Economia Austriei

Alexandra Prodaniuc

Sistemul politic i administrativ

Austria esteo republic federal care cuprinde 9 provincii federale (Bundeslnder) i are o suprafa teritorial de 83.8 ! "# ptrai. Austria are $rani cu %iec&tenstein i 'lveia (n vest) *talia i +lovenia (n sud) ,n$aria i +lovacia (n est i -er#ania i .epublica /e& (n nord. Provinciile cu capitalele respective0 1 2ien (3iena) cu 3iena 1 4ieder5sterreic& (Austria *nferioar) cu +an"t P5lten6 1 7ber5sterreic& (Austria +uperioar) cu %in86 1 +teier#ar" (+tiria) cu -ra86 1 Bur$enland cu 'isenstadt6 1 9rnten (/arintia) cu 9la$enfurt6 1 +al8bur$ cu +al8bur$6 1 :irol cu *nnsbruc"6 1 3orarlber$ cu Bre$en8. Populaia rii este de 8);;3 #ilioane locuitori) la 3< dece#brie =!<<) din care aproxi#ativ <)> #ilioane locuiesc (n capitala rii 1 3iena. Alte orae #ari) cu populaie (ntre ?!.!!!1=?!.!!! locuitori sunt -ra8) %in8) +al8bur$) *nnsbruc") 9la$enfurt) +an"t P5lten) 3illac& i 2els. Austria este o de#ocraie parla#entar. Parla#entul este for#at din dou ca#ere0 /onsiliul 4aional (4ationalrat) i /onsiliul @ederal (Bundesrat). Actualul Preedinte federal al Austriei este Aein8 @isc&er) care a fost reales la ale$erile pre8ideniale ce au avut loc la data de =? aprilie =!<!. A fost spriBinit de Partidul +ocial1Ce#ocrat (+PD)) dup un pri# #andat (nceput (n =!!;. En ur#a ale$erilor parla#entare din toa#na lui =!!8) 2erner @aF#an

Economia
Potrivit statisticii austriece) (n anul =!<<) (n Austria) P*B s1a situat la 3!!) #iliarde euro) iar pe cap de locuitor a fost de 3?. <! euro6 #aBorarea real a P*B a fost de G;)99 H fa de anul precedent. En 'uropa) potrivit acestui indicator) Austria se situea8 pe locul ? dup %uxe#bur$) 4orve$ia) 'lveia i 7landa. /reterea P*B1ului real de 3); H (n =!!8 s1a situat peste rata #edie de cretere (n ,' (= ) de =)8 H. Pentru anul =!<= se pro$no8ea8 o valoare a P*B de 3!8)? #ld. 'uro) cu o cretere de !)>H fa de anul =!<<. +ectorul econo#ic de ori$ine =!!! =!!? =!!8 =!!9 =!<< A$ricultur i silvicultur I +ectorul pri#ar 3.?8 3.?? ;.= 3. 9 ;.;9 Jinerit i exploatarea carierelorK !. = !.99 <.< !.99 <.<?

*ndustria prelucrtoare 38.3 ;=.; ;8.9> ;;.?! ?<.<> 'ner$ie) #ana$e#entul apelor >.<= .=9 8.<= 8.>3 9.!> *ndustria construciilor <;.;? <?.93 <8.3< < .?= <8.?! :otal sectorul secundar ?8.9; >>.>8 >.?> <.>; 9.8 /o#erul en $ross i cu a#nuntulKK =;. ; =8.;= 3=.9? 3=.<? 3;.9< Aoteluri i restaurante . ; <!.<! <=.!8 <=.3< <3.3? :ransport <!.;; <!.> <=.= <<. 8 <=.8= *nfor#atii si co#unicatii >.== .9= 8.3? 8.<? 8.=8 *nter#edieri financiare <!.;> <<.>= <3.9= <=.! <3.88 +ectorul i#obiliar i activ. co#ercKKK =9. ;!.93 ; .?3 ; .?8 ;9.>! +ervicii publiceKKKK <<.>8 <=.83 <;.; <?.<< <?.?? Alte servicii ?.<< 33.3! 3 .88 39.8= ;<.<8 :otal sectorul teriar <=?.!< <?<.!9 < ?.?8 < ;.? <88.<> 3aloarea adu$at din toate sectoarele <8 .?3 ==<.! =?>.<9 =;9.>= = =.?3 :axe pe bunuri #inus subvenii =!.9; =;.< =>.?? =>.?3 =8.<8 Produsul *ntern Brut (P * B) =!8.; =;?.=; =8=. ; = >.<? 3!!. < Produsul *ntern Brut per locuitor a atins un #axi# de 33.9>! euro (n =!!8) iar (n anul =!!9 a fost de 3=.8!! euroLloc. Catele statistice arat c balana co#ercial la nivelul anului =!!9 s1a (nc&eiat cu un deficit de M3)83 #iliarde euro (exporturi de 93) ; #iliarde euro) (n scdere cu *ndru#ar de afaceri Austria =!<= ? 1 =!)=H fa de =!!8 i i#porturi de 9 )? #iliarde euro) reduse cu 1<8)8 H fa de anul precedent). 3olu#ul #rfurilor exportate (n =!<< a fost (n valoare de <==)<> #ld. 'uro) cu o #aBorare de <<) H fa de =!<!) iar i#porturile au (nsu#at <3!) > #ld. 'uro) (nre$istrNnd o cretere de <?)!H. Ceficitul s1a situat astfel) la nivelul de 18)!? #ld. 'uro. Ponderea exporturilor (n P*B a crescut de la 3<);H (n =!!9) la 38)?H din P*B (n =!<!) iar (n =!<< au aBuns la ;!)?H din P*B. Ceficitul bu$etar public pentru anul =!!9 a fost de 1 .3>= #il. euro) repre8entNnd 1;)<!H din P*B) (n =!<! s1a adNncit la M ;);9H) pentru ca (n =!<< s fie de nu#ai 1=)?=H. Catoria public a fost de >!)9H din P*B (<>8. <? #il. euro) (n =!!9 i a aBuns (n =!<= (3!.<<) la nivelul de =);H din P*B. Pentru anul =!<= sunt prev8ute venituri bu$etare (n valoare de >;);< #iliarde euro i c&eltuieli la nivelul de 3)?8 #ld. euro) ceea ce (nsea#n c) exerciiul bu$etar din acest an se va (nc&eia cu un deficit de 19)< #ld. euro. +u#a total a investiiilor strine (n Austria era de <=?)!8 #iliarde euro la finele anului =!<<) cu 8)8H #ai #ult ca (n =!<!. En pri#ele 3 tri#estre din =!<< au fost plasate capitaluri active (n total de <;)? #iliarde euro) #aBoritatea investiiilor strine provin din *talia (8)>= #ld. 'uro)) -er#ania (?)== #ld. 'uro) i 'lveia (<)<< #ld. 'uro). /onfor# statisticii austriece) la finele anul =!<< fir#ele ro#Nneti au investit) (n

Austria) un total de nu#ai 8 #ilioane 'uro. En anul =!<!) valoarea investiiilor directe strine (n Austria s1a ridicat la aproape >)3 #iliarde de euro) rile de ori$ine fiind0 -er#ania Jarea Britanie (;)!= #ld. euro)) -er#ania (<)!= #ld. 'uro)) /ipru (!)?3 #ld. 'uro)) Bel$ia (!)3= #ld. 'uro)) *talia (!)3! #ld. euro)) +pania (!)<9 #ld. 'uro) i 7landa (!)<8 #ld. 'uro). En pri#ele 3 tri#estre ale anului =!<<) su#a investiiilor strine directe (n Austria a fost de <;)? #ld. euro. *nvestiiile (n strintate ale Austriei la finele lui =!<< (nsu#au <;!) #ld. 'uro) din care >)3 #ld. 'uro sunt direct investii (n rile #e#bre ,' (>8)3H). En anul =!<<) fir#ele austriece au investit (n strintate =<)9 #ld. 'uro) de aproape ; ori #ai #ult ca (n =!<!. Orile int au fost -er#ania (3)=? #ld. euro)) 7landa (;)?? #ld. euro) i :urcia) unde a investit <)8= #ld. euro.

*n perioada =!!!1=!<!)rata de ocupare a fortei de #unca a cunoscut #odificari#aBore)in anul =!!; a sca8ut la ;;);H si in =!<! cand a aBuns la acelasi nivel cu cel din anul =!! .

.ata inflaiei a fost (n anul =!!8 de 3)= H ) (n =!!9) de !);H) iar (n =!<! a atins un nivel de =)3H fa de anul precedent. %a finele anului =!<< a fost de 3)=H. %a 3< octo#brie =!<=) rata inflaiei a aBuns la =)8H. Cate supli#entare pot fi obinute accesNnd pa$ina de *nternet0 &ttp0LLP"o.atLstatisti"LBa&rbuc&L=!<<Q$esa#tQen.pdf Austria este #e#br a nu#eroase or$ani8aii internaionale) printre care 7r$ani8aia

Jondial a /o#erului (2:7) i 7r$ani8aia pentru /ooperare 'cono#ic i Ce8voltare (7'/C). Co#eniile cu o pondere i#portant la export sunt0 industria ali#entar6 producerea i prelucrarea #etalelor) construcii de #aini) cocserie i prelucrarea uleiurilor #inerale) produse c&i#ice6 produse electrice i electronice etc. (sursa0 +tatisti" Austria). JaBoritatea co#paniilor sunt #ici i #iBlocii. /irca 8! H din co#panii au sub <!! de an$aBai i nu#ai < H au peste <!!! de salariai. +unt cNteva fir#e #ultinaionale austriece) iar pe #sur ce feno#enul de fu8iune (ntre fir#e ia a#ploare) este posibil apariia unor noi fir#e austriece #ultinaionale. +tatul austriac este pre8ent prin D*A- (7esterreic&isc&e *ndustrie&oldin$ A- M PPP.oeia$.at ) (n nu#eroase co#panii austriece) precu# (n co#pania de pot (Dsterreic&isc&e Post A-) cu <!!H6 (n telefonie :ele"o# Austria A- cu =9)99 H6 (n #inerit -9B1Ber$bau -#bA cu <!! H6 (n industrie 7J3 A- cu 3<)? H6 (n servicii Austrian Airlines A- cu 39) ! H) (nre$istrNndu1se un proces de scdere a participaiilor statului (n econo#ie) prin privati8area acestora. Alte co#panii ale statului din do#eniul infrastructurii) precu# Asfina$ (societatea de autostr8i)) 3erbund (concernul de ener$ie) i DBB (cile ferate austriece) nu fac parte din D*A-.

.ata inflatiei in Austria a fost inre$istrata la <)9!H in aprilie =!<3)reportata de +tatistics Austria. /ronolo$ic)din <9?8 pana in =!<3 inflatia Austriei se ridica la 3);<H atin$and cea #ai inalta rata in <9 ; de <9)=!H si cea #ai sca8uta rata in <9?9 de 13H.

.ata o#aBului a fost (n =!!9 de ;)8 H ( )< H fiind #edia ,'1= )) iar la finele anului =!<! a atins un nivel de ;); H (#edia ', 1= fiind de >)8 H). %a sfNritul anului =!!9 erau (nre$istrai =?!)! #ii o#eri. %a finele lui =!<<) rata o#aBului (n Austria a fost de ;)=H) fa de cea din =!<!) care a atins ;);H.En pre8ent este de ;);H. :uris#ul Boac un rol i#portant (n econo#ia din Austria. En anul =!!9 au fost (nre$istrate (n Austria) <=;)3 #ilioane (nnoptri ale turitilor)din care 3;); #ilioane (noptti ale turitilor strini ((n cretere cu <) H fa de anul =!!8). Ce la < ianuarie =!!? i#po8itul pe venit i i#po8itul pe capital (pe profit) au acelai nivel) respectiv =? H. +u#a #ini# anual (ncasattrebuie s fie de 3.=!! euro) pentru societile pe aciuni (A-) i <.>!! euro) pentru societile cu rspundere li#itat (-#bA). Plata i#po8itului se reali8ea8 anticipat) (n patru trane e$ale) la <? februarie) <? #ai) <? au$ust i <? noie#brie) (n confor#itate cu o evaluare e#is de autoritile financiare care) (n $eneral) se ba8ea8 pe nivelul su#ei anului precedent) la care se adau$ o aBustare de ; H.

Anul de i#po8itare (l constituie anul calendaristic.Cata pNn la care societile co#erciale depun declaraiile referitoare la veniturile obinute este 3< #artie)din anul ur#ator

Concluzii
In concluzie, Austria este unul dintre cele mai dezvoltate state ale Uniunii Europene dispunand de anumite puncte forte precum calificarea fortei e munca,orientarea favorabila a demografiei,grupurile internationale competitive,acestea reusind sa faca fata crizei economice in raport cu celelalte state membre UE dintre care cele mai importante fiind Germania,Italia si Spania. Austria prezinta si o serie de dezavantaje cum ar fi: somajul ridicat in randul tinerilor,prezenta limitata a intreprinderilor in zonele emergente. Pozitia georgrafica avantajoasa,dublata de un sistem fiscal stimulativ,plaseaza Austria printre primele ! destinatii preferate pentru investitori. In acelasi timp,firmele austriece sunt prezente in majoritatea tarilor lumii,asigurand sonstant Austriei pozitii de top in clasamentul investitorilor.