1)Conceptul de asigurare repr un sistem de relatii ec care implica aportul unui nr mare de pers fizice si juridice in constituirea unui

i fond banesc in conditiile in care suntamenintate de aceleasiperioadeprobabile,posibile, darnesigure a)din pct de vederejuridic-ptr a fi operanta,asigurarea trebuie sa capete o forma juridical,fapt ce rezulta dintr-un contract ca lege a partilor si din legea propriu-zisa emisa de puterea legislative; b)dinpct de vedere economic-asigurareaimplicaconstituirea in conditii specific a fondului de asigurare;(fondul de asig se contdescentralizat la nivelulficereisoc, pebazaprimelor de asigincasate) c) dinpct de vederefinanciar-se poate aprecia ca asigurarea se constituie intr-un intermediar financiar dintre pers fizice asigurate care paltesc esalonat primele de asigurare si pers fizice/juridice care au nevoie de resurse financiare suplimentare. 2)Premisele asigurari a) Caracterul aleator al evenimentelor la care se refera asigurarea -sa fie intamplator sis a nu depinda de vointa partilor implicate in asigurare b)Caracterul evaluabil al evenimentelor-sa poata fi cuprins in cercetarea statistica,sa decurga dupa legitatile evenimentelor intamplatoare,incadrandu-se in legile de calcul a probabilitatii c)Mutualitatea-reflecta constituirea si utilizarea fondului de asigurare dupa principiul unul ptr toti si toti ptr unul. d)Extensia numerica a asiguratilor-reflecta o cerinta in dublareaprocesului de asigurare. Nr. de asiguratitrbsa fie sufficient de mare din necesitaticevizeazacalcululprimelor de asig,evaluareasidispersiariscului. e)Echidistanta asiguratilor fata de risc-se impune identificarea intereselor similar ale asiguratilor ptr a promova o anumita forma de asigurare. 3)Functiile asigurarii a)Functia de repartitie-este explicate prinprocesul de redistribuire a uneiparti din PIB.Semanifesta in 2 cazuri: 1. in per de formare a fond de asigpebazaprimelor de asig 2.in per de dirijare a fond de asigcatredestlegale:plataindemnizatiei de asig, finantareaunor act cu caracter preventive, continutireaunorfonduri de rezerva etc. b)Functia de control-functiecomplementara a asigurarii,urmarestemodul cum se incaseazaprimele de asiguraresialtevenituri ale organizatiilor de asigurare. c)Functia de compensare a pagubelor-principalafct de asigurareprezintainteresatatptrasigurat cat siptrecuneitari in ansamblulei. Ptasigurat- asigofera o marja de siguranta cu privire la protectiabunurilorsi a vietii . PT. economianatinonala- prinacordareadespagubirilorcontib la refacereacondptdesfactiv.Productive sau la refacereacapac de munca a persvatamate. d)Functia de prevenire a produceriipagubelor-este a douafunctiecaimportanta.Serealizeazape 2 cai: 1. Prinfinantareaunor active de prevenire a accidentelorsicalamitatilor 2.Prinformulareaunorcond de asig care sa ii constrangapeasigsapromoveze act de preveniresisacointereseze in mentinerea in buna stare a bunurilorasigurate e)Functiafinanciara-esteasociatacafiinduna din parghiilefinanciare . 4)Clasificarea asigurarilor dupa regimul juridic sau forma de realizare a)asigurati obligatori/prin efectul legii-RCA,asig obligatorii locuintelor,asig calatorilor b)asigurari facultative

5)Clasificarea asigurarilor dupa natura relatiilor dintre partile implicate in asigurare a)asigurarea directa(propriu-zisa) b)coasigurarea-forma de asig directa in care asiguratul inchie cont de asig ptr masa bunurilor,asigurare cu mai multe soc de asig in acelasi timp,dar in cota parte. C) reasigurarea-asigindirecta, forma de asigaasiguratorului. 6)Subiectele asigurarii Partile contractante-asiguratorul/soc de asig,pers juridical care in schimbul primei de asig incasate de la sigurati isi asuma raspunderea de acoperi pagubele suferite de bunurile asigurate provocate de calamitati natural/acidente,de a plati suma asigurata la producerea unui eveniment in viata pers asigurate sau de a plati prejudiciu ptr care asigurate raspunde in baza legii fata de alte persoane. 7)Fransiza si de cate feluri este ea Partea din pagubape care asiguratorul nu o depagubeste. a)Fransiza simpla-asiguratorul acopera in intregime paguba daca aceasta este > decat fransiza. b)Fransiza deductibila/absoluta-se scade in toate cazurile din paguba indiferent de val pagubei ;asiguratorul plateste numia partea care depaseste.

8)Interesul in asigurare Manifestarea de vointa favorabila promovarii raporturilor de asig intre parti.Interesul este motivate de risc. 9)Riscul asigurabil Este fenomenul,evenimentul/un grup de fenomene/evenimente care odata produs,datorita efectelor sale oblige pe asigurator sa plateasca asiguratorului despagubirea/suma datorata. 10)Principii valabile la acordarea despagubiri a)Principiul raspunderii proportional b)Principiul primului risc c)Principiul raspunderii limitate/clauza cu frasiza 11)Principiul raspunderii proportionale Despagubirea este stabilita in acelasi raport fata de paguba in care se afla suma asig fata de val reala a bunului asigurat. 12)Principiul primului risc Primulriscestedespagubit in intregime. Valoarea sumei asigurate este considerat ca reprezentnd maximum de pagub previzibil pentru bunul respectiv. 13)Caracterele juridice ale contractului de asigurare -caracter consensual, formndu-se prin simplul acord de voin al prilor. Dovada ncheierii contractului i existena lui se poate face prin polia sau certificatul de asigurare, adic nscrisul prin care se manifest voina asiguratului de a ncheia contractul; -caracter sinalagmatic prile au obligaii reciproce, interdependente una fa de cealalt i anume: asiguratul se oblig s fac declaraii reale, s plteasc primele de asigurare, iar asigurtorul se oblig s acopere riscul prin despgubire; -caracter aleatoriu pentru c efectele acestui contract, pentru pri, depind de un eveniment viitor, nesigur, incert; -caracter oneros pentru c prile urmresc realizarea anumitor scopuri, a unor interese materiale, a unor contraprestaii bneti, a cror nfptuire are loc pe toat durata de valabilitate a contractului; -caracter succesiv - contracul de asigurare comport o realizare n timp variabil, n funcie de forma de asigurare, de obiectul i riscurile asigurate etc 14)Interesul asigurabil in asigurarea de bunuri -se naste din raportul de personae cu privire la un anumit bun pe care il detine sau il poseda -Interesul trebuie sa aiba character economic, sa fie evaluabil in bani. 15) Riscul asigurat in asigurarea de bunuri -Posibilitatea de distrugere partial sau toatala a bunurilor de unele fenomene imprevizibile(incediul,seismul) -Riscurile civile associate cladirilor care se folosesc si ca locuinte , birouri si bunuri aflate in interiorul acestora. Riscuri comerciale si industrial asociat cladirilor folosite ca unitati de productie si comercializare si bunuri aflate in interiorul acestora. 16)Cum se stabileste marimea pagubei in caz de dauna la bunuri In caz de dauna totala: la cladiri-val de inlocuire a pagubelor distruse la data producerii evenimentelor asigurat din care se scade uzura a acea data si val reperelor care se pot intrebuinta/valorifica; la bunurile a caror cantitate se exprima in unitati de masura-val reala la data produceriievenimentuluiasigurat; la celelalte bunuri--val de inlocuire a pagubelor distruse la data producerii evenimentelor asigurat din care se scade uzura la acea data si val reperelor care se pot intrebuinta/valorifica In caz de dauna partiala: la cladiri-costul reparatiilor din care se scade uzura la data producerii si val resturilo care se pot intrebuinta; labunurile a cororcantitate se exprima in unitati de masura-val pierderii de cantitate/calitate a bunurilor avariate; lacelelaltebunuri-costulreparatiilorpartilor componente din care se scade uzura si val resturilor care se pot intrebuinta. 17)Facei o comparaie ntre valoarea real a unui bun i suma asigurat a acastuia. Valoarea real a bunurilor reperezinta preul de achizitie sau valoarea de nlocuire din care se scade uzura pe cand Suma asigurata reprezinta partea din valoarea bunului pt care asiguratorul isi asuma raspunderea in cazul producerii fen pt care s-a incheiat asigurarea

18)Constatarea si evaluarea daunei.Stabilirea despagubirii in asig de bunuri Cand se produce un risc asigurat in urma careia asiguratul inregistreaza o paguba se declanseaza mecanismul despagubiri.Despagubirea se face in raport cu starea producerii riscului,iar valoarea acesteia nu poate depasi suma asigurata,valoarea pagubei si valoarea bunului la momenutul producerii riscului. 19)Ce intelegem prin paguba totala in asigurarea de bunuri Prin paguba totala se intelege: -la cladiri-distrugerea cladiri in asemenea grad incat refacerea prin reparare/instaurare nu mia este posibila sau chel au depasit suma asigurata -la bunuri a caror cantitate se exprima in unitati de masura-acea parte din cantitatea totala care a fost distrusa/disparuta -la celelalte bunuri-distrugerea bunurilor in asemenea grad,incat refacerea prin reparare/instaurare nu mai este posibila sau chel au depasit suma asigurata. 20)Situatii in care societatea de asigurari poate refuza plata despagubirilor Exist situaii n care societatea de asigurri poate refuza plata despgubirilor, i anume: -dac dauna a fost provocat, n mod intenionat, de una din urmtoarele pri: asig uratul sau beneficiarul;persoane fizice majore care locuiesc mpreun cu asiguratul sau gospodresc, mpreun cu acesta, bunul asigurat;un membru din conducerea persoanei juridice asigurate;reprezentani ai asiguratului sau beneficiarului. -in cazul n care una din aceleai persoane enumerate mai sus nu a luat msurile necesare pentru evitarea sinistrului sau limitarea acestuia, dei putea s fac acest lucru; -dac cererea de despgubire este fcut cu rea credin sau dac asiguratul a contribuit, n mod deliberat sau prin neglijan, la producerea daunei 21)Care este cuantumul despag pe care o datoreaza asiguratorul in cazul in care asiguratul a incheiat mai multe contracte de asig ptr aceleasi bunuri n cazul n care asiguratul a ncheiat mai multe cont racte de asigurare, pentru aceleai riscuri, asigurtorul datoreaz numai o parte a despgubirii, i anume acea parte care rezult din repartizarea proporional a despgubirii datorate de toi asigurtorii. n felul acesta se urmrete ca despgubirea pltit asiguratului s nu depeasc valoarea pagubei.Din cuantumul pagubei se scad: -fransiza prevzut n contractul de asigurare; -primele datorate pn la sfritul perioadei de asigurare. 22)Riscurile asigurate prin contractual de asigurare maritima Intalnim 2 categ de riscuri-Riscuri asigurate si Riscuri excluse Riscuri asigurabile :Riscuri obisnuite(generale) si riscuri speciale Riscurile obisnuite riscurile marii, cele mai importante sunt: -Furtuna -naufragiu/scufundarea navei din dieferite cauza -esuarea -coliziunea -ciocnirea navei(abordajul) -furtul -capturarea si shestrarea de catre dusmani etc Riscuri speciale- se datoreasza unor cauza deosebite, se asigura separate la cererea expresa a asiguratului contra unei prime special de asig. Din aceasta categ fac parte: -Riscurile determ de prop marfurilor -Riscurile de razboi -Riscurile de greva -Riscurile de miscari civile Riscurile exclue pt care soc se asig nu poarte nici o raspundere in cazul in care ar intervenii in timpul unui transport de marfuri asigurat. 23)Avariile si clasificarea lor In fct de natura obiectului asigurat,de intensitatea actiunii riscurilor si de intereselepe care le afecteaza, avariile pot fi:totale,partiale/particulare,commune sau generale. a)Avariile totale-pierderea totala a bunurilor asigurate/vatamarea integritatii fizico-chimice a acestuia pana la incetarea de a mai face parte din genul de bunuri de care apartine.

Avariiletotale pot fi reale (distrugerea fizica totala a bunului asigurat;confiscarea bunurilor de catre inamic;pierderea totala a proprietatilor fizico-chimice a bunurilor)si prezumate (se produce atuncicandpierdereabunuluiasiguratesteinevitabilasaucostulsalvarii,reconitionariisireexpedieriardepasivaloareabunulu i la destinatie,astfelincatesteabandonat). b)Avariilepartiale/particulare-oricedauna partial suferita de bunul asigurat,fortuity din cauza unui risc asigurat.Pot suferi avarii partiale atat navele cat si marfurilor. c)Avariile commune/generale-este reglementata de regulile York-Anverscare stabilesc ca avem de-a face cu un act de avarie comuna,atunci cand in necessitate,in mod intentionat,se face un sacrificiu sau cheltuiala extraordinara in scopul de a feri de primejdie bunurile angajate intr-o expeditie maritima. 24) Ce cuprind regulile York Anvers Regulile York-Anvers stabilesc ca avem de-a face cu un act de avarie comuna,atunci cand din necessitate,in mod intentionat,se face un sacrificiu sau cheltuiala extraordinara in scopul de a feri de primejdiebunurileangajateintr-o expeditie maritime. Aruncarea intenionat, din ordinul comandantului, a unei pri din ncrctur, peste bordul navei, n scopul readucerii navei n starea de plutire sau inundarea cu ap a unui hambar, n scopul salvrii restului ncrcturii, etc., sunt sacrificii care in de avaria comun. Rezult c avaria comun este o avarie particular petrecut n anumite condiii. 25) Conditii care trebuie sa indeplineasca sacrificiul facut in timpul transportului ptr a fi recunoscut ca act de avarie comerciala Pentru ca sacrificiu sa fie recunoscut ca act de avarie comuna este necesar ca: -Primejdia care impune masura exceptionala sa fie comuna ,sa ameninte atat nava cat si incarcatura - Primejdia sa fie reala si iesita din comun -Cheltuielile facute sa aiba character exceptional -Sacrificiu sa fie rezonabil si totodata rezultatul uni act intentionat pt salvarea prop. Comune 26)Conditii de asigurare a marfurilor care fac obiectul transportului Conditia A cea mai cuprinzatoare in baza ei sunt acoperite toate riscurile de pierdere si avariere a bunurilor transportate cu exceptia unor excluderi: a)pierderea,avarierea si chel provocate de comportarea voita necorespunzatoare a asiguratului; b)riscuri de razboi,conflicte militare; c)riscuri de greva,conflicte sociale = pot fi acoperite ptr asig suplimentare. Conditia B prin care sunt acoperite cu exceptia excluderilor ,pierderilor si avarierea bunurilor asigurate: incendii sau explozie, esuarea/scufundarea navei, aruncarea marfi peste bord, intrarea apei in nava, cutremur de pamanat,trasnet,eruptive vulcanica. Conditia C are o sfera de acoperire mai ingusta decat Conditia B si acopera: incendii sau explozie, esuarea/scufundarea navei, coliziunea/ciocnirea cu un obiect exterior altul decat apa, sacrificial in avaria comuna. 27) Cele 3 grupe de riscuri excluse conform conditiilor de asigurare a marfurilor in timpul transpoetului(A,B,C) Conditia A-sunt acoperite toate riscurile de pierderie si avarierea bunurilor transportate cu exceptia unor excluderi Aceste 3 excluderi sunt sistematizate in 3 grupe: 1.Pierderea,avarierea,cheltuieli rezultate din/provocate de comportarea voita necorespunzatoare a asiguratuli -Pierderea uzuala din greutati/volum, ambalarea -intarzierea directa -insolvabalitatea/neindeplinirea obligatilor financiare de catre proprietar, amatori, operatori etc. Pentru aceasta categorie de risc nu exista acoperire prin asigurarea suplimentara. 2.Risc de razbou,conflicte militare 3.Risc de greva/conficte sociale Aceste 2 categoriii de risc pot fi acoperite printer-o asigurare suplimentara Conditia B- sunt acoperite: -incedii/explozii -esuarea,scufundararea navei -coliziunea/contractual navei cu un obiect exterior altul decat apa -descarcarea marfurilor intr-un port de refugiu -cutremur de pamant,eruptive vulcanica/trasnet -sacrificiu in avaria comuna -aruncarea marfurilor sau luarea ei de valuri peste bord -intrarea apei in nava -dauna totala a unui alet pierdut peste bord/cazut in timpul incarcarii..etc

Conditia C-sunt acoperite riscurile : -incedii/explozii -esuarea,scufundararea navei -coliziunea/contractual navei cu un obiect exterior altul decat apa -descarcarea marfurilor intr-un port de refugiu -sacrificiu in avaria comuna -aruncareamarfurilorsauluareaei de valuripestebord 28. Care esteconditia de asigurare a marfurilorpetimpultransportului cu ceamai mica sfrera de cuprindere; care suntriscurileacoperite? Conditia de asigurare a marfurilorpetimpultranspesteConditia C. Riscurileacoperitesunt: -incedii/explozii -esuarea,scufundarareanavei -coliziunea/contractual navei cu unobiect exterior altuldecatapa -descarcareamarfurilorintr-un port de refugiu -sacrificiu in avariacomuna -aruncareamarfurilorsauluareaei de valuripestebord . 29)Suma asigurata, locul asigurarii, durata asigurarii in contractele de asigurare a marfurilor pe timpul transportului maritim Suma asigurat poate fi format din: valoarea bunului potrivit facturii i, n lipsa acesteia, valoarea depia a bunului la locul de expediere, n momentul ncheierii contractului; costul transportului, al asigurrii i alte costuri legate de transportul bunurilor i necuprinse n valoarea facturii; cheltuielile i taxele vamale; supraasigurarea de 10 % din valoarea bunului pentru acoperirea acelor cheltuieli care nu pot fi prevzute la ncheierea asigurrii. Durata asigurrii : n contractele de asigurare a mrfurilor pe timpul transportului maritim nu exist o limit de timp bine precizat ca durat a asigurrii, ci se aplic principiul duratei transportului de la depozit la depozit. Acest lucru presupune c mrfurile sunt asigurate din momentul n care au prsit depozitul din localitatea de expediie menionat n contract i continu pe toat durata transportului, inclusiv a transbordrilor, pn cnd au fost descrcate de pe nav n portul de destinaie. Locul asigurarii (la asigurarea de transport) este oriunde se afl bunul asigurat n timpul perioadei de asigurare (transport). Asiguratul are obligaia s-l anune pe asigurator ori de cte ori intervin elemente noi, necunoscute n momentul ncheierii contractului, cum ar fi:schimbarea rutei;schimbarea locului de transbordare;schimbarea locului de destinaie;ncrcarea unor mrfuri pe puntea navei n loc de hambare, etc. Dac asiguratul ascunde asiguratorului o serie de elemente, pe care, dac acesta le -ar fi cunoscut, nu ar fi acceptat primirea n asigurare a mrfurilor, contractul este lovit de nulitate. 30)Raspunderea asiguratului, despagubirea in contractele de asigurare a marfurilor pe timpul transportului maritim Rspunderea asiguratorului ncepe n momentul n care bunul asigurat prsete depozitul indicat n contractul de asigurare i nceteaz n una din situaiile de mai jos: cnd bunul asigurat este livrat la depozitul destinatarului; cnd bunul asigurat este livrat la alt depozit, pe care as iguratul se decide s-l foloseasc pentru depozitare; cnd contractul de transport se termin n alt port dect destinaia indicat n contractul de asigurare sau transportul se termin n alt fel, nainte de livrarea bunului la depozitul destinatarului; la expirarea a 60 de zile de la terminarea descrcrii bunului de pe mijlocul de transport maritim n portul final, intermediar sau de refugiu. Despgubirea Pentru compensarea pagubelor, asiguratorul pltete o despgubire care nsumeaz att prejudiciul di rect cauzat prin avarierea sau distrugerea bunurilor, ct i cheltuielile, judicios fcute, pentru salvarea bunurilor, pstrarea resturilor rmase dup eveniment i cheltuielile fcute n vederea recondiionrii bunului asigurat. 31)Caracteristicile asigurarii de protectie si indemnizare Asigurarea de protectie si indemnizare are caracteristici care o diferentiaza de asigurarile maritime contractuale -protectia de risc are character mutual,membrii cluburilor au dubla calitate de asigurat,asigurator -asigurarea are drept scop protectia active si reala a membrilor clubului prin despagubirea acestora,in cazul pagubelor suferite,contributie fondurilor este fixate lunar si revizuita la sf anului in fct de situatia reala inreg.

-principiul de organizare si functionare il constituie mutualitatea,dar in conditiile in care acestea nu au la baza profitul. 32)Polite de asigurare maritime Clasificarea politelor de asigurare naritima: -polita de asigurare a navelor -polita de asigurare aa marfurilor -polita de asigurare a navului-polita de reasigurare Polita de asigurare a navelor pot fi: polite de calatorie prin care se asigura nava ptr o calatorie; polite petimp prin care nava este asigurata o perioada de timp indifferent de nr de calatori; polite mixte asigurarea ptr o calatorie si o perioada de timp. Polita de asigurare a marfurilor pot fi: polite individuale prin care se acopere riscurile unei expeditii limitate in timp si in spatiu; polite generale se asigura toate marfurile sau anumite marfuri exportate/importate de un age c intr-o perioada de timp. 33)Asigurarea bunurilor pe timpul transportului terestru-riscuri excluse si suma asigurata Ob. asig.-se asig facultative mf care facobiectulasigurattransppecaileferate cu vehiculesauprinposta. In cond special se asig mf persisabile,bunurile cu val mare(bani,doc,animale vii etc.) Riscuriexcluse pagube produse din cauza unor insusiri propri ale bunurilor transportate , ale relei conservari de catre asigurator ale bunurilor asigurate; transportull marfurilor in stare deteriorate ca urmare a predarii spre expediere a unor bunuri expuse la transport sub denumire falsa,incorecta. Suma asigurata este data de sumele maxime stabilite de asigurator pe un vagon de cale ferata, un vehicul sau colet.Se pot incheia asigurari facultative de abonament, daca la transport valoarea bunurilor este mai mare decat cea prevazuta in abonament se incheie o asigurare suplimentara.

34)7situati in care nu se acorda despagubire in cazul asigurarii autovehiculelor-casco Nu se acorda despagubire ptr: -pagube produse prin intrebuintare, functionare, uzare, defecte de fabricatii, -chel ptr transformari/intrebuintarea masini,in comparatie cu starea dinaintea producerii evenimentului asigurat, -chel facute ptr avariile necuprinse in asigurare, -pagube indirect, reducerea valorii masinii dupa reparatii, -pagube produse in legatura cu utilizarea masinii la concursuri si antrenamente, - pagubeprovocate cu intentie de asigurat, -daca masina nu avea certificate de inmatriculare valabil, -daca a condus vehiculul si a produs accident sub influenta bauturilor alcoolice daca masina era condusa de o persoana cu permisul expirat/nu avea. 35)Riscurile care pot fi asigurate prin asigurarea autovehiculelor (autocasco) Autovehiculele sunt asigurate ptr riscurile la care sunt supuse in circulatie, dar si in timpul stationarii(accidente,incendii,explozie).La asigurarea autovehiculelor ptr pagubele de furt sunt cuprinse:furtul autovehiculului,al unor piese sau ale unor bunuri din vehicule,pagube produse incaperii in care se afla vehiculul,ca urmare a furtului prin efractie sau tentative de furt. Se mai acorda despag si ptr chel ptr transportul autovehiculului la atelierul de reparati la cel mai apropiat sau la locul de adapost; pagube produse autovehiculului cu ocazia masurilor de salvare luate in timpul producerii riscului; ptr salvarea acestuia sau a constructiilor in care se afla acesta,chel facute cu ocazia limitarii pagubelor. 36) este ca la 33 acceasi intrebare 37)Asigurarea aeronavelor-despagubirile ,raspunderea asiguratorului Despagubirea - in caz de pierdere fizica directa sau de disparite ,asiguratul este despagubit cu suma asigurata; in caz de pierdere totala,despagubirea se acorda dca aeronava poate fi reparata,despag este reprez de costurile necesare din care se scade val reperelor care se pot intrebuinta sau valorifica; daca aeronava nu mai poate fi reparata/reparatia nu este justificata,despag este egala cu suma asigurata din care se scade val reperelor care se pot recupera. Raspunderea asiguratorului in cazul asig ptr pierderea si avarierea aeronavei incheiata ptr o perioada determ de timp,raspunderea incepe si inceteaza la datele precizate in polita; la asig incheiata ptr o calatorie rasp asiguratorului incepe pe o perioada de imbarcare a calatorului/in momenutul porniri motoarelor si inceteaza in timpul debarcarii pasagerilor/marfurilor sau in timpul opriri motoarelor.

38)Suma asigurata in contractul de asigurare a marfurilor pe timpul transportului -valoarea marfurilor potrivit facturi -costul transportului (daca nu este inclus in facture) -cheltuieli si taxe vamale -supraasigurare de 10% din valoarea marfurilor ptr acoperirea chel care nu pot fi prevazute in momentul inceheirii. 39)Cum pot fi structurate riscurile financiare si politice Aceste riscuri pot fi structurate n: -riscuri comerciale; -riscuri generate de fora major i provocate de calamiti naturale; -riscuri politice; -riscuri valutare Riscurile politice constau n evenimentele social-politice, independente de voina i solvabilitatea cumprtorului, care l impiedic s-i onoreze obligaiile de plat fa de furnizor (rzboi, greve). Sunt situaii cnd mpotriva rii importatorului sunt instituite msuri cu caracter politic de ctre tere ri, cum este cazul embargo-ului. Riscurile politice pot constituite i de diverse msuri luate de autoritile publice ale statului n care se afl partenerul , concretizate n efecte ca: - restrngerea importurilor, - limitarea transferului valutar, - sechestrarea sau rechiziionarea unor bunuri aparinnd agentului economic asigurat, s.a. Asigurarea riscurilor financiare este o forma de asigurare complex, putnd avea un cmp de manifestare i pe plan intern, dar, n deosebi, pe plan internaional. n sistemul asigurrilor pentru riscurile financiare se disting: a) asigurarea creditelor, respectiv: a.1. asigurarea creditelor interne; a.2. asigurarea creditelor de export; a.3. asigurarea ratelor la credite; a.4. asigurarea creditelor pentru investiii; b). asigurarea de garanii (de cauiune); c). asigurarea de fidelitate. 40)5 evenimente care pot fi incluse in categoria riscurilor politice Riscurile politice cuprinde o gama variata de evenimente: -nationalizarea investitiilor legata de expansiunea capitalurilor in tarile in curs de dezvoltare -dificultati in transferul banului in tara cumparatorului -retragerea/reinnoirea lecentelor de export -impunerea uneor restrictii la export -razboi, razboi civil, revolutie -orice actiune a unor guverne straine care conduce la dificultati in vederea obligatiilor contractual 41)Cele mai uzuale excluderi in cazul asigurarii creditelor de export -reclamatii ptr prestarii de servicii/bunuri necorespunzatoare -penalitati/alte pierderi cu privire la nerespectarea obligatiilor contractual -amenzi de orice fel -pierderi provocate de razboi/revolutie -calamitati naturale 42)Asigurarea de garantii(cautiune) Asiguratorul garanteaza ca debitorul isi va indeplini obligatiile contractuale p care le are fata de un creditor.Cele mai utilizate forme sunt:garantii ptr licitati, de restituire a avansului, de servicii de intretinere, ptr vama, ptr indeplinirea unor garantii fata de organe speciale. 43)Asigurarea creditelor interne Este un instrument care protejeaza de riscul de insolvabilitate a creditului si banci care acorda creditul.Asigurarea de credite se refera la toae riscurile potentiale in toate etapele procesului de distrbutie si de productie. 44)In ce situatii nu se acorda despagubiri la asigurarea auto casco? Nu se acorda despagubire daca masina nu avea certificate de inmatriculare valabil. Asiguratul a condus vehiculul si a produs accident sub influenta bauturilor alcoolice, daca masina era condusa de o persoana cu permisul expirat sau nu avea.

45)Ce intelegem prin pierderea totala constructiva a unei aeronavei? Pierderea totala coonstructiva avarierea grava a aeronavei astfel incat chel implicate de masurile de salvare de limitarea pagubelor de transport,reparatii si repunere in stare de folosire depasesc 75% din suma asigurata. 46)Riscurile asig in baza asig aeronavelor ptr raspunderea legala fata de terti Raspunderea fata de terti asigurarea ofera despag ptr sumele pe care asiguratul este obligat sa le plateasca ptr vatamarea corporala/decesul pasagerilor ca urmare a accidentarii acestora la bordul aeronavei / in timpuloperatiilor de imbarcare/debarcare. Pierderea/avariereabagajuluisi a bunurilor aflate asupra pasagerilor,a marfurilor transportate,vatamarea corporala/decesul persoanelor ori avarierea/distrugerea bunurilor din afara aeronavei cu conditia ca acestea sa fi fost cauzate in mod direct de aeronava / obiecte desprinse ori cazute din aceasta. 47)Asigurarea aeronavelor: riscurile asigurate si excluderi Riscurile asigurate ptr pierderea si avarierea nevei se acorda despag ptr: pierderea fizica directa/pierderea totala constructive, avarierea aeronavei in timpul zborului, rularii la sol/stationarii, disparitia aeronavei, chel ptr salvarea/pastrarea aeronavei, chel de judecata si arbitraj facute deasigurat,cu acordul asiguratului in scopul formularii intrebarii fata de terti. Nu se acorda despagubire la asigurarea aeronavei nu sunt asigurate : pierderea suferita ca urmare a folosirii pistelor neautorizate cu exceptia unor cauze majore, pierderi provocate de transportul de pasageri, marfuri, peste nr de locuri si capacitatea de transport a aeronavei, pierderi provocate de actiunea intentionata a asiguratului; aeronava este folosita in scop illegal/este utilizata in alt mod decat cel prevazut in certificatul de aeronavabilitate. 48)Ce conditii trebuie sa indeplineasca raspunderea civila legala ptr a face obiectul despag prin asigurare Rspunderea civil presupune ndeplinirea cumulativ a urmtoarelor condiii: -svrirea de ctre asigurat a unei fapte ilicite; -dovada existenei unui prejudiciu; -existena unui raport de cauzalitate ntre fapta ilicit a asiguratului i prejudiciul adus terei persoane i constatarea culpei asiguratului care a svrit fapta ilicit. Conceptul de rspundere civil legal este foarte important pentru c societile de asigurare, care ncheie asigurri de rspundere civil, sunt obligate s despgubeasc, n numele asiguratului, numai dac acesta este rspunzator legal s plteasc daune unei tere persoane 49)Suma asigurata in asigurarea de raspundere civila Suma asigurata se stabileste la suma propusa de asigurat si agreata de soc de asig separat ptr deces,vatamari corporale sau pagube la bunuri.In cazul pers juridice cuantumul acestei sume se determ in fct de cifra de afaceri estimata la incheierea contractului. In cazul pers fizice se poate aplica:metodele evaluarii averii pers prezente si viitoare; metode determ sentintei judecatoresti maxime ptr vatamare corporala sau deces. O caracteristica a asig de rasp civila consta in stabilirea unei sume asig pe perioade si a unei sume asig pe evenimente. 50)Asigurarea de raspundere civila auto (RCA) Clauzele contractului de asig inclusiv val max a despagubirilor si a nivelului primelor de asig pe categorii de autovehicule sunt stabilite prin lege. In aceasta asigurare sunt cuprinse cu cateva exceptii toate pers fizice/juridice detinatoare de autovehicule supuse inmatricularii si utilizata pe drumurile publice. Sunt obligate sa se asig pers straine posesoare de autovehicule pe care le folosec pe teritoriul RO,daca nu poseda doc de asig internationale valabile si pe teritoriul RO. Asiguratorul plateste din fondul constituit prin colectarea primelor de asig ptr acest tip de asigurare. Se platesc despag tuturor pers pagubite ca urmare a unui accident de autovehicule,iar acestea se acorda in cazul in care conducatorul auto vinovat de producerea accidentului este o alta pers decat asiguratul. Daca se produce un accident ptr care sunt vinovate 2 pers cuprinse in asig RCA,despag cuvenita fiecaruia dintre ei va repr jum din paguba inreg cu prilejul producerii accidentului respectiv. Exista si cazuri cand nu se acorda despag/daca accidentul s-a produs intru-un caz de forta majora din culpa exclusiv a pers pagubite,ori din culpa exclusiv a unei terte pers. 51)Asigurarea de raspundere civila profesionala Are rolul de a proteja asiguratul pers fizica/juridica impotriva prejudiciilor pe care le poaate produce unor terte pers. Se adreseaza anumitor profesii (constructori,medici,contabili evaluatori,experti tehnici).In general se acorda despag ptr: daune material produse din culpa asiguratului precum si din culpa altor pers ptr care asiguratul este raspunzator; chel de judecata la plata carora este obligat asiguratul prin hotarare judecatoreasca. Riscurile excluse sunt prejudice cauzate de actele savarsite de asigurat in afaraunui contract c clientulsau; pagubeproduse cu intentie de asig.

52. Clasificareaasigurarilor de viata Asigurrile de via se pot clasificanfuncie de risculasigurat, demomentulachitriiprimei, de momentulncasriisumeiasigurateideformape care acestea o mbrac. Astfelnfuncie de risculacoperit,asigurrile de via pot fi: a) asigurri de supravieuire , b) asigurridedeces , c) asigurrimixte de via , d) asigurri de accidente , e) asigurri deboal , f) alteforme 53) Clasificaiasigurrile de accidentedupgradul de autonomie al asigurrii. -Asig de accidentecomplementare(incluseintr-un ctr. De asig de baza. Ex: asigcomplexa a gospodariilor pers. Fizice) -Asig, de accidentesuplimentare-completeaaza o asig de baza, darpresupununor prime de asig. Distincterealizandastfel o protectiesuplimentara 54. Riscuriacoperiteprinasigurarea de via 1. Riscul de deces 2._,_ de supravetuire Soc. de asig.Acoperariscul standard (de deces) 55. Asigurarea de viatapetermenlimitatsipetermennelimitat Asig de viatapetermenlimitat-ceamaisimpla forma de asig se incheiepe o per limita de timp,acoperadoarriscul de deces -Asiguratulplateste periodic prima de asigurareiarbeneficiarulasig v-a incasasumaasigurata la decesulasiguratorului conform ctr. Incheiar Caracteristicaacestui tip de asig:Sumaasigurata v-a fi platitabenef. Doardacadecesul se produce in per de valabilitate a ctr. Daca la expirarea ctr. Asigeste in viataasiguratoruleste exonerate de oriceoblig. De plata. Asigurarea de viatapetermennelimitat -acoperariscul de deces al asiguratuluipana la o varsta de 95-100 ani.Deobicei de impune in ctrcaasigsaplateascaprimele de asigpana la o data nummonetntcritic(data pensionarii). In cazul de decesuluipersoanadesemnatacabeneficiar v-a primisumaasigurata. 56.Asigurarea mixta de viata -Asig cu capitalizare . -Acopera si riscul de supravetuire in afara riscului de deces a.i. asigutatorul v-a plati asiguratului suma asig in orice cond. Se acorda o protectie dubla. -Ctr. Se incheie pe o per de 5-20 ani cu cond ca asiguratul sa nu depaseasca anumita varsta(75 ani) la expirarea ctr. Asigurarea tip student, tip zestre, tip renta Asigurarea tip student- are ca scop economisirea pt per de studiu a copiilor. Contractantul poate fi parintele sau tuturolele beneficiarului. Primele vor fi platie pana la inceperea studiilor urmad ca beneficiarul sa intre in posesia rentelor la varsta specificata in contract. Asiguratorul plateste chiar daca una dintre parti a decedat, in aceasta sit asig se trans in asig mixta de viata.Asig se incheie pe o per stabilita de asigurator(9-10 ani) Asig de tip zestre-ofera protectie fata de riscul de deces al persoanei asigurate de catre tutore,parinte Benef. Primeste suma asig la implinirea varstei specificata in contract(20-21 ani) sau cum se insanatoseste. Asig de tip renta(anuitate)-Este o suma care se plateste periodic pe timpul vietii asiguartorului in schimbul platii primeleor de asig. In fct de per de plata avem: -renta cu rata fixa -_,_ viagera 58)Definiti operatiunea de reasigurare si enumerati elementele contractului de reasigurare Prin operaia de reasigurare, societatea de asigurare care cedeaz devine reasigurant sau cedant, iar cea care primete devine reasigurtor. La rndul su, reasigurtorul poate ceda o parte mai mare sau mai mic din riscul acceptat n reasigurare, pn cnd riscul cuprins n aigurarea iniial va fi suficient de frmiat ntre societi de asigurare diferite. Aceasta operaie se numete retrocesiune. Contractul de reasigurare cuprinde: Elemente: - obiectul reasigurrii; - rspunderea asumat de reasigurtor; - rspunderea reinut de reasigurtor pe cont propriu; - condiiile n care se face reasigurarea, respectiv costul reasigurrii;

- modul de decontare a primelor i daunelor; - durata contractului; - alte clauze privind raporturile reciproce

59.Definii contractul de reasigurare n opoziie cu cel de asigurare Contractul de reasigurarea este constituit din asiguratorul care cedeaza unui reasigurator o parte din riscurile preluate de la asiguratii sai si primele de asigurare aferente, pe cand in contractul de asigurare asigurtorul se obligcanschimbuluneisumeprimite periodic sdespgubeascpeasiguratpentrupierderilepe care acesta le arputeasuferi. 60)Clasificati contractele de reasigurare in functie de caracterul lor Contractul de reasigurare poate avea caracter: - facultativ, - obligatoriu, - mixt.

61)De cate feluri sunt contractele de reasigurare? Contractele de reasigurare sunt de 2 feluri -contracte de reasigurare proportionale -contracte de reasigurare neproportionale 62)Definiti contractul de reasigurare obligatoriu In baza contractului de reasigurare obligatoriu, reasiguratul se oblig s cedeze i reasigurtorul se obliga s accepte n reasigurare, categoriile de riscuri prevzute n contract, n proporiile i condiiile stabilite. Caracteristicil e generale ale acestui gen de contract uureaz relaiile ntre pri. Reasiguratul nu are posibilitatea selecionrii riscurilor i va ceda o parte din toate riscurile subscrise, chiar i pe cele de valori mici pe care le -ar putea acoperi singur, fr nici o dificultate. Acest dezavantaj al reasiguratului este avantaj pentru reasigurtor, pentru c cedarea automat a unei pri din riscurile acceptate n asigurare l pune la adpost de tendina reasiguratului de selecionare a riscurilor. 63)Definiti contractul de reasigurare facultativ In baza contractului de reasigurare facultativ reasigurtul propune i reasigurtorul poate s accepte sau s refuze reasigurarea. Acest contract nu acioneaz n mod automat, ci reasigurtul este obligat s ntiineze pe reasigurtor de fiecare risc individual pe care dorete s-l reasigure. La rndul su, reasigurtorul, dup o cercetare prealabil, poate s accepte n reasigurarea riscurilor propuse sau nu.

64)De cate feluri sunt contractele de reasigurare proportionale? Contractele de reasigurare proportionale sunt de 2 feluri: contractul excedent de dauna si reasigurarea de oprire de dauna. 65)Reasigurarea oprire de dauna Reasiguratul se angajeaz s acopere din daunele fcute n cursul anului o sum echivalent cu un procent din volumul primelor ncasate, iar reasigurtorii s suporte tot ceea ce depete acel nivel. Participarea reasigurtorilor la acoperirea daunelor este dependent de raportul dintre daune i primele de asigurare, subunitar pentru c societatea de reasigurare suport, pe lng despgubirile de asigurare i cheltuieli de administrare. Dauna care rmne n sarcina reasiguratului se stabilete sub forma unui procent din dauna produs raportat la primele ncasate.

66)Reasigurarea excedent de suma asigurata Contractul excedent de daun - n care rspunderea asigurtorilor este limitat pentru fiecare daun la un anumit nivel denumit prioritate, franchisa sau prag, iar rspunderea reasiguratorilor vizeaza partea de daun care depasete prioritatea, drept urmare rspunderea reasiguratului se exprim printr-o sum fix din daun posibil rspunderea asiguratorilor este fie limitat la o sum fix din daun, fie nelimitat.n cazul contractelor de valori mari, rspunderile reasigurailor pot fi stabilite difereniat n funcie de nivelul dau nei.

67)Reasigurarea excedent de suma asigurata Reasiguratul stabilete anticipat, sub forma unei sume fixe, reinerea sa proprie, denumit plin de conservare. Excedentul pn la limita maxim a sumei asigurate l cedeaz reasigurtorului. Plinul de conservare se exprim valoric i variaz de la o ramur de asigurare la alta i n cadrul aceleai ramuri, de la un obiect asigurat la altul. Sistemul excedent de sum asigurat ndeplinete cel mai bine rolul reasigurrii deoarece omogenizeaz rspunderile reinute de reasigurat.El prezint pentru reasigurat, avantajul c riscurile mici, intrnd n cadrul reinerii proprii, n plinul de conservare, nu pot fi reasigurate, iar pentru reasigurtor certitudinea c reasigurtorul este cel dintai interesat n selectarea riscului. 68)Reasigurarea cota-parte Participarea reasiguratului se stabilete sub forma unei cote procentuale din suma asigurat, prevzut n contractul de asigurare. Participarea reasigurtorului se stabilete tot sub forma unei cote procentuale ; 69)Contracte de asigurare neproportionale Au aprut datorit temerilor c contractele de valori mari nu vor putea fi plasate integral n reasigurare, pe baze proportionale. La contractele neproporionale repartizarea rspunderii ntre reasigurat i reasigurtor se face n funcie de volumul posibil al daunei i nu n baza unui raport proporional fa de suma asigurat. La acest tip de contract, rspunderea reasiguratului este limitat pentru fiecare daun, iar n sarcina reasigurtorilor cade partea de daun ce depaeste rspunderea reasiguratului. Contractele de reasigurare neproporional au urmtoarele variante : Contractul excedent de daun si Reasigurarea oprire de daun.