Sunteți pe pagina 1din 13

Fisa de lectura

Autor:Vasile Voiculescu Titlu:Lostrita Rezumat:


De-a lungul rului Bistrita, una dintre placerile localnicilor, era pescuitul. Dintre toti, cel mai nfocat si cu noroc la pescuit, era Aliman. Acesta era un tnar chipes, voinic si saritor. n apele Bistritei, salasluia un peste frumos, cu cap de somn, trupul zvelt de salau si pielea pestrita, colorata cu auriu si cu bobite rosii-ruginii ca a pastravului, numit lostrita. Acest peste era carnivor si se arata foarte rar, provocnd o adevarata competitie ntre pescarii care vroiau cu orice pret sa-l prinda. Deoarece multi si-au gasit sfrsitul n ncercarea de-a prinde pestele, satenii au nceput sa creada ca lostrita, era de fapt, forma pe care o lua necuratul, pentru a-i ademeni, sfrsind prin a-i neca. Obsedat de gndul de-a prinde lostrita, Aliman statea toata ziua pe malul rului, reusind chiar s-o prinda de doua ori; o data n undita, iar a doua oara n brate, ntr-o apa de mica adncime. Tot de attea ori, lostrita a reusit sa scape. Din pacate, pentru Aliman, prinderea lostritei a devenit o obsesie. Dupa o iarna geroasa, n care lostrita nu a mai aparut, a sosit primavara, iar apele Bistritei, extrem de nvolburate, au adus printre altele, si o luntre cu o fata lesinata din satele de la munte. Aliman a salvat-o, dupa care a luat-o acasa la el, ndragostindu-se nebuneste de ea si asemannd-o cu lostrita, spre marea ngrijorare a satenilor. Dupa o buna bucata de vreme, n care cei doi amorezi si-au facut planuri, apare mama fetei, lund-o acasa cu mare scandal. n urma plecarii fetei, Aliman a devenit trist, apatic , cte-odata chiar absent, neinteresndu-l nimic. Fiind nsa un barbat bine-facut si chipes, o fata mai ndrazneata, s-a hotart sa-l ia de sot. Pregatirile erau facute, nsa, n toiul nuntii venise un satean sa dea vestea precipitat ca-n rul Bistritei, a aparut din nou lostrita. Auzind, Aliman una ca aceasta nu mai statu pe gnduri si repede fugi spre ru si se arunca n valurile nvolburate, prinznd lostrita n brate si protejnd-o de bustenii din apa. n fapta lui nebuneasca, el si-a pierdut viata, salvnd lostrita. Aceasta ntmplare este adesea povestita si astazi de oamenii care urca cu carutele la munte pentru lemne, fiecare mai adaugnd si nflorind cte ceva.

Fisa de lectura Autorul:Mircea Eliade Titlu: Romanul adolescentului miop Rezumat:


- macinat de indiferenta oamenilor din jur, un adolescent isi propune sa scrie un roman care sa puna capat discriminarilor la care este supus - vrand sa fie si el ca cei din jur, baiatul, incearca sa sarute pe fata pe care o placea insa aceasta se sperie si fuge. - baiatul se simte ciudat chiar si intre prietenii sai cei mai buni care nu-i pot intelege framantarile - totodata tanarul se confrunta cu mari probleme si la scoala, acesta este pe punctual de a ramane corigent - neintelegerea profesorilor sai il face pe adolescent sa se mute de la profilul real pe care-l urma la profiulul modern, al liceului Spiru Haret - baiatul isi pastreaza insemnarile in diferite caiete, ce vor deveni surse de inspiratie pntru viitorul roman - din dorinta de a cunoaste dragostea, tanarul incearca sa o cumpere insa sufera o mare deziluzie - incearca sa-si gaseasca refugiu in cercul sau de prieteni insa isi da seama, ca dupa, un an toti prietenii sai ii par straini - baiatul este dezamagit ca nu si-a putut finalize romanul ce urma sa fie razbunarea mult-visata pentru dusmanii sai - reintalnindu-se, dupa cativa ani, cu prietenii sai se simte pierdut, simte ca si-a treadat singurii prieteni pe care i-a avut vreodata si ca si el la randul sau a fost tradat - isi reciteste insemnarile din caiete insa este si mai dezamagit:nu mai recunoaste pe baiatul care scrisese aceste lucruri, se simte singur si parasit de lume; simte ca timpul a trecut pe langa el fara sa-l simta - insa baiatul nu are timp sa se aplece asupra problemelor sale de adolescent, incepe bacalaureatul - invata scarbit si obligat si totusi pica examenul din vara - incearca sa-si pregateasca examenul din toamna insa vointa si rabdarea par sa il parasesc - dupa zile si nopti cu emotii tanarul afla ca a promovat examenul de bacalaureat - macinat de dorul anilor de liceu adolescentul incepe sa schiteze primele capitole din romanul mult dorit.

Fisa de lectura Autorul:H. G. Weels Titlu: Omul invizibil Rezumat: Cartea ncepe n satul englez Iping din West Sussex, n care curiozitatea i teama
localnicilor este strnit de apariia n han a unui strin misterios. Acesta i apr cu strnicie intimitatea, petrecndu-i majoritatea timpului alturi de chimicalele din laboratorul su i ieind afar doar noaptea. ntre timp, n sat au loc o serie de furturi, ale cror victime nu reuesc s vad infractorul. ntr-o zi, cnd proprietarii hanului intr n camera strinului, gsesc hainele acestuia mprtiate peste tot, dar nicio urm a oaspetelui. ns obiectele din camer par a prinde via, alungndu-i pe vizitatorii nepoftii. Chestionndu-l ulterior pe strin despre acest lucru, d-na Hall afl c acesta este invizibil. Femeia fuge, ngrozit, iar ncercarea poliiei de a-l prinde pe strin eueaz, deoarece acesta i arunc toate hainele de pe el, rmnnd complet invizibil. Omul invizibil fuge de la han i i gsete un asistent, n persoana vagabondului Thomas Marvel. Acesta este desemnat s recupereze de la han crile i aparatura omului invizibil, n timp ce acesta din urm fur hainele doctorului i ale vicarului. Dup furt, Marvel se decide s l denune poliiei pe omul invizibil, fugind apoi n oraul Burdock, unde se ascunde la un han. Dornic de rzbunare, omul invizibil ncearc s l prind, dar este mpucat de un american, fiind nevoit s fug. Refugiat n casa doctorului Kemp, omul invizibil i panseaz rana, revelndu-i apoi doctorului adevrata sa identitate Griffin, un strlucitor student la medicin, alturi de care a Kemp a studiat la universitate. Griffin i povestete lui Kemp c, dup ce a prsit universitatea, a ajuns foarte srac. Hotrt se realizeze ceva notabil n domeniul tiinei, a nceput s lucreze la un experiment menit s fac invizibili oamenii i obiectele, folosind bani furai de la tatl su, care se sinucide dup ce afl c e jefuit de propriul fiu. Experimentele lui Griffin modific indicele de refracie al obiectelor, ceea ce permite luminii s nu i modifice unghiul cnd le strbate i fcndu-le, astfel, invizibile. El face un test pe pisica vecinilor, dar cnd proprietarea descoper lipsa ei, l reclam la poliie, Griffin fiind nevoit s devin el nsui invizibil, pentru a scpa. Griffin consider c unul dintre motivele pentru care poate fi invizibil este acela c e un albinos, menionnd c mncarea rmne vizibil n stomac pn cnd e digerat, oferind imaginea bizar a curgerii ei prin aer. Experimentele fcute la han erau menite s fac procesul reversibil, Griffin plnuind s terorizeze naiunile cu Kemp pe post de complice. nelegnd c vechiul su prieten e nebun, Kemp nu are nicio intenie de a-l ajuta, ci anun poliia. Griffin scap i i las lui Kemp un mesaj, anunndu-l c va fi prima victim a regimului teorii pe care el, omul invizibil, l va instaura. Kemp nu i pierde cumptul, ci

pune la cale un plan de a-l captura pe Griffin, n care el este momeala. Biletul trimis de el autoritilor cade ns n mna lui Griffin. Planul e dejucat, iar Griffin pornete n urmrirea lui Kemp, care fuge prin mulime, ncercnd s scape. Cnd Griffin reuete s l doboare pe Kemp, este lovit la rndul su de mulimea care se nghesuise n jurul acestuia i care, turbat de furie, l lineaz n ciuda interveniei lui Kemp. Omul invizibil moare din cauza rnilor, cadavrul su devenind ncetul cu ncetul vizibil dup moarte. Ulterior, este revelat faptul c Marvel deine notiele lui Griffin, din care lipsesc cteva pagini, formula invizibilitii fiind scris ntrun amestec de rus i greac pe care acesta nu tie s le citeasc.

A- L B- E C- F D- A E- I F- B G- J H- D I- Z J- Y K- T L- R M- O N- C O- P P- Q Q- K R- W S- G T- U U- V V-X W- N X- H

Y- M Z- S

Extraterestrii
Specii pe Pmnt Ca i romnul Lorin Fortuna, care a venit cu teoria civilizaiilor virtuale goriliene i reptiliene, Hallyer consider c Pmntul nu numai c a fost vizitat de civilizaii de pe alt planete, dar muli s-au i stabilit aici. Ultimele rapoarte pe care le-am primit din diverse surse arat c sunt peste 80 de specii diferite. Unele merg pe strad i nu le poi diferenia de oameni. Sunt ceea ce numit noi blonde nordice sau albi nali. Chiar unii extrateretri i-au mbrcat femeile n micue, le-au trimis n Las Vegas, iar acolo nu au fost recunoscute, a mai spus Hallyer. Fostul ministru a menionat c extrateretrii sunt fiine panice, benigne de cele mai multe ori, dar exist dou specii care nu par a fi aa panice, dar pe care le investigheaz acum. Hallyer menioneaz c extrateretrii au venit din diverse surse. Pentru o perioad de timp tiam doar de cei care au venit din sisteme stelare diferite, cum sun t Pleiadele, Zeta Reticuli i altele. n ultimele luni mi s -a spus c au aprut i din sistemul nostru stelar, de pe o planet numit Andromeda, una dintre lunile lui Saturn. De asemenea, mai sunt unii pe Venus i pe Marte, a mai spus canadianul. Delirul de la Russia Today a continuat prin menionarea faptului c aceste civilizaii sunt n aa fel educate nct nu interacioneaz cu afacerile pmntene dect dac sunt invitai. "Nu vor s ne spun cum s ne conducem planeta. Au acceptat c e a noastr. Dar sunt ngrijorai, pentru c nu cred c suntem gardieni buni ai planetei noastre, c tiem pdurile, c ne polum rurile, c aruncm mizerii n ocean. Ne -au dat un avertisment c vor interveni, a ncheiat profesorul. Care a fost avertismentul? "Am vorb it cu oameni. Cineva cu care am vorbit acum cteva zile a vorbit cu ei n 1974 i au fost dui pe Andromeda, prin teleportare. Li s -a spus c ne distrugem planeta i c ne luptm prea mult ntre noi, pltim prea mult pe armate i nu dm bani sracilor. Sunt ngrijorai c am construit arme care pot afecta i Pmntul, dar i Cosmosul. Vor s lucreze cu noi, s ne nvee. Ei lucreaz prin indivizi - aleg oamei care nu vor fi nfricoai de existena lor i i educ", a mai spus brbatul.

Padurea Hoia Baciu


Pdurea Hoia este o pdure situat la vest de municipiul Cluj-Napoca, n apropiere de Muzeul Satului. Pdurea este folosit ca loc de agrement. n ultimii ani s-a amenajat un Bike Park, iar n zon sunt practicate i alte sporturi, precum paintball, airsoft sau tirul cu arcul. Exist unele discuii legate de faptul c n Pdurea Hoia la fel ca in padurea Baciu ar avea loc fenomene paranormale, idee care atrage n zon practicani de yoga, Wicca i amatori de paranormal.

Geografie
Pdurea are o suprafa de 295 de hectare. Marginea sudic ncepe de la o creast deluroas orientat V-E. Nu acoper i panta sudic abrupt a dealului, dinspre Rul Someul Mic. Spre nord, pdurea coboar pe panta mai lin, pn n apropiere de valea Rului Nad. La est este mrginit de Tietura Turcului , o vale artificial care taie dealul de la sud la nord, prin care trece i un drum carosabil. La vest pdurea se termin pe panta de nord-est a Dealului Melcilor, n apropiere de Pdurea Mujai care se ntinde spre vest. La sud de captul de sud al pdurii curge valea Bongar, n care se afl un plc relict de stejar p ufos specific stepei sudice. Partea de nord-est a pdurii este mrginit de Valea Lung, ce trece prin calcare eocene i formeaz Cheile Baciului, o vale cu versani asimetrici (partea nordic este stncoasa i abrupt, cu roci fosilifere, drept care a fost declar rezervaie natural, iar partea sudic este ocupat de Pdurea Hoia). Un mic lac natural, nu prea adnc,
[1]

se afl n amonte de Cheile Baciului, la marginea pdurii. Cteva izvoare cu debit mare i ap potabil izvorsc la marginea de nord a pdurii, n Valea Lung. Dealurile Hoia (506 m) i Sf. Pavel sunt cele mai nalte puncte din zon.

Descoperiri arheologice
La nord de Valea Lung s-a descoperit cea mai veche aezare neolitic de pe teritoriu Romniei (6500 . Ch.) aparinnd culturii Starevo-Cri, cu morminte i locuine cercetate ntre 1960 i 1994de arheologii N. Vlassa i Gh. Lazarovici.

Fenomenele paranormale de la Hoia


Hoia este vestit n lume pentru frecvena cu care apar aici diverse fenomene paranormale. n 1968, un clujean a fotografiat n Poiana Rotund un OZN, fotografiile fiind printre puinele de acest gen autentice, dup prerea specialitilor. Din anii '60, profesorul de biologie Alexandru Sift studiaz fenomenele luminoase, magnetice i radiologice care au loc aici. Acesta a adunat o arhiv bogat de fotografii ale fenomenelor, care s -a pierdut misterios la cteva zile dup decesul regretatului profesor n 1993, furate de nite indivizi necunoscui i duse la maculatur. Cele cteva fotografii ramase au fost publicate n 1995 n cartea "Fenomenele de la Pdure Hoia-Baciu" de Adrian Ptru, profesor de chimie la Universitatea Babe-Bolyai din Cluj-Napoca i prieten al lui Sift. Ptru a continuat cercetrile lui Sift i susine c ciudatele fenomene au o baz tiinific insuficient studiat. Oricum, fenomenele din Hoia au dus la apariia multor legende urbane in zona Clujului, multe persoane vizitnd pdurea n sperana c vor reui s surprind un astfel de fenomen.

Obiective turistice
Hoia a nceput n sec. XX s prezinte interes turistic. n Cheile Baciului se afl o caban cu bar i restaurant, la care se ajunge pe un drum caree se desprinde din DN1F dup ieirea din ClujNapoca spre comuna Baciu. Accesul mai poate fi fcut i dinspre Tietura Turcului, pe un drum de creast. Muzeul Etnografic n Aer Liber al Transivaniei, cu diverse gospodrii i biserici de lemn specifice tradiionale, se ntinde la vest de Tietura Turcului, chiar la marginea de nord-est a pdurii. La pdure se poate ajunge i pe strzi abrupte care urc spre pdure din Cartierul Grigorescu, aflat la sud de aceasta. n week-enduri partea de est a pdurii este frecventat de turiti ieii s se relaxeze. Din pcate, cteva fii din pdure au fost tiate n ultimii ani. Unele persoane consider c apariiile luminoase de aici au legtur cu copacii.

Will Smith e ciocolata pe care Hollywoodul o arunca natiei americane de 4 iulie. Dupa Ziua Independentei, blockbuster care a avut premiera pe 4 iulie 1996 (si care era un onest film de actiune; oferea exact ce promitea), in acest an Smith e oferit pe tava in Hancock. Filmul intra tot pe 4 iulie si in Romania. Dar acum, Will Smith e un adevarat supererou, de genul celor care ridica trenurile cu degetul mic, se deplaseaza prin aer cu viteza supersonicului si nu pot fi ucisi. (L-ar bate lejer pe Batman.). Filmul incepe, de altfel, extrem de bine, pentru ca supereroul lui Will Smith e de fapt un antierou, cam sastisit de oamenii din Los Angeles. Acestia il boscorodesc pentru ca distruge zgarie-norii si strica asfaltul la aterizare, iar el le vorbeste urat, tragandu-si caciula peste ochelarii de soare si trosnindu-i cu damful de bautura. Nu va e de-ajuns ca va salvez? Privirea rautacioasa (capatata probabil de la Jada Pinkett -Smith) a eroului obosit sa tot salveze lumea nerecunoscatoare (pentru ca nu e un superou curat si pur ca Superman) incepe sa se topeasca in momentul aparitiei unui specialist in PR (Jason Bateman, intr-un rol pe masura resurselor sale), care, dupa ce e salvat de Hancock, se ofera sa-i refaca imaginea publica. In ciuda scepticismului sotiei sale, Mary (Charlize Theron), care nu-l place pe Hancock. Vom intelege mai tarziu de ce. Cand procurorii decid ca supereroul are prea multe plangeri pentru a nu fi bagat putin la racoare (desi, culmea, nimeni nu-si pune problema ca, la cat de puternic e, pur si simplu nu poate fi controlat), ideea noului sau prieten apare ca unica salvare. Va intra la puscarie, se va supune plictisitoarelor sedinte de management al furiei si va astepta ca politia sa-i ceara ajutorul. Apoi va iesi in lume, ras, cu un costum ca lumea (costum de supererou, din latex), le va spune politistilor ati facut o treaba buna (ca sa fie popular), iar oamenii vor incepe brusc sa -l iubeasca. Ceea ce se si intampla. Numai ca scenaristii schimba macazul cat ai spune Smith, si angrenajul mai functio neaza o scurta perioada dupa care o ia prin balarii, facandu-te sa te intrebi ce rost avea sa te complici cu o noua intriga cand ce aveai era foarte bun. Poate faptul ca Charlize Theron nu putea juca o simpla sotie, cine stie. Ca sa nu stricam surpriza, nu spunem mai mult, dar repetam dezamagirea de a vedea cum filmul vireaza spre o confruntare a titanilor care arunca in aer comedia de actiune pura. Presa americana nu e nici ea foarte entuziasta. Site-ul cnn.com, intr-o cronica pe care o consacra azi filmului lui Peter Berg, conchide: Un superou poate depasi multe obstacole, nu si un film care iese de pe sine. Hancock e lansat in Statele Unite fara o concurenta serioasa si are toate sansele sa faca public. Chiar daca spectatorii afla din vreme ca filmul se rupe la mijloc si deraiaza, tot se vor duce sa-l vada. Topurile se alcatuiesc in functie de numarul de bilete vandute, nu in functie de ce cred oamenii la iesirea din sala sau in functie de cei care au iesit dupa 20 de minute.

Iar scenariile sunt o problema pentru filmele marilor case de productie americane. De pilda, celalalt film cu Will Smith pe care l-am vazut in acest an, I Am Legend/ Legenda vie, avea o prima parte absolut OK un fel de Robinson Crusoe post-apocaliptic, intr-un New York complet pustiu -, dar se rasufla in partea a doua, o data cu aparitia monstrilor. N-ar strica sa faca si spectatorii cate o greva din cand in cand.

Luceafrul A fost odat ca-n poveti, A fost ca niciodat. Din rude mari mprteti, O prea frumoas fat.

Rvfilblwvr L bpgu palul fl-c qpxiguz, L bpgu fl czfzpalul. Azc wvai olwz zoqlwluiguz, P qwil bwvoplgl blul.

Reteta de mancare extraterestea -salata extraterestra-

Ingrediente: -200g Crastaveti Martieni -150g Rosii saturniene -100g Ceapa de Luna -300g Branza Uraniana Mod de preparare: -Se taie julienne legumele -Se adauga ulei Lactenian -Se presara cu praf de stele Pofta Buna!

Interviu

1. Din ce constelatie sunteti? -Provin din constelatia Taurus.

2.De ce ati ales sa vizitati Pamantul? -Planeta voastra ne-a atras prin albastrul care se reflecta in spatiu si am dorit sa amdmiram aceste frumuseti mai indeaproape.

3.Ce ai dori sa inveti de la pamanteni? -As dori sa ma invete sa joc fotbal.

Giurgiu peste 1000 de ani

Giurgiu peste 1000 de ani va arata ca in filmele sf. In loc de trotoare vor fi un fel de scaune pe o banda rulanta.In loc de masini pe sosea vor vi niste automobile zburatoaree care gandesc singure. Singurele lucruri care au mai ramas ca in timpul nostru sunt dovezile istorice(mormantul eroilor cetatea) Oameni cand munceau nu mai primeau bani primeau in schimbul eforturilor alimente si alte lucruri.Clasele sociale disparusera iar toata lumea erea la fel. Primarul trebuie sa fie un om bine ales. El trebuia sa aiba grija de populatie si sa pastreze ordinea si linistea. Medici reusisera sa gasesca un ser cate te face sa nu imbatranesti. Cam asa ar arata Giurgiu peste 1000 de ani.