Modulul 4 - Tronsoane drepte si piese speciale Durata (in ore de pregatire) : 64 ore teorie si 148 ore instruire practica

Rolul, caracteristicile si clasificarea instalatiilor de ventilare Elemente componente ale instalatiilor de ventilare Scheme si principii de functionare ale instalatiilor de ventilare

INSTALAII DE VENTILARE I DE CONDIIONARE A AER L I INSTALAII DE VENTILARE entilarea este necesara pentru : !improspatarea aerului din cladiri de locuit , "irouri , scoli , vestiare ,depo#ite de materiale sau produse finite $ !eliminarea sau diluarea su"stantelor nocive din incaperile de productie ,pentru reali#area cerintelor de protectia muncii $ !mentinerea unor temperaturi si umiditati ale aerului din incaperi ,care sa corespunda fie cerintelor de confort ( sali de sport , sali de spectacol ,etc%) fie cerintelor tehnologice ( intreprinderi te&tile , de fi"re sintetice ,etc%)% Siste!e de "entilare 1% Sisteme de ventilare naturala neorganizata ' ventilarea se reali#ea#a prin deschiderea usilor ferestrelor , prin neetanseitatile din incaperi 'incaperi de locuit , "irouri , depo#ite, ateliere mecanice mici , etc% (% Sisteme de ventilare naturala organizata ' ventilarea se reali#ea#a prin goluri sau constructii special construite ' ferestre , luminatoare ,cosuri de ventilare ' "ucatarii , "ai , cladiri industriale ,etc% )% Sisteme de ventilare mecanica generala ' se folosesc ventilatoare pentru deplasarea aerului' deservesc intreaga incapere si determina deplasarea intregului volum de aer ' cladiri industriale , social * culturale , comerciale , administrative, etc% 4% Sisteme de ventilare mecanica locala ' actionea#a asupra sursei de dega+are ,aspirand aerul din +urul sursei , prelu,nd su"stantele nocive ,inainte ca acestea sa patrunda in incapere ( cuptoare industriale , mese de sudura , "ai industriale de #incare ,decapare ,poli#oare ,masini de prelucrarea lemnului ,etc%) % -% Sisteme de ventilare mecanica mixta 'se aplica ventilarea generala si locala % VENTILAREA MECANICA #ENERALA .n sisteme de ventilare mecanica generala este alcatuit de o"icei din doua instalatii : o instalatie pentru introducerea aerului proaspat si o instalatie pentru evacuarea aerului viciat % /n practica e&ista situatii cand ventilarea se reali#ea#a cu o singura instalatie , fie de introducere,fie de evacuare % /nstalatiile pentru introducerea aerului proaspat indeplinesc simultan doua functiuni : o functiune de dilutie si o functiune de incal#ire cu aer cald a incaperilor % 0unctiunea de dilutie se reali#ea#a prin amestecarea aerului curat din e&terior cu aerul viciat din interior % De"itul de aer introdus din e&terior tre"uie sa fie suficient de mare pentru a dilua aerul din interior ,astfel incat sa re#ulte concentratii su" valorile limita admise de normele sanitare% 0unctiunea de incal#ire a incaperii se reali#ea#a prin incal#irea aerului inainte de introducerea in incaperea ventilata% INSTALAII DE VENTILARE I DE CONDIIONARE A AER L I INSTALAII DE VENTILARE entilarea este necesara pentru : !improspatarea aerului din cladiri de locuit , "irouri , scoli , vestiare ,depo#ite de materiale sau produse finite $ 1

!eliminarea sau diluarea su"stantelor nocive din incaperile de productie ,pentru reali#area cerintelor de protectia muncii $ !mentinerea unor temperaturi si umiditati ale aerului din incaperi ,care sa corespunda fie cerintelor de confort ( sali de sport , sali de spectacol ,etc%) fie cerintelor tehnologice ( intreprinderi te&tile , de fi"re sintetice ,etc%)% Siste!e de "entilare 1% Sisteme de ventilare naturala neorganizata ' ventilarea se reali#ea#a prin deschiderea usilor ferestrelor , prin neetanseitatile din incaperi 'incaperi de locuit , "irouri , depo#ite, ateliere mecanice mici , etc% (% Sisteme de ventilare naturala organizata ' ventilarea se reali#ea#a prin goluri sau constructii special construite ' ferestre , luminatoare ,cosuri de ventilare ' "ucatarii , "ai , cladiri industriale ,etc% )% Sisteme de ventilare mecanica generala ' se folosesc ventilatoare pentru deplasarea aerului' deservesc intreaga incapere si determina deplasarea intregului volum de aer ' cladiri industriale , social * culturale , comerciale , administrative, etc% 4% Sisteme de ventilare mecanica locala ' actionea#a asupra sursei de dega+are ,aspirand aerul din +urul sursei , prelu,nd su"stantele nocive ,inainte ca acestea sa patrunda in incapere ( cuptoare industriale , mese de sudura , "ai industriale de #incare ,decapare ,poli#oare ,masini de prelucrarea lemnului ,etc%) % -% Sisteme de ventilare mecanica mixta 'se aplica ventilarea generala si locala % VENTILAREA MECANICA #ENERALA .n sisteme de ventilare mecanica generala este alcatuit de o"icei din doua instalatii : o instalatie pentru introducerea aerului proaspat si o instalatie pentru evacuarea aerului viciat % /n practica e&ista situatii cand ventilarea se reali#ea#a cu o singura instalatie , fie de introducere,fie de evacuare % /nstalatiile pentru introducerea aerului proaspat indeplinesc simultan doua functiuni : o functiune de dilutie si o functiune de incal#ire cu aer cald a incaperilor % 0unctiunea de dilutie se reali#ea#a prin amestecarea aerului curat din e&terior cu aerul viciat din interior % De"itul de aer introdus din e&terior tre"uie sa fie suficient de mare pentru a dilua aerul din interior ,astfel incat sa re#ulte concentratii su" valorile limita admise de normele sanitare% 0unctiunea de incal#ire a incaperii se reali#ea#a prin incal#irea aerului inainte de introducerea in incaperea ventilata% Schema unui sistem de ventilare mecanica generala

1% guri de aspiratie (% conducta colectoare )% ventilator de aspiratie aer viciat 4% caciula de protectie a conductei de evacuare a aerului viciat -% filtru de praf 6% "aterie de incal#ire 2

1% ventilator de refulare aer cald 8% retea de conducte 2% guri de refulare 13% recuperator de caldura 4urile de aspiratie pot fi montate la partea inferioara a incaperii sau la partea superioara a incaperii in functie de densitatea su"stantelor nocive % Recuperatorul de caldura este stra"atut de aerul cald viciat si de aerul rece proaspat % 5ei doi curenti de aer nu se amesteca ci vin in contact cu suprafete prin care are loc transferul de caldura de la aerul cald la aerul rece% 6erul proaspat preancal#it in recuperator trece in continuare prin "ateria de incal#ire %

Schema unui sistem de ventilare mecanica generala cu recircularea aerului 7 parte din aerul evacuat poate fi recirculat recirculat in incapere , cand continutul de su"stante nocive nu este prea mare % /nstalatia are o camera de amestec care primeste aer proaspat dar si aerul recirculat %

1% guri de aspiratie (% conducta colectoare )% ventilator de aspiratie aer viciat 4% caciula de protectie -% filtru de praf 6% "aterie de incal#ire 1% ventilator de refulare aer cald 8% retea de conducte 2% guri de refulare 13% camera de amestec ELEMENTE COM$ONENTE 7 instalatie de ventilare este alcatuita din : !centrala de ventilare !retea de conducte 3

!guri de ventilare !dispo#itive de reglare Echipamentele care intra in comonenta instalatiilor difera in functie de tipul acestora % /nstalatiile de evacuare a aerului viciat au centrale de ventilare simple care contin de regula un ventilator % 4urile de ventilare sunt guri de aspiratie montate pe conducte de aer si guri de evacuare in e&terior a aerului viciat% Daca instalatia aspira aer viciat cu praf re#ultat dintr!un proces tehnologic inainte de evacuare in e&terior , se montea#a o"ligatoriu un separator sau un filtru de praf % 5and su"stantele aspirate sunt : ga#e , vapori, fum , aerul este evacuat direct in atmosfera , fara epurare , cu vite#a mare si la o inaltime mare , pentru a asigura o dispersie mare a su"stantelor nocive in aerul am"iant%Epuratoarele se prevad atunci cand aerul evacuat contine vapori to&ici in concentratie mare % /nstalatiile pentru introducerea aerului proaspat au centrale de ventilare mai comple&e , care contin: ventilator , filtre de praf , "aterii de incal#ire , recuperatoare de caldura , camere de amestec , rame cu +alu#ele pentru reglarea de"itului de aer proaspat sau recirculat %4urile de ventilare constau in pri#e de aer proaspat si guri de refulare montate pe conductele de aer din incaperi% %& Centrale de "entilare 5entralele de ventilare se amplasea#a in spatii special amena+ate , in interiorul cladirilor% 5entralele de ventilare sunt pentru introducerea aerului proaspat% Sunt alcatuite din compartimente in care se montea#a echipamentul % 5entrala de ventilare pentru instalatie cu aer recirculat 8!pri#a de aer proaspat R!deschiderea de aer recirculat Deschiderile au rame cu +alu#ele actionate astfel incat pe masura ce intra aer proaspat (8) ,este o"turata deschiderea de aer recirculat (R) si invers % 9alu#elele sunt actionate cu sistem de parghii si articulatii (9 ) care poate fi actionat manual sau automat cu servomotor (S) % 0!filtru de aer :!"aterie de incal#ire 5!compartiment pentru intretinerea filtrului si a "ateriei !ventilator monoaspirant D!confu#or , pentru racordarea ventilatorului la "aterie

5entrala de ventilare cu ventilator du"lu aspirant

'& Ventilatoare entilatoarele sunt masini rotative care incarca aerul cu energie % entilatoarele se compun din : !carcasa cu doua racorduri :pentru intrarea aerului si pentru iesirea aerului !rotor cu palete in functie de tipul ventilatorului !motor electric pentru actionarea rotorului 8rin invartirea rotorului, in dreptul racordului de intrare se produce o depresiune care aspira aerul in interiorul carcasei %6erul intrat in carcasa este supus unei forte centrifuge si comprimat %Dupa comprimare aerul iese din carcasa si patrunde in tu"ulatura instalatiei % entilatoarele sunt : ! centrifugale (radiale ) ! a&iale

0iltrele sunt de mai multe tipuri ! 0iltru ce celule filtrante %7 celula este alcatuita din caseta metalica umpluta cu foi metalice perforate suprapuse si im"i"ate in ulei mineral % 5elulele se asea#a intr!un stela+ ! 0iltru cu "anda uscata %;a partea superioara se montea#a o "o"ina cu material filtrant din fo"re sintetice %;a partea inferioara este o "o"ina pe care se rulea#a materialul filtrant murdar %<aterialul filtrant care formea#a un ecran prin care trece aerul cu praf , rulea#a intre cele doua "o"ine% ! 0iltru autocuratitor % 0iltru este alcatuit din celule care sunt curatate intr!o "aie de ulei Stela+ cu celule filtrante

0iltru de aer cu "anda uscata

0iltru autocuratitor cu "aie de ulei

=ehnologia de confectionare a tronsoanelor metalice drepte > /nstructa+ul la locul de munca > 7rgani#area locului de munca > 6legerea SD !urilor > 7peratii tehnologice * masurarea, trasarea, taierea, faltuirea, e&ecutarea im"inarilor transversale, montarea flanselor, montarea gurilor de aerisire, sudarea 7

5lasificarea si rolul dispo#itivelor speciale 7peratii de prelucrare a pieselor de legatura * cot, eta+, reductie, ramificatie, "ifurcatie, guri de ventilare, dispo#itive de reglare, pri#e de aer =ehnologia de montare a tu"ulaturii si a dispo#itivelor de ventilare ! generalitati !verificarea materialelor si echipamentelor !transportul depo#itarea, manipularea !confectionarea canalelor ! rigidi#area canalelor !im"inarea tronsoanelor si pieselor speciale !montarea canalelor de ventilare !etansei#area instalatiilor de ventilare =ehnologia de montare a instalatiilor de ventilare > lucrari pregatitoare > lucrari de monta+ > lucrari ce se e&ecuta dupa monta+ <ontarea conductelor de aer > instructa+ul de protectia muncii > organi#area locului de munca > alegerea SD !urilor > montarea consolelor de sustinere <ontarea pieselor de legatura, schim"area sectiunii, sau directiei <ontarea gurilor de refulare si de aspiratie Resurse informationale, materiale si umane necesare e&ecutarii lucrarilor 6ctiuni in echipa >e&ecutarea operatiilor de confectionare si asam"lare >finali#area sarcinilor proprii > raportarea re#ultatelor 5onditii de calitate pentru fiecare lucrare e&ecutata

%& CANALE DE AER& ACCESORII 5analele de aer servesc la vehicularea aerului catre incaperile ventilate sau climati#ate (aer refulat) si dinspre acestea spre centralele de ventilare (aer evacuat)% Reteaua de canale este un element important al unui sistem de ventilare, din punct de vedere atat al costului cat si functional% 5analele tre "uie sa se incadre#e usor in arhitectura cladirii, tronsoanele din retea sa fie, pe cat posi"il, scurte si drepte, dotate cu accesorii de vi#itare, reglare si masurare a de"itelor de aer% 8

<aterialele utili#ate tre"uie sa ai"a urmatoarele calitati: sa ai"a suprafata lisa, sa nu atraga praful, sa fie usor de curatat, nehigroscopice, incom"usti"ile, re#istente la coro#iune si uscare% %&%& MATERIALE (OLOSITE LA REALI)AREA CANALELOR 5analele de ventilare se confec?ionea#@ din anumite materiale care tre"uie s@ Andeplineasc@ unele cerin?e cum ar fi: dura"ilitate, re#isten?@ mecanic@, s@ fie incom"usti"ile, nehigroscopice, netede, s@ nu fie atacate de microorganisme etc% 6cestor cerin?e li se adaug@ restric?ii cu rol hot@r,tor An ca#ul c,nd aerul transportat con?ine vapori cu ac?iune chimic@ sau c,nd tu"ulatura este po#at@ An medii agresive% 5analele de ventilare din ta"l@ de o?el (neagr@ sau #incat@) sunt cel mai des Antre"uin?ate necesit,nd tehnologie de e&ecu?ie relativ simpl@, monta+ uBor, Andeplinind multe din condi?iile cerute% Cn medii umede sau c,nd aerul transportat are un con?inut mare de vapori de ap@ se recomand@ folosirea ta"lei #incate% 8entru canalele care transport@ aer cu un con?inut mic de vapori de ap@ (Bi deci nu e&ist@ pericol de condensare) se poate folosi ta"la neagr@, grunduit@ cu minium de plum" la interior Bi e&terior% Cn ca#ul c,nd aerul transportat este agresiv, sau canalele sunt po#ate An medii agresive, pot fi folosite Bi canale din ta"l@ neagr@ (tratate prin vopsire antichimic@ sau "acheliti#ate) sau ta"l@ plum"uit@% 5analele de #id@rie (rostuit@ sau tencuit@) se folosesc de o"icei local pentru tronsoanele scurte ale instala?iilor de ventilare (pri#@, evacu@ri etc)% 5analele din pl@ci de "eton cu #gur@ sau ipsos cu #gur@ sunt folosite de asemenea pentru scopuri secundare% 5analele de ra"i? necesit@ mult@ aten?ie la e&ecu?ie at,t An privin?a micBor@rii rugo#it@?ii, c,t Bi pentru asigurarea etanBeit@?ii fa?@ de alte spa?ii ventilate sau neventilate% 5analele de lemn pot fi din lemn masiv, aglomerat sau placa+$ aerul transportat tre"uie s@ fie uscat, iar canalele ignifugate% 6u de#avanta+ul c@ se deformea#@ Bi sunt perisa"ile fiind atacate de microorganisme% 5analele din materiale ceramice sunt folosite An ca#ul la"oratoarelor cu no&e de agresivitate deose"it@% 5onduc la solu?ii greoaie Bi scumpe% 8un unele pro"leme An privin?a pieselor speciale Bi a asigur@rii etanBeit@?ii la Am"in@ri% 5analele din materiale plastice se confec?ionea#@ din policlorur@ de vinil, polipropilen@ Bi polietilen@% 8rin Anc@l#ire sunt aduse An stare plastic@ Bi li se d@ forma dorit@ circular@ sau dreptunghiular@% Cm"inarea se face uBor prin sudur@, re#ult,nd canale foarte etanBe% Cm"inarea se poate face Bi prin flanBe sau mufe% <aterialele plastice au o mare re#isten?@ la ac?iunea chimic@ a multor ga#e, vapori Bi fluide% De aceea se recomand@ folosirea tu"ulaturii din mase plastice An industria chimic@, farmaceutic@, la instala?iile piscinelor Bi Anc@perilor de tratament medical% 0olosirea maselor plastice la temperaturi mai mari tre"uie f@cut@ cu gri+@ deoarece propriet@?ile mecanice scad rapid cu creBterea temperaturii% Canale din ta*la din otel+ nea,ra+ grunduita sau #incata repre#inta materialul cel mai utili#at% Sectiunea canalelor de ta"la poate fi rectangulara (patrata, dreptunghiulara) (ane&a 1) circulara sau platovala (ane&a ()% /m"inarea longitudinala a ta"lelor se face prin falturi, mai rar prin sudura (ane&a ))$ ridigi#area se face prin nervurare, cu cornier sau ta"la profilata (ane&a 4)% 5analele circulare de lungime mare sunt formate prin spiralare (spiromat), racordarea facandu!se prin mansoane de cuplare, sudare sau flanse din otel cornier% /m"inarea tronsoanelor de ca nal se face conform ane&ei -% Retelele de canale se montea#a in DplasaD (unele langa altele) sustinute prin coliere, plat"anda sau cornier% 4rosimea ta"lei, in functie de marimea sectiunii canalului, este data de ane&a 6, pentru sectiuni rectangulare si pentru sectiuni circulare% /n functie de mediul fluid transportat, ta"la neagra poate fi tratata sau inlocuita cu ta"la #incata sau din ino&% Distanta / dintre doua puncte de sustinere a canalelor de aer este data in ane&a 1% Canalele din ta*la din alu!iniu au modul de formare, im"inare, sustinere si dimensiuni identice cu cele din ta"la din otel% Sunt usoare, neataca"ile de multe fluide, nu produc scanteieri% Se utili#ea#a, frecvent, in industria chimica, industria alimentara etc% 9

Canalele din -idarie (rostuita sau tencuita) utili#ate, de o"icei, pentru tronsoane scurte in instalatii de ventilare si climati#are (canale de pri#a, evacuari, distri"utie etc%)% Canalele din !ateriale cera!ice sunt folosite in ca#ul transportului mediilor cu agresivitate chimica deose"ita% Sunt scumpe si pun unele pro"leme de reglare si etansitate% Canalele din !ateriale plastice se confectionea#a din policlorura de vinil, poliuretan si polietilena% 8ot fi de forma circulara sau rectangulara% /m"inarea se poate face prin sudura, flanse sau mufe% <aterialele plastice au o mare re#istenta la actiunea chimica a multor ga#e, vapori sau fluide% Se folosesc canale din materiale plastice in industria chimica, farmaceutica, in evacuarea aerului viciat din industria prelucratoare a metalelor, la la"oratoare etc% 8rincipalul inconvenient il repre#inta limitarea (ane&a 8) temperaturii de lucru a mediilor transportate la 63!13E5% De asemenea, sunt relativ scumpe si foarte fragile la frig% Canale .le/i*ile utili#ate de mai mult timp in instalatiile de evacuare, sunt, in pre#ent, din ce in ce mai mult folosite in instalatiile de ventilare si climati#are% Diametrele lor ating 433 mm si sunt utili#ate pentru racordarea la reteaua de canale a diferitelor aparate si pentru derivatii% E&ista numeroase modele care difera prin materiale, fle&i"ilitate, i#olatie termica etc% Se disting: tu"uri metalice, reali#ate din panglica din aluminiu, din hartie speciala, din material plastic, rulate in spirala, anumite modele sunt multistrat (hartie material plastic ! hartie)$ tu"uri spirale din cauciuc cu insertie de fir metalic$ sunt lise la interior, dar grele$ tu"uri din material plastic, identice cu tu"urile metalice$ tu"uri din fi"re din sticla, cu fir metalic in spirala, cu folie din material plastic si acoperite cu fi"ra din sticla% Sunt foarte usoare% =oate aceste tu"uri sunt livra"ile in lungimi, de regula, de 13 m sau in role, astfel incat utili#area lor pe santier sa fie usoara% Racordarea intre ele sau cu aparatele se efectuea#a cu a+utorul colierelor% 5analele re#istente la foc sunt reali#ate din materiale ignifuge (ane&a 2) utili#ate in medii cu pericol de incendiu sau in retele care traversea#a aceste medii% %&'& ELEMENTE COM$ONENTE SI MOD DE ALCAT IRE A CANALELOR DE AER Cn figura de mai +os se e&emplific@ o re?ea de canale pentru introducere, repre#entat@ prin a&ele canalelor, av,nd deci preci#ate (dup@ planuri) traseele Bi lungimile tronsoanelor% Re?eaua de canale de aer tre"uie astfel conceput@ Anc,t s@!Bi poat@ Andeplini rolurile func?ionale, Bi anume: ! micBorarea vite#elor de la centrala de ventilare c@tre gurile de introducere (An ca#ul o"iBnuit al solu?iei cu vite#e descresc@toare)$ ! asigurarea de"itelor de aer necesare la fiecare ramifica?ie$ ! asigurarea posi"ilit@?ilor de reglare a instala?iei$ ! reali#area unei instala?ii economice, silen?ioase%

10

CR P P G E CR CV P C
P m m

CR

G R

C CR

CR G R

V E

C TA

Schema i#ometric@ a unei re?ele de canale de aer: 8! pri#a de aer proasp@t$ 5=6! agregat de ventilare$ E! ventilator de evacuare$ 4E! gur@ de evacuare a aerului An e&terior$ 5p! canal de aer principal$ 5s! canal secundar$ R! ramifica?ie$ 4R! gur@ de refulare$ 5R! clapet@ de regla+$ 8m! punct de m@surare$ 5 ! capac de vi#itare% Reteaua de canale de aer poate fi de presiune +oasa (vite#a 6%%%1( mFs si pre siunea pana la 1333 8a) si de presiune inalta (vite#e cuprinse intre 1-%%%(- sau chiar )3 mFs si presiuni intre 1333 si )333 8a)% a fi astfel conceputa incat sa!si poata indeplini rolurile functionale si anume asigurarea: de"itelor de aer necesare la fiecare ramificatie$ posi"ilitatilor de reglare a instalatiei$ reali#arii unei instalatii economice, silentioase% %&'&%& Re0ele de canale dreptun,1iulare 8rincipalele elemente componente ale re?elei de canale cu sec?iune dreptunghiular@ sunt urm@toarele: tronsoane drepte av,nd sec?iune constant@ (a ")$ difu#oare Bi confu#oare care reali#ea#@ treceri de la o sec?iune (a ") la alt@ sec?iune (a 1 "1), m@rirea ( la difu#oare) sau micBorarea (la confu#oare) sec?iunii put,ndu!se face simetric sau asimetric, Antr!unul sau dou@ planuri, An func?ie de posi"ilit@?ile locale de Ancadrare a canalelor An cl@dire$ cur"e (coturi) cu p@strarea constant@ a sec?iunii, av,nd ra#@ de cur"ur@ mare (normal@) sau mic@$ cur"e (coturi) cu m@rirea sau micBorarea sec?iunii$ ramifica?ii normale (prin divi#area sec?iunii totale a canalului principal An sec?iuni propor?ionale cu de"itele vehiculate) sau An =% n figura de mai +os se d@ un e&emplu de re?ea pentru distri"utia aerului% .nghiul al difu#oarelor nu tre"uie s@ dep@Beasc@ An mod normal 1(!14 3% ;a unghiuri mai mari fenomenul de desprindere (care practic Ancepe pentru unghiuri de )!- 3) se accentuea#@, m@rindu!se pierderea de sarcin@ local@ Bi devenind An acelaBi timp surs@ de #gomot% Cn ca#ul confu#oarelor, restric?ia An privin?a unghiului nu mai este +ustificat@% 11

2 V
1

V V

2 2

V 3 G R V V
1

V V

3 a

D if u ! " #! $ fu ! "

% V V V
1

V
2

v
1

R&'&a (& (is)"ibu'i& a a&"u%ui*

a- #u (ifu !a"& +$ai$)& (& "amifi#a'ii, b- #u #!)u"i av-$( s&#'iu$& va"iabi%./ a1xb v vi)& &%!" s& "&a%i &a . f!%!si$( (ifu !a"&, v v "amifi#a'ii%& su$) (& )i0 $!"ma%1 ia" #u"b&%& au s&#'iu$& a b #!$s)a$)./ 2& m&$'i!$&a . #. ! #!$s)"u#'i& simi%a". s& 0!a)& "&a%i a R 2 0&$)"u "&'&aua (& &va#ua"& +$ #a"& #a R 1 axb (ifu !a"&%& (&vi$ #!$fu !a"&/ astfel nu se introduc Se recomand@ ca An sec?iunea ramifica?iei s@ se adopte vite#e egale, deoarece re#isten?e locale suplimentare b Bi se uBurea#@ conceperea geometric@ a tu"ulaturii% Gu se recomand@ montarea clapetelor de reglare direct din difu#oare, fiind indicat, mai ales An ca#ul c,nd difu#oarele sunt asimetrice ca Antre difu#or Bi ramifica?ie s@ se prevad@ un tronson drept, care s@ favori#e#e uniformi#area curentului de aer Anainte de a se ramifica% Deficien?a acestei scheme const@ An faptul c@ presupune folosirea multor piese speciale, la difu#oare ad@ug,ndu!se Bi coturile necesare pentru schim"area direc?iei% 6supra coturilor cu sec?iune varia"il@ (coturi!confu#oare sau coturi!difu#oare) se recomand@ ca modificarea sec?iunii s@ se fac@ pe seama numai a uneia din laturi% <odificarea lungimilor am"elor laturi duce la dificult@?i An e&ecu?ie% 8entru Am"un@t@?irea curgerii la coturile cu ra#@ mic@ de cur"ur@ sau cu muchii rotun+ite este indicat s@ se monte#e palete aerodinamice de ghidare a aerului% Datorit@ for?elor aerodinamice, care se de#volt@ pe paletele de ghidare, pericolul de formare a v,rte+urilor este foarte mult diminuat% 8rincipalele elemente componente ale retelei de canale cu sectiune rectan gulara sunt: tronsoane drepte avand sectiunea (a & ")$ difu#oare si Fsau confu#oare care reali#ea#a treceri de la o sectiune (a & ") la alta sectiune (a 1 & " 1 ), marirea (la difu#oare) sau micsorarea (la confu#oare) sectiunii putandu!se face simetric sau asimetric, intr!unul sau doua planuri, in functie de posi"ilitatile de incadrare a canalelor in arhitectura cladirii$ cur"e (coturi) cu pastrarea constanta a sectiunii$ cur"e (coturi) cu marirea sau micsorarea sectiunii$ ramificatii normale (prin divi#area sectiunii totale a canalului principal in sectiuni proportionale cu de"itele vehiculate) sau in =% %&'&'& Re0ele de canale circulare 12

=u"ulatura cu sec?iune circular@, avanta+oas@ su" aspect economic, este folosit@ cu prec@dere la instala?iile de ventilare industrial@, la sistemele de climati#are de Analt@ presiune, la sistemele de transport pneumatic etc% 5,teva elemente geometrice Bi constructive ale acestor canale sunt indicate An figura de mai +os% Elemente constructive pentru canalele de aer cu sec?iune circular@%

l1 1 2

l2 2

l1

l2 2

l3 2
R
2

l3

R
2

l4

$ x

a
#

R a1

5a piese speciale sunt difu#oarele, confu#oarele Bi coturile * ultimile e&ecut,ndu!se ceva mai greu, deoarece sunt alc@tuite din segmen?i% .n astfel de cot este caracteri#at de o ra#@ medie de cur"ur@ R Bi un unghi 233, deoarece ramifica?iile se racordea#@ la tu"ulatur@ su" unghiuri H1-3, )33, 4-3 sau alte valori apropiate% %&'&2& Canale circulare din *en-i de ta*l3 tip Spiro!atic Se e&ecut@ cu a+utorul unei linii automate prin f@l?uire, din "en#i re#ult,nd o cus@tur@ (fal?) su" form@ elicoidal@% <aBina are productivitate foarte mare, poate produce canale cu diametrul cuprins Antre 133 Bi (333 mm Bi lungimi p,n@ la 2 m% ;inia automat@ are An componen?a sa Bi o maBin@ de aplatisare a canalelor circulare% 5analele cu sectiune circulara, avanta+oasa su" aspect economic, sunt folosite cu precadere la instalatiile de ventilare industriala, la sistemele de climati#are de presiune inalta, la sistemele de transport pneumatic% 5a elemente componente sunt: tronsoanele drepte, difu#oarele, confu#oarele si coturile% 6cestea sunt e&ecuatate din segmente, avand o ra#a de cur"ura si un unghi H 23E% Ramificatiile se racordea#a la tu"ulatura su" unghiuri H 1-E, )3E, 4-E sau apropiate% %&2& ACCESORIILE CANALELOR DE AER Retelele de canale contin o serie de accesorii, (ane&a 13), necesare la controlul si masurarea de"itului si presiunii aerului, la curatirea canalelor, precum si pentru schim"area directiei curentului de aer, pentru inchiderea unor tronsoane de canal in ca# de incendiu, pentru reglarea de"itelor de aer pe diverse trasee% ;ocul si tipul acestor accesorii se preci#ea#a prin proiect si tre"uie e&ecutate conform acestuia pentru a putea reali#a reglarea instalatiei, precum si pentru interventii ulterioare% 5lapetele de aer pot fi simple, pentru montarea la ramifica?ii sau de o"turare% 9alu#elele, paralele sau opuse cu ac?ionare simultan@ (se e&ecut@ Bi cu reglare individual@) pot fi f@r@ "loca+ sau cu "loca+ Antr!o anumit@ po#i?ie de ac?ionare manual@ sau automat@% Se atrage aten?ia asupra faptului c@ atunci c,nd nu se e&ecut@ conform catalogului de detalii, clapetele tre"uie s@ fie e&ecutate din ta"l@ mai groas@ 13

((I4 mm, func?ie de dimensiuni) pentru a nu se Andoi An timpul manevr@rilor Bi pentru a nu vi"ra An timpul func?ion@rii% Cn acest ultim ca# ele pot deveni surse de #gomot% Este necesar ca An dreptul clapetelor (pe una din laturile accesi"ile) s@ se monte#e capace de vi#itare pentru a se urm@ri po#i?ia Bi a se interveni An ca#ul An care An?epenesc% Ji"@rele repre#int@ elemente mult mai sigure de Anchiderea por?iunilor de canal, ramifica?iilor sau ventilatoarelor% Ele se utili#ea#@ Bi la reglarea de"itului ventilatoarelor, metod@ curent@, dar cu consumuri de energie mari% 5apacele de vi#itare se montea#@ pe canale An dreptul clapetelor, +alu#elelor, modific@rilor de sec?iune ce ar favori#a adunarea prafului etc% Bi pot avea sec?iune circular@ sau dreptunghiular@% 8unctele de m@surare pe canale se prev@d pentru a permite, m@sur@tori de de"it, presiune sau temperatur@ An vederea regl@rii unei noi instala?ii noi e&ecutate, sau pentru a putea e&ecuta anumite modific@ri la instala?iile e&istente% Se e&ecut@ cu sec?iune circular@ sau dreptunghiular@% Din punct de vedere constructiv sunt asem@n@toare capacelor de vi#itare% 8entru evacuarea aerului in e&terior din incaperile ventilate sau climati#ate se folosesc dispo#itivele pre#entate in ane&a 11% '& TE4NOLO#IA E5EC TIEI ELEMENTELOR SI TRONSOANELOR DRE$TE A CANALELOR DE AER DIN TA6LA DE OTEL '&%& TI$ RI DE CANALE SI TA6LA TILI)ATA ;a e&ecutarea instalatiilor o"isnuite de ventilatie si conditionare se foloseste in mod o"isnuit ta"la #incata, deoarece umiditatea produsa de condensarea vaporilor de apa din interiorul canalului sau din interiorul incaperii, pe peretii canalului, nu produce corodarea ta"lei$ in situatia in care apare un continut de vapori aci#i sau ga#e coro#ive in aerul transportat, nu se recomanda folosirea ta"lei #incate% /n ca#ul instalatiilor de ventilare si conditionare fara posi"ilitatea aparitiei fenomenului de condensarea vaporilor de apa ca de e&emplu in situatia in care amestecul aer!ga#e este transportat la temperaturi mai mari de 133E5, ca si in ca#ul transportului pneumatic, se foloseste, in general, ta"la neagra% Domeniul de utili#are al ta"lei negre de otel se e&tinde si pentru transportul aerului cu vapori de aci#i in ca#ul in care ta"la este tratata cu solutie de "ilum sau cu lacuri de "achelita, dupa o preala"ila vopsire si in locurile unde se incheie prin falt% 6vand in vedere ca, in timp, se produce fisurarea suprafetelor canalelor acoperite cu lacuri de "achelita sau solutie de "itum, producandu!se coro#iunea ta"lei, se recomanda ca in medii puternic agresive sa nu se foloseasca ta"la neagra, inlocuindu!se cu diferite materiale re#istente la coro#iune ca de e&emplu: ta"la din otel ino&ida"il, ta"la de plum", ta"la din otel plum"uita sau placi din materiale plastice% Tabla zincata ce se foloseste la confectionarea conductelor de aer pentru ventilare si conditionare are grosimea o"isnuita pina la 1 mm si numai in ca#ul unor canale de sectiune mare se utili#ea#a si ta"la mai groasa, pana la 1,- mm% 4rosimea se sta"ileste in raport cu dimnsiunea conductei, evitandu!se totusi folosirea ta"lei #incate peste 1,- mm datorita dificultatilor ce apar la e&ecutarea im"inarii prin faltuire% Tabla neagra se intre"uintea#a atat la instalatiile de ventilare in medii fara pericol de condens la peretii canalelor, cat si la instalatiile de transport pneumatic a unei mari diversitati de materiale pulverulente sau granule% /n ca#ul instalatiilor de ventilare, se foloseste ta"la neagra in grosime de 3,-%%%1,- mm pentru canale cu diametre sau laturile mari intre 133 si 1-33 mm% 5onductele pentru transport pneumatic se e&ecuta cu ta"la in grosime de 1!) mm sau la nevoie din tevi de grosimi mai mari, in functie de destinatia instalatiei, deoarece pot interveni ero#iuni putemice in urma frecarii materialelor de peretii conductelor% Din punct de vedere constructiv ,canalele de aer se compun din canale drepte si piese speciale, iar dupa forma lor, canalele de aer pot fi cu sectiune circulara sau rectangulara. 8rin S=6S (8)!62 se sta"ilesc tipurile de canale circulare si rectangulare ce tre"uie preva#ute, in proiecte pentru instalatiile o"isnuite de ventilare si conditionare gamele diametrelor si laturilor fiind tipi#ate% 14

Se e&ceptea#a de la tipi#are: canalele de aer pentru transportul pneumatic si instalatiile de desprafuire, care au dimensiuni conditionate de presiunile si vite#ele ce tre"uie reali#ate in vederea transportarii particulelor unei mari diversitati de materiale$ anumite tronsoane de canale pentru ventilare tehnologica, care se proiectea#a in functie de po#itiile si dimensiunile racordurilor de la utila+e$ anumite portiuni din sistemul de canale, care pentru considerente de ordin constructiv tre"uie sa se incadre#e in elementele de constructie% E&ecutia canalelor de aer se reali#ea#a in sectii de productie dotate cu utila+e, dispo#itive si scule de productivitate ridicata si un flu& tehnologic rational% Este de dorit ca in atelierele de santier si numai in ca#ul marilor ansam"luri sau la principalele o"iective industrialei in constructie, sa se e&ecute numai acele repere legate de po#itia utila+elor sau in situatia cand prin proiect nu se pot da cote precise% '&'& TE4NOLO#IA E5EC TIEI TRONSOANELOR DE CANAL 5analele ce alcatuiesc instalatia de ventilare se e&ecuta in "ucati independente, rectilinii, denumite tronsoane, preva#ute in general la fiecare capat cu cate o flansa in vederea asam"larii cu un alt tronson% .n tronson se poate e&ecuta dintr!o singura foaie de ta"la, in ca#ul canalelor cu sectiuni mici, ori din doua sau mai multe foi, im"inate intre ele prin falt sau sudura, formind un panou, la cele de sectiuni mari% E&ecutarea canalelor drepte, comporta urmatoarele operatii: indreptare$ trasare$ taiere$ im"inare$ indoire! cur"are$ nervurare!rigidi#are$ montarea flanselor% 7rdinea de desfasurare a operatiilor, de la pregatirea ta"lei si pana la montarea flanselor, difera in functie de grosimea ta"lei, de forma geometrica a sectiunii canalului, de diametrul sau laturile canalului si de procedeul de im"inare% a& Indreptarea ta*lei este operatia prin care se inlatura o serie de defectiuni de fa"ricatie sau datorate transportului ori depo#itarii ca de e&emplu: deformare, ondulatii, umflaturi% /ndreptarea se poate e&ecuta manual, in ca#ul ta"lei cu grosimea o"isnuita, in urmatoarea succesiune: ! curatarea ta"lei de praf, murdarie, uleiuri etc%$ ! insemnarea cu creta a #onelor ce pre#inta deformatii$ ! ase#area ta"lei pe placa de indreptat, iar in ca#ul unor deformatii pe suprafete mici, se ase#a #ona respectiva pe nicovala si aplicarea cu ciocanul de lemn sau cu ciocanul de indreptat cu fata cur"a a unor lovituri repetate, de la margine spre centru in ca#ul umflaturilor si invers, in ca#ul ondulatiilor, fara a se "ate cu ciocanul de doua ori in acelasi loc pentru a nu deteriora ta"la$ ! nete#irea ta"lei prin aplicarea unor lovituri usoare cu ciocanul nete#itor% /n ca#ul ta"lelor de grosimi peste 1 mm cu deformatii mai mari, acestea se incal#esc in preala"il% /ndreptarea mecanica se aplica la ta"la cu grosimea de peste 1 mm, folosindu!se masina de indreptat sau valtul cu ) cilindri actionati manual sau valtul cu ) sau mai multi cilindri, actionat mecanic, ta"la fiind manevrata intre cilindri pana la indepartarea deformatiilor% Schema masinii de cur"at:

*& Trasarea este operatia prin care se repre#inta geometric, pe suprafata ta"lei, in marime naturala, forma piesei ce urmea#a a se e&ecuta, marcandu!se cu a+utorul acului de trasat, conturul piesei% .rmele lasate pe ta"la de varful acului de trasat, se marchea#a din loc in loc, cu punctatorul, in vederea unei usoare identificari% =rasarea se poate e&ecuta dupa sa"lon, dupa desen sau dupa model% =rasarea dupa sa"lon se foloseste in ca#ul e&ecutarii unui numar mare de piese identice% =rasarea dupa desen, se utili#ea#a in ca#ul e&ecutarii unei singure piese sau a unui numar redus de piese identice% 15

=rasarea dupa model, se foloseste numai in anumite situatii, ca de e&emplu inlocuirea unei piese, neputindu!se reali#a o trasare de mare preci#ie% 8e langa acul de trasat si punctatorul, la trasa+ se foloseste masa de trasat, rigla metalica gradata, compasul, paralelul, echerul si raportorul% /n vederea trasarii unui tronson de canal, marimea foilor de ta"la si modul lor de ase#are tre"uie sa fie astfel alese incat sa se reduca la minimum im"inarile prin faltuire sau sudare si deseurile% 8e latimea panoului, ta"lele din care acesta se alcatuieste tre"uie sa ai"a o dimensiune egala cu lungimea desfasurata a perimetrului canalului, la care se adauga latimea pentru falturi si flanse% Trasarea canalelor circulare cu diametru pana la (83 mm se e&ecuta pe lungimea ta"lei (ane&a 1( a) iar la diametre mai mari, se e&ecuta de latimea ta"lei, din doua elemente im"inate intre ele (ane&a 1( " )% /n ca#ul folosirii tablei pe lungimea ei (ane&a 1)) la trasare, peste marimea ,,1KKHD care repre#inta circumferinta canalului, se prevad in plus, pe latimea ta"lei, portiunile de 8 si 11 mm necesare reali#arii faltului longitudinal re#ultand latimea totala ,,;KK: la am"ele laturi se trasea#a fasii de cate 13 mm necesare reali#arii "ordurii de flase% ;a utili#area ta"lei pe latimea ei (ane&a 1)), se trasea#a, in plus pe langa fasiile necesare faltului longitudinal si "ordurarii pe flanse si fasiile pentru faltul frontal necesar im"inarii celor doua ta"le% /n ca#ul canalelor din ta"la im"inate prin sudura, trasarea se e&ecuta fara a se lasa fasiile pentru falturi% 8rin ta"ele ce se folosesc la trasare sunt sta"ilite, lungimile ,,1KKsi ,,;KK ce sunt necesare pentru pa nourile din care se e&ecuta intreaga gama de diametre de canale u#uale, atat in ca#ul tronsoanelor ce se e&ecuta pe lungimea cat si a celor ce se e&ecuta pe latimea ta"lei% Canalele de sectiune rectangulara se confectionea#a de asemenea, cu ta"la desfasurata pe lungime (ane&a 14, a) sau pe latime (ane&a 14, " ) in functie de perimetru1 si tipul canalului% Dupa numarul si amplasarea falturilor de colt, se e&ecuta patru tipuri de canale rectangulare (ane&a 14) si anume: cu un singur falt 6$ cu doua falturi de colt dispuse pe aceeasi latura :$ cu doua falturi dispuse in diagonala, pe colt 5$ cu falturi in toate cele 4 colturi D% /n functie de tipul de canal (6% % % D), latimea ,,;KK a ta"lei necesara e&ecutarii canalului este diferita, adaugindu!se peste perimetrul canalului, portiunile pentru falturi, respectiv (- mm la tipul 6, -3 mm : si 5 si 133 mm la D% =rasarea este diferita pentru fiecare tip de canal si este repre#entata in ane&a 1- atat pentru canalele ce se e&ecuta in lungimea ta"lei cat si pentru cele care se e&ecuta in latimea ta"lei% 8rin trasa+, se tine seama si de fasiile necesare falturilor si pentru "ordurarea peste flanse, iar la cele ce se e&ecuta pe latimea ta"lei, se lasa si fasiile pentru faltul frontal% 8rin ta"ele, se sta"ilesc dimensiunile panourilor de ta"la ce se folosesc pentru diferite tipuri (6 % % % D) si laturi ale canalelar rectangulare% Desi pana la laturi de 833 mm, canale1e rectangulare se pot e&ecuta atat pe lungimea cat si pe latimea ta"lei, la alegerea solutiei se are in vedere, pe langa o folosire mai rationala a ta"lei in vederea evitarii deseurilor si reali#area unor canale rigide fara intariri suplimentare% 5analele cu laturi peste 833 mm, se e&ecuta numai pe latimea ta"lei% c& Taierea ta*lei repre#inta operatia prin care se separa din foaia de ta"la partiunea trasata% /n ca#ul ta"lei cu grosime de pana la 3,1- mm taierea se poate reali#a prin scule manuale, respectiv foarfece de diferite tipuri$ ta"lele de grosime de peste 3,1- mm se taie prin dispo#itive actionate manual sau prin utila+e actianate mecanic% 0oarfecele pentru taierea manuala are lamele de taiere de diferite forme, in functie de scopul pentru care se foloseste: cu lamele drepte pentru taierea rectilinie, avind lama superioara ase#ata pe partea dreapta sau pe stinga, foarfece cu lame cur"e pentru contururi cur"e, deasemenea pe dreapta si pe stinga, foarfece pentru decuparea gaurilor si foarfece pentru tairea ta"lei pina la 1,- mm ce se montea#a pe "anc% 0oarfecele pe dreapta se foloseste in ca#ul ca se taie cu mana dreapta si invers, daca se taie cu mana stanga se foloseste foarfecele pe stinga, pentru a se putea urmari linia de taiere trasata% =aierea se e&ecuta urmarind intocmai desenul trasat pe ta"la, spri+inind lama inferioara pe "ancul de lucru% =aierea se reali#ea#a prin strangerea celor doua manere, perpendicular pe suprafata ta"lei si cu deschiderea lamelor pana la cel mult (F) din lungimea lor% 16

0oile de ta"la cu grosimi peste 3,1- mm si pana la 1,(- mm se pot taia manual, folosind foarfecele cu parghie si contragreutate sau, in ca#ul unor grosimi mai mari, un foarfece cu parghie cu demultiplicarea miscarii cutitului% 8entru taierea mecanica a ta"lei se folosesc urmatoarele dispo#itive si utila+e: foarfecele electric de mana pentru ta"la pana la ( mm grosime$ foarfecele ghilotina, la care se pot taia si ta"le de grosimi mai mari dar numai in linii drepte$ foarfecele cu role si foarfecele cu cutit vi"rator ce se folosesc si pentru taierea contururilor cur"e% /n ca#ul profilelor folosite la e&ecutarea flanselor, suportilor etc% se foloseste foarfecele de taiat cornier actionat manual ori mecanic sau fierastraie mecanice circulare ori cu miscare rectilinie alternativa% d& Indoirea ta*lei repre#inta operatia prin care se reali#ea#a modifiearea formei unei suprafete plane, dupa unul sau mai multe planuri diferite% 8rin indoire, un material sufera a intindere inspre e&terior si o comprimare inspre interiorul indoiturii% =a"lele si profilele su"tiri, pana la anumite grosimi, se indoaie la rece% /n ca#ul unor grosimi mai mari, deoarece in ca#ul indoirii la rece pot aparea crapaturi inspre e&terior si deformari inspre interior, inain tea efectuarii indoirii, materialul se incal#este% 8entru reali#area unei "une indoiri, este necesar sa se respecte anumite ra#e minime a caror marime depinde de calitatea si grosimea materialului% /ndoirea se poate reali#a manual sau mecanic, in functie de grosimea ta"lei% /n ca#ul indoirii manuale, se folosesc urmatoarele scule: ciocane de diferite tipuri$ nicovale ascutite pentru indoirea dreapta si nicovale cur"e, pentru indoire la diferite unghiuri$ sina sau coltarul pentru indoit$ dispo#itiv de indoit actionat manual% 8entru indoirea reali#ata mecanic, se folosesc prese mecanice de indoit si masini de indoit cu role, pentru profile% /n ca#ul canalelor de sectiune circulara, ta"la se cur"ea#a folosindu!se masina de cur"at actionata manual sau mecanic, respectiv valturile cu ) cilindri% =a"la este introdusa intre cilindrii care se rotesc in sens contrar, impingandu!se ta"la inspre cilindrul din spate, a carui deplasare pe verticala, in sus sau in +os, produce cur"a rea ta"lei% 8entru o"tinerea cur"urii dorite, se e&ecuta mai multe operatii succesive% e& I!*inarea este operatia de prelucrare prin care se reali#ea#a impreunarea intre doua ta"le pentru e&ecutarea unei piese componente a unui canal de ventilare a aerului% /m"inarea ta"lelor se poate reali#a prin faltuire, sudare, lipire sau nituire% '&2& (ALT IREA 0altuirea este principalul procedeu folosit in e&ecutarea tu"ulaturii, pieselor speciale si diferitelor dispo#itive folosite la lucrarile de ventilare% Se e&ecuta, in general, mecani#at$ la ta"lele su"tiri, pana la 1 mm se poate e&ecuta si manual% Dupa felul incheieturii, falturile pot fi: simple, du"le, com"inate si de colt$ dupa forma falturile pot fi: perpendiculare si culcate$ dupa po#itie, falturile pot fi: transversale si longitudinale (ane&a 16)% 0alturile simple se folosesc la ta"le de 3,1- ! 1,(- mm, iar cele du"le, la ta"le pana la 3,1- mm% Falturile simple culcate a&+ se utili#ea#a la e&ecutia asam"lurilor longitudinale de incheiere la canalele si piesele speciale, la instalatiile de ventilare care nu impun o re#istenta mecanica si etanseitate mare% Falturile duble culcate "%, se folosesc la im"inari longitudinale intermediare, cand nu se cere o re#istenta mecanica si etanseitate mare% Falturile perpendiculare (in picioare) cu incheierea simpla c sau du"la d, se folosesc la e&ecutia pieselor de sectiune circulara, atunci cand este necesara o re#istenta mai mare a pieselor% Faltul combinat ,&+ se foloseste la piesele lungi ale canalelor de aer, fiind atat de re#istent ca si cel du"lu% Faltul de colt simplu e%, f%, sau combinat 1&+ se foloseste la e&ecutarea canalelor de aer si a pieselor cu sectiune rectangulara% ;a operatia de faltuire e&ecutata manual se folosesc: ciocane de lemn, ciocane de tinichigerie, ciocane de presat falturi, distantiere, iar ca dispo#itive: "ara de otel cornier sau patrat fi&at pe marginea "an cului de lucru, nicovale drepte si ovale%

17

/n ateliere se folosesc pentru e&ecutarea diferitelor tipuri de falturi o serie de dispo#itive si mecanisme simple cu a+utorul carora se pot prelucra marginile foilor de ta"la, cum este ca#ul masinii de faltuit manuala pentru piese circulare, preva#uta cu doua role montate pe valturi paralele, regla"ile% Sectiile de productie a tu"ulaturii si pieselor folosite la canalele de ventilare sunt preva#ute cu utila+e de inalta productivitate, de e&ecutat si de incheiat faltul% '&4& S DAREA Sudarea este procedeul de im"inare folosit la e&ecutarea tu"ulaturii si pieselor in situatia in care, ta"lele de otel au grosimi peste 1,-3!(,33 mm si indeose"i la instalatiile de transport pneumatic% 8entru taierea materialelar se foloseste sudarea o&iacetilenica, iar pentru sudura, se foloseste in general sudarea electrica, folosindu!se transformatoare si converti#oare de sudura si electro#i de calitati si diametre carespun#and ca1itatii si grosimii ta"lei de otel% Sectiile de productie sunt dotate cu masini de sudura automata in linie care se utili#ea#a la sudarea ta"lelor din otel cu grosime pana la ) mm in ca#ul ta"lelor de grosimi su" 1,- mm se utilli#ea#a masini de sudura automata prin puncte, sudura reali#andu!se prin apasarea pe marginile petrecute ale ta"lei, a doi electro#i de cupru aliat% 8entru reali#area unei suduri de calitate, in ca#ul sudurii in linie la ta"le de grosime mai mare, marginile ce urmea#a a se suda se prelucrea#a prin sanfrenare% '&7& LI$IREA Lipirea se foloseste la im"inarea pieselor din ta"la #incata de grosime mica si de asemenea, la unele etansari dupa petrecerea ta"lei peste flanse la incheieturi% 8entru reali#area unei lipiri de "una calitate, succesiunea operatiilor tre"uie sa ai"a urmatoarea ordine: pregatirea si potrivirea marginilor pieselor, curatirea cu ra#uitorul sau pila a acestor margini, incal#irea ciocanului de lipit, curatirea prin pilire a varfului ciocanului, curatirea chimica a varfului ciocanului prin frecare cu clorura de #inc, cositorirea ciocanului prin acoperirea cu alia+ de cositor!plum", acoperirea cu un flu& de#o&idant a portiunilor de piesa care care se lipesc, aplicarea ciocanului de lipit cu o "ucata de alia+ pe locul de lipit si deplasarea lui de!a lungul im"inarii pana la umplerea cu alia+ a incheieturii, dupa care, alia+ul se lasa sa se raceasca incet si in final, se indepartea#a de#o&idantul ramas cu apa calda% '&8& NIT IREA Gituirea se foloseste, in general, la fi&area flanselor pe canalele e&ecutate din ta"la su"tire, neagra sau #incata, prin procedeul de nituire la rece% Gituirea manuala se reali#ea#a prin urmatoarele operatii: trasarea si e&ecutarea gaurilor$ alegerea nitului si introducerea in gaura$ alegerea sculelor de nituire$ ase#area contra"uterolei su" capul nitului$ ase#area tragatorului deasupra nitului astfel incat corpul nitului sa intre in interiorul lui si se presea#a ta"lele aplicandu!se lovituri usoare cu ciocanul$ retragerea tragatorului si turtirea capului nitului cu lovituri de ciocan$ reali#area formei definitive a capului de nit prin aplicarea de lovituri de ciocan pe "uterola% Se folosesc nituri de (!8 mm, diametrul gaurii fiind mai mare decat diametrul nitului cu 3,(% % % 3,6 mm si ciocane de la 3,133% % % 3,-33 Lg, in raport cu diametrul niturilor% Se folosesc ca scule: tragatorul de nituri, "uterola si contra"uterola% 8entru asigurarea unei e&acte suprapuneri a gaurilor, foile de ta"la ce se im"ina, se gauresc impreuna% '&9& NERV RAREA

18

Nervurarea repre#inta operatia prin care se asigura o rigidi#are a elementelor e&ecutate din ta"la, la piesele sau elementele de canal de sectiuni mai mari, circulare sau rectangulare% Rigidi#area se asigura prin formarea pe peretii elementelor de canal (ane&a 11), cu a+utorul masinii sau a dispo#itivelor de profilat, a unor inele sau diagonale iesite in relief% ;a canalele cu sectiune circulara, pina la 133 mm, e&ecutate din ta"la su"tire, rigidi#area se reali#ea#a prin formarea de inele iesite in relief cu 13!1- mm, e&ecutate in elementele de canal atat in ,imediata apropiere a capetelor cat si la )3 cm de capete DaD% ;a canalele rectangulare, e&ecutate tot din ta"la su"tire, se e&ecuta nervuri diagonale, si aproape de capete, nervuri transversale D"D inaintea im"inarii ta"lelor% Gervurarea se e&ecuta cu a+utorul unor dispo#itive mecanice actionate manual, preva#ute cu role, respectiv masina manuala de nervurat si masina de profilat% Rolele folosite sunt de diferite forme, corespun#ator profilului de nervura ce tre"uie e&ecutat% Se mai poate asigura o marire a re#istentei pieselor sau elementelor de canal prin e&ecutarea unor intarituri formate din sarma de diferite marimi, peste care se infasoara marginile ta"lei% /nfasurarea se poate e&ecuta mecanic cu ,a+utorul masinii de faltuit s!au a masinii de nervurat prin folosirea unor role speciale care permit introducerea sarmei la marginea ta"lei si e&ecuta indoirea ta"lei peste sarma% /n ca#ul e&ecutiei manuale, operatia se rea1i#ea#a la "ancul de lucru, prin indoirea ta"lei peste sarma, pe o latime care de regula nu tre"uie sa depaseasca de (,- ori diametrul, sarmei% /n ca#ul canalelor de sectiuni mai mari, respectiv la cele circulare cu diametre peste 433 mm si la cele rectangulare cu latura mare de peste 133 mm, rigidi#area prin nervurare fiind ineficienta , se folosesc inele de rigidi#are din plat"anda de (- & 4 mm, fi&ate pe canal prin nituri sau puncte de sudura la distante de 1,)%%% 1,- mm, in ca#ul celor circulare si rame de rigidi#are din cornier de (- & (- & 4 mm sau plat"anda de (- & 4 mm, prinse cu nituri sau puncte de sudura pe fetele e&terioare in ca#ul canalelor de sectiune rectangulara (a b). /n ca#ul unor laturi de peste 1-33 mm se montea#a si diagonale de rigidi#ari din acelasi cornier sau plat"anda, pe toate fetele (c). 2& IM6INAREA TRONSOANELOR DE CANAL /m"inarea tronsoanelor de canal se reali#ea#a prin flansele care se fi&ea#a la capetele fiecarui tronson, transversal pe directia tronsonului% 0lansele pentru im"inarea canalelor de aer se e&ecuta din otel lat sau otel cornier, in functie de dimensiunile canalului de aer% 6tat flansele pentru canalele circulare, cat si cele pentru canalele rectangulare, sunt tipi#ate% 0lansele din otel lat se folosesc numai la canalele circulare de 133%%% ((- mm, folosindu!se "anda de otel (- & )% 0lansele din otel cornier sunt de 4 tipuri, fiind e&ecutate din otel cornier de (- & (- & ), )3 & )3 & )$ 43 & 43 & ) si 43 & 43 in functie de diametrul sau latura canalului% 0lansele pentru canalele rectangulare se e&ecuta taind cornierul in 4 "ucati, egale doua cate doua (ane&a 18 )% 0etele otelului cornier tre"uie sa fie plane si dupa ce se e&ecuta im"inarea lor prin sudura, se poli#ea#a, pentru ca suprafata flansei in partea in care se im"ina cu flansa pereche de la tronsonul alaturat sa fie cat mai plana% 0lansele ce urmea#a a se fi&a intre ele se gauresc concomitent pentru a se evita nepotrivirile la monta+ si se numerotea#a, pentru recunoastere% 4aurile se e&ecuta de 1 mm, la distanta de 133 mm intre ele, numarul de gauri si amplasarea fiind sta"ilita in functie de sectiunea canalului% Dupa e&ecutare, flansa este verificata din punctul de vedere al planeitatii$ se introduce la capatul tronsonului, perpendicular pe a&ul acestuia, se fi&ea#a pe tronson prin sudare, in ca#ul canalelor din ta"la neagra groasa si prin nituire la rece, in ca#ul ta"lei #incate si al ta"lei negre pina la 1,- mm% Se folosesc nituri de )!- mm diametru, ase#ate la o distanta de (33!(-3 mm, dar cel putin 4 nituri pe flanse% 0lansa se fi&ea#a ca in ane&a 18, "orduindu!se capatul canalului pe o latime de 13!1- mm peste flansa, prin "aterea cu ciocanul de lemn, astfel incat sa fie perfect plana suprafata si sa nu a+unga la gaurile flansei% Diametrul ! respectiv latura flansei ! tre"uie sa fie cu ( mm mai mare decat diametrul e&terior ! latura ! al canalului de aer, pentru a putea trece flansa peste eventualele neregularitati ale canalului% /n ca#ul canalelor de aer e&ecutate din ta"la neagra peste 1,- mm, se poate face prinderea flansei fara "ordurare, dar este o"ligatoriu ca flansa sa se sude#e cu un cordon continuu pe intregul perimetru al canalului% 19

/n ca#ul in care se impune o "una etansietate a instalatiei, dupa "ordurarea ta"lei peste flansa, se completea#a prin cositorire la ta"la #incata si prin sudare la ta"la neagra, colturile ta"lei care datorita "or durarii nu se inchid, astfel ca pe fata flansei sa nu ramana goluri si rea#emul pentru garnitura nu ar fi complet% 0lansele pereche a celor doua capete de tronsoane ce urmea#a a se im"ina, se strang intre ele prin piulite, care se montea#a pe aceeasi parte, marimea suru"ului fiind in functie de grosimea cornierului, a ta"lei si a garniturii% 8entru etansare, intre flansele canale1or de aer se introduc garnituri de diferite grosimi, in general ) ! mm% <aterialul garniturii este indicat prin proiect in general, la temperaturi si presiuni normale, se foloseste cartonul inmuiat in apa si uns cu miniu de plum" si ulei de in fiert% ;a presiuni mai mari se pune garnitura din cauciuc moale, iar la temperaturi ridicate, se folosesc garnituri din clingherit% /n general, materialul pentru garnituri tre"uie sa ai"a o "una aderenta cu fetele plane ale flanselor, sa permita o strangere uniforma pe intreaga suprafata si sa asigure o cat mai "una etansare% /n ca#ul flanselor din otel cornier la canale circulare, se folosesc pentru indoire dispo#itive si utila+e speciale$ dupa indoire, se sudea#a la capete, formind o flansa circulara% 4& TE4NOLO#IA DE E5EC TIE A CANALELOR DIN MATERIALE $LASTICE =ehnologia de e&ecutie a tu"ula"urii si pieselor din materiale plastice are urmatoarea succesiune: alegerea materialului$ trasarea, taierea, indoirea, sudarea, tronsonarea% !legerii materialului destinat e&ecutarii pieselor, tre"uie sa i se acorde o deose"ita atentie in vederea evitarii unor re"uturi% ;a preluarea din depo#it, pe langa e&aminarea atenta a planitatii placilor, a uni formitatii grosimii, a lipsei unor crapaturi sau crestaturi, este necesar sa se ceara certificatul de calitate si sa se cunoasca daca fost depo#itat la o temperatura convena"ila in timpul iernii% Trasarea piesei ce urmea#a a se e&ecuta se reali#ea#a dupa desen, dupa sa"lon si dupa model% 8lacile sunt ase#ate pe o masa de trasat perfect plana si se trasea#a cu un creion colorat sau creta, folosind metodele, sculele si instrumentele de masurat ca si in ca#ul ta"lei de otel% Taierea placilor din materiale plastice se e&ecuta cu ferastraul mecanic circular, in ca#ul taierii rectilinii$ taierea cur"ilinie se reali#ea#a cu un ferastrau drept cu o pan#a avand latimea de - mm% /n cursul efectuarii acestei operatii, placa din material plastic tre"uie apasata pe suprafata mesei de lucru si miscata lin si uniform% /n ca#ul unei temperaturi de peste M1-E5 placile pot fi taiate si cu foarfece ghilotina, foarfece cu role etc% /n vederea pregatirii pentru sudare, in completarea taierii, se e&ecuta la marginile ce urmea#a a se suda ale celor doua "ucati, cate un sanfren care varia#a, in functie de grosimea placii: la placi su" - mm, cate un sanfren de (- ! )3E respectiv un sant pentru sudura de -3 ! 63E, iar la placile de peste - mm, un sanfren de )- ! 43E, respectiv un sant de 13 ! 83E% Dupa taiere, "ucatile se sterg de orice urma ramasa prin manipulare si se degresea#a% /ndoirea placilor se e&ecuta prin folosirea unor dispo#itive speciale construite prin care, in momentul cand se asigura o incal#ire a #onei supuse indoirii, pana la atingerea unui anumit grad de plasticitate a materialului, printr!o manevrare a dispo#itivului, de o"icei o "asculare, se reali#ea#a indoirea in #ona sta"ilita prin trasa+% /ncal#irea se poate reali#a cu o instalatie de du#e cu ga#e sau electric% /mediat dupa indoire, se produce racirea placii cu un +et de apa% Sudarea placilor din material plastic se reali#ea#a fie fara material de adaos, prin incal#irea stratului superficial al materialului, fie cu material de adaos prin folosirea unor vergele (electro#i) din acelasi material ca si placa, avand grosimi de (, ), 4 mm in functie de grosimea placii, forma cusaturii si re#istenta ceruta% Sudarea tre"uie sa fie facuta repede, pentru a nu se degrada materialul% 8rocedeul folosit in atelierul de sudura este in general sudarea cu aer incal#it, folosindu!se suflaie electrice cu compresor de aer sau cu suflanta de aer% ergeaua de sudat nu se topeste ci numai se inmoaie si adera la o mica apasare pe materialul de "a#a care, in +urul temperaturii de 1)3E5 devine plastic, iar la 183E5 incepe procesul de curgere% 20

<uchiile materialului se prelucrea#a prin taire la capete, cu pila sau la poli#or, dupa care se nete#esc cu hartie sticlata si se curata cu o carpa uscata% Suprafetele ce se sudea#a se asea#a la o distanta de 3,-% % % 1 mm una de alta% ite#a de e&ecutie este de 13!1- mFh iar vergeaua se asea#a su" un unghi de 23E fata de suprafata tivului de sudat% 6pasarea vergelei tre"uie sa fie uniforma si constanta, iar mana sudorului sa fie la 1 ! 8 cm de suprafata sudata% ergeaua se tine de o"icei cu mana stinga, iar in mana dreapta se tine suflaiul, cu o inclinare, a varfului ar#atorului fata de suprafata de sudat, de (3 ! (-E la o grosime a ta"lei de - mm si de )3 ! 4-E la o grosime a ta"lei de 13 ! (3 mm% /ndiferent de grosimea materialului si de forma im"inarii, stratul de "a#a se e&ecuta cu o vergea de ( mm$ daca santul de sudat este mai adanc se umple succesiv, cu vergele de sudura din ce in ce mai groase% Sudurile pot fi de mai multe forme, sta"ilindu!se prin fisele tehnologice timpul ce se e&ecuta in fiecare situatie: cap la cap in , cap la cap in N, in =, de colt si de piese suprapuse% !samblarea in tronsoane a elementelor si pieselor se e&ecuta in atelier, pana la limita posi"ilitatilor de transport, iar la locul de monta+ se e&ecuta asam"larea tronsoanelor livrate de atelier, pana la limita posi"ilitatilor de ridicare si monta+% 6sam"larea elementelor si pieselor se poate reali#a cu legaturi nedemonta"ile ! respectiv cu sudura cap la cap sau cu mufa sudata in e&terior la am"ele capete ! sau cu legaturi demonta"ile, respectiv prin: flanse din material plastic e&ecutate in forma de cornier, sudate si preva#ute cu gauri, flanse li"ere din otel cornier care string un colier de material plastic sudat pe cele doua tronsoane, in e&terior$ flanse din placi de material plastic, ca si, in ca#ul otelului lat, preva#ute cu gauri% 0lansele tronsoanelor perechi se prind intre ele prin su ru"uri, intre flanse, pentru asigurarea etanseitatii, montandu!se garnituri% 7& CON(ECTIONAREA $IESELOR S$ECIALE+ OR#ANELOR TERMINALE SI OR#ANELOR DE RE#LARE "iesele speciale repre#inta elementele canalelor de aer care au rolul de a asigura pe traseul instalatiei, schim"ari de sectiune, schim"ari de directie, modificari ale vite#ei sau ale presiunii curentului de aer vehiculat, divi#area sau compunerea de"itelor de aer, racordarea unui canal cu sectiune circulara la unul rectangular, racordarea la diferite dispo#itive, aparate si utila+e si pentru orice alte prevederi din proiect% 0ormele pieselor speciale folosite la instalatiile de ventilate sunt de o mare diversitate, in functie de scopul urmarit% /n general, cu e&ceptia pieselor speciale ce sunt utili#ate pentru reali#area racordarii intre ca nalele drepte si utila+e a caror forma geometrica poate diferi de la utila+ la utila+, piesele speciale folosite pe traseul instalatiei sunt urmatoarele: cur"e sau coturi de sectiune circulara sau rectangulara$ coturi eta+ate cu sectiune circulara sau rectangulara$ reductii drepte cu sectiune circulara sau rectangulara$ reductii de la o sectiune circulara la una rectangulara$ reductii o"lice cu sectiune circulara sau rectangulara$ reductii o"lice de la o sectiune circulara la o sectiune recangulara$ ramificatii simple sau du"le cu sectiune circulara$ ramificatii simple san du"le cu sectiune rectangulara% #rganele de introducerea si evacuarea aerului in si din instalatia de ventilare si pentru introducerea si evacuarea aerului in si din incapere, sunt urmatoarele: pri#e de aer, guri de evacuare, deflectoare, guri de introducere sau refulare si guri de aspiratie a aerului% #rganele de reglare ce se folosesc pentru reglarea si inchiderea de"itului de aer, sunt: clapete de regla+, +alu#ele de regla+, su"are% 7&%& COT L C SECTI NE CIRC LARA 6ceste coturi se folosesc pentru racordarea a doua canale de aceeasi sectiune, amplasate in planuri diferite sau in acelasi plan dar intr!o alta directie si se caracteri#ea#a prin diametrul $ ra#a de cur"ura % unghiul la 21

centru si numarul de segmenti din care sunt formate% Gumarul de segmenti si ra#a de cur"ura se sta"ilesc prin ta"ele, in functie de diametrul canalului la care se racordea#a cur"a sau cotul, atat pentru cele im"inate prin falt cat si pentru im"inarea prin sudura% /n mod o"isnuit, coturile au deschiderea unghiului care se formea#a intre a&ele lor prelungite, de 4-, 63, 1sau 23E% Ra#ele pot fi diferite dar, de o"icei, se e&ecuta cu ra#e egale cu diametrul canalului sau de 1,- ori diametrul canalului la care se racordea#a% Gumarul de segmenti varia#a in functie de diametrul canalului si de deschiderea unghiului% 8entru trasarea coturilor la canalele tipi#ate, se folosesc sa"loanele atat pentru segmentele din interior cat si pentru cele de la capete, pe care se montea#a flansele (ane&a 12)% Sa"loanele se e&ecuta prin constructii geometrice, in functie de unghiul, ra#a de cur"ura si diametrul cotului, e&istand sa"loane pentru fiecare diametru tipi#at de canal, preva#ute cu adaosul pentru falturi, iar la cele marginale si cu adaosul pentru flansa, in ca#ul im"inarii prin falturi% Sa"loanele folosite pentru ca#ul im"inarii prin sudura nu sunt preva#ute cu aceste adaosuri% 7&'& COT L C SECTI NE RECTAN# LARA 6cest cot se e&ecuta, de o"icei, ca o ra#a de cur"ura egala cu latura sau cu de 1,- ori latura sectiunii canalului situat in planul la care se face cur"area a&ei canalului% 5otul (ane&a (3) se compune din doi pereti frontali S) identici, un perete inferior S1 si un perete superior S(% =rasarea coturilor pentru ra#ele de cur"ura egale cu una din laturi OaP se reali#ea#a folosind ta"elele care cuprind toate elementele necesare trasarii si care se regasesc in notatiile trecute pe figura, inclusiv adaosurile pentru falturi si pentru "ordurare, adaosuri care nu se mai iau in consideratie la reali#area coturilor prin im"inare sudata% 8entru e&ecutie in serii mari, se folosesc sa"loane% 7&2& COT L ETA:AT C SECTI NE CIRC LARA Se foloseste pentru racordarea a doua canale circulare care sunt situate in plane paralele diferite si se trasea#a din doua semicoturi, care se im"ina prin falturi, fie direct, fie prin intermediul unei piese drepte (ane&a (1)% 7&4& COT L ETA:AT C SECTI NE RECTAN# LARA Este utili#at in ca#ul racordarii a doua canale rectangulare de aceeasi sectiune situate in plane paralele% Se e&ecuta din patru "ucati identice doua catedoua (ane&a (1)% /m"inarea se reali#ea#a pe toate cele 4 muchii, prin falt de colt%

7&7& RED CTIA DREA$TA CIRC LARA Se utili#ea#a pentru racordarea a doua canale circulare de diametre diferite situate pe aceeasi a&a%% /n functie de sensul miscarii aerului in canal si de felul in care este reali#ata schim"area sectiunii, de la mare la mic sau de la mic la mare, aceste reductii se numesc con&uzoare sau di&uzoare. 6ceeasi denumire se da si celor rectangulare (ane&a (()% 7&8& RED CTIA DREA$TA RECTAN# LARA

22

Reductia dreapta utili#ata pentru reali#area trecerii de la un canal la altul de sectiuni diferite situate pe acelasi a& se construieste din patru piese, identice doua cate doua% 0iecare perete se trasea#a succesiv, lipit de cel precedent% 8entru piesele tipi#ate se folosesc sa"loane (ane&a (()% 7&9& RED CTIA DREA$TA DE LA O SECTI NE RECTAN# LARA LA NA CIRC LARA Se foloseste la racordarea a doua canale, unul de sectiune circulara si celalalt de sectiune rectangulara, de pe aceeasi a&a% =rasarea se face in functie de dimensiunile 6, : ale sectiunii rectangulare si inaltimea h (ane&a ())% Suprafata piesei se rigidea#a prin nervurare% 8entru piese de serie se folosesc sa"loane% 7&;& RED CTIA O6LICA C SECTI NE CIRC LARA Se foloseste pentru racordarea a doua canale circulare cu diametre diferite, $ si d, intre a&ele carora e&ista a distanta e (ane&a (4) si are forma unui trunchi de con o"lic% 8entru piese de serie, se e&ecuta sa"loane care se folosesc la trasare% 7&<& RED CTIA O6LICA C SECTI NE RECTAN# LARA 6re forma geometrica a unui trunchi de piramida o"lic% 8entru a se trasa, se desenea#a piesa la scala 1 : ( in proiectie verticala si ori#ontala, determinindu!se din proiectii inaltimea fiecarei fete de forma trape#oidala, formand cei 4 pereti% 8e "a#a desenului, se trasea#a pe ta"la de otel fiecare perete separat, lasandu!se si adaosul pentru falturi iar la "a#e, adaosul pentru flanse si "ordura peste flanse% /n ca#ul reductiilor mici, se pot trasa peretii alaturati fara a se lasa adaosul pentru falturi, prin indoire%

7&%=& RED CTIA O6LICA DE LA O SECTI NE CIRC LARA LA O SECTI NE RECTAN# LARA Reductia o"lica (ane&a (-) este utili#ata pentru racordarea unui canal circular cu unul rectangular, situate pe a&e paralele%

7&%%& RAMI(ICATIA SIM$LA SA D 6LA C SECTI NE CIRC LARA

Ramificatia simpla se utili#ea#a in situatia in care din canalul principal se ramifica un alt canal circular sau cand canalul principal se ramifica, in doua canale (ane&a (6)% Ramificatia du"la de sectiune circulara se utili#ea#a in situatia cand din ca nalul principal se ramifica in acelasi loc doua alte canale sau cand canalul principal se ramifica in trei canale%

23

8& OR#ANE DE INTROD CEREA SI EVAC AREA AER L I

6ceste organe sunt utili#ate atat pentru captarea aerului proaspat in instalatia de ventilare si evacuarea aerului viciat in atmosfera, cat si pentru introducerea aerului proaspat in incaperile ventilate si eva cuarea aerului viciat din aceste incaperi% 0orma si dimensiunile acestor organe sunt determinate de tipul instalatiei, de de"itul de aer vehiculat si de locul lor de montare% /n timp ce pri#ele de aer si gurile de evacuare, in ca#ul in care se e&ecuta din ta"la de otel, au forme simple ca de e&emplu a unui "urlan circular acoperit cu o caciula de protectie de forma conica sau de forma unui cot, situat pe acoperis , organele de introducere si evacuare a aerului in si din incaperi, au o mare diversitate de forme si dimensiuni in functie de caracteristicile instalatiei, de"ite, vite#e etc% /n cele ce urmea#a se vor descrie sumar tipuri1e si caracteristicile constructive ale principalelor organe de introducere si evacuare a aerului folosite in cadrul instalatiilor de ventilare si conditionare a aerului% /n functie de conditiile in care sunt folosite, destinatia incaperilor, aspectul arhitectural, natura nocivitatilor etc% organele de introducere si evacuare a aerului se e&ecuta din ta"la #incata , ta"la de aluminiu, ta"la ino&ida"ila sau din placa de material plastic%

9& OR#ANE DE RE#LARE 7rganele de regla+ se utili#ea#a pe o scara larga la instalatiile de ventilate si conditionare a aerului avand rolul de a regla de"itele de aer, in anumite #one ale instalatiei prin introducerea sau evacuarea unei cantitati mai mari sau mai mici in anumite incaperi sau in anumite #one ale incaperii cu dega+ari mai mari de nocivitati% De asemenea, pentru o"tinerea unor anumite conditii de microclimat intr!o incapere, se actionea#a si prin aceste organe% Se actionea#a de asemenea in vederea o"tirerii unei anumite portiuni ale instalatiei, nemaiputand circula aerul prin canale% 9&%& CLA$ETELE DE RE#LARE Sunt organe care se montea#a in interiorul canalului, pentru reglarea de"itului de aer% /n mod o"isnuit se folosesc atat pentru canalele circulare cat si pentru cele dreptunghiulare doua tipuri de clapete de regla+: fara maneta si cu maneta% Deoarece constructia acestor clapete, este asemanatoare, se va descrie o clapeta de reglare (ane&a (1), cu maneta pentru canale circulare% Se compune dintr!o flansa 1 e&ecutata din cornier preva#uta cu gauri de 1 mm, pe care, prin intermediul a&ului ) ,se fi&ea#a% o clapeta circulara (, a carui diametru este putin mai mic decat al canalului in care se montea#a% 5u o maneta 4, clapeta se poate roti in +urul a&ului sectorului circular -$ prin intermediul unui stift 6 clapeta se poate fi&a in po#itia dorita$ alte piese ale clapetei mai sunt: placuta 1, sai "ele 8 si 11, suru"ul he&agonal 2 si piulita patrata '(. Detaliile de e&ecutie pentru diferite tipuri de clapete sunt date in ta"ele% 9&'& :AL )ELE DE RE#LARE Se utili#ea#a pentru reglarea si inchiderea curentului de aer care trece prin gurile de aspiratie si refulare, gurile de evacuare si pri#ele de aer% 9alu#elele pot fi fi&e sau mo"ile$ incadrate in rame, forma +alu#elelor poate fi dreapta sau de diferite forme aerodinamice& 24

Ramele cu jaluzele fixe pot fi de sectiune circulara sau rectangulara (ane&a (8)$ se compun dintr!o lama de otel cornier cu laturile a si " de forma canalului sau golului din constructie in care se incadrea#a, in interiorul careia sunt prinse prin nituri, +alu#ele sau palete din ta"la, drepte sau profilate, de diferite forme aerodinamice% ;a ramele cu +alu#ele de dimensiuni mai mari, se e&ecuta la mi+1ocul ramei un perete despartitor% 8rin proiecte, se fi&ea#a dimensiunile ramei, profilul, tipul si dimensiunile +alu#elelor, pe "a#a carora se reali#ea#a trasarea% Ramele cu jaluzele reglabile (ane&a (2), se manevrea#a simultan printr!o parghie de manevra sau cu un sistem de parghie care permite fi&area in orice po#itie, de la OinchisP la OdeschisP% ;a e&ecutia acestora se va avea in vedere, pentru o "una inchidere, ca marginile paletelor respectiv +alu#elelor, sa se im"ine corect, iar rotirea tre"uie sa fie limitata la 23E% 8ot fi actionate manual, prin dispo#itive mecanice sau automat, iar a&ele paletelor pot fi montate pe rulmenti% 9&2& S 6ARELE DE AER Se montea#a pe canalele de aer din spatele pri#elor de aer sau dupa gurile de refulare a ventilatoarelor, in ca#ul instalatilor de ventilare la care de"itul de aer se modifica in cursul e&ploatarii% /n ane&a )3 sunt date detaliile de e&ecutie pe "a#a carora se poate efectua trasarea unui su"ar pentru un canal de sectiune circulara cu un diametru $ materialele si dimensiunile fiind date in ta"ele% ;ama su"arului tre"uie sa fie perfect plana, iar glisierele intre care se manevrea#a lama tre"uie sa fie "ine prelucrate% ;& MONTAREA CANALELOR DE AER SI A$ARATELOR INSTALATIILOR DE VENTILARE SI CONDITIONARE ;&%& MONTAREA CANALELOR DE AER ;&%&%& $re,atirea si e/ecutarea !onta>ului 8entru reali#area unei corecte montari a retelei de canale din componenta unei instalatii de ventilare, este necesar sa se tina seama de urmatoarele aspecte: - respectarea traseului si cotelor indicate in proiect pentru monarea tronsoanelor, pieselor speciale si diferitelor organe$ - reali#area unei sustineri rigide si re#istentea tu"ulaturii$ - reali#area unei po#ari estetice si in po#itii care sa nu impiedice circulatia in incapere$ - in asam"larea tronsoanelor intre ele, falturile longitudinale se vor dispune alternat, pe fetele opuse ale tronsoanelor alaturate$ - la canalele care transporta aer incarcat cu vapori, im"inarile longitudinale nu se vor po#a la "a#a canalului si se va asigura o panta de 1 * 1,-Q spre dispo#itive prin care se evacuea#a apa provenita din condensare$ - canalele tre"uie sa fie ase#ate in linie dreapta, fara sa pre#inte sageata, cur"uri, ori devieri fata de a&e$ - la im"inarea flanselor, piulitele se vor monta toate de aceeasi parte, iar la canalele verticale piulitele se vor monta in partea interioara a flansei$ - elementele de sustinere, in ca#ul canalelor ori#ontale, se montea#a, in general, la distante de cate ) m si numai in ca#ul unor canale de sectiuni mici, rea#emele se pot amplasa la distante de 4 m$ - la canalele verticale amplasate pe stalpi sau pe pereti, elementele de sustinere se fi&ea#a la )%%% 4 m, dar in mod o"ligatoriu, pe inaltime tre"uie sa e&iste cel putin doua elemente de sustinere% <ateriali#area traseului retelei de ventilare se reali#ea#a in urmatoarea succesiune tehnologica: - in "a#a desenelor de e&ecutie din proiect, se trasea#a pe elementele constructiei (#iduri, stalpi) traseul canalelor, folosind in acest scop furtunul cu sticla de nivel si firul cu plum"% Se materiali#ea#a traseul prin sarme din 25

otel pana la 1 mm grosime care sa nu ai"a o lungime mai mare de 1- m pentru a nu interveni erori pe verticala datorita sagetii ce o poate forma sarma$ - se trasea#a pe #iduri, stalpi sau alte elemente de constructii, cotele e&acte la care tre"uie montate elementele de sustinere sau agatare, neadmitandu!se la montarea tu"ulaturii a"ateri pe verticala mai mari de M ) mm$ - se e&ecuta gaurile de incastrare a elementelor de sustinere, la dimensiunile necesare asigurarii unei "une fi&ari a elementului de sustinere$ - se fi&ea#a elementele de sustinere in #idarie, astupandu!se golurile cu mortar de ciment si verificandu!se ori#ontalitatea cu nivela cu "ula de aer$ in ca#ul unor elemente de sustinere, agatate prin tiranti, se verifica verticalitatea acestora prin firul cu plum"$ - se trasea#a pe elementele de constructii, in raport cu a&ele traseului canalelor de ventilare, po#itiile postamentelor ventilatoarelor si a celorlalte aparate si se desenea#a prin conturul lor pe peretii pe care se montea#a gurile de introducere si de aspiratie% Dupa definitivarea trasarii si dupa fi&area elementelar de sustinere sau agatare se trece la montarea tronsoanelor de canal e&ecutate, in urmatoarea ordine: - se verifica din nou corecta montare a elementelar de sustinere sau agatare si trasa+ul instalatiei$ - se pregatesc scarile, esafoadele, schelele fi&e sau autoridicatoare, in concordanta cu inaltimea de monta+ si cu greutatea tronsoanelar sau pieselor ce urmea#a a se monta, asigurindu!se o deplina siguranta pentru muncitorii ce lucrea#a la inaltime pentru e&ecutarea operatiilor de monta+$ - in functie de ga"aritul si lungimea tronsoanelor ce urmea#a a se monta, se pregatesc dispo#itivele si mi+loacele mecani#ate de ridicare si monta+ corespun#atoare$ - in ordinea sta"ilita pentru montarea tronsoanelor componente ale retelei de ventilate, se formea#a la sol, pe amplasamentul unde urmea#a a se efectua monta+ul, asam"larea tronsoanelor avand montate si piesele speciale sau alte elemente, in succesiunea indicata in proiect, montandu!se garniturile si strangandu!se definitiv piulitele flanselor% ;ungimea tronsoanelor se sta"ileste pana la limita greutatii ce poate fi ridicata de mi+laacele e&istente si in functie de po#itia de monta+% /n general su"ansam"lele ce urmea#a a se monta, se formea#a, in atelierele de prefa"ricate ale intreprinderilor sau santierelor, pe "a#a datelor din proiect si dupa confruntarea pe teren a proiectelor cu si tuatia lucrarilor de constructii e&ecutate$ su"ansam"lele de canale e&ecutate, se transporta cu remorci sau trailere pana la #ona de monta+$ pentru identificare, fiecare tronson si piesa speciala se notea#a cu cifre si litere, conform schemei% Se e&ecuta legaturile cu ca"le fle&i"ile la tronsoanele ce urmea#a a se ridica, alegandu!se ca"le de otel de grosimi sta"ilite in functie de greutatea tronsoanelor si preva#ute la capete cu elemente (ochiuri) pentru agatare in carligul utila+ului sau dispo#itivului de ridicare (scripeti, trolii, automacarale)% Se verifica calitatea utila+elor, dispo#itivelor si ca"lurilor de ridicare% 7peratiile de ridicare si montare a su"ansam"lelor formate la sol sau aduse de la atelierul de prefa"ricate, se e&ecuta de formatia de monta+ reparti#ata in parte la sol, pentru e&ecutarea operatiilor de manipulate, in vederea ridicarii la po#itia de monta+ si restul, pe schele sau pe esafoda+e, pentru ase#area su"ansam"lelor pe elementele de sustinere sau agatare, im"inarea flanselor tronsoanelor alaturate sau montarea pieselor ori dispo#itivelor speciale prin ase#area garniturilor si strangerea piulitelor% =oate operatiile se e&ecuta su" conducerea sefului formatiei luandu!se toate masurile in vederea evitarii oricaror accidente, iar ridicarile la inaltime se e&ecuta dupa o fisa tehnologica si dupa un preala"il instructa+ cu intreaga formatie% Dupa po#area retelei de canale, se efectuea#a o noua verificare, in "a#a proiectelor, in ce priveste: rigiditatea elementelor de sustinere si agatare$ spri+inirea canalelor pe aceste elemente$ respectarea integrala a proiectului ca: sectiuni, cote, ordinea de monta+ indicata, pante$ strangerea flanselor si e&istenta garniturilor% ;&%&'& Dispo-iti"e de sustinere 5analele de ventilare pot fi montate pe console fi&ate pe pereti, pe stalpi pe planse si pe pardoseli sau prin agatare de grin#i% 26

a& Consolele .i/ate in perete (ane&a )1) se e&ecuta in general din otel cornier cu aripi egale, dimensiunile variind in functie de sectiunea si greutatea canalului, luandu!se in calcul atat greutatea flanselor cat si a eventualei i#olatii termice% 5onsola se e&ecuta din doua elemente, im"inate prin sudura: am"ele elemente tre"uie sa fie "ine incastrate in perete, adincimea de incastrare a elementului ori#ontal variind intre 133%%%(33 mm in functie de marimea consolei, iar la elementul inclinat, varia#a intre 63 % % %83 mm golurile e&ecutate pentru incastrare se astupa cu mortar de ciment% *& Sustinerea canalelor pe stilpi se reali#ea#a prin elemente de sustinere fi&ate pe stalpi, prin intermediul un"r constructii metalice care incon+oara stalpul% Se recomanda ca la turnarea stalpilor de "eton, prefa"ricati sau monolit, sa se incastre#e la cote precise elemente metalice pe care se montea#a, prin diferite sisteme de im"inare ("uloane, sudura) , consolele de sustinere% /n ca#ul conductelor verticale, sustinerea se reali#ea#a prin "ratari mon! tale su" flansa% c& Sustinerea canalelor de plansee sau pe pardoseli& Sustinerea canalelor de plansee se reali#ea#a prin doi tiranti din otel rotund, filetati la am"ele capete $ capetele superioare se fi&ea#a printr!o piulita cu sai"a, spri+inita pe o plat"anda din otel ase#ata deasupra planului% 5apetele inferioare prind prin piulite cu sai"a profilul din otel cornier sau . pe care se spri+ina tu"ulatura% /n ca#ul canalelor circulare de sectiuni mici, se foloseste sistemul de sustinere, repre#entat in ane&a )(, pentru sustinerea de grin#i% Dimensiunile tirantilor, plat"andei si a profilelor din otel cornier sau . se sta"ilesc in functie de sectiunea si greutatea tronsoanelor, tinand seama de po#itia de monta+, avandu!se in vedere ca lungimea filetului de la capetele tirantilor sa permita deplasarea pe verticala a elementului de spri+in, in vederea sta"ilirii la cota necesara, iar deschiderea intre tiranti este calculata, astfel incat sa fie posi"ila o deplasare laterala a tronsonului pentru incadrarea in a&a retelei% /n ca#ul canalelor pe pardoseli, se montea#a in golurile lasate prin constructie su" pardoseala, fi&andu!se prin plat"ande care nu permit deplasarea laterala a tu"ulaturii% d& Sustinerea canalelor de ,rin-i are avanta+ul ca permite amplasarea retelei in #one astfel alese ! de!a lungul grin#ii ! incat sa fereasca instalatia de #onele circulate si reteaua sa fie amplasata la distantele impuse fata de alte genuri de instalatii din incapere% /n ca#ul canalelor circulare de sectiuni mici se foloseste sistemul de agatare pre#entat in ane&a )( canalul 1 fiind prins de grinda 4 printr!o "rida ( e&ecutata din otel lat si a unui carlig de suspendare ) fi&at prin piulita si sai"a deasupra grin#ii% 8entru canalele rectangulare se folosesc elemente din otel cornier sau . pe care se spri+ina canalul si care se fi&ea#a de grinda (ane&a ))) prin plat"ande sau alte profile din otel prinse cu, "uloane ce se incastrea#a in golurile lasate prin grinda% Dimensiunile elementelor componente se sta"ilesc pentru fiecare tip de canal% =ipurile de sustinere descrise la punctele a%%% d nu sint limitative, pu tandu!se adopta si alte sisteme de prin! dere, in functie de traseul, greutatea si amplasarea retelei fata de elementele de constructie% =oate aceste dispo#i ! tive tre"uie sa fie atent prelucrate si "ine fi&ate% /n multe situatii, in functie de greutatea tronsoanelor, elementele de sustinere se prind de placile metalice sau dispo#itivele incastrate, in elementele de constructii, inca de la turnarea acestora% De asemenea, prin "olturi din otel filetate la capatul e&terior, care se fi&ea#a prin impuscare in elementele de constructii din "eton sau metalice, se reali#ea#a dispo#itive de prindere a consolelor, "ratarilor sau tirantilor folositi la sustinerea canalelor de aer% :olturile se aleg in functie de greutatea tronsonului ce tre"uie sustinut% 0iind agregate de mare comple&itate, desfasurate pe un amplasament vast, echipate cu aparate de masura si control, implicand de o"icei un volum important de instalatii diverse: electrice, incal#ire, sanitare, ventilare si automati#ari, e&ecutia monta+ului si instalatiilor se reali#ea#a pe "a#a proiectelor de e&ecutie si de multe ori su" indrumarea specialistilor furni#orilor% 8artea de ventilare, respectiv montarea filtrelor, "ateriilor, ventilatoarelor etc% se reali#ea#a conform celor aratate la descrierea monta+ului aparatului respectiv% 27

<& L CRARI $ENTR AMORTI)AREA )#OMOTELOR SI TRE$IDATIILOR ;a reali#area unor instalatii de ventilare si conditionare cat mai silentioase si fara trepidatii accentuate, concura urmatorii factori: - furni#orii ventilatoarelor, filtrelor mecanice si pompelor, inclusiv a electromotoarelor, care tre"uie sa urmareasca reali#area unor aparate cu un mers cat mai silentios$ - folosirea la e&ecutarea constructiilor in care sunt amplasate, a unor solutii constructive si materiale fonoi#olante cat mai eficiente impotriva #gomotului$ - corecta e&ecutie si montare a instalatiei% 8entru reali#area unui nivel cat mai sca#ut de #gomot, tre"uie respectate o serie de reguli la e&ecutia si montarea instalatiei si anume: - e&ecutarea corecta, fara nici o a"atere de la proiect a schim"arilor de sectiune si a racordarii pieselor la tu"ulatura$ - o corecta e&ecutie a canalelor, pieselor speciale, dispo#itivelor, elementelor de sustinere si im"inarea flanselor$ - folosirea unor atenuatoare de #gomot amplasate in canalele de ventilare sau in colturi$ in acest scop, se folosesc diferite materiale fonoa"sor"ante ca vata minerala, perforata sau plasa de sarma$ - fundatiile, pe langa faptul ca se e&ecuta independente fata de pardoseala si se i#olea#a impotriva #gomotelor, sunt preva#ute la monta+ cu dispo#itive pentru i#olarea vi"ratiilor: amorti#oare cu resorturi din otel sau amorti#oare din cauciuc$ - amorti#oarele cu resorturi din otel de diferite tipuri se folosesc la agregate de ventilare cu vite#e mici: intre)33 si 1333 rotFminut% ;a turatii mai mari, se folosesc amorti#oare din cauciuc, de asemenea de diferite tipuri$ - montarea unui "urduf de pan#a de cort intre tu"ulatura si piesa de racord de pe ventilator% %=& MAS RI DE $ROTECTIA M NCII /nstalatiile de ventilare si conditionare a aerului cuprind, pe langa canale si piese speciale si o mare diversitate de utila+e si aparata+e% 8e langa ga"aritele si greutatile mari ale tronsoanelor de canale, pieselor speciale, dispo#itivelor, aparatelor si utila+elor, intervine la monta+ si aspectul inaltimii si a po#itiilor dificile de monta+% Este necesar ca la montarea instalatiilor de ventilare, pentru evitarea accidentelor, pe langa regulile generale de protectia muncii, sa se tina seama de urmatoarele: - intreaga formatie tre"uie sa fie instruita temeinic, in functie de atri"utiile precise ale fiecarui component al formatiei, iar cei care lucrea#a la inaltime, tre"uie sa poarte centuri de siguranta$ - toate sculele, dispo#itivele si utila+ele ce se folosesc pentru e&ecutarea manipularilor si monta+ului, tre"uie sa fie atent verificate atat la inceput cat si in toate fa#ele de monta+$ - ca"lurile ce se folosesc pentru e&ecutarea legaturilor necesare reali#arii monta+ului, tre"uie sa fie in "una stare, iar efectuarea legaturilor se reali#ea#a numai de muncitori speciali#ati pentru aceste operatii si se verifica de seful formatiei$ - scarile, schelele fi&e, mo"ile sau autoridicatoare, diferitele esafoda+e folosite pentru reali#area monta+ului, tre"uie sa fie re#istente si sa ai"a sta"ilitate, astfel ca toate operatiile la inaltime sa se e&ecute in deplina siguranta, in aceleasi conditii ca si la sol$ - in timpul cand se e&ecuta ridicarile de la sol, operatiile se con duc de seful formatiei care comanda toate manevrele ce tre"uie e&ecutate atat de mem"rii formatiei cat si de manipulantii utila+elor de ridicat% /n #ona de monta+ au acces numai mem"rii formatiei, iar in timpul ridicarii si asam"larii tronsoanelor, pieselor, dispo#itive lor 28

etc% Rona respectiva de la sol tre"uie sa fie dega+ata ca sa nu se produca accidente chiar in situatia caderii unor scule cu care se lucrea#a la inaltime ori in situatia desfacerii unor legaturi in timpul ridicarii%

29