nelinistea, (epresia si *a -!n,runta a"0i*alenta sa ,ata (e a-est ,,!0ie-t t!tal> ?"a"a@ prin ten(intele sale agresi*e3 Pentru a se pr!te.a (e ata-urile sale sa(i-e ,ata (e "a"a, -!pilul *a -auta sa repare, -eea -e *a -!nstitui pre"isele (e a,e-tiune ,ata (e altii3 A-east+ etap+ 0a/at+ pe antag!nis"ul 26ntre (rag!ste 1i ur+> este ne-esar+ (e/*!lt+rii3 Da-+ perioada depresiv *a ,i (ep+1it+ -u greu, ea p!ate (e*eni nu-leul un(e se *!r gre,a st+rile pat!l!gi-e ulteri!are3 C34I56) C7)I)F 1viaa fantastic a copilului8 1perioada sc#i,o1paraniod i depresiv8 1separarea i identificarea proiectiv8 1angoasa persecutiv i depresiv.

DIL:RED ION
52ama este o fiin mulumit atunci c#nd isi 3ngrijete bine copilul; ea va veghea ca acesta s fie protejat i bine hrnit i ii va asigura o bun dezvoltare. 4esturile sale vor reflecta g#ndurile, grija i sentimentele pe care le are fa de copil. Autorul descrie funciile de mulumire, de le!atur sau de delimitare a mamei. El situeaz relaia mam $ sugar, ntr)o relaie continu. :ama suprave!,eaz copilul, observ i adun emoiile neor!anizate sau tririle terifiante ale acestuia, pe care le modific, fcndu)le suportabile. Ea le va reda copilului su ntr)o form acceptabil. 2opilul 5realizeaz- c mama este bun, dnd o form tririlor sale ,aotice, pe care va putea, astfel, s le pstreze ntr) un spaiu psi,ic. #n cadrul psihozelor autiste sau simbolice e"ist un derapa1 al acestor procese. 2opilul va rmne afundat n resentimentele sale ,aotice, este confuz, neputnd s realizeze ce)i lipsete. /rebuie subliniat c, pentru copilul autist este necesar o terapie care s adune toate emoiile primitive,
%

neor!anizate i neelaborate, pe care s le redea ulterior sub o form asimilabil. #n felul acesta, copilul va putea s acioneze pe cont propriu, s realizeze un spaiu psi,ic personal i s)i or!anizeze viaa emoional.

EENEVIEVE HAAE
) consider relaia mam $ copil, ca fiind o legtur psihic6 mama este aceea care filtrez primele senzaii ale copilului, avnd un rol de parae"citare 7e"citare paralel8. 2opilul se va forma datorit acestui sc,imb de senzaii, percepii i emoii care trec de la mam la copil. :ama trebuie s se adreseze copilului prin cuvinte care s reprezinte triri menite s)l anime. Autoarea a observat c la copii autiti e"ist o rupere a le!turii psi,ice ntre mam i copil. Aceast stare va !enera instalarea mecanismelor autiste de supravieuire. Astfel, copiii a1un! s nu)i mai cunoasc sau s nu foloseasc anumite pri ale propriului corp. EENEVIEVE HAAE consider c apare 5a doua piele-, ca sistem defensiv, ca o barier ntre copil i cei din 1ur. 2opilul va considera 5vemintele- drept o carapace, o coc,ilie somatic ri!id, care)i d posibilitatea s)i ascund deficienele. %,-./0' %1'.'& "filtru i parae citaia; "e punerea 3n cuvinte a tririlor copilului; "mecanismele autiste de supravieuire; "apare o a doua piele.

ESTHER IC8
)remarc lipsa de coeziune psi,ic i nepsarea fa de diferite pri ale corpului6 ea consider pielea ca pe un nvelis ce adpostete o serie de zone interioare, ca un sac ce delimiteaz un spaiu n interior. :ama va deveni obiectul de le!tur al copilului, care pro!resiv va interioriza i apoi va percepe propriul su or!anism. E. icC vorbete de acea zis 5piele psi,ic- care va permite o or!anizare pro!resiv a mecanismelor proiective, introective i de identificare6 n felul acesta se va dezvolta propriul psi,ism al copilului. #n aceast situaie, inte!rarea nu este posibil i se instaleaz comportamentul patolo!ic, identificarea proiectiv morbid i identificarea adeziv. 2opilul se lipete de alt persoan i folosete corpul acesteia ca pe 5o prelun!ire a propriului su
$D

corp-6 aceast persoan nu este recunoscut n e"istena sa proprie. <neori, copilul i construiete o carapace denumit 5a doua piele muscular-. El se nvelete cu aceast 5piele muscular-, nlocuind dependene obiectului printr)o pseudoindependen.

%,-./0' %1'.'& "absena coeziunii psihice )mam $ ft*; "pielea psihic; "a doua piele muscular; ".dentificarea adeziv; ".dentificarea proiectiv;".dentificarea introectiv.

DONALD MELTJER
;e refer la teoriile autoarei E. icC i descrie autismul ca pe o dezorganizare a senzaiilor; Eu)l este dezmembrat, nu e"ist nici o posibilitate de coeren, iar diferitele capaciti perceptive sunt separate unele de altele. Astfel se realizeaz o disociere a senzaiilor, o multitudine de evenimente senzoriale suprapuse, necoordonate i neinteli!ibile. E"ist un vid psihic, fr nici o posibilitate de discriminare a tririlor interne i e"terne. #n articolul su, autorul vorbete de un or!anism 5nee"pus la toate vnturile senzoriale i emoionale-4 universul relaional al autitilor este caracterizat prin absena spaiului psihic i corporal,care sunt de neseparat i care percep universul ntr)o manier bidimensional. Acest univers este perceput fr profunzime i fr difereniere ntre afar i 3nuntru. #n continuare, autorul vorbete de lipsa de coeziune a facultilor mentale i lipsa ataamentului fa de evenimentele unisenzoriale. ;tereotipiile sunt manevre defensive de izolare, ca o necesitate de a controla obiectele ntr)o manier repetitiv, n scopul de a fi percepute. 2opilul va intra n crize de an!oas atunci cnd posibilitile de reec,ilibrare devin imposibile. %,-./0' %1'.'& "lipsa de coeziune a facultilor mentale; "lipsa de ataament fa de evenimentele unisenzoriale.

DIDIER ANJIEU

$$

El descrie functia psi,ic de dezvoltare cu a1utorul funciei corporale. Este vorba de un Eu)corporal, prin care toate funciile psi,ice se vor desfura. :ama este 5prima piele a copilului-. Autorul descrie 5Eu)l 0 piele-, pe care l consider ca pe un nveli protector i securizant de la care Eu)l va putea s nceap, puin cte puin s se constituie, s se or!anizeze i s se structureze. Aceasta ofer psi,ismului, contiina nveliului nostru corporal, care ne va permite s ne ancorm i s trim n lume. Autorul consider Eu)l corporal ca precursorul sentimentului identitii de sine i de sensul realitii6 el recunoate interaciunea mam $ sugar ca pe un dublu feed)bacC 7dubl informare8, ca pe o piele comun pentru copil i mam, ca pe o etap prealabil n procesul de recunoatere a pielei proprii i a propriului Eu. Eelaia primordial a mamei este recunoscut ca o condiie prealabil n recunoaterea de sine. (ielea ar avea rol in& "meninerea psihismului; "ocrotirea psihismului; "para"e citaia; "inter"senzorialitatea; "funcia de susinere a relaiilor se uale; "3nscrierea 3n urmelor senzoriale. DIDIER ANJIEU consider pielea ca pe un manuscris original care pstreaz urme de tersturi ale unei scrieri originale. #n psi,oze e"ist o perturbare !rav a diverselor funcii ale Eu)lui"piele. 2opilul nu poate s verifice sentimentul de continuitate care s)i permit a diferenia senzaiile ce i)au lsat urme pe propriul creier. El nu a putut s perceap un nveli corporal complet pentru a putea tri n lumea care)l ncon1oar. Este vorba de o aprare la nivelul 'u"lui"piele care nu a putut s devin un postament puternic pentru a procura o bun relaionare cu obiectele. :anuscrisul ori!inar nu a putut s nre!istreze dect urme abia vizibile. Autorul descrie apariia unei antifuncii, numit distrucia pielei si o alt form de autism n care copilul este depit de an!oas, avnd loc o mare permeabilitate senzorial, pielea ne)mai)putnd s asi!ure funcia filtru i de modelare al stimulilor. :anuscrisul ori!inar va fi plin de semne, care ns nu pot fi nelese. Este vorba de o funcie to ic a 'u"lui"piele, care devine o tunic otrvit, sufocant i dezagreabil. 2<FI@/E 2GEIE4 "interaciunea mam $ sugar; "dublul feed"bac5; )apariia 'u"lui"piele;

$.

"funciile pielii; )manuscrisul originar. Eu)l corporal in!lobeaz investiia libidinal i devine un nveli de e"citatie se"ual !lobal6 pentru a forma reprezentrile la copil, oferind acestuia senzaii)afecte uor de inte!rat6

D3D3 DINNICCOTT
Hri!inea psi,ozelor infantile este cutat n eecul relaiei de adaptare ntre mam i copil. 2opilul reprezint stadiul primar al ne)inte!rrii i el nu poate e"ista fr n!ri1irile mamei. Este nevoie i de condiiile optime de mediu care s favorizeze dezvoltarea armonioas a copilului. :ama trebuie s fie suficient de bun, pentru a menine o e"isten continu copilului pe toat durata fazei de dependen absolut a acestuia fa de mam. #n!ri1irile acordate de mam vor a1uta la structurarea Eu)lui copilului. ;entimentul continuu al e"istenei nu trebuie s fie ntrerupt de neliniti e"terioare, cum ar fi, de e"emplu, a!resiunile. #n!ri1irile mamei permit copilului s se diferenieze pro!resiv, trecnd prin faza de dependen relativ, care va fi urmat de faza de evoluie spre dependen absolut. #ncepnd cu aceast ultim faz de dependen absolut, copilul va descoperi pro!resiv realitatea e"terioar, fiind n msur s o nelea!. (sihoza infantil este rezultatul anulrii acestor cuceriri din cauza reaciilor de aprare fa de mediu. Sugarul este ! ,iin)+ i"atur+, t!t ti"pul a,lat+ 6n ,a)a unei ang!ase pe -are nu ! -un!a1teG el este ,ragil 1i (epen(ent (e "e(iu3 Ang!asele (istru-ti*e nu pr!*in (in ,antas"ele sale, (ar sunt legate (e lipsa (e (e/*!ltare3 Da-+ "e(iul este ne,a*!ra0il, are l!- un 1!- interi!r, ! stare (e -!n,u/ie 1i ! lips+ (e integrare, !are-u" 1i neputin)a (e a a*ea rela)ii -u pr!priul -!rp3 Aut!rul (es-rie depresia psi#otic -a pe o discontinuitate i o ruptur cu suprafaa corporal, c/nd relaia cu obiectul nu mai este posibil. Copilul nu va mai avea acces la e$istena fiinei sale i nu va mai putea diferenia e$teriorul de interior. +e asemenea *!r0e1te (e un sta(iu al B!glin/ii>3 Ma"a -are4l pri*e1te 1i se !-up+ (e -!pil e'pri"+, prin "i"i-+ 1i -alitatea 6ngri.iril!r a-!r(ate, i"aginea (!rin)el!r sale3 7n a-est sta(iu, -!pilul p!ate -apta a-est p!rtret 6n el 6nsu1i 1i pentru a4l p+stra 6n *e(erea -!nstruirii pr!priul EuG i"aginea "a"ei este pre-urs!area !glin/ii 6n (e/*!ltarea e"!)i!nal+ a
$'

!"ului3 Autis"ul este ! 6n-er-are (e supra*ie)uire 6n ,a)a unei anarhii 1i a unui ha!s interi!r, -are (ep+1es- "!(ul (e ap+rare -!ntra sen/a)iil!r ang!asante3 Nu este *!r0a (e ! !prire 6ntr4un sta(iu pri"ar, -i (e ! !rgani/are (e*iant+ 1i spe-i,i-+3 Ma"a sus)ine -!pilul asigur9n( ! ,un-)ie (e sup!rt pe l9ng+ Eu, pe -are 6l pr!te.ea/+ (e ang!ase3 C!pilul *a -+p+ta 6n-re(ere, *a putea s+ se integre/e, iar pers!nalitatea sa *a gasi un ,un(a"ent sigur3 Prin 6ngri.irile sale, "a"a *a ,a-e -!pilul s+ si"t+ ! leg+tur+ s!li(+ intre Eu4l 1i -!rpul s+u3 Maniera (e a )ine -!pilul are un r!l i"p!rtant 6n -apa-itatea (e a--eptare 1i (e integrare -!rp!ral+3 7n a-est ,el, se per"ite interi!ri/area s-he"ei 1i i"aginii -!rp!rale3 7ngri.irile "a"ei ,a*!ri/ea/+ ten(in)a 6nnas-ut+ a -!pilului (e a a--epta li"ita pr!(us+ (e piele, a-east+ 0arier+ -are separ+ Eu4l (e n!n4Eu3 A(aptarea "a"ei la ne*!ile -!pilului -rea/+ a-estuia ilu/ia -+ e'ist+ ! realitate e'teri!ar+ -are -!respun(e pr!priei sale -apa-it+)i (e a -rea ?B.!-ul -u realitatea>@3 Ap+sarea e'er-itat+ (e un !0ie-t *a (eter"ina rela)ia -u a-esta ?rela)ia su0ie-tului -u !0ie-tul@3 Este ne-esar (e a !,eri Eu4lui -a(rul 1i ti"pul (e a -!ns!li(a a-este -u-eriri, (e a neg!-ia 1i (e a se 6nt9lni -u realitatea -are 6l 6n-!n.!ar+3 C34I56) C7)I)* mama " suficient de bun8 e$istena nelinitii e$terioare8 structura unitar* sugar " ngri9iri maternale8 stadiul de oglind8 autismul " ncercare de supravieuire.

IACLUES LACAN
2onsider ca drama psi,oticului nu const n lipsa mamei ci n imposibilitatea de a umple aceast lips. Autorul e"plic psi,oza infantil prin lipsa stadiului de o!lind i din decderea din drepturi al numelui de tat. La
$&

naterea sa, 5copilul este aruncat ntr)o lume simbolic i social, ncrcat de sensuri-. El triete ntr)o lume n care senzaiile sale nu sunt nc structurate i unde ima!inarul su se amestec cu propriile percepii. Accesul la simboluri nu este posibil dect prin trecerea prin stadiul de o!lind, cnd se reflect ima!inea corpului unificat6 el va putea s recunoasc i s construiasc un Eu) ima!inar, precursor al Eu)lui definitiv. Acest moment va constitui prima cucerire ima!inar a unei identiti 0 identificarea primitiv a unei ima!ini totale a corpului, pe care se vor !refa identificrile ulterioare. 2nd copilul nu parcu!e stadiul de o!lind, rmne la mar!inea ima!inarului pierdut n fantasma corpului su, fr vreun suport cu alte obiecte6 astfel el va deveni psi,otic. 2,iar nainte de concepie, copilul devine rezultatul unor proiecii paternale, obiectul dorinei prinilor. Ima!inea copilului se realizeaz prin fantasmele prinilor, le!ate de istoria individual a cuplului i de o structur social difereniat. :ama va constitui o o!lind unde se amestec maniera real a copilului i istoria fantastic maternal nscris n el. 2opilul reprezint dorina ima!inar a mamei, care nu este ima!inea ei, ci una care se detaeaz de corpul i de e"istena sa real. Autistul nu are acces la stadiul de o!lind6 Eu)l su corporal nu este separat de cel al mamei. El triete ntr)un stres nedeterminat, iar tririle senzoriale i emoionale nu pot fi controlate. Autorul consider c psi,oza este le!at de decderea semnificaiei de non)tat, adic absena inscripiei de castrare simbolic in incontient. +ei la natere, este rupt biolo!ic de mam, el continu s formeze cu aceasta un 5tot-, i caut s atra! asupra lui toat dorina mamei. ;e poate spune c su!arul este ntr)o poziie de falus maternal. #n acest situaie, funcia tatlui este de a rupe copilul din aceast poziie. El va proceda la castrarea simbolic, pentru c tatl reprezint o le!e 7interzicerea incestului8. :ama asi!ur o funcie de mediere in le!ea tatlui. 3si,ozele corespund unei structuri psi,olo!ice, unde procesul de castrare nu a avut loc6 copilul rmne ntr)o relaie cu mama, unde tatl nu)i mai !sete locul. %,-./0' %1'.'&

$=

stadiul de o!lind fantasma corpului Eu)l ima!inar, precursor al Eu)lui adevrat decderea non)tatlui castrarea asimbolic 3si,olo!ul 2ornelia 2odreanu

Acesti copii sunt captivi intr)o lume a tacerii, intr)o lume lipsita de zambete sau de bucuriile normale ale copilariei. Au uneori oc,ii atat de e"presivi incat ai impresia ca traiesc intr)o lume a lor, refuzand sa o acepte pe cea in care i)am adus noi, pentru ca nu este suficient de buna pentru ei. Incerci sa le vorbesti dar nu te intele!. Adesea continua sa faca ceea ce faceau dand impresia ca nu aud. @u vorbesc desi simti ca ar avea atat de multe de spus. Acesti copii au fost descrisi su!estiv, ca fiind intr)un labirint cu peretii de sticla,si in imposibilitatea de a comunica cu ceea ce este dincolo de acestia. ;i atunci nu pot decat sa lovesca acesti pereti in speranta de a fi auziti si intelesi. Autismul are o pla1a lar!a de !ravitate. Incepand de la formele usoare, in care se !asesc copiii !reu sociabili, considerati foarte seriosi, care interactioneaza dificil c,iar si cu parinti, si au anumite obiceiuri neobisnuite, pana la cazurile !rave in care vorbirea lipseste cu desavarsire, iar copiii sunt in imposibilitatea de a fi independenti sau de a interectiona in vreun fel cu lumea incon1uratoare. +epinde foarte mult nu numai !ravitatea bolii, ci si momentul in care aceasta este descoperita si se incepe terapia cu ei. Autismul este din pacate, o boala !rava, fara leac, dar care poate fi ameliorata daca este depistata din timp si tratata corespunzator. 3rimele semne pot aparea inca din primele luni de viata. 2opilul autist, nu zambeste, nu rade. @u se uita in oc,ii celuilalt. @u intinde manutele catre parinti. Are o e"presie a fetei aproape imobila si nu reactioneaza aproape deloc la ceea ce)l incon1oara. 3refera anumite pozitii ale corpului si repeta mecanic anumite miscari. :ai marisor, la varsta primelor !un!ureli, acestea intarzie. @ici cuvintele nu se !rabesc sa apara in !urita lui. :ulti parinti i!nora acest aspect punandu)l pe seama unei simple intarzieri in vorbire sau cel mult il suspecteaza de probleme cu auzul si vorbirea. E trist cum pe acesti micuti 1ucariile ii lasa reci. <rsuletii care se invartesc deasupra patului o fac in zadar. ;unetul 1ucariei muzicale trece pe lan!a urec,ea lor. @u stiu sa ceara sau sa arate cu de!etul ceea ce doresc. Atunci cand cresc mai marisori, in formele mai usoare ale bolii, desi isi
$>

pot coordona miscarile partial sau c,iar total, au predilectie spre repetitivitatea e"a!erata a unor activitati sau !esturi. at cu lin!ura in farfurie, invart o roata, apasa un buton, etc. +aca adultii nu ii opresc, pot continua acest lucru ore in sir. +aca reusesc sa)si insuseasca vorbirea si acesta este marcata de stereotipii verbale. Eepeta anumite cuvinte. Eare sunt cazurile in care reusesc sa conceapa propozitii cursive, coerente. Au crize de plans ine"plicabile, care pornesc din senin si se opresc fara un motiv plauzibil. Au tendinta sa se le!ene cu tot corpul sau sa)si miste mecanic, timp indelun!at mainile in aceiasi miscare. +atorita faptului ca nu pot comunica, frustrarile lor sunt aduse la suprafata de iesiri si sentimente violente. aprilie $., .DD% *Autismul nu este o boal, ci o tulburare neuro)biolo!ic i care ine de abilitarea de comunicare a persoanei-, a spus dna 2armen I,erc, preedintele filialei Iai a Asociaiei @aionale pentru 2opii i Aduli cu Autism. H persoan cu autism are o capacitate calitativ sczut n interaciunea cu ceilali, are dificulti n a)i crea relaii de lun! durat, evit s priveasc n oc,i o alt persoan i nu este interesat de contactul cu alii, i este !reu s nelea! sentimentele i reaciile altora, are o capacitate sczut de comunicare i deseori nu folosete limba1ul pentru a comunica. Are un comportament limitat, repetitiv i stereotip n interese i activiti. *3entru muli copii cu autism, 1ocul nu are variaii i este le!at deseori de un anumit obiect. Ei folosesc !reit c,iar i 1ucriile-, e"plica dna I,erc, fcnd referire i la unul dintre 1ocurile fiului ei4 *Este un e"emplu pe care l folosesc des, pentru c este clasic. Eobert nu se 1uca normal cu mainua pe covor, ci o rsturna i nvrtea roile-. <n copil cu autism este dia!nosticat cam pe la vreo .)' ani. *2opilul meu avea aproape doi ani, vrst pn la care nu a dat nici un semn de autism. Am observat c ncepuse s)i piard din ac,iziii. @u mai rspundea la stimuli, prea c nu aude. Am fcut tot felul de investi!aii i, la final, am aflat c era vorba despre autism-, a derulat dna I,erc un film al memoriei. 3entru ea, momentul de atunci a fost i unul de rentoarcere n bncile colii. A participat la foarte multe cursuri despre autism, a nvat cum pot fi a1utai copiii care au o astfel de tulburare i a nceput o lupt cu sistemul care le refuz multe lucruri copiilor i adulilor cu autism. 3rima msur a fost desc,iderea, la Iai, a filialei As!-ia)iei Na)i!nale pentru C!pii 1i A(ul)i -u Autis", or!anism prin care a nceput s deruleze proiecte n spri1inul persoanelor care sufer de aceast tulburare. #n !eneral, oamenii se tem de diferene, accept cu !reu ideea c alii pot fi altfel. +espre persoanele cu autism tiu doar c au probleme de comunicare, dar nu tiu c au o !ndire concret, c nele! ceea ce li se spune

$A

c,iar dac nu vorbesc, c pentru ele limba1ul non)verbal este foarte important. 3entru o persoan cu autism poate fi !reu s nelea! cuvntul n adevratul su sens, s sesizeze confuziile i pericolele, s fie nesincer i s nelea! nesinceritatea ori inteniile ascunse din comportamentul altora i sentimentele altora. +e aceea, au nevoie de spri1in, iar aici un rol foarte important n are statul, care ns nu a fcut mare lucru. 2opiii cu autism trebuie inte!rai n nvmntul de mas, aa cum este n multe ri, iar adulii au nevoie de un loc de munc, pe care ns muli li)l refuz. 9iliala Iai a A@2AAE, cu spri1inul :un(a)iei 2An-!ra Sal*+rii*, a reuit s obin dou clase de elevi la Jcoala ;pecial *2onstantin 3unescu-. +e ei se ocup o ec,ip din care fac parte psi,olo!i, psi,opeda!o!i, un educator specializat, lo!opezi i Cinetoterapeui. *9aptul c petrec att de mult timp la coal i a1ut pe aceti copii s devin mai independeni. Aici primesc cunotine noi prezentate ntr)o manier cursiv, dup pro!rame colare adaptate specificului tulburrilor din spectrul autist-, ne)a mai spus dna I,erc. La Iai, a fost prezent AnCe van Ki1C, consultant autismLlo!oped, de la *Lunet zor!-, o or!anizaie pentru persoane cu dizabiliti mentale i coordonatorul proiectului de formare profesional n domeniul autismului n Iai. *Este vorba despre copiii cu autism, nu despre copiii autiti, pentru c dac analizm fiecare persoan n parte, fiecare dintre noi are n el un element autist-, ne)a spus dna AnCe van Ki1C. 2ursuri despre autism vor mai fi or!anizate i n urmtoarea perioad, respectiv nc dou ntlniri n acest an 7iunie i octombrieLnoiembrie8 i anul viitor, n primvar i n toamn, cnd va avea loc i nc,iderea cursului de autism. /imp de o sptmn, la Centrul (e Ser*i-ii C!"unitare 2S,3 An(rei> (in Ia1i s)a desfurat trainin!)ul cu tema *Intervenia asupra copilului cu autism-, or!anizat de +irecia Ieneral de Asisten ;ocial i 3rotecia 2opilului Iai, n parteneriat cu Hr!anizaia M.M.I. Hlanda, reprezentat de dna AnCe Fan Ki1C i Asociaia ;tic,tin! +ominiNue Eoemenie Hlanda, reprezentat de dna Antoinette ;mits. Acest trainin! face parte dintr)un proiect de formare de ' ani, de care este responsabil :un(a)ia JJE Olan(a i care are ca scop perfecionarea celor care lucreaz cu persoane cu /ulburri din ;pectrul Autist 7/;A8, n colaborare cu 9acultatea 9ontOs din Hlanda. *3rima colaborare dintre olandezi i 2entrul *;f. Andrei- dateaz din .DD>, cnd a fost nfiinat o !rup pentru copiii cu autism, cu un spri1in de ..DDD de euro din partea olandezilor-, am aflat de la dna Ieor!eta 2iobanu, eful 2entrului de ;ervicii 2omunitare *;f. Andrei-. ;eminarul desfurat n perioada ;<%;& "artie a fost al patrulea or!anizat la Iai de specialitii olandezi, primul

$B

simpozion avnd loc n mai .DDA. Au mai urmat apoi dou ntlniri, n mai .DDB i noiembrie .DDB, n cadrul crora s)a discutat despre reabilitarea copiilor cu autism, metode de stabilire a dia!nosticului, cauzele care determin autismul i metode de recuperare ale copiilor cu autism. La aceste manifestri au fost invitai de fiecare dat lo!opezi specialiti n autism, psi,olo!i, medici din Hlanda, dar i asisteni sociali, educatori specializai care lucreaz n centrele de plasament din Iai i centrele de zi pentru copiii cu nevoi speciale, ct i prinii copiilor cu autism. Printre pr!ie-tele (e *iit!r ale spe-iali1til!r !lan(e/i se nu"+r+ tra(u-erea un!r -+r)i (espre autis", -are s+ *in+ 6n spri.inul spe-iali1til!r r!"9ni 1i nu nu"ai, (ar 1i i"ple"entarea unui pr!ie-t pil!t, 6n -!la0!rare -u :a-ultatea (e Psih!l!gie (in -a(rul Uni*ersit+)ii 2Al3I3Cu/a> Ia1i, -are pre*e(e 6n,iin)area unui "aster 6n autis", pentru preg+tirea tineril!r stu(en)i ie1eni3 :aura An!,el, Ieanina :anolac,e I"pri"at (e la httpF==MMM3e*eni"entul3r! ?(u"ini-a, 1; aprilie ;$$9@3 A(resa arti-!lului este httpF==MMM3e*eni"entul3r!=arti-!l=autis"ul4 -alat!rie4intr4!4lu"e4ta-uta3ht"l In lume e"ista peste >A de milioane de persoane care prezinta tulburari de spectru autist si conform acelorasi statistici in Eomania sunt peste 'D.DDD de copii 7ne8dia!nosticati cu tulburari din spectrul autist.

Test !-ular pentru (iagn!sti-area autis"ului la 0e0elusi

O materialeaba /est ocular pentru dia!nosticarea autismului la bebelusi 7.DDB)DB).>8 Eevista S!"at!terapia @r. '$ L.DDB Test !-ular pentru (iagn!sti-area autis"ului la 0e0elusi ;ursa4 Eompress H ec,ipa de cercetatori canadieni a pus la punct un test care permite dia!nosticarea autismului la copii inca de la varsta de % luni. ;tudiul foloseste o te,nolo!ie ce permite urmarirea si masurarea miscarilor oculare ale copiilor. Acest test ce presupune dia!nosticarea precoce a autismului se bazeaza pe ipoteza ca un copil care interactioneaza vizual cu mediul in care se afla are o dezvoltare psi,ica normala. 2onform cercetatorilor, copiii care sufera de autism nu)i privesc pe ceilalti oameni in oc,i si evita sa)si fi"eze privirea pe fetele acestora. Autismul se transmite ereditar. Autismul care se manifesta prin foarte
$%

slabe relatii si interactiuni sociale si de comunicare, afecteaza $ persoana din $.DDD. In ceea ce priveste !radul de incidenta al autismului in functie de !en, proportia dintre baieti si fete este de & la $. In aceasta cercetare a fost ales un esantion de copii proveniti din familii cu antecedente in autism si un alt esantion martor, de copii proveniti din familiile in care nu e"istau rude suferind de autism. +irectia privirii copiilor a fost masurata folosindu)se un sistem informatic de detectare a miscarilor oculare. Acest test este conform realizatorilor sai, cu totul obiectiv in descoperirea semnelor autismului. Acest test poate fi facut in doar $D minute si nu este deloc influentat de alti factori, precum e"perienta profesionala a medicului. 3ana in prezent, stiinta nu permitea dia!nosticul autismului decat dupa varsta de ' sau & ani. Acest test este cu atat mai important cu cat dia!nosticarea cat mai rapida a autismului ofera mai multe sanse de vindecare a acestei afectiuni.

Ziua de 2 Aprilie a fost declarata, la data de 18 decembrie 2007, de catre Natiunile Unite, Ziua Internationala de Constientizare a Autismului. Cauze Autismul pare a avea o agregare familiala, sugerand existenta unui factor genetic. Deoarece persoanele cu autism pot avea o multitidine de manifestari, variind de la individ la individ, oamenii de stiinta cred ca ca sunt implicate mai multe gene. Cercetarile care sunt in derulare au ca scop identificarea acestor gene. Unii experti considera, de asemenea, ca factori de mediu pot avea un rol in aparitia autismului si, desi, ei au studiat mai multi astfel de factori, printre care ar fi vaccinurile, nu au gasit pana in prezent o cauza clara. Cercetarile imagistice ale creierului persoanelor cu autism au identificat anomalii in anumite zone cerebrale, inclusiv in acelea responsabile de emotie si de relationarea sociala. Alte studii sugereaza ca persoanele cu autism au niveluri crescute ale neurotransmitatorului numit serotonina, o substanta chimica care trimite mesaje in interiorul creierului.
.D

Totusi, aceste studii sunt preliminare si in prezent se desfasoara cercetari pentru a se explica modul de afectare a creierului in autism. Simptome imptome principale Severitatea simptomelor variaza semnificativ de la o persoana la alta. Totusi, toate persoanele cu autism au anumite simptome principale in urmatoarele domenii Interactiuni sociale si relatii interpersonale. Simptomele pot fi ! probleme semnificative in dezvoltarea abilitatilor de comunicare nonverbala, cum ar fi privirea ochi!in!ochi, expresii faciale si posturi ale corpului ! incapacitatea de a stabili relatii de prietenie cu copiii de aceeasi varsta ! lipsa interesului in a impartasi bucuria, preocuparile sau realizarile cu alte persoane ! lipsa empatiei. "ersoanele cu autism pot avea dificultati in intelegerea sentimentelor altor persoane, cum ar fi durerea sau tristetea. Comunicarea !erbala si non!erbala. Simptomele pot fi ! intarziere in vorbire sau lipsa acesteia. Aproximativ #$% din persoanele cu autism nu vor vorbi niciodata. ! probleme in initierea unei conversatii. De asemenea, persoanele cu autism au dificultati in mentinerea continuitatii unei conversatii incepute. ! limbaj sterotip si folosirea repetitiva a unor cuvinte. "ersoanele cu autism repeta o propozitie sau o fraza pe care au auzit!o de curand &ecolalie'. ! dificultate in intelegerea punctului de vedere al persoanei cu care are conversatia. De exemplu, o persoana cu autism ar putea sa nu inteleaga ca cineva glumeste. ! pot interpreta comunicarea cuvant cu cuvant si nu au capacitatea de a intelege mesajul, sensul transmis. (nteres diminiuat in diverse activitati sau in joc. Simptomele pot fi ! o atentie neobisnuita asupra jucariilor. Copiii mai mici cu autism se concentreaza adesea pe anumite parti ale jucariilor, cum ar fi rotile unei
.$

masinute si nu se joaca cu intreaga jucarie. ! preocupare fata de anumite subiecte. Copiii mai mari si adultii sunt adeseori fascinati de programul trenurilor sau de buletinele meteo. ! nevoie de uniformitate)simetrie si de rutina. De exemplu, un copil cu autism poate avea intotdeauna nevoie sa manance paine inainte de salata si insista sa mearga in fiecare zi pe acelasi drum spre scoala. ! comportament stereotip. Acesta consta in batai din palme sau in leganarea corpului. imptome din perioada copilariei Simptomele autismului sunt, de obicei, observate mai intai de catre parinti sau de alte persoane in primii * ani de viata ai copilului. Desi autismul este prezent de la nastere &e congenital', semnele acestei tulburari pot fi dificil de identificat sau de diagnosticat in timpul copilariei timpurii. Adesea parintii devin ingrijorati atunci cand copilul lor nu vrea sa fie tinut in brate, cand nu pare sa fie interesat de anumite jocuri si cand nu incepe sa vorbeasca. De asemenea, parintii sunt nedumeriti in legatura cu capacitatea copilului de a auzi. Adeseori, pare ca un copil cu autism nu aude+ totusi in alte momente el sau ea pare ca aude zgomote de fond aflate la distanta, cum ar fi suierul unui tren. Cu ajutorul unui tratament administrat precoce si intensiv, majoritatea copiilor isi imbunatatesc capacitatea de a relationa cu altii, de a comunica si de a se autoingriji pe masura ce cresc. (n contrast cu credintele populare legate de copiii cu autism, foarte putini sunt complet izolati din punct de vedere social sau ,traiesc intr!o lume a lor, proprie,. imptome din perioada adolescentei (n perioada adolescentei, comportamentul se modifica. -ulti adolescenti castiga abilitati, dar raman totusi cu un deficit in capacitatea de a relationa si de a!i intelege pe ceilalti. "ubertatea si sexualizarea se pot face cu mai multa dificultate la
..

adolescentii cu autism decat la copiii de aceasi varsta. Adolescentii au un risc usor crescut de a dezvolta tulburari depresive, anxietate sau epilepsie. imptome la !arsta adulta Unii adulti cu autism pot fi capabili sa aiba o profesie si o viata independenta. .radul in care un adult cu autism poate duce o viata autonoma depinde de inteligenta si de abilitatea de a comunica. Aproximativ **% sunt capabili sa aiba cel putin o independenta partiala. Unii adulti cu autism au o mare nevoie de a fi ajutati, in special cei cu inteligenta scazuta care nu pot vorbi. Supervizarea partiala &part!time' sau totala &full!time' poate fi asigurata prin programe terapeutice la domiciliu. /a celalalt capat al spectrului tulburarii autiste, adultii cu autism inalt functional au adeseori succes in profesia lor si pot trai independent, desi in mod tipic ei continua sa aiba unele dificultati in relationarea cu ceilalti oameni. Aceste persoane au, de obicei, o inteligenta medie sau peste medie. Alte simptome Aproximativ 0$% din persoanele cu autism au anumite forme de abilitati savante, talente deosebite, speciale, dar limitate, cum ar fi memorizarea unor liste, calcularea datelor calendaristice, desenul sau talent muzical. -ulte persoane cu autism au perceptii senzoriale neobisnuite. De exemplu, ei pot descrie o atingere usoara ca fiind dureroasa sau apasarea profunda o pot percepe ca fiind o senzatie linistitoare. Altii pot sa nu simta deloc durerea. Unii pot avea preferinte sau din contra repulsii puternice fata de unele alimente si preocupari nefiresti. Alte afectiuni Autismul este unul din cele cateva tipuri de tulburari pervazive de dezvoltare , denumite si tulburari de spectru autist. 1u este un fapt
.'

neobisnuit ca autismul sa fie confundat cu alte tulburari pervazive de dezvoltare, cum ar fi tulburarea sau sindromul Asperger sau sa aiba simptome din celelalte tulburari. 2 afectiune similara este denumita tulburarea pervaziva de dezvoltare ! fara alta specificare. Aceasta se diagnosticheaza in cazul in care copiii au comportamente asemanatoare, dar nu indeplinesc criteriile pentru autism. (n plus, alte afectiuni cu simptome similare pot sa se asocieze cu autismul. Diagnostic Toti profesionistii, care lucreaza in domeniul medical si care vad copii de toate varstele cu ocazia consulturilor regulate pe care le fac, trebuie sa urmareasca daca apar semne precoce ale tulburarilor de dezvoltare. Testele de screening ale dezvoltarii, cum ar fi chestionarul pe varste si pe etape de dezvoltare a copilului, pot fi de ajutor la evaluarea comportamentului. (n cazul in care sunt descoperite urmatoarele semne evidente ale intarzierii in dezvoltare, copilul trebuie evaluat imediat de un specialist ! nu gangureste, nu arata cu degetul sau nu face alte gesturi pana la varsta de 03 luni ! nu spune cuvinte simple pana la 04 luni ! nu spune spontan propozitii de 3 cuvinte pana la varsta de 35 luni, cu exceptia celor pe care le repeta dupa ce au fost rostite de alte persoane &ecolalie' ! orice pierdere a achizitiei limbajului sau abilitatilor sociale la orice varsta. (n cazul in care nu sunt semne evidente de intarziere in dezvoltare sau nu sunt rezultate anormale la testele de screening, majoritatea copiilor nu necesita o evaluare ulterioara pana la data consultarii urmatoare. Totusi, copiii care au o ruda apropiata cu autism trebuie monitorizati indeaproape, deoarece ei au un risc crescut de a avea autism si alte probleme de dezvoltare. (n plus fata de evaluarea in timpul consulturilor periodice ale starii de sanatate, acesti copii pot fi supusi unor teste pentru intarzierile in
.&

dezvoltare, tulburarile de invatare, deficitul in abilitatile de socializare si orice alte simptome care ar putea sugera prezenta anxietatii sau depresiei. Daca se dezvolta tulburari in socializare, de invatare sau comportamentale la o persoana, indiferent in ce moment apar sau la ce varsta, acea persoana trebuie evaluata de un specialist ! psihiatru sau psiholg. (nvestigatii Se recomanda efectuarea screening!ului copiilor pentru identificarea autismului, cu ocazia consultatiilor efectuate regulat, conform programelor de monitorizare a sanatatii copiilor. Aceasta politica ii ajuta pe medici sa identifice semnele de autism intr!un stadiu timpuriu al evolutiei. Diagnosticarea si tratarea din timp pot ajuta copilul sa!si atinga potentialul sau maxim. (n cazul in care se recunoaste prezenta unei intarzieri in dezvoltare la un copil, testarile ulterioare il pot ajuta pe psihiatru sa determine daca aceasta problema este legata de autism, de alta tulburare pervaziva de dezvoltare sau de o afectiune cu simptome similare, cum ar fi intarzierea in dezvoltarea limbajului sau tulburarea de personalitate de tip evitant. "ersoanele specializate in recunoasterea problemelor developmentale &de dezvoltare a copilului' sunt ! medicul pediatru ! psihiatrul &medicul specializat in psihiatria copilului si adolescentului' ! logopedul Acestia pot face testari suplimentare. "!aluarea comportamentala 3rofesionistii din domeniu pot folosi o serie de !,iduri si de c,estionare pentru a putea determina tipul specific de intarziere in dezvoltare la copilul respectiv. Acestea cuprind4 ) istoricul medical. In timpul efectuarii interviului despre istoricul medical,
.=

psi,iatrul pune intrebari !enerale in le!atura cu dezvoltarea copilului, ca de e"emplu, daca ea sau el arata cu de!etul parintilor diferite obiecte. 2opiii mici cu autism, adeseori, arata spre obiectele pe care le doresc, dar nu arata parintilor clar un obiect anume si apoi nu verifica sa vada daca parintii se uita la obiectul pe care ei l)au indicat. ) !,iduri de dia!nostic pentru autism. Aceste !,iduri contin criteriile principale de evaluare a autismului si au fost stabilite de specialisti. Ele sunt concepute pentru copii cu varsta de ' ani sau mai mult. ) alte c,estionare despre comportament. /este suplimentare de dia!nostic se pot aplica la copiii mai mici de ' ani. ) observatiile clinice. 3si,iatrul poate dori sa observe copilul cu intarziere in dezvoltare in situatii diferite. 3arintii pot fi intrebati daca anumite comportamente sunt obisnuite la copilul lor in acele circumstante. ) teste de evaluare a dezvoltarii si a inteli!entei ) se recomanda testele de evaluare a intarzierii in dezvoltare a copilului si cum afecteaza capacitatea lui sau ei de a !andi si de a lua decizii ) evaluare somatica ) e"amene de laborator. Alte teste pot fi utilizate pentru a se determina daca poate fi vorba de o cauza fizica care ar putea da aceste simptome. Aceste teste includ4 ) e"aminarea fizica, inclusiv masurarea circumferintei capului, !reutatii si inaltimii, pentru a se determina daca acel copil are o crestere normala ) teste de audiometrie, pentru a se determina daca afectiuni din sfera HEL 7probleme de auz8 pot fi cauza intarzierii in dezvoltare, in special daca sunt prezente afectarea abilitatilor sociale si folosirea limba1ului. ) teste pentru identificarea unei into"icatii cu plumb, in special daca este prezenta pica 7in care o persoana consuma substante care nu sunt comestibile, cum ar fi pamant sau stropi de vopsea vec,e8. 2opiii cu intarziere in dezvoltare continua sa ba!e in !ura diverse obiecte, in timp ce acest stadiu este depasit de copiii cu dezvoltare normala. Acest obicei poate duce la into"icatia cu plumb, care trebuie identificata si tratata cat mai curand posibil. In anumite circumstante pot fi facute teste de laborator suplimentare. Aceste teste sunt4 ) analiza cromozomiala, care poate fi facuta in cazul in care copilul are
.>

intarziere mentala sau daca e"ista cazuri de intarziere mentala in familie. +e e"emplu, sindromul cromozomului X fra!il, care determina o serie de probleme le!ate de inteli!enta sub normal, precum si comportamente autistic)liCe, poate fi identificat cu a1utorul acestei analize. ) o electroencefalo!rama 7EEI8, care se recomanda daca e"ista manifestari de epilepsieLconvulsii, precum un istoric de episoade in care copilul ramane cu privirea fi"a sau daca copilul revine la un comportament mai putin evoluat, pe care l)a avut anterior 7re!resie in dezvoltare8. /ratament

Trata"ent 4 generalitati +ia!nosticarea si tratarea cat mai precoce il poate a1uta pe copilul cu autism sa se dezvolte la potentialul sau ma"im. 3rincipalul obiectiv al tratamentului este imbunatatirea capacitatii !enerale a copilului de a functiona. ;imptomele si manifestarile autismului se pot combina in multe feluri si pot fi variabile din punct de vedere al severitatii. In plus, simptomele si manifestarile aceleiasi persoane se pot modifica in cursul timpului. +in aceste motive, strate!iile de tratament sunt adaptate nevoilor fiecarei persoane in parte si resurselor acelei familii. /otusi, in !eneral, copiii cu autism raspund cel mai bine la tratamentul bine structurat si specializat. <n pro!ram care este structurat astfel incat sa ii a1ute pe parinti si sa imbunatateasca aspectele de comunicare, sociale, comportamentale, adaptative si de invatare ale vietii copilului este cel mai eficient. ;e recomanda urmatoarele strate!ii pentru a1utarea unui copil in scopul imbunatatirii functionarii !enerale si atin!erii potentialului sau ma"im. Antrenamentul si mana!ementul comportamentului. 9oloseste intarirea pozitiva, autoa1utorarea si antrenamentul abilitatilor sociale, avand ca obiectiv imbunatatirea comportamentului si a comunicarii. In prezent e"ista mai multe tipuri de astfel de tratamente, cum ar fi4 ) Analiza Aplicata a 2omportamentului 7A A ) Applied e,avioral AnalOsis8 ) /ratamentul si Educarea 2opiilor cu Autism si alte /ulburari de 2omunicare Asemanatoare 7/EA22G ) /reatment and Education of Autistic and Eelated
.A

2ommunication Gandicapped 2,ildren8 ) si inte!rarea senzoriala /erapii specializate. Aceste cuprind4 ) lo!opedie ) terapie ocupationala ) fizioCinetoterapie 2el mai frecvent, medicamentele sunt folosite pentru tratamentul afectiunilor asociate, cum ar fi 4 ) depresia ) an"ietatea ) ,iperactivitatea ) comportamentele de tip obsesiv)compulsiv :edicul specialist in psi,iatria copilului si adolescentului poate da indrumari in acest sens. In mass)media si in alte surse de informare au circulat articole referitoare la terapiile alternative, cum ar fi tratamentul cu secretina si antrenamentul de inte!rare auditiva. Atunci cand se ia in considerare orice tip de tratament, este important sa se cunoasca sursa de informatie si sa se certifice ca acele studii sunt fondate din punct de vedere stiintific. Eelatarile unui succes individual nu sunt dovezi suficiente pentru a se sustine folosirea pe scara lar!a a acelui tratament. ;e recomanda acordarea de atentie studiilor de mai mare amploare, bine controlate, care pot avea valabilitate. Trata"ent a"0ulat!r ?la (!"i-iliu@ 3arintii care au un copil cu autism trebuie sa aiba o abordare proactiva pentru a invata despre aceasta afectiune si despre tratamentul ei, in timp ce vor colabora indeaprope cu persoanele implicate in in!ri1irea copilului. +e asemenea, este necesar ca parintii sa aiba !ri1a de ei insisi, astfel incat sa poata face fata incercarilor la care sunt supusi avand un copil cu autism. Aut!e(u-area parintil!r (espre autis" 3arintii trebuie sa intrebe medicul psi,iatru sau sa contacteze asociatiile care se ocupa de copiii cu autism pentru a invata tratamentul autismului si pentru a invata cum sa se descurce cu manifestarile copilului. ;)a arata ca acest tip de
.B

antrenament reduce stresul membrilor familiei si imbunatateste functionarea copilului. Intele!erea afectiunii si cunoasterea ei, a e"pectatiilor posibile, este o parte importanta in a1utarea copilului sa devina independent. Este indicat ca parintii sa se informeze in le!atura cu drepturile educationale ale copilului. Le!ile asi!ura anumite drepturi pentru copiii cu ,andicap, inclusiv al celor cu autism. In plus, sunt anumite asociatii care asi!ura suport copiilor cu autism si familiilor acestora. 3arintii sunt sfatuiti sa se intereseze si la serviciile de protectie a copilului. Invatand despre autism, parintii pot fi, de asemenea, pre!atiti pentru momentul in care copilul lor a1un!e la maturitate. <nii adulti cu autism pot trai Ppe picioarele lorP, pot munci si pot fi la fel de independenti ca celelalte persoane de varsta lor. Altii au nevoie de un insotitor permanent. 3arintii sunt sfatuiti sa colaboreze cu alte persoane care sa ii a1ute in in!ri1irea copilului lor. 2omunicarea stransa cu alte persoane implicate in educarea si in in!ri1irea copilului este de un mare a1utor pentru membrii familiei. 2el mai bun tratament pentru copiii cu autism este o abordare in ec,ipa si aplicarea unui pro!ram bine structurat, in mod constant. 9iecare persoana care este implicata trebuie sa lucreze impreuna cu celelalte persoane din ec,ipa pentru a urmari obiectivele acestea4 ) educatie ) identificarea simptomelor autismului si a tulburarilor asociate si invatarea modalitatilor de a le face fata ) comportamentul si interactiunile cu alte familii si cu copii de aceeasi varsta ) adaptarea la diferite medii ) invatarea abilitatilor sociale si de comunicare Este importanta colaborarea indeaproape cu persoanele implicate in in!ri1irea copilului. Este, de asemenea, important ca psi,iatrul sa isi faca timp sa discute cu parintii despre toate in!ri1orarile acestora. Este important ca parintii sa aiba !ri1a de ei insisi. 3arintii sunt sfatuiti sa invete diverse modalitati de a face fata tuturor emotiilor, temerilor si in!ri1orarilor care apar atunci cand au in !ri1a un copil cu autism. 3rovocarile de zi cu zi si cele pe termen lun! la care sunt supusi cresc mult
.%

riscul parintilor si al celorlalti copii din familie de a face depresie sau alte afectiuni le!ate de stres. :odalitatea in care parintii fac fata acestor probleme ii influenteaza pe ceilalti membri din familie. Este bine ca parintii sa aiba un ,obbO, sa viziteze alti prieteni si sa invete modalitati de rela"are. ;a caute si sa accepte suport din partea altora. 3e lan!a acestea, !rupurile de terapie de suport pentru parinti si pentru alte rude apropiate sunt adesea foarte utile6 persoanele care participa la aceste !rupuri pot beneficia adeseori de e"perienta pe care altii o impartasesc. +e asemenea, medicul de psi,iatrie pediatrica poate face consilierea parintilor sau a celorlalti copii din familie, in cazul in care apar probleme in cursul vietii, alaturi de copilul cu autism. 3rofila"ie 3ana in prezent, e"pertii nu au !asit inca nici o metoda de a preveni autismul. Au persistat mult timp ipoteze care au sustinut ideea unei asocieri intre autism si vaccinurile facute in timpul copilariei. /otusi, numeroasele studii efectuate nu au reusit sa demonstreze clar ca ar e"ista o le!atura intre autism si vaccinul anti rubeola, oreion si ru1eola 7po1ar8. +aca se evita imunizarea copiilor, acestia si altii din comunitatea in care ei traiesc vor fi supusi riscului de a face boli severe, care pot duce la afectiuni serioase si c,iar la deces. Tratamentul Autismului nu este unul medicamentos. Singura terapie aplicata si care da rezultate foarte bune daca este sutinuta si timpuriu depistata, este asa numita Applied Behavior Analysis - Analiza aplicata a comportamentului. Aceasta consta in insusirea treptata, mecanica si rigida la inceput, a anumitor comportamente, gesturi, activitati si inlaturarea celor specifice bolii. Rezultatele nu vor intarzia prea mult, desi abia in 2- ani de munca asidua se poate spune ca acestia pot deveni independenti si se apropie de normalitate. Trasatura esentiala in autism este interactiunea sociala alterata, copilul este complet dezinteresat de mediul in care se afla, respinge orice comunicare, mai mult, pare incapabl de a recepta emotiile celor din !ur,de a raspunde la ele. "n fapt, defectul este mult mai profund, copilul autist pare sa nu inteleaga semnificatiile, semnalele din mediul social, deci nu

'D

poate oferi reciprocitate, nu se poate adapta si integra adecvat. #in acest motiv, functia simbolica a limba!ului insusi este afectata. Astfel ori nu apare ori prezinta caracteristici bizare, continutul notiunilor utilizate isi pierd semnificatia sau recurgerea la $limba!ul de papagal$. %omportamentul este stereotip, bizar, rigid. "n schimb se poate atasa de un obiect caruia ii va valorifica anumite valente neobisnuite. Schimbarea mediului poate determina actiuni agresive si autoagresive din partea autistului care prefera imuabilitatea. /ratamentul autismului are dou mari componente. <na medicamentoas pentru tratarea simptomelor autismului i un proces de nvare pentru recuperarea deficitului de cunoatere prezent n toate ariile4 co!nitiv, autoservire, motor, limba1)comunicare, socializare, 1oc i nu n ultimul rnd afectiv)emoional. 3entru tratamentul medicamentos propun tratamentul medicamentos ,omeopat. H!"e!patia este o specialitate medical vec,e de .DD de ani i care se bazeaz pe principiul similitudinii. Astfel administrarea unei substane 7de ori!ine mineral, ve!etal sau animal8 zilnic unui !rup de oameni clinic snatosi, n timp vor dezvolta un !rup de simptome somatice iLsau psi,ice. 3ersoanele care prezint simptomele respective, produse n mod natural de o boal, se pot vindeca dac primesc, substana care le produce, ntr)o concentraie infinitezimal. Autismul infantil se caracterizeaz printr)o pleiad de simptome. E"ist un !rup de medicamente ,omeopate care acoper aceste simptome. Ce tratea/+ h!"e!patia 6n autis"N 9ac parte din !rupul medicilor care consider ca autismul este rezultatul multiplelor vaccinri pe un teren particular. 2ondiia obli!atorie este terenul particular, vaccinul fiind factorul declanator. 2u tratamentul ,omeopat tratez terenul pe care s)a facut vaccinarea, simptomele autismului i efectele secundare ale vaccinrii 7deto"ifiere fa de vaccinurile primite8. #n urma deto"ifierii nu se pierde imunitatea cti!at n urma vaccinrii. 3rin teren particular nele! un tip constituional, pentru care administrez medicamentul ,omeopat constituional. 3entru simptome utilizez unul sau mai multe medicamente ,omeopate care acoper cele mai importante i ur!ente simptome pe care le reclam printele.
'$

3entru efectele secundare ale vaccinrii folosesc vaccinul n diluie ,omeopat, administrat n diluii succesive, n ordine invers pro!ramului de vaccinare, 7metoda dr /inus ;mit,, Hlanda8 i continui cu medicamentele primite de mam n timpul sarcinii, tot n diluii ,omeopate succesive. 2a semn de drena1 apare un scaun moale, urt mirositor, sau scaun normal, dar de mai multe ori pe zi, urt mirositor, o diaree iLsau o erupie cutanat. La unii copii n timpul drena1ului survine o perioad de aparent pierdere a tuturor ac,iziiilor pn n acel moment i pentru o perioad de ore sau zile prezint simptomatolo!ia autist pe care o avea nainte de orice tratament. Acest episod de *drena1 z!omotos- pentru familie, copil, terapeui este foarte frustrant, dar este foarte benefic pentru copil i familia lui. +up un asemenea *drena1 z!omotos- copilul i revine la fel de repede cum s)au instalat simptomele drena1ului, dar n sc,imb prezint ac,iziii mari ntr)un domeniu n care era deficitar. E". un copil care face A A, dup acest drena1, un pro!ram pe care nu reuea s)l nvee n cteva sptmni l nva ntr)o or sau mai putin. +up fiecare *drena1 z!omotos- copilul devine mai uman i nva mai repede. O0ie-ti*ele trata"entului h!"e!pat 6n autis" 3rimul obiectiv este tratarea celor mai !rave i suprtoare simptome4 auto iLsau ,eteroa!resivitate, pavor nocturn, an"ietatea e"trem 7acolo unde e"ist8. 2opilul autist are o perec,e de prini obiect de care se folosete cnd are nevoie de ceva. #ntre dou nevoi, prinii nu conteaza pentru el. <rmatorul obiectiv este refacerea relaiei copil printe, adic transformarea printelui obiect n printele adevarat. 2um ar spune comportamentalitii, ncepem cu a)l nva cine i sunt prinii i s aib sentimente fa de ei, asemenea copilului tipic. #n urma tratamentului ,omeopat copilul devine mai prezent, mai atent, ncepe s primeasc i s simt dra!ostea prinilor i ncepe s devin mai afectuos i s aib o relaie afectiv spontan i din proprie iniiativ cu prinii. Eefcndu)se relaia cu prinii, frica de nou ncepe s se reduc i devine mai curios i ncepe s e"ploreze. #ncepe s aib simul pericolului i apar frici pe care nu le)a mai avut niciodat, fiindc pe msur ce iese din lumea lui ncepe s aib simul pericolului, frici normale la copilul tipic pe diferitele etape de dezvoltare psi,ic. Autostimularile sunt mai reduse, ncepe s !n!ureasc i s accepte compania copiilor in 1urul su, ncepe s nvee spontan copiind ce vede c fac alii in 1urul su. <rmnd tratamentul ,omeopat copilul iese din lumea lui la vrsta la care s)a oprit dezvoltarea psi,ic. +e aici el va ncepe s nvee i va trece prin toate etapele de dezvolatare psi,ic ale copilului tipic.

'.

E*!lu)ia -!pilului -u trata"ent h!"e!pat /oate simptomele, strile, pe care copilul le)a avut n trecut i care nu au fost vindecate, ci doar suprimate, vor reaprea n ordine invers apariiei. Autostimulrile, ritualurile copilului au fost frecvent suprimate prin terapie comportamental, care un comportament inacceptabil social l transform ntr) un comportament acceptabil social. /erapia comportamental nu a acionat pe dorina copilului de autostimulare, ci doar copilul a fost redirecionat s fac altfel. <ltimele ac,iziii pe care le)a dobndit printr)un proces de nvaare mecanic, le pierde n urma nceperii tratamentului ,omeopat, rmane doar ce a invaat real. 3entru ce a nvat mecanic, trebuie s i se arate din nou i acum va nva natural ca i copilul tipic. 2opilul, dup nceperea tratamentului ,omeopat ncepe s primeasc i s ofere afeciune i are nevoie s fie ncon1urat de dra!ostea prinilor 7nu de disperare8. La debutul terapiei el are vrsta la care s)a oprit evoluia 7un an, sau mai puin8. Eelaia afectiv ntre prini i copil, trebuie s fie asemntoare relaiei afectiv)emoional cu unui copil mai mic de un an, cci de la aceasta vrsta plecm in procesul de recuperare a copilului. 2,iar dac prin A A a recuperat mult pe co!nitiv i pe limba1, afectiv)emoional frecvent el a recuperat foarte puin. Ji n acest caz vrsta afectiv)emoional a copilului este de un an sau mai puin si tot de la aceast vrst ncepe recuperarea.+evenind afectuos cu familia ncepe s socializeze i st cu ea i nu mai dorete s stea izolat sin!ur n alt camer. #ncepe s comunice non)verbal i apoi verbal prin !n!ureal, lalalizare i apoi prin cuvinte stlcite i apoi propoziii. /ratamentul ,omeopat l face capabil s simt afeciunea prinilor i l face capabil s ofere afeciune. +evenind afectuos apare dorina de comunicare, i dorind s comunice va ac,iziiona limba1ul, cci apare necesitatea lui. 9iind afectuos, socializnd, comunicnd el este *deblocat- din lumea lui i rencepe s nvee n mod natural. +eprinderile de auton!ri1ire i autoservire ncepe s le deprind uor. 2opilul cu autism are frecvent o inteli!en normal sau peste medie. La testele de inteli!en rezult c are un retard mediu spre sever. Acest rezultat apare deoarece copilul fiind blocat in lumea lui, informaia nu a1un!e la el i de la el nu plec informaii spre mediu. 2opilul cu retard real, este atent, este prezent, vrea s nvee, dar intelectual nu are cu ce. 2opilul cu autism intelectual poate s nvee, doar c nu e"ist sc,imb de informaie ntre el i mediu. Implicit, inteli!ena lui fiind normal i redobndind capacitatea de a nva, ncepe recuperarea deficitului co!nitiv dintre vrsta lui biolo!ic i cea emotional)co!nitiv.

''

Li"ita trata"entului h!"e!pat #n urma tratamentului ,omeopat copilul devine capabil s simt i s traiasc i s e"prime sentimentele umane, redevine capabil s nvee natural i spontan. 2e nu face tratamentul ,omeopatQ @u l nva pe copil cum s fac i de aceea tratamentul ,omeopat trebuie completat cu un proces de nvaare. 3rocesul de nvaare implic mai nti o evaluare a nivelului !lobal de dezvoltare i apoi elaboarea unui plan de nvaare)recuperare. 3entru procesul de nvaare recomand Analiza 2omportamental Aplicat 7A A8, care dac este fcut corect are o eficien foarte mare. +ezavanta1ul acestei terapii este costul mare al ei, un cost pe care nu i)l permit multe familii de la noi. Eezultate bune obin i cei care lucreaz cu un psi,opeda!o! sau psi,olo! de recuperarea cu e"perien n lucrul cu copii cu dizabiliti. Ec,ipa terapeutic a copilului autist este comple" i este format n primul rnd din prinii copilului autist, psi,iatrul de copii, psi,olo! cu e"perien n consilierea familei care are un copil autist, psi,olo! de evaluare, coordonator A A, tutori, lo!opedul, Cinetoterapeutul i art)terapeutul. 2onsilierea familiei este foarte important cci a1ut prinii s ias din starea de disperare de dup aflarea dia!nosticului. #i a1ut s nelea! ce este autismul i cum s)i ia punctul de spri1in n ei nii. Lo!opedia i a1ut s nceap s comunice i apoi s dobndeasc limba1ul verbal. (inetoterapia are rolul s)l a1ute pe copilul autist s fac micrile pe care le face orice copil tipic i s dispar stn!ciile din micrile lui. Art)terapia l a1ut s se poat e"prima, s se elibereze de tensiunile acumulate, s cpete incredere in el. C!n-lu/ii /ratamentul ,omeopat trateaz simptomele autismului, efectele secundare ale vaccinrii i corecteaz terenul pe care s)a facut vaccinarea. /ratamentul ,omeopat poate s a1ute printele s ias din starea de /;3/ de dup aflarea dia!nosticului. /ratamentul ,omeopat trebuie completat cu consilierea familiei, evaluarea nivelului de dezvoltare coroborat cu un proces de nvare, cu lo!opedie, cu Cinetoterapie i art)terapie. 2el mai recent studiu realizat a inclus =>= de copii, baieti si fete, care prezentau semne su!estive pentru autism si pentru tulburari psi,ice din aceasta sfera. In randul lor, fetele cu !reutate mica la nastere erau mult mai frecvent afectate comparativ cu baietii cu !reutate si varsta !estationala asemanatoare. +e asemenea, specialistii au constatat ca prematuritatea 7nasterea la mai putin
'&

de '' de saptamani8 si !reutatea mica la nastere influenteaza in mod diferit !rupurile de copii, in functie de tulburarea psi,ica pe care o au 7daca autismul coe"ista sa nu cu alte afectiuni de aceeasi natura sau din sfera co!nitiva, in !eneral8. ;pecialistii considera studiul ca fiind foarte important deoarece in urma efectuarii lui s)a a1uns la concluzia ca nu e"ista o sin!ura cauza pentru aparitia autismului, ci este cel mai probabil vorba de factori plurietiolo!ici care concureaza si care duc in final la aparitia acestei boli. Autismul este o tulburare psi,ica ce se caracterizeaza prin afectarea capacitatii de interactiune si relationare cu alti indivizi din mediu, dar si prin adoptarea unui comportament restrictiv si repetitiv. 2opilului ii lipseste capacitatea de a initia si intretine relatii cu cei din 1ur, capacitatea de a isi arata emotiile, nu poate utiliza un limba1 adecvat si are propriile comportamente si obiceiuri. ;pecialistii au studiat si inca studiaza cu foarte mare atentie si dedicatie cauzele de aparitie ale acestei afectiuni, insa, pentru moment, raman inca foarte multe necunoscute. Acesta este motivul pentru care descoperirea unei le!aturi intre afectiune, prematuritate si !reutatea mica la nastere da sperante cercetatorilor ca autismul poate fi prevenit. Printre -au/ele p!si0ile enu"erate pana in a-est "!"ent (e -atre spe-ialisti se a,laF ) 2auze !enetice4 sunt cele mai frecvent incriminate, in peste %DR dintre situatii6 ) E"punerea fatului la infectii intrauterine6 ) +iabet !estational al mamei6 ) Afectiuni tiroidiene ale mamei6 ) 2omportamente cu risc in timpul sarcinii4 consumul de dro!uri, alcoolismul, fumatul6 ) Actiunea factorilor terato!eni 7care sunt deosebit de periculosi in primele B saptamani de !estatie8 in special actiunea unor medicamente de tipul talidomidei, acidului valproic, misoprostolului, dar si c,imicalelor de tipul pesticidelor, solventilor, metalelor !rele6 ) Infectii virale, afectiuni ale sistemului imun. ;tudii recente au su!erat ca prematuritatea si !reutatea mica la nastere sunt factori care dubleaza riscul de aparitie a autismului, mai ales in cazul fetitelor. Acest risc e"ista si in cazul baietilor, insa el este mai redus. Acest fapt
'=

este oarecum suprinzator, deoarece autismul este o afectiune mult mai fecventa in populatia !enerala, la baieti comparativ cu fetele 7rata de aparitie este de '4$8. <nul (in patru -!pii nas-uti pre"atur ?a*an( *arsta gestati!nala -uprinsa intre ;<4<$ (e sapta"ani@ si -u greutate ,!arte "i-a ?"ai putin (e 1#$$ (e gra"e@ au se"ne (e autis" (a-a sunt e'a"inati (upa *arsta (e <4 O ani3 Lista factorilor incriminati in aparitia autismului infantil este foarte lun!a, si in ciuda faptului ca ea curpinde numeroase cauze, specialistii au inca dubii in le!atura cu influenta lor e"acta asupra aparitiei si mentinerii afectiunii. ,ttp4LLSSS.sfatulmedicului.roLAutismulLposibila)le!atura)dintre)autism) si)!reutatea)mica)la)nastereT&A.B

http ))materialeaba.6ordpress.com)3$$7)$7)00)manual!lovaas)

CAPITOLUL ;

M!(elul -!ntinuit+)iiF Alternati*e la (iagn!sti/eoriile tradiionale despre persoanele care sufer de autism postuleaz c acestea ar avea ceva n comun, care le difereniaz de alte !rupuri de persoane. Acest punct de vedere d ns natere la o serie de ntrebri. :ai nti, dei persoanele cu autism par la nceput a fi un !rup destul de omo!en, la o privire mai atent descoperim c e"ist o !am lar! de diferene individuale, care pun la ndoial faptul c aceste persoane ar avea ceva n comun. +e e"emplu, nainte de tratament, autitii se pot nscrie ntr)o limit normal a coeficientului de inteli!en i a stpnirii limba1ului, sau la fel de bine ntr)un interval de retardare profund a funcionrii intelectuale 7American 3sOc,iatric Association, $%BA8. <nii autiti ncep tratamentul avnd capacitatea de a imita vorbirea altora, unii asimileaz limba1ul foarte rapid dup nceperea tratamentului, unii l asimileaz foarte ncet, iar civa nu reuesc s imite vorbirea altora i s realizeze comunicarea auditiv nici dup o pre!tire de durat. Acestui !rup trebuie s i se predea forme de comunicare vizual, cum ar

'>

fi citirea i scrierea sau ;istemul de 2omunicare prin ;c,imb de Ima!ini 72apitolul .% i respectiv 'D8. H variabilitate similar se poate observa i dup nc,eierea tratamentului. Lovaas 7$%BA8 i :cEac,in, ;mit, i Lovaas 7$%%'8 au raportat e"istena a trei !rupuri distincte de rezultate, dup aplicarea unui tratament intensiv la copii autiti cu vrste precolare4 un !rup a a1uns la funcionare normal, un !rup intermediar a realizat o serie de pro!rese, iar un !rup rezidual mai mic nu a avut dect foarte puin de cti!at de pe urma tratamentului. Ipoteza c autitii au probleme unice i distincte poate fi pus sub semnul ntrebrii i din prisma faptului c studiile de pn acum au constatat c toate comportamentele autitilor pot fi observate i la alte !rupuri de persoane, inclusiv la copii normali 7Eutter, $%AB8. +e e"emplu, comportamentele autostimulative ca balansarea i btutul din palme, foarte adesea ntlnite la autiti, se observ i la copiii normali 7(ravitz i oe,m, $%A$8. Ecolalia, odinioar considerat simptom al unei dere!lri psi,ice, poate fi observat ntr)o form tranzitorie. 2opiii normali au manifestri isterice, iar unii se dau cu capul de suprafee tari ca i copiii autiti, c,iar dac mai puin intens i pe perioade mai mici de timp. #ntr)adevr, dac vom ec,ivala vrsta mental a autitilor cu aceea a persoanelor normale i le vom compara comportamentele, vom constata c ma1oritatea diferenelor dispar 7+e:eOer, Gin!t!en i UacCson, $%B$8. +e:eOer et al. 7$%B$8 i Eutter 7$%AB8 au scris lucrri e"celente despre problema pus de diferenele individuale i suprapunerea comportamental. Ei au su!erat c dia!nosticul de autism poate s reprezinte o multitudine de probleme comportamentale, cu o multitudine de etiolo!ii. #n consecin, nu ne surprinde faptul c eforturile de identificare a cauzelor sau tratamentelor eficiente prin intermediul abordrilor tradiionale au fost sortite eecului. #n esen, problema este c e"istena unei entiti numit autism este o ipotez 7Eutter, $%AB8. Aspectul de tentativ al acestei ipoteze este adesea trecut cu vederea. +e e"emplu, afirmaia c Leo (anner a fost *descoperitorul autismului- 7e.!. ;c,opler, $%BA8, d impresia eronat c avem confirmarea c autismul e"ist. /rebuie s amintim c, la fel ca n cazul oricrei ipoteze, autismul este un concept care fie poate facilita studiul, fie sa)l impiedice, fie sa) l orienteze !resit cu privire la a1utarea persoanelor cu acest dia!nostic 7Lovaas, $%A$b8. In incercarea de a intele!e indivizii cu autism, fara urmarea indeaproape a conceptului de autism, be,avioristii au luat trei decizii metodolo!ice pentru a intari sc,itele lor de cercetare si de abordare a tratamentului. 3e scurt, aceasta problema, autismul, este impartita in doua unitati mai mici, adica diferitele comportamente prezentate pe baza unor cazuri reale de autisti, abordate cu precizie i acuratete. Aceasta abordare nu numai ca permite o evaluare precisa a problemei, dar prezinta si problema etero!enitatii

'A

comportamentelor autistilor. +eoarece comportamentul, si nu autismul, este cel studiat cercetare, un comportament poate fi analizat c,iar daca nu este prezent la toti bolnavii de autism, c,iar daca diferite persoane il manifesta in diferite !rade sau c,iar daca el este prezent si la oamenii normali. +e fapt, un asemenea comportament comun poate facilita studiul si tratarea persoanelor cu autism intrucat face posibila a1utarea acestora prin acele informatii cunoscute de1a la alte persoane. E"ist i posibilitatea ca fiecare deviere comportamental s i aib propria etiolo!ie neurobiolo!ic, iar ntrzierea de dezvoltare a unui comportament comple" de tipul limba1ului poate fi produsul multor cauze. +eci deviaiile de limba1 trebuie remediate distinct i separat. ;e va implementa un soi de intervenie pentru o persoan care nu vorbete i un alt soi pentru o persoan cu ecolalie, n aceeai msur n care se vor aplica intervenii diferite la indivizi care asimileaz !ramatica 7sinta"a8 spre deosebire de semnificaie 7semantic8. 3si,olo!ia i educaia special i a1ut pe cei cu sisteme nervoase atipice, crend medii de nvare potrivite pentru ei. Acestea trebuie s difere ct de puin posibil de mediul obinuit, din mai multe considerente. In primul rand, un scop de baz al interveniei este de a a1uta aceste persoane s se descurce mai bine n mediul de zi cu zi. 2u ct este mai mic diferena dintre mediul educaional i cel de zi cu zi, cu att se va efectua mai uor transferul de abiliti. In al doilea rand, mediul obinuit s)a format i dezvoltat timp de secole i conine multe informaii n ciuda limitrilor inerente. In al treilea rand, prin tratarea persoanelor cu ntrzieri de dezvoltare ca diferite n !rad i nu n calitate, se recur!e la cunotinele de1a acumulate despre cum nva i se dezvolt or!anismele tipice. H astfel de cunoastere include principiile dupa care oamenii invata, ceea ce reprezinta un subiect bo!at in informatii stiintifice. #n cele din urm, prin divizarea cate!oriei comple"e a autismului n componentele sale comportamentale, specialistii in dezvoltarea diverselor comportamente, cum este limba1ul, pot avea un aport important in ceea ce priveste tratamentul.. Aceasta a fost pe scurt strate!ia urmat de cercettorii care au dezvoltat tratamentele prezentate n acest manual. :ediul potrivit pentru o persoan cu ntrzieri in dezvoltare trebuie s fie ec,ivalentul mediului unui om obinuit, din care el nva zi de zi, toat viaa lui. Acest mediu special trebuie introdus timpuriu i trebuie s fie permanent funcional, prin contrast cu modelul de tratament)educaional care intervine $ sau . oreLsptmn 7lo!oterapie, psi,oterapie i inte!rare senzorial8 sau > ore pe zi, = zile pe sptmn 7educaie special8. La baza duratei acestor abordri st presupunerea c e"ist o deficien central ce trebuie corectat, iar n acest conte"t o intervenie limitat este 1ustificat. /otui nu e"ist nc dovezi

'B

empirice ale efectelor benefice ale acestor intervenii pe termen scurt 7;mit,, $%%'8. +ac pornim de la modelul de mediu obinuit, este foarte clar ca intervenia trebuie iniiat acas i trebuie s implice persoanele apropiate. ;e dorete nvarea de ctre individ a unei !ame ct mai lar!i de comportamente 7e". limba1 i 1oc adecvat8 i strate!ii de nvare 7e". imitarea8 nainte de inte!rarea ntr)un !rup de nvare de tipul !rdiniei. 3uini copii normali de . ani 7cu vrst psi,ic de . ani8 nva multe sau fac fa unei situaii de !rdini. /eoria comportamental din prezentul manual are & opinii, prezentate pe scurt i apoi detaliate. :ai nti, le!ile nvrii e"plic comportamentele autiste i ofer baza de tratament. Apoi, autitii au multe deficiene comportamentale separate ce pot fi descrise ca ntrzieri in dezvoltare i nu ca o deficien central care, dac este corectat, duce la mbuntire substanial. 3rofesorii trebuie s le dea totul pas cu pas i s se concentreze asupra fiecrei deficiene n parte. #n ultimul rnd, autitii pot nva ca nite persoane normale dac sunt pui n medii speciale 0 deci problemele lor sunt pur i simplu o nepotrivire ntre sistemul lor nervos i mediu. #n prezent, date fiind cunotinele limitate din cercetrile neurobiolo!ice, problemele acestor persoane se rezolv cel mai repede construind medii funcionale de tratament.

Hpinia $ @umeroase constatri indic faptul c toate comportamentele autiste pot fi e"plicate prin le!ile nvrii. +ac aceste comportamente sunt ntrite, curbele de asimilare ale autitilor se apropie de cele ale persoanelor normale. 2nd se retra! ntritoarele, comportamentele prezint curbe de e"tincie similare celor luate din comportamentul altor or!anisme 7Lovaas, 9reita!, Iold i (assorla, $%>=b8. 2omportamentele care nu se asimileaz n tratament sunt de asemenea n le!tur cu ntritoarele identificabile. +e e"emplu, comportamentele autostimulante ca le!natul i btutul din palme sunt meninute de feedbacC)ul senzorial pe care l ofer unei persoane6 daca acest feedbacC este eliminat, comportamente dispar 7Eincover, @eSsom i 2arr, $%A%8. #n aceeai msur, s) a constatat despre comportamentele automutilante i a!resiunea mpotriva altora 72arr i +urand, $%B=8 c au una dintre urmtoarele trei funcii4 autostimulare, ntritor ne!ativ 7permite persoanei s scape din situaii nefavorabile8 sau ntritor pozitiv 7duce la atra!erea ateniei celorlali8. #nainte de tratament, autitii rspund la o !am destul de n!ust de ntritori, care se poate lr!i prin folosirea principiilor derivate din teoria nvrii prin dublarea
'%

unui stimul neutru pentru autiti 7cum ar fi lauda din partea altora8 cu un alt stimul 7e". alimentele8, care este de1a ntritor 7Lovaas, 9reita!, et al., $%>>8. #n cele din urm, conform teoriei comportamentale, paradi!mele de pre!tire diferentiata derivate din teoria nvrii sunt foarte folositoare la dezvoltarea pro!ramelor de tratament pentru autiti 7;toddard i :cIlvane, $%B>8. +ou tipuri de nvare diferentiala sunt baza pentru predarea mai multor comportamente4 imitaia i actiunea de asociere a obiectului mostra.

Hpinia . Autitii au mai de!rab multe deficiene comportamentale separate dect o deficien central care, dac este corectat, duce la o sc,imbare cu baz lar!. Aceast opinie deriv din constatrile asupra !eneralizrii rspunsului limitat i !eneralizrii stimulului limitat, precum i din observaiile c diversele comportamente ale unui individ sunt controlate de diverse variabile de mediu. :a1oritatea teoriilor tradiionale despre dezvoltarea copilului postuleaz e"istena unui *concept or!anizatoric- 7e". un *sine-, o *capacitate- sau o *sc,em co!nitiv-8, care apare dac un copil a1un!e la un anumit stadiu de maturizare sau trece printr)o anumit situaie sau eveniment. Apariia acestui concept or!anizatoric creaz sc,imbri ntr)o !am lar! de comportamente, ducnd la ceea ce se numete n tiina comportamental !eneralizarea rspunsului 7modificri n comportamente, altele dect cele predate n mod specific8. #n anii V>D, cei care s)au ocupat de studierea comportamentelor au depus nenumrate eforturi pentru a !si un aspect central al comportamentului, care s duc la !eneralizarea rspunsului la copiii autiti. Aceste eforturi au fost sortite eecului 7LindsaO i ;tofflmaOer, $%B.8. #n locul unei !eneralizri a rspunsului s)a remarcat o specificitate a sa. :odificrile n comportamentele de tipul limba1ului nu au dus la modificri evidente n alte comportamente. 2,iar i ntr)o unitate comportamental restrns i de baz cum ar fi asimilarea termenilor abstraci, s)a demonstrat o specificitate ieit din comun a rspunsului. +e e"emplu, stpnirea unei clase de termeni abstraci 7e". prepoziiile8 nu a facilitat n mod necesar nele!erea altor termeni abstraci 7e". pronumele8. 2opiii au fost nvai numele lor i numele celorlali copii, dar aceasta nu i)a fcut s a1un! la concluzia c *persoane diferite au nume diferite-. 2opiii au fost nvai s stabileasc contact vizual i s dea i s primeasc afeciune, dar, c,iar i cu aceste abiliti, copii au rmas izolai social n multe feluri 7e". nu au nceput s se 1oace cu ali copii dect dac li s)a spus n mod e"plicit s fac acest lucru8.

&D

2a i limitele n !eneralizarea rspunsului, limitele n !eneralizarea stimulului 7;toCes i aer, $%AA8 ofer dovezi mpotriva prezenei unei capaciti or!anizatorice, de sintez sau interne. Autitii nu demonstreaz o capacitate de *a)i pastra e"perienele - n diverse medii dect dac li se spune direct s fac acest lucru. 3entru remedierea acestei situaii, ei trebuie s fie nvai s !eneralizeze. +e e"emplu, Lovaas, (oe!el, ;immons i Lon! 7$%A'8 au constatat c mbuntirile obinute pe parcursul tratamentului n spital nu au fost transferate afar din spital dect dac acas prinii efectuau intervenia comportamental. #n studii mai recente 7Lovaas, $%BA6 :cEac,in et al., $%%'8, muli copii autiti au reuit s menin nivele normale de funcionare acas i la coal, demonstrnd c pot s !eneralizeze intercomportamental i intersituaional. Este foarte probabil c acest lucru s)a produs deoarece copii au fost nvai s asimileze informaii nu numai de la persoanele specializate din spital, ci i de la prini, profesori i cole!ii de coal. :uli profesioniti s)au opus tratamentului comportamental datorit aspectelor de tipul !eneralizrii rspunsului limitat i !eneralizrii stimulului, neremarcnd dou puncte importante. :ai nti, ambele tipuri de !eneralizare pot fi predate. Apoi, eecul predrii !eneralizrii rapide poate s nu fie caracteristic numai tratamentului comportamental, iar eecul de a obine astfel de !eneralizare poate s nu fie caracteristic numai autitilor. 2are este valoarea de supravieuire a !eneralizrii rapide, dac lum n considerare c umanitatea poate s aib parte de mai multe eecuri dect succeseQ <n pas n direcia !reit poate fi fatal dac !eneralizeaz la alte comportamente i medii. Abordarea de tratament ?comportament dupa comportamentV este esena abordrii comportamentale n tratarea i educarea persoanelor autiste sau retardate. Aceast abordare las desc,is posibilitatea c diversele ntrzieri i e"cese comportamentale ale autitilor i retardailor pot fi provocate de diverse feluri de dere!lri neurolo!ice. +eci tratamentul nu poate fi identic pentru toate comportamentele, ci trebuie s se adreseze mai de!rab idiosincraziilor fiecrui comportament i unicitii fiecrui individ. 2ercetarea comportamental s)a dezvoltat conform unei paradi!me inductive, iar cunotinele despre tratament s)au acumulat treptat i sistematic. 3ro!resele n nele!erea persoanelor dia!nosticate cu autism sau dere!lri !eneralizate de dezvoltare 7+I+8 se realizeaz cu pai mici i treptat, nu brusc ca rezultat al descoperirii unei probleme sau maladii centrale care controleaz toate comportamentele tuturor persoanelor dia!nosticate. #n cazul tratamentului comportamental, multe persoane dia!nosticate cu autism sau +I+ realizeaz o funcionare normal educaional, emoional, social i intelectual dac

&$

tratamentul este nceput de timpuriu i administrat intens. /otui, tratamentul comportamental nu ofer vindecarea acestor persoane, intrucat un remediu ar trebui sa remedieze cauza problemei, care este foarte probabil s fie reprezentat de o serie de dere!lri neurolo!ice. H alt constatare care contrazice prezena unui mecanism or!anizatoric i !eneralizant este faptul c diverse comportamente au tipuri diferite de relaii cu mediul, i c,iar i acelai comportament poate avea diverse relaii. +e e"emplu, a!resiunea este uneori autostimulativa, uneori se bazeaz pe ntrirea ne!ativ, iar alteori pe cea pozitiv. 3are dificil s invocm o deficien central, care poate fi investi!at, i care poate fi responsabil pentru o asemenea etero!enitate. :ai de!rab dect o deficien central, persoanele cu autism par s aib o serie de dificulti comportamentale separate, cel mai bine descrise ca ntrzieri de dezvoltarea deoarece, dup cum noteaz Eutter 7$%AB8, comportamentele sunt prezente i la copii normali, de vrste mai mici. +eoarece autitii au attea dificulti care trebuie abordate separat, ei trebuie s fie nvai aproape totul de la nceput, iar nvarea trebuie s decur! pe baza unor pro!rese mici i nu a unor pai mari. Astfel, la nceputul tratamentului, aceste persoane trebuie privite ca fiind aproape tabula rasa. #n acest sens, pot fi considerai foarte mici sau c,iar nou)nscui, nite persoane cu foarte puin e"perien sau c,iar lipsite de e"perien.

Hpinia ' Autitii pot functiona odat ce li se construiete un mediu special 7;imeonnson, HlleO, Eosent,al, $%BA8, Acest mediu special trebuie s fie diferit de mediul normal numai att ct s l fac funcional. /rebuie or!anizat ntr)o dispunere spaial obinuit 7spre deosebire de spitale, clinici, etc.8 i s ofere cerine i consecine comportamentale la fel ca mediul normal, cu e"cepia faptului c cerinele i consecinele trebuie s fie mai e"plicite i s aib mai mult ?nsemntateV prin folosirea principiilor teoriei nvrii prezentat n Hpinia $. 2opiii autiti cu vrste precolare par s fac pro!rese substaniale ntr)un astfel de mediu 7;imeonnson et al., $%BA8. +e e"emplu, Lovaas 7$%BA8 a aplicat o intervenie comportamental intensiv 7apro"imativ &D ore de tratament individual pe sptmn, timp de muli ani8 copiilor autiti. ;)a constatat c aproape 1umtate dintre acetia au a1uns la nivele normale de funcionare intelectual 7msurate cu teste IW8 i s)au prezentat normal n clasa I la vrsta de A ani. Aceste mbuntiri s)au meninut n timp 7:cEa,in et al., $%%'8.

&.

Hpinia & Eecul autitilor de a nva n medii normale i succesul lor n medii speciale indic faptul c problemele lor pot fi privite ca o nepotrivire ntre sistemul lor nervos i mediul normal, i nu ca o boal. +atorit naturii speciale a problemelor autitilor, muli cercettori au avut tendina de a da o tent dramatic e"plicrii acestor probleme. +in anii V&D pn la nceputul anilor V>D, problemele erau atribuite prinilor autitilor, privii ca persona1e e"trem de ostile. :ai trziu problemele au fost atribuite unei dere!lri or!anice incurabile 7+e:eOer et al., $%B$8. A privi problemele acestor indivizi ca o nepotrivire ntre un sistem nervos atipic 7i nu dere!lat8 i mediul de zi cu zi este o atitudine mai puin dramatic, dar aflat n mai mare concordan cu datele de care dispunem 7Lovaas, $%BB8.

C!ntrastul 6ntre Te!riile Tra(i)i!nale 1i Te!riile C!"p!rta"entale

3entru a clarifica i mai bine poziia comportamental, o vom pune n opoziie cu teoriile tradiionale despre autism. Acestea postuleaz c e"ist o anumit structur responsabil pentru devierile comportamentale ale autitilor. ;e spune c aceast entitate este bolnav, dere!lat sau anormal. ;copul tratamentului este de a intra nuntrul persoanei i a trata entitatea afectat 7*autismul-8. +ac se face acest lucru, se crede c persoanele afectate vor ncepe s triasc n aceeai manier ca i ceilali i s se dezvolte normal. 3entru teoreticienii cu orientare medical, aceast entitate este o structur sau un proces neurobiolo!ic, iar tratamentul cuprinde farmacoterapie, intervenii c,irur!icale sau alt tip de intervenii medicale. 3entru clinicienii orientai spre psi,odinamic, aceast entitate este un sine sau un e!o care trebuie adus la normal prin ncetarea presiunilor la care este supus pacientul i prin acceptarea sa i relaionarea prin 1ocuri i ima!inaie, astfel nct s se produc o *desc,idere a uii autiste-. Aceast desc,idere ar urma s permit sinelui s ias la iveal i s i lase pe alii, cum ar fi prinii sau profesorii, s relaioneze cu aceast parte sntoas a individului pentru a ncura1a creterea 7 ettel,eim, $%>A8. Aproape toate abordrile curente de tratament disponibile presupun e"istena unei astfel de structuri interne. +e e"emplu, /erapia de sustinere 7Goldin!8, 7/inber!en i /inber!en, $%B'8 se bazeaz pe opinia c nu s)a format o le!tur ntre mam i copilul autist. /ratamentul const n aceea c mama l ine pe
&'

copil cu fora n brae pentru a i transmite c este disponibil, pentru a atenua mnia i teroarea copilului i pentru a provoca *distru!erea aprrii autiste7Kelc,, $%BA, p. &B8. 3rin contrast, o abordare comportamental susine c nu e"ist conflicte intrapsi,ice ce trebuie rezolvate, fore conflictuale, furie i teroarea abandonului din cauza faptului c individul nu a cunoscut alte stri. 3ersonalul care se ocup de el i prinii nu trebuie s fie dezam!ii dac *nu reuesc s a1un! la individ-, pentru c nu e"is nici o persoan neautist la care s se a1un!. #mprtind accentul psi,odinamic pe abordarea strilor interne, psi,olo!ii cu orientare co!nitiv sau lo!opezii lucreaz pentru a stimula o structur neurolo!ic ipotetic s produc mai mult limba1 i alte *procese mentale superioare- care la rndul lor s creeze i s direcioneze noi comportamente. <n terapeut psi,omotor se concentreaz tot asupra unui sin!ur aspect al comportamentului unei persoane 7activitile fizice8, presupunnd ca procesele neurolo!ice sau motivaionale pot fi astfel activate sau normalizate. E"emple de acest tip sunt Inte!rarea ;enzorial, 9acilitarea 2omunicrii, /erapia prin Uoc, /erapia :uzical, :odela1ul, 1ocul cu delfinii, clritul i alte modele terapeutice de dezvoltare propuse pentru autiti. Hrict de diverse ar fi aceste tratamente i sistemele teoretice care stau la baza lor, toate se bazeaz pe credina ntr)o serie de variabile teoretice semnificative. Acestea, fie i cu va!i e"puneri la tratament n medii artificiale, ar trebui s mbunteasc substanial i permanent funcionarea persoanelor autiste n orice mediu. Aceast abordare permite terapeutului s implice un numr limitat de profesioniti n tratament, s localizeze tratamentul ntr)o clinic sau ntr)un spital, departe de comunitatea unde triete individul respectiv, i s aloce un numr limitat de ore contactului terapeutic. Interveniile nu cer terapeutului sau profesorului s fie familiarizat cu cercetarea tiinific aflat la baza acestor intervenii, pentru c aceast cercetare nu e"ist n fapt. :edicii au nevoie doar de cteva zile de pre!tire pentru a obine calificarea de a administra astfel de tratamente. Lund n considerare toate acestea, dac abordarea ar fi 1ustificat, ar avea o serie de avanta1e practice. +ar datele care s vin n spri1inul acestei abordri ntrzie s apar, iar constatrile din cercetarea comportamental o contrazic. H diferen asemntoare ntre teoriile tradiionale i cele comportamentale poate fi e"primat n terminolo!ia te,nic, aceasta urmnd a fi elaborat pe parcursul acestui manual. /ratamentul comportamental pune accent pe controlul ntritorilor, efectund sc,imbarea comportamental prin manipularea consecinelor comportamentale. ;copul tratamentului este de a preda un numr mare de comportamente adaptive 7con!nitive, lin!vistice, sociale, etc.8 prin ntrirea apro"imrilor comportamentelor int i a

&&

discriminrilor tot mai comple"e ntre situaii. 3rin contrast, tratamentul tradiional se centreaz pe controlul stimulilor, iar manipulrile importante constau n sc,imbri ale variabilelor ce preced comportamentul. Afiarea de dra!oste i accepare, inutul n brae, efortul de a aran1a o situaie care s stimuleze vorbirea, e"erciiile fizice 0 iat e"emple de ncercri de control al stimulilor. 3e scurt, tratamentele comportamentale ncearc s construiasc un comportament, iar tratamentele tradiionale se a"eaz pe stimularea i determinarea unor comportamente presupuse a fi e"istente. +esi!ur, comportamentul de determinare este mai uor de administrat i d mbuntiri mai rapide dect comportamentul de construcie. /otui, din punct de vedere comportamental, principala problem a comportamentelor de determinare prin proceduri de control al stimulilor este c o astfel e practic nu duce la nsuirea de noi comportamente. 2ontrolul stimulilor poate doar s sc,imbe comportamentele de1a e"istente, iar comportamentele urmrite n tratarea autismului sunt n principal deficitare suprave!,ere ine"istente la autiti. Acetia se identific tocmai prin lipsaLinsuficiena comportamentului social, a limba1ului i abilitilor de a se autoa1uta. +eci, din punctul de vedere comportamental, procedurile de control al stimulilor sunt ineficiente pentru ma1oritatea autitilor. 3entru a ilustra problemele le!ate de controlul stimulilor, s ne !ndim la o situaie n care profesorul pune pe mas creioane i o carte de colorat, se aeaz mpreun cu un copil autist i spune zmbind i stabilind contactul vizual4 5Gai s colorm-. 3rofesorul intenioneaz ca aceti stimuli 7cartea de colorat, creioanele, contactul vizual i invitaia8 s determine modificri comportamentale din care el sau ea va deduce o dezvoltare intelectual sau emoional, cum ar fi interesul crescut pentru mediu i creativitatea. #n terminolo!ia comportamental, profesorul ncearc s semnaleze, s instruiasc sau s comunice ntr)o alt manier cu copilul prin proceduri de control al stimulilor. aza acestei strate!ii peda!o!ice este faptul c d roade n cazul copiilor normali. +ar n cazul autitilor aceast strate!ie va declana unul din urmtoarele rspunsuri4 a8 copilul va rmne aezat la mas i va continua comportamentul autostimulativ ca btutul din palme6 b8 copilul va asculta instructa1ul6 sau c8 copilul va rsturna masa i va ncerca s)l mute pe profesor, punnd capt pentru moment eforturilor peda!o!ice. #n primul i probabil cel mai des ntlnit caz, controlul stimulilor este absent 7i.e. stimulii sunt neutrii sau nefuncionali8. #n al doilea caz, s)a stabilit un oarecare control al stimulilor, dar nu se tie si!ur dac se va produce o dezvoltare. #n al treilea caz s)a realizat un control al stimulilor, dar acesta !enereaz comportamente opuse inteniilor profesorului, poate din cauz c aceste comportamente au fost ntrite i formate prin ntrire ne!ativ 7nc,eierea sesiunilor de nvare8.

&=

n acest e"emplu, profesorul folosete o intervenie uor de neles, care are avanta1ul de a fi spri1init de e"periena cu ali copii mai normali i de teoriile tradiionale ale dezvoltrii. #n orice caz, rezultatele acestei intervenii vor fi probabil deconcentrante i dezam!itoare, pentru c nu e"ist date empirice din e"perimente controlate care s indice faptul c autitii ar avea de cti!at de pe urma acestor intervenii. 3rin contrast, intervenia comportamental necesit cunotine te,nice referitoare la controlul stimulilor i ntririi. +e aceea este mai !reu de neles i implementat, dar este mult mai aproape de o abordare eficient a problemelor pe care le prezint persoanele autiste. 3rinii i personalul specializat care trebuie s ia decizii privitoare la tratament sunt sftuii s i pun urmtoarele ntrebri4 Au fost publicate i recenzate rezultatele n 1urnale de specialitate i ce alte cercetri tiinifice formeaz baza intervenieiQ 2e fel de pre!tire 7comportamental sau nu8 are persoana care aplic intervenia i ct a durat aceast pre!tireQ +ac rspunsul este un atelier de o sptmn sau c,iar mai puin, cu consultri ocazionale, trebuie s privii cu scepticism serviciile pe care o astfel de persoan le poate oferi, deoarece problemele pe care le are persoana cu autism vor depi si!ur capacitatea i !radul de pre!tire al persoanei care ofer serviciile. @e putem ntreba de ce este !reu s renunm la credina ntr)o entitate fi" care controleaz i or!anizeaz i s trecem la dezvoltarea libertii individuale. <n ar!ument n favoarea e"istenei unor astfel de mecanisme cerebrale de or!anizare i facilitare accentueaz uurina aplicrii i eficiena interveniei. Hdat cu acest ar!ument, e"ist o promisiune mai subtil i mai tentanta4 noi oamenii ne natem cu tot felul de abiliti inerente, cum ar fi !ramatica nnscut 7a la 2,omsCO8, moralitatea 7a la (o,lber!8 i terenul fertil pentru asimilarea rapid a abilitilor co!nitive 7a la 3ia!et8, odat realizat e"punerea. 3romisiunea acestor abordri filosofice este c profesorii i copiii n aceeai msur trebuie s fac mai puine pentru copiii notri, cci natura noastr uman ne duce sin!ur pe drumul cel bun. H astfel de promisiune poate fi fals. 2onsecina nefericit a unui asemenea fapt pentru persoanele cu autism i alte ntrzieri de dezvoltare, precum i pentru copiii obinuii, este c se fac mai puine pentru a)i a1uta. 2um poate un be,aviorist s ofere speranQ :ai nti, s ne !ndim c autistul este un copil foarte mic. 2opiii foarte mici nu arat c ar ti prea multe despre lumea din 1urul lor. Apoi, s ne !ndim c autistul nu a reuit s se dezvolte n mediul obinuit, dar este capabil s se dezvolte i s creasc ntr)un mediu
&>

special, cum ar fi cel descris n prezentul manual. 9ie c dezvoltarea este semnificativ sau mai puin semnificativ, satisfaciile e"ist. <n printe a afirmat4 * 3ro!resul zilnic al copilului meu, orict de mic, este ntritorul meu.+ac toate comportamentele unui individ se normalizeaz, el mai trebuie considerat n continuare autist sau retardatQ <n be,aviorist va spune nu. Ali specialiti vor considera situaia ca fiind *autism n stare rezidual-, reflectnd poziia conform creia conceptele de tipul autismului sau retardrii au o rezisten n faa tratamentului i cercetrii. H bun ilustraie a acestei poziii tradiionale este oferit de o profesoar care a observat un copil care n urm cu foarte puin timp fusese dia!nosticat cu autism. +up doi ani a &D ore pe sptmn de tratament comportamental intensiv, profesoara a observat acelai copil ntr)o clas obinuit i a e"clamat4 *:)am tot uitat la el n ultimele zile i vreau s tiu unde a disprut autismulX-

C!nsi(erente Eti-e

+ect s punem persoanele atipice n cate!orii individuale de dia!nostic cum ar fi autist, sc,izofrenic sau retardat, am face mai bine s le privim ca diferite de noi i contribuind la diversitatea lumii n care trim. /oate sistemele vii sunt variate, iar variaia este esenial pentru supravieuirea fizic, precum i pentru crearea de noi direcii n tiin i art. H societate care restrn!e variabilitatea 7e.!. re!imuri precum cele propuse de :ar" i Gitler8 este dezavanta1at n perspectiv pentru c dispune de variabilitatea i fle"ibilitatea necesare pentru adaptarea la noi medii care cer noi comportamente ntr)un viitor pe care noi nu putem s l prezicem. Am a1uns s privim persoanele atipice ca aparinnd acestui continuum al variabilitii, ca diferite n !rad i nu n calitate. Hmul poate trai cu aceasta variabilitate, nu numai pentru ca ea contribuie la supravietuirea in mediile viitoare diferite, dar si pentru ca ne permite sa ramanem asa cum suntem. Aceia care difera reprezint protecia noastr ntr)un viitor incert. +e aceea trebuie s) i admirm i s)i apreciem. #ncura1area variabilitii ridic probleme despre modul de tratare a persoanelor atipice. ; ne !ndim la Fan Io!,, care a influenat ntrea!a cultur mondial. Lipsa lui de abiliti sociale este binecunoscut, astzi ar fi fost definit ca autist sau poate sc,izofrenic. 2e soart trist am fi avut dac l)am fi ?tratatV. <n
&A

tratament de asimilare a abilitilor sociale n cazul lui Fan Io!, ar fi dus la centrarea lui pe recompense, deci ar fi petrecut mai mult timp cu prietenii i iubitele i ar fi pictat mai puin. La fel stau lucrurile i cu muli ali artiti i oameni de tiin renumii4 Einstein, de e"emplu, era izolat social. +e ce atunci s tratm persoanele izolate socialQ 3entru c fr un repertoriu comportamental mai bo!at, ele nu ar putea s triasc independent. 3ersoanele cu repertoriu comportamental variat au mai multe opiuni i vor supravieui mai lesne.

&B