Sunteți pe pagina 1din 12

. Tema 7 Gradul II VII. Teoria si metodologia curriculum-ului: concepte, tipuri, documente curriculare. 1. Concepte 2. Documente curriculare 1.

. Teoria si metodologia curriculumului. Concepte Curriculum este un conceptcheie in teoria si practica instruirii si provine din limba latina, de la curriculum, -a alergare, drum. Timp indelungat, conceptul de curriculum a reprezentat unul dintre cele mai controversate concepte ale pedagogiei. De initiile, e!trem de diverse si contradictorii, au variat, pe parcursul secolelor "#$ si "", in unctie de conceptia pedagogica a autorilor si de metodologia de cercetare a conceptului, adoptata in unctie de traditiile practicii si literaturilor pedagogice e!primate in principalele limbi de circulatie internationala in unctie de prioritatile si caracteristicile re ormelor invatamantului si ale educatiei. In sensul cel mai larg, curriculum semni ica intreaga e!perienta de invatare dobandita in conte!te educationale ormale, non ormale si in ormale. In sensul cel mai restrans %sensul traditional&, curriculum semni ica continuturile invatarii, obiectivate in planuri de invatamant, programe si manuale ' 1. cursurile o erite de o institutie educationala( 2. un set de cursuri ce constituie o arie de specializare Termenul de continut curricular se re era la anumite apte, idei, principii, probleme, incluse intr-un program de studii. $n acceptiune traditionala, conceptul de curriculum reprezinta un set de documente scolare)universitare care plani icau continuturile instruirii, un instrument de e icientizare sociala a activitatii scolare)universitare, un program de invatare o icial, organizat institutional. $n acceptiune moderna, curriculum vizeaza sistemul de e!periente de invatare, directe si indirecte, ale elevilor)studentilor. *rima ormulare moderna a teoriei curriculumului are in vedere urmatoarele aspecte' obiectivele educationale pe care trebuie sa le urmareasca scoala( e!perientele educative care ar putea permite atingerea obiectivelor( modalitatea de realizare a acestor e!periente educative( modalitatea de stabilire a gradului in care au ost atinse aceste obiective Curriculumul este considerat astazi o resursa importanta a inovarii, al carui scop este adaptarea institutiilor, programelor si practicilor invatamantului la nevoile si la solicitarile unei societati dinamice. Curriculumul se re era la programul activitatii educationale, la ansamblul proceselor

educative, la activitatile de invatare, la evenimentele care se petrec in clasa si pune accent pe articularea componentelor procesului de invatamant' obiective, continuturi, metode de invatare, metode si tehnici de evaluare. Curriculumul cuprinde insusi continutul procesului de invatamant, care se concretizeaza in ansamblul documentelor scolare de tip reglator' planuri de invatamant, programe, manuale scolare, ghiduri si indrumari metodice, materiale-suport. $ncepand cu anul scolar 1++, 1+++, in tara noastra a devenit operant Curiculumul -ational, inteles ca articulare a obiectivelor de ormare, a continuturilor invatarii, a metodelor de predare si invatare si a evaluarii. Curiculumul -ational este alcatuit din doua segmente' curriculumul nucleu si curriculumul la decizia scolii. Curriculumul nucleu reprezinta trunchiul comun, adica numarul minim de ore de la iecare disciplina obligatorie prevazuta in planul de invatamant. Curriculum nucleu reprezinta unicul sistem de re erinta pentru diversele tipuri de evaluari si de e!aminari e!terne din sistem si pentru elaborarea standardelor curriculare de per ormanta. Curriculumul la decizia scolii acopera di erenta de ore dintre curriculum-ul si numarul minim)ma!im de ore pe saptamana, pe disciplina si pe an de studiu, prevazute in planurilecadru de invatamant. $n completarea curiculumului nucleu, care este obligatoriu, scoala poate opta pentru una din variantele urmatoare' a& curriculum nucleu pro undat b& curriculum e!tins c& curriculumul elaborat de scoala d& curriculum ormal e& curriculum local & curriculum ascuns .a!ima largire a ariei semantice a conceptului de curriculum este reprezentata de tendinta de incorporare a e!perientelor de invatare dobandite in conte!te in ormale. Constientizarea importantei parteneriatului educational al scolii cu di eritele institutii comunitare se re lecta in literatura pedagogica prin vehicularea conceptului de curriculum in ormal, care vizeaza ocaziile de invatare o erite de mass-media, teatru, muzee, biserica. Desi nu e!ista inca, in literatura pedagogica actuala, un consens asupra unei de initii unice a conceptului de curriculum, s-a conturat totusi, cu claritate, cadrul sau re erential'

Curriculum desemneaza ansamblul coerent de continuturi, metode de invatare si metode de evaluare a per ormantelor scolare, organizat in vederea atingerii unor obiective determinate. Curriculum reprezinta intreaga e!perienta de invatare- ormare propusa de scoala prin activitati scolare si e!trascolare. /ceasta e!perienta se realizeaza prin ansamblul unctional al componentelor si tipurilor curriculare proiectate si aplicate in interdependenta.

Caracteristicile esentiale ale curriculum-ului sunt' coerenta, cunoasterea intercone!iunilor dintre elementele componente si posibilitatea obtinerii unui eed-bac0 semni icativ in raport cu obiectivele urmarite.

Componentele curriculum-ului' 1 un sistem de consideratii teoretice asupra educatului si a societatii 1 inalitati 1 continuturi sau subiecte de studiu selectionate si organizate cu scopuri didactice 1 metodologii de predare-invatare 1 metodologii de evaluare a per ormantelor scolare Aria curriculara reprezinta un grupa2 de discipline scolare care au 3n comun anumite obiective si metodologii si care o era o viziune multii inter-disciplinara asupra obiectelor de studiu. Curriculumul -ational din 4om5nia este structurat pe 6 arii curriculare, desemnate pe baza importantei di eritelor domenii de studiu, precum si a cone!iunilor dintre acestea. /riile curriculare sunt' 1. limba si comunicare, 2. matematica si stiinte ale naturii, 7. om si societate, 8. arte, 9. educatie izica si sport, :. tehnologii, 6. consiliere si orientare. /ria curriculara trebuie sa ram5na aceeasi pe toata durata 3nvatam5ntului obligatoriu, dar ponderea pe cicluri si clase este variabila. Continutul invatamantului este un ansamblu de valori stiinti ice, tehnice, tehnologice si umaniste, de capacitati, deprinderi, abilitati de competente transpuse didactic in unctie de - logica stiintei contemporane - idealul si obiectivele educationale - particularitatile psihologice ale elevilor Tipuri de curriculum 4eunind o varietate de elemente, termenul este di icil de 3nteles, de aceea 3n literatura de specialitate e!ista o tipologie a curriculumului din doua perspective, a cercetarii undamentale si a cercetarii aplicative. 1. Din perspectiva cercetarii fundamentale: Curriculum general are ca obiectiv o erirea unei baze de cunostinte pentru toti cursantii pe parcursul di eritelor etape de pregatire. ;l cuprinde trunchiul comun de materii, obligatorii pentru toti elevii, p5na la ,<= din totalul disciplinelor( Curriculum specializat sau de pro il reprezinta seturile de discipline care tind sa ormeze cunostinte si valori speci ice, abilitati si competente pe domenii particulare de studiu %tehnic, artistic, teoretic, sportiv&( Curriculum subliminal sau ascuns reprezinta totalitatea valorilor si e!perientelor de 3nvatare pe care institutia de 3nvatam5nt le transmite ara ca acestea sa ie prevazute 3n programul educativ, respectiv ritualuri, reguli, principii, conveniente, proceduri( 3n acest conte!t scoala ormeaza o serie de conduite si atitudini precum' a sti sa petreci

timpul liber, a te apara, a te ace placut, a 3nvata sa ai succes, a-ti a irma opiniile, a alege, a i autonom( Curriculum in ormal se re era la oportunitatile si e!perientele de 3nvatare o erite de institutiile din a ara sistemului de 3nvatam5nt %organisme non- guvernamentale, massmedia, muzee, alte institutii culturale si religioase, comunitati locale, amilie& care transmit valori, ormeaza atitudini si competente 3ntr-o maniera complementara scolii.

2. Din perspectiva cercetarii aplicative:

Curriculum ormal desemneaza ansamblul documentelor scolare de tip reglator, 3n cadrul carora se consemneaza datele initiale privind procesele educative si e!perientele de 3nvatare pe care institutia de 3nvatam5nt le o era cursantilor 3n unctie de etapa de pregatire( Curriculum recomandat se re era la o erta pusa la dispozitie de catre e!perti si specialisti, din care deriva o serie de valori si cunostinte ce se propun utilizatorilor( Curriculum scris reprezinta acea ipostaza a curriculumului e!plicitat 3n di erite documente scolare, care reprezinta produsele curriculare %planuri de 3nvatam5nt, programe scolare&, ca e!presie a prescriptibilitatii si programarii 3n 3nvatare( Curriculum e!clus reprezinta acele ipostaze ale curriculumului care nu au ost introduse 3n materia de predare din anumite ratiuni( Curriculum predat cuprinde totalitatea cunostintelor, deprinderilor, atitudinilor incluse e ectiv 3n predare de catre toti actorii implicati 3n procesul educativ %pro esori si elevi&( Curriculum suport reprezinta toate materialele curriculare aditionale %culegeri, caiete didactice, ghiduri, mi2loace multimedia&( Curriculum 3nvatat sau realizat desemneaza totalitatea achizitiilor active sau interiorizate de catre elevi 3n procesul de predare-3nvatare, de apt el constituind rezultanta actiunii cumulate a tuturor tipurilor de curriculum si poate i evidentiat prin rezultatele evaluarii( Curriculum testat este e!perienta de 3nvatare transpozitionata 3n teste, probe de e!aminare si alte instrumente de apreciere a progresului scolar, etalata prin totalitatea instrumentelor de evaluare( Curriculum local sau zonal reprezinta o erta educationala de care bene iciaza doar cursantii dintr-un spatiu geogra ic determinat, deoarece se considera ca anumite valori sau cunostinte prezinta un interes special %cum ar i cele etnogra ice, olclor, istorice, geogra ice, lingvistice&.

Curriculum nucleu este e!presia curriculara a trunchiului comun, care cuprinde acel set de elemente esentiale pentru orientarea 3nvatarii la o anumita disciplina. ;l reprezinta unicul sistem de re erinta pentru diversele tipuri de evaluari ale procesului educativ si comparatii internationale, pentru elaborarea standardelor de per ormanta curriculare. Trunchiul comun corespunde numarului de ore prevazut pentru iecare disciplina obligatorie 3n parte, pe ani de studiu. Planul cadru cuprinde pentru ma2oritatea disciplinelor numarul ma!im si numarul minim de ore. Curriculum la decizia scolii %CD>& cuprinde ansamblul proceselor educative si al e!perientelor de 3nvatare pe care iecare scoala le propune 3n mod direct elevilor sai 3n cadrul o ertei curriculare proprii. ;l are trei variante' curriculum nucleu apro undat,

curriculum e!tins curriculum elaborat 3n scoala.

*rin pla2a orara si CD> se urmareste' o erirea elevilor posibilitatea de a opta pentru un anumit domeniu de interes, corelarea resurselor scolii cu cerintele elevilor, le!ibilitatea demersului didactic, mai buna adaptare a acestuia la cerintele sociale, la posibilitatile di erentiate pe clase ale elevilor, individualizarea scolilor, valorizarea iecarui liceu si crearea personalitatii sale prin di erentierea o ertei educationale. Curriculum nucleu aprofundat reprezinta, pentru 3nvatam5ntul general, acea orma de CD> care urmareste apro undarea obiectivelor de re erinta ale Curriculumu- lui nucleu prin obiective de re erinta si unitati de continut, 3n numar ma!im de ore prevazut 3n pla2a orara a unei discipline. Curriculum extins reprezinta, pentru 3nvatam5ntul general, acea orma de CD> care urmareste e!tinderea obiectivelor si a continuturilor din Curriculumul - nucleu prin noi obiective de re erinta si noi unitati de continut 3n numar ma!im de ore prevazut 3n pla2a orara a unei discipline. /cesta presupune parcurgerea integrala a programei scolare, inclusiv a elementelor marcate cu asterisc. Curriculum elaborat n scoala reprezinta, pentru 3nvatam5ntul general, acea orma de CD> prin care scoala poate concepe si propune o disciplina noua, cu programa, obiective si continuturi noi, di erite de cele e!istente 3n planul cadru si trunchiul comun. ?a nivelul 3nvatam5ntului liceal, CD> se poate realiza prin mai multe tipuri de discipline optionale. optionalul de aprofundare derivat dintr-o disciplina studiata 3n trunchiul comun care urmareste apro undarea obiectivelor)competentelor din curriculumul nucleu, prin noi continuturi propuse la nivelul scolii, sau prin cele cu asterisc 3n cazul specializarilor care nu le parcurg 3n mod obligatoriu prin trunchiul comun( optionalul de extindere derivat dintr-o disciplina studiata 3n trunchiul comun, ca- re urmareste e!tinderea obiectivelor)competentelor generale din curriculum nucleu, prin obiective si continuturi noi, de inite la nivelul scolii( optionalul preluat din trunchiul comun al altor specializari se re era la preluarea unei discipline noi pentru specializarea 3n cauza care ace parte din trunchiul comun al alteia( optionalul ca disciplina noua consta 3n introducerea unei discipline noi, 3n a ara celora prevazute prin trunchi comun, elaborarea programei si continutului acesteia la nivelul liceului( optionalul integrat consta 3ntr-un obiect de studiu structurat 3n 2urul uneia sau mai multor arii curiculare, prin elaborarea unei programe interdiscilinare, cu obiective si continuturi di erite de cele cuprinse 3n ariile curriculare respective. !actori determinanti si surse generatoare in elaborarea curriculumului

-oua revolutie stiinti ica se caracterizeaza printr-o crestere e!ponentiala a in ormatiilor si o mare miscare de idei, inventii si descoperiri. /cestea au drept consecinta aparitia si dezvolarea unor discipline de sinteza ca cibernetica, in ormatica, teoria mecanismelor si a unor discipline de granita, precum si aparitia unor pro esiuni noi, cum sunt cele din domeniul calculatoarelor si al tehnologiilor de var , bazate pe cibernetica, in ormatica, microelectronica, producand schimbari in planurile si programele de invatamant la toate nivelurile. Dintre actorii determinanti ai curricumului invatamantului si sursele generatoare de in ormatii privind continutul acestuia, mentionam' - progresul din domeniul stiintei, al tehnologiei de var si culturii( - tendinta de in ormatizare a societatii( - mobilitatea pro esiunilor( - aparitia unor stiinte de sinteza si stiinte de granita( - rezultatele cercetarii stiinti ice( - dezvoltarea economica si sociala( - interdependentele economice si culturale intre state( - aspiratiile tineretului spre cultura( - adaptarea continuturilor invatamantului la cerintele societatii si ale ormarii integrale, armonioase, autonome si creative a personalitatii. $nvatamantul, pentru a asigura o pregatire anticipativa a personalitatii, va trebui sa raspunda acestor schimbari prin continut si tehnologie didactica, intensi icandu-si caracterul ormativ. /ccentul va trebui sa cada pe' - dezvoltarea inteligentei si a creativitatii elevilor( - policali icarea la nivelul cetintelor economiei de piata( - insusirea limba2elor de programare( - ormarea unor capacitati intelectuale cum sunt' spiritul de observatie, capacitatea de a sesiza relatiile dintre obiecte, enomene, idei, de a organiza si reorganiza cunostintele, gandirea divergenta, ormarea comportamentului moral-cetatenesc, spirit de cooperare, dezvoltarea capacitatii de adapraee la schimbarile sociale etc. "rientari si practici noi in organizarea curriculumului, interdisciplinaritate, organizare modulara, organizare de tip integrat, curriculum di erentiat si personalizat nterdisciplinaritatea:

- a devenit o necesitate a lumii contemporane iind o consecinta logica a inegrarii tuturor tipurilor de continuturi in perspectiva educatiei permanente( - vine ca o solutie la situatia de organizare pe discipline, situatie ce risca la o ruptura intre acestea( - satis ace nevoia de globalitate in stiinta.

*rincipala modalitate de introducere a interdisciplinaritatii in invatamant o reprezinta regandirea continuturilor si colaborarea planurilor, programelor si manualelor scolare in perspectiva cone!iunilor posibile si necesare sub raport epistemologic %cunoasterea stiintelor& si pedagogic.

*redarea integrala a cunostintelor' - este o maniera de organizare a invatamantului asemanatoare cu interdisciplinaritatea, dar se deosebeste de aseasta prin acptul ca se ia ca re erinta o idee sau un principiu integrator care transcende granitele dintre disciplinele stiinti ice si grupeaza cunoasterea in unctie de noua perspectiva( - este o notiune dinamica ce su era permanente modi icari( in principal, ea evidentiaza unitatea unciara %originara& a gandirii stiinti ice si ntrebuie sa evite accentuarea neadecvata a distinctelor dintre diversele discipline stiinti ice( - se undamenteaza pe doua sisteme de re erinta' unitatea stiintei si procesul de invatare la copil. .odalitati de organizare'

- integrarea continuturilor ce apartin di eritelor subdiviziuni ale unei discipline stiinti ice ma2ore( - integrarea a doua sau mai multor domenii in proportii mai mul sau mai putin egale( - integrarea a doua sau mai multor discipline cu preponderenta uneia dintre ele( - una sau alta dintre cele trei modalitati amintite, corelata cu integrarea unei discipline nestiinti ice.

!odularitatea:

- este rod al necesitatii de a arunca punti intre ilierele scolare, intre educatia ormala, non ormala si in ormala, o erind adultilor o a doua sansa de instruire( - presupune o organizare supla a continuturilor invatamantului care sa asigure continuitate educativa, care sa rezerve posibilitati de intrare, de ietire, de reorientare, de schimbare de persectiva, de adecvare la di erite medii.

@n modul pedagogic este un mi2loc de invatamant care trebuie sa raspunda la patru criterii undamentale' A sa de ineasca un ansamblu de situatii de invatare( A sa vizeze obiective bine de inite( A sa propuna probe de veri icare a celui care invata pentru a realiza eed-bac0-ul( A sa poata sa se integreze an conte!te variate ale invatarii. Curriculumul diferentiat si personalizat:

trecerea de la o scoala pentru toti la o scoala pentru iecare( di erentierea e!perimentului de invatare se ace de catre pro esori in continut, metode de predare-invatate, mediu psihologic( di erentierea se e!prima la nivelul elevului prin' e!tensiunea cunostintelor, pro unzimea intelegerii, ritmul si stilul de invatare %creativ, reproductiv, investigat&( la nivelul liceului( organizarea di erentiata a continutului apare chiar in plan de invatare in unctie de pro ilul liceului.

Concluzia' orma de organizare a proceselor de invatamant in vederea predarii di erentiate si personalizate este unul dintre actorii determinanti pentru succesul strategiei de personalizare a curricumului. #.$ocumentele curriculare Continutul procesului educativ se organizeaza si plani ica prin documente scolare ce au rolul de a-i imprima un caracter obiectiv, coerent si unitar , mai ales 3n conditiile 3n care pe l5nga 3nvatam5ntul public unctioneaza o varietate de scoli particulare. >punem ast el ca procesul de 3nvatam5nt si continuturile educationale se obiectiveaza prin documente scolare sau documente %produse& curriculare. ;!ista mai multe tipuri de asemenea produse, dupa importanta lor' obiectivari primare %planul de 3nvatam5nt si programele scolare&( obiectivari secundare %manuale si metodicile speciale&( obiectivari tertiare %orare, plani icari calendaristice, proiecte pedagogice&. "lanul de invatamant este un document o icial in care se structureaza continutul invatamantului pe niveluri si pro iluri de scoli. $n planul de invatamant se stabileste numarul de ore %ma!im si minim& pe di erite discipline sau arii curriculare. /cest document are caracter reglator-strategie si re lecta iloso ia si politica educational a sistemului de invatamant national. Totodata, el e!prima, in orma sintetica, conceptia pedagogica si in special teoria curriculara care undamenteaza stiinti ic procesul instructiv-educativ la nivel national. *rin e ectele sale imediate pe linia managementului sistemului de invatamant, planul-cadru in luenteaza strategia de alocare a resurselor umane si materiale in domeniul invatamantului, sistemul de evaluare si de e!aminare, sistemul de ormare initiala si continua a personalului didactic. $mportanta planului de invatamant, demonstrata prin e ectele sale asupra tuturor celorlalte componenete ale sistemului si procesului de invatamant, ace ca, ori de cate ori o re orma a invatamantului isi propune sa se e!prime in primul rand ca o restructurare curriculara, ca sa reprezinte o re orma de esenta. *lanul de invatamant trebuie interpretat ca o proiectie pedagogica si de politica educationala, continuu per ectibila, in scopul adaptarii la trans ormarile sociale si economice. Proiectarea unui plan-cadru de invatamant este un proces deosebit de comple! si de laborios, implicand lucru in echipa la diverse niveluri de instanta decizionala. $n cadrul acestui proces se pot distinge trei etape, iecare antrenand pro esionisti cu roluri speci ice' etapa de e!pertiza stiinti ica ce antreneaza specialisti in teoria si dezvoltarea curriculum-ului( etapa de e!pertiza practica ce antreneaza educatori practicieni( etapa de e!pertiza decizionala ce trans era responsabilitatea actorilor de decizie. $n cadrul actualei 4e orme a invatamantului din 4omania, Comisia de elaborare a *lanului de invatamant, numita prin Brdinul .inistrului, a inalizat in 1++, un proiect re ormator, care are la baza inalitatile invatamantului preuniversitar si doua categorii de principii'

1. "rincipii de politica educationala:


*rincipiul descentralizarii si al le!ibilizarii %scolile vor avea libertatea de a-si construi scheme orare proprii, cu Cpla2e orareD pentru disciplinele obligatorii si optionale&( *rincipiul descongestionarii programului de studiu al elevilor, vizandu-se un mai mare randament al invatarii pe ondul unui consum psihic normal, ara ortari si presiuni( *rincipiul e icientei( *rincipiul compatibilizarii sistemului romanesc de invatamant cu standardele europene.

2. "rincipii de generare a noului plan de invatamant: *rincipiul selectiei si al ierarhizarii culturale( *rincipiul unctionalitatii( *rincipiul coerentei( *rincipiul egalitatii sanselor( *rincipiul le!ibilitatii si al parcursului individual( *rincipiul racordarii la social. Ca o aplicare a principiului selectiei si al ierarhizarii culturale, noul plan-cadru de in%atamant propune gruparea obiectelor de studiu pe sapte arii curriculare, pentru tot invatamantul preuniversitar %clasele $-"$$&' "lanul cadru de nvatam#nt reprezinta un plan generativ, cu caracter de baza de pornire. /st el, 3n locul unui plan de 3nvatam5nt unic pentru toate scolile de acelasi tip, prin planul cadru se i!eaza un trunchi comun de discipline obligatorii, care are o proportie de 69-,<= din totalul disciplinelor, 3n virtutea principiului autonomiei institutiile scolare av5nd posibilitatea de a decide asupra restului de discipline din programul educativ $ria curriculara reprezinta un grupa2 de discipline scolare care au 3n comun anumite obiective si metodologii si care o era o viziune multii inter-disciplinara asupra obiectelor de studiu. Curriculumul -ational din 4om5nia este structurat pe 6 arii curriculare, desemnate pe baza importantei di eritelor domenii de studiu, precum si a cone!iunilor dintre acestea. /riile curriculare sunt' limba si comunicare, matematica si stiinte ale naturii, om si societate, arte, educatie izica si sport, tehnologii, consiliere si orientare. /ria curriculara trebuie sa ram5na aceeasi pe toata durata 3nvatam5ntului obligatoriu, dar ponderea pe cicluri si clase este variabila. Ciclurile curriculare reprezinta periodizari ale scolaritatii care au 3n comun obiective speci ice. ;le grupeaza mai multi ani de studiu care apartin uneori de niveluri scolare di erite si care se suprapun peste structura ormala a sistemului de 3nvatam5nt cu scopul de a ocaliza obiectivele ma2ore ale iecarei etape de pregatire si de a regla procesul de 3nvatam5nt prin interventii de natura curriculara. Bbiectivele se re era la ce anume ar trebui sa stie sau sa aca elevul la s 5rsitul unui ciclu, iar e ectele pregatirii prin cicluri curriculare sunt' asigurarea continuitatii disciplinelor %prin cone!iuni e!plicite la nivelul curriculumului si trans er de metode&, crearea premizelor e!tinderii 3nvatam5ntului obligatoriu de la : la 1: ani, construirea unei structuri a 3nvatam5ntului mai bine corelata cu v5rstele psihologice. "rograma scolara. 4eprezinta acel document care con igureaza continutul procesului

instructiv - educativ la o disciplin a de 3nvatam5nt. *rograma scolara este instrumentul de la care se porneste 3n proiectarea didactica, av5nd o valoare operationala si instrumentala deosebita. ;a indica obiectivele, temele si subtemele la iecare disciplina, timpul a ectat pentru iecare dintre acestea. En unele circumstante, programa poate suplini locul unui manual, dat iind ca ea cuprinde urmatoarele in ormatii' importanta disciplinei 3n planul de 3nvatam5nt, valoarea ei instructiv-educativa( obiectivele de atins la disciplina respectiva, pe obiective cadru si de re erinta( natura si volumul cunostintelor )abilitatilor ce trebuie predate )3nsusite de catre elevi concretizate 3n enumerarea temelor si subtemelor( timpul a ectat pentru iecare capitol, subcapitol, lectie( indicatii metodologice privind predarea si evaluarea( temele suplimentare( re erinte bibliogra ice( standarde de per ormanta. En unctie de tipul disciplinei programa include lucrarile practice circumscrise capitolelor sau lectiilor, numarul de ore de laborator, alte orme de aplicare a cunostintelor. %tructura unei programe scolare conceputa din perspective curriculara, si adaptata actualei re orme curriculare din tara noastra se compune, dintr-o componenta generala, valabila pentru toate ariile curriculare si una particularizata la o arie curriculara anume. Componenta generala include' prezentarea succinta a scopurilor tuturor programelor ariilor curriculare din planul de invatamant( prezentarea obiectivelor generale ale sistemului de invatamant national( precizarea obiectivelor instructiv-educative ale nivelului si ale pro ilului de invatamant pentru care au ost concepute programele( planul de invatamant, insotit de precizari si comentarii re eritoare la aspectele particulare ale rolului ariei curriculare respective si relatiile ei cu celelalte arii curriculare propuse( principiile didactice undamentale, corelate cu obiectivele instructiv-educative urmarite prin programa propusa. Componenta particularizata la o arie curriculara cuprinde urmatoarele elemente ' prezentare a disciplinei sau a ariei curriculare respective( obiectivele generale( obiectivele re erentiale %tinta& pe ani de studiu( temele sugerate spre studiere( sugerarea unor activitati de invatare( sugerarea unor metodologii de predare, insotite de recomandari din domeniul curriculum de suport( sugestii privind evaluarea rezultatelor elevilor( precizarea standardelor nationale de per ormanta ale elevilor %nivel minim, mediu, ma!im&. "lanificarea calendaristica ;ste un document administrativ alcatuit de pro esor care asociaza intr-un mod personalizat elemente ale programei %obiective %competente& si continuturi& cu alocarea de timp considerata optima de catre acesta. $n elaborarea plani icarii se parcurg urmatoarele etape'

realizarea asociatiei dintre obiective %competente& si continuturi(

impartirea materiei an unitati de invatare( stabilirea succesului de parcurgere a unitatii( alocarea timpului considerat necesar pentru iecare unitate de invatare.

!anualul scolar .anualul reprezinta instrumentul de lucru cel mai important, at5t pentru elevi c5t si pentru pro esori, deoarece el 3ndeplineste trei unctii undamentale' de in ormare, de selectie a in ormatiilor, simpli icari si organizari a cunostintelor con orm cu programa scolara( de structurare logica a 3nvatarii si de ghidare a 3nvatarii 3n unctie de metodele de predare3nvatare privilegiate si de principiile didacticii. @n manual bun propune un mod de structurare a in ormatiei pe criteriul progresiei si sistematicitatii cognitive %3n parti, capitole, subcapitole, lectii&, prin respectarea programei scolare care vizeaza egalitatea sanselor. Fiecare unitate curriculara de baza %lectia& va include secvente distincte de in ormatii, e!plicatii, comentarii, corelatii intra si inter-disciplinare, e!erciti, rezumate, 3ntrebari, teste, re erinte bibliogra ice. Ca e!presie a democratizarii 3nvatam5ntului si cresterii autonomiei institutiilor de 3nvatam5nt 3n tara noastra unctioneaza 3n prezent manualele alternative. /cestea sunt considerate o necesitate at5t pentru ormatori c5t si pentru elevi, 3ntruc5t nici unii nici altii nu sunt identici, pro esorii av5nd posibilitatea de a alege manualul care raspunde cel mai bine cerintelor di erite ale elevilor. *rogramele scolare de inesc 3n termeni generali in ormatiile necesare iecarei unitati de continut. 4am5ne la latitudinea autorului de manual si a pro esorului sa organizeze in ormatia 3n unctie de obiectivele si continuturile prevazute 3n programa si de propriile optiuni privind progresia, abordarea metodologica si interesele, nevoile, ritmurile di erite ale elevi lor. .anualele scolare concretizeaza programele scolare in di erite unitati didactice sau e!periente de invatare, operationalizabile in relatia didactica pro esor-elev. $n cadrul manualului, continuturile invatarii sunt sistematizate pe capitole, subcapitole, lectii, teme. .anualul scolar are urmatoarele unctii pedagogice ' unc ia de in ormare, realizata prin mi2ioace didactice si gra ice speci ice( unctia de ormare a cunostintelor si capacitatilor vizate de obiectivele instructiv educative( unctia de antrenare a capacitatilor cognitive, a ective, psiho-motrice, sau a disponibilitatilor aptitudinale( unctia de autoinstruire, ce evidentiaza mecanismele de cone!iune inversa interna e!istente la nivelul actiunilor didactice promovate prin intermediul programei, respectiv tehnicile de autoevaluare. *roblematica actuala a manualelor alternative presupune din partea pro esorilor practicieni competente psihopedagogice deosebite pentru alegerea acelor manuale care se adapteaza cel mai mult caracteristicilor psiho-comportamentale ale elevilor, precum si propriilor aptitudini si stiluri didactice. Alte suporturi curriculare Curriculum suport, constand in materiale didactice sau de documentare destinate elevilor si

pro esorilor, devine deosebit de necesar in strategia actualei re orme curriculare. ?ibertatea de optiune o erita pro esorilor necesita abilitare curriculara prin care sa se ormeze si sa se dezvolte competente didactice di erite ata de cele reclamate de rolul de pro esor diri2at de autoritatea centrala. B parte integranta a strategiei de abilitare curriculara o constituie elaborarea si di uzarea de ghiduri metodologice, pachete de ormare si de auto ormare, liste de teme pentru diverse arii curriculare si inventarii de sugestii de realizare didactica a lor etc. *entru elevi, in completarea manualelor, se cer elaborate si diversi icate culegeri de te!te literare, iloso ice, culegeri de e!ercitii si probleme, so t didactic, atlase, etc. En conte!tul accelerarii mutatiilor din mediul tehnic si in ormational, dar si din politica educationala, 3n ultimele ghiduri metodologice de aplicare a noului curriculum din tara noastra, se vorbeste tot mai mult de noile tehnologii ale ormarii. /cestea cuprind' pe de o parte, suporturi pedagogice %scrise, audio si vizuale& altele dec5t manualul si culegerea sau caietul didactic traditionale si aici intra tabla magnetica sau de h5rtie, casetele audio, transparentele, diapozitivele, casetele video, videoscopul( pe de alta parte, mi2loacele multimedia care se re era la limba2ele de programare %cu aplicatie 3n matematica, geometrie, in ormatica, contabilitate, gramatica, limbi straine, de la nivel initiere, la nivel avansati&, 2ocurile educative, CD-4om-ul, CD-interactiv, internetul, bazele de date, e-learning, 3nvatam5ntul la distanta asistat de calculator.