Sunteți pe pagina 1din 6

Tara Maramuresului

Maramuresul se bucura de un peisaj unic. Munti inalti, dealuri inverzite, rauri mai largi sau mai inguste, lacuri, paduri, pasuni, toate alcatuiesc una din cele mai frumoase regiuni ale Romaniei. Situat in nordul tarii, Judetul Maramures se intinde pe o suprafata de 6304 m patrati invecinandu!se cu "craina si cu judetele Suceava, #istrita!$asaud, %luj, Salaj si Satu Mare. &proape '0( din regiune este muntoasa, aici gasindu!se cel mai inalt varf muntos din %arpatii )rientali* +ietrosu ,-303m.. +atru lanturi muntoase distincte separa Moldova de /ransilvania. 0e la $1 la 2st, Muntii 3utai, /ibles si Rodna separa Maramuresul istoric de restul regiunii, iar muntii Maramuresului formeaza o legatura naturala si politica cu "craina in $2. Regiunea abunda in rauri repezi, constant alimentate din muntii dimprejur. &vand o retea 4idrografica de peste 3000 m, nu este de mirare ca peisajul este atat de bogat si verde. $umele raurilor mai mari sunt folosite pentru a diferentia zonele etnografice din Maramuresul istoric* 1alea 5zei, a Marei, a %osaului, a 1iseului si a /isei. +e langa rauri, e6ista lacurile alpine de origine glaciara 5ezer si #u4aescu si lacurile artificiale de la )cna Sugatag, #aia Sprie, precum si lacurile de acumulare Stramtori!7iriza si Runcu!#razi!7iriza. Maramuresul este considerat de multi sufletul satului tipic romanesc. %u asezarile sale pitoresti, dealuri inverzite si campii pline de flori salbatice, Maramuresul concentreaza tot ceea ce inseamna viata la tara. 1izitatorii acestor meleaguri au ocazia unica de a se intoarce in timp, de a fi martori ai unor vremuri si ai unei vieti mai simple. Maramuresul este o destinatie unica, situata in inima 2uropei, care a pastrat cu mare grija cultura, traditiile si stilul de viata al taranului din vremuri trecute. Regiunea tine locul unui testament al traditionalului, al unei ere romantice a simplitatii si a valorilor morale despre care in zilele noastre doar citim sau auzim de la bunicii nostri. +utine obiceiuri s!au sc4imbat de!a lungul secolelor ce au trecut. 7amiliile raman in aceleasi sate ca si stramosii lor. Mestesugurile si traditiile sunt transmise din generatie in generatie. 5mbracamintea tesuta manual este inca purtata cu mandrie. #iserica este in continuare sufletul satului. 1ecinii se cunosc unii pe altii si se ajuta intre ei. 1iata in Maramures este invaluita in mister. 1izitatorii lui strabat pasurile montane, coboara in vaile insufletite, unde traditiile rurale se dezvaluie in fata lor ca un muzeu ce a prins viata, un peisaj ce este pe placul si celui mai capricios calator. 8a ad9postul v9ilor umbroase i al munilor, s!a :ntrupat din m;inile vrednice ale maramureenilor arta de a f9uri lucrurile necesare traiului zilnic. 7ie obiecte de uz casnic, fie podoabe, fie unelte de lucru, toate au sigiliul Maramure ului i al simbolurilor ancestrale.

0e la cana i blidul de lut, de la cerga de pe pat i p;n9 la camea de s9rb9toare, de la lingura de lemn p;n9 la monumentala poart9, toate aceste obiecte sunt o e6primare a frumosului i a spiritualitatii din sufletul moro anului. $e afl9m :n ara lemnului, aa c9 sculptatul in lemn e la loc de cinste printre meteugurile tradiionale. $u puini 9rani au fost me terii propriilor case. "nii s!au ridicat i au devenit meteri de biserici i de pori, sculptura in lemn impodobind capetele grinzilor de la case, ancadramentele uilor i ale ferestrelor, cerdacele, stalpii portilor. 0ovezi vii ale lemnului se vad pe 1alea %osaului, 1alea 5zei si 1alea Marei. Sunt por ile gospod9riilor din #erbeti, 7ereti, %9lineti, S;rbi i #udeti, precum i :n muzeele :n aer liber din Sig4et i #aia Mare. "n element de mare originalitate al ar4itecturii maramure ene de lemn :l constituievec4ile biserici, cele mai multe construite :n secolele <155 ! <1555 , unele pe locul unor biserici mult mai vec4i. 0e!a lungul timpului, nu pu ine au fost arse de navalitori, dar :n anii imediat urmatori au fost reconstruite.

2conomia este diversificat9 cu e6ploat9ri de minereuri neferoase, materiale de construc=ie >i lemn? metalurgie neferoas9, produse c4imice, alimentare, te6tile etc? cre>terea animalelor >i unele culturi? c9i de comunica=ie concentrate :n depresiuni, de! a lungul v9ilor >i traverseaz9 principalele p9suri? ora>ele reprezint9 noduri de c9i de comunica=ie? aeroport, la vest de #aia Mare. 5ndustria maramureseana este dominata de industria prelucratoare in proportie de @4,6(, din care industria lemnului si mobilierului detin peste 3'(, urmate de metalurgie, cu @,'(, si industriile alimentara, de confectii, energie electrica, termica, gaze si apa calda. +e de alta parte industria e6tractiva mai ocupa doar 3,A( din industria judetului.
Religia, fie c9 este ortodo69 sau catolic9, are de secole un rol important :n viaa locuitorilor din Maramures. Bntr!adev9r, se poate spune c9 religia este sufletul acestei regiuni. %9l9torind prin sate, nu este greu s9 observ9m faptul c9 i cele mai mici dintre ele au dou9 sau trei biserici. 0e i predomin9 bisericile construite din piatr9 i caramid9, bisericile de lemn sunt cele care reprezint9 punctul de atracie din zon9. 5storia Maramuresului este transmis9 prin graiul lemnului bisericilor. 0e!a lungul secolelor, conduc9torii str9ini ai Maramuresului nu le!au permis oamenilor locului s9 construiasc9 biserici din piatr9 sau din materiale care s9 fac9 acea construcie s9 d9inuie peste ani? s9tenii nu s!au l9sat intimida i i au ridicat minunate biserici de lemn pentru a putea comunica cu 0umnezeu. 8emnul a devenit prietenul i confidentul lor. 5n ciuda tuturor

prediciilor c9 bisericile nu vor rezista, acestea e6ista i azi spre sprijinul localnicilor i admiraia vizitatorilor. #isericile sunt construite :n stil gotic. +iloni grei de stejar, unii dintre ei av;nd C- m lungime, susin construcia. St;lpii sunt sculptai manual, iar acoperiul este de indril9. +ereii din interior sunt pictai cu scene din #iblie, cele mai multe picturi dat;nd din secolele al <155!lea i al <1555!lea. #isericile nu sunt doar simple monumente care se pot vizita? :n fiecare duminic9 i de s9rb9tori, s9tenii, unii dintre ei :mbraca i :n straie tradiionale, se duc s9 se :nc4ine lui 0umnezeu. Bn biseric9 e6ist9 tradi ia ca b9rbaii s9 stea in fa9, :n timp ce femeile stau in spate. 0intre cele 36 de biserici vec4i de lemn din Maramures, opt fac parte din patrimoniul "$2S%). &cestea se pot vizita in #;rsana, #ude ti, 0eseti, 5eud, +lopi, +oienile 5zei, Rogoz si urdeti. 8emnul este sufletul viu i verde al maramure eanului, ad9post al trupului i spiritului, ajutor :n munca pe c;mp, c9ldura :n nop ile de iarn9, :ntr!un cuv;nt, inima MaramuresuluiD 7emeile Maramuresului i!au :mbr9cat familia, casele i bisericile cu arta esutului in tear9 , r9zboi., cu migaleala acului de cusut si cu osteneala oc4ilor in noptile lungi de iarna, :ntrup;nd astfel straie si covoare, oluri si cergi, traiste i tr9istue, fee de mas9 i :mbr9c9minte de pat. Bn fiecare cas9 de gazde, se afl9 :n camera bun9 ErudaE ! zestrea si m;ndria fetelor, cu es9turi din l;n9 i c;nep9, cu toat9 :mbracamintea necesar9 unei case vrednice i frumoase. es9turile sunt lucrate i colorate diferit, :n func ie de locul i cinstea date fiec9reia. 8ucrate cu motive geometrice, :n culori contrastante, covoarele au o bordur9 cu iruri de reprezent9ri antropomorfe sau umane, cum ar fi E4ora cu c9taneE sau Ecalul i c9l9reulE. tergurile au un colorit puternic, :n tonuri primare de rosu i negru, cu motive mari, asem9n9toare celor de pe covoare. %ergile au o cromatic9 de dou9, p;n9 la patru culori. es9turile autentice sunt cele vopsite :n culori naturale, e6trase din plante i din coaja copacilor. 8a #otiza, femeile culeg peste var9 flori i frunze, r9d9cini i scoar9 de copac, i cu ele vopsesc l;na , :mpletind apoi simboluri p9g;ne i cretine :n covoare minunate. %asele Maramuresului sunt aternute cu frumuse e si culoare, cu dragoste si respect pentru traditie , cu caldur9 i ospitalitate :n ateptare venic9 de oaspei. +9m;ntul, apa i focul au prins suflet :n m;na moroanului. 0in negura vremurilor, lutul a dat via9 unor recipiente cu forme diversificate, de o frumuse e brut9 i p9g;n9, pictate :n culori obinute din p9m;nturi i arse :n cuptoare tradi ionale. %eramica de S9cel este ars9 din lutul rou, de foarte bun9 calitate, este scos de la o mare ad;ncime, din pu uri de C'! CA m ad;ncime. +rin forma vaselor, elementele decorative >i prin te4nicile de lucru,

ceramica de S9cel este foarte asem9n9toare cu ceramica dacic9. Bns9 cuptorul :n care ceramica se arde, este de provenien=9 roman9. 1asele sunt lucrate la roat9, sunt ornate simplu, lustruite cu o piatr9, l9sate :nc9 o vreme la uscat, =inute apoi in l9zi p;n9 c;nd se adun9 mai multe buc9=i >i, :n sf;r>it, arse :n cuptor f9r9 a fi sm9l=uite. Me>te>ugul ol9ritului se practic9 >i azi la S9cel, cu acelea>i te4nici str9vec4i. &lte tipuri de ceramic9 sunt ceramica smal uit9 ornamentat9 cu cornul de la 1ama, ceramica ornamentat9 cu cornul i pensula de la 1ama i 8apus, ceramica grafitat9 din 1ama i 1alea 5zei i ceramica decorat9 cu pensula din #aia Sprie i #aia Mare. &stfel, roata olarilor din Maramure a dat via9 i r9coare apei din f;nt;n9 i gust bucatelor de pe cuptoarele nevestelor din toate satele i v9ile acestui inut. %u m9tile o alt9 poveste...%onfecionate din bl9nuri, piele, p;nze i coarne, ba c4iar i din boabe de fasole la care se adaug9 ciucuri colora i, m9rgele, clopoei, panglici, aceste m9ti e6presive au rolul vr9jitoresc de a :mprumuta curaj i :nsufletire celui ce le poart9. M9tile sunt scoase la iveal9 cu ocazia teatrului naiv organizat de %r9ciun i &nul $ou :n c4ip de colind9 pe la casele oamenilor, pentru a alunga spiritele rele i pentru a aduce aminte oamenilor c9 viata e trecatoare 5n satul S;rbi, pe 1alea %os9ului, mai pot fi :nt;lni i ultimii clopari din Maramure . 1asile #orodi i 5oan #;rlea confectioneaz9 din paie si tala clopurile f9r9 de care costumul barbatesc nu este :ntreg. #arbatul poart9 pe cap acest mic element decorativ cu m;ndrie i e6presia lui este sclipitoare de umor atunci c;nd i!l d9 pe ceaf9 pentru a!i arata mirarea sau admiraia pentru o fapt9 sau o vorb9... %lopul este decorat diferit :n funcie de ocazie, cu m9rgele i flori la nuni i s9rb9tori, simplu la :nmorm;nt9ri sau la lucru...dar ceva e sigur* fiecare moro an are :n casa lui cuiul pentru clop, locul unde i!l aga9 :n fiecare sear9 c;nd a savar it munca de zi cu zi i se aeaz9 cu ai lui la mas9. 0e s9rbatoare sau de zi cu zi, 4aina moro anului este impun9toare prin simplitatea i frumuseea ei. 7iecare zon9 etnografic9 are propriile particularit9 i c;nd vine vorba de costumul tradiional. %ostumul din 89pu este, de pild9, mult mai sobru i mai elegant decat cel din Maramureul istoric, unde culorile sunt vii i intense. Bn ara Maramureului, 2lementele definitorii ale costumului feminin sunt* n9frama, c9maa alb9 cu m;neci terminate :n man et9 sau volan, poalele peste care vin cele dou9 zadii cu dungi orizontale, a c9ror cromatic9 difer9 :n func ie de regiune i statutul social ,de regul9 negrul alterneaz9 cu rou, galben sau portocaliu.. +este c9ma 9 vine pieptarul i guba, pe timp de iarn9. #9rbaii poart9 o c9ma9 alb9, scurt9, izmene vara i cioareci iarna, pe cap clopul sau cuma, tot :n funcie de anotimp. Maramureenii care vor s9 respecte ca la carte inuta tradiional9 nu renun9 nici azi la opincile din picioare. Bn trecut, fiecare sat avea un specific

local :n privina portului, iar oamenii care veneau la t;rgul de =ar9 din Sig4et, :n fiecare prim9 zi de luni din lun9, :>i recuno>teau provenien=a dup9 detalii ale costumului purtat. %ostumele moroencelor cap9t9 culoare i mulumit9 podoabelor tradiionale. %ocoanele i femeile tinere poart9 m;ndre :n jurul g;tului Ezg9rdaneE f9cute din m9rgele mici, viu colorate, :nirate pe a9 :n diverse motive ,:n special motivul S, romburi, flori.. #aia Mare este un oras al contrastelor, un oras care ne arata multe despre viata pre! moderna si moderna, reprezinta o punte de legatura cu viata rurala a Maramuresului. 2l este centrul cultural al Maramuresului? este un oras unde vizitatorii au multe de vazut si de facut. 0aca veniti in #aia Mare cu probleme de afaceri si aveti putin timp la dispozitie, va puteti petrece cateva ore vizitand muzeele. 0upa o vizita la mezee puteti alege din numeroasele restaurante cu specific traditional su international sau va puteti rela6a in numeroasele baruri cu atmosfera placuta si rela6anta, cu muzica de la jazz pana la roc FnFroll. Sig4etu Marmatiei este plin de viata si are un amestec de elemente contemporane si tarditionale, un oras cu stil care detine cate o caracteristica din cultura fiecarui secol. Sig4etu este localizat la confluenta a trei rauri* /isa,Mara si 5za. 2ste un oras care se intinde pe o campie inconjurata de munti impaduriti, e6istand doar cateva cai de acces pentru a ajunge in acest oras. 0e secole, Sig4etu Marmatiei a fost gazda multor vizitatori. %4iar si in timpul vremurilor de demult, acest centru al 2uropei a fost un puct de intalnire, o rascruce a culturilor. $obili francezi reprezentandu!l pe regele 7rantei au prezentat documente in care erau recunoscuti nobilii romani din Maramures, iar alte documente faceau referire la oaspeti mag4iari si sa6oni. &zi Sig4et este un amestec de culturi si religii, un amestec al stilurilor de viata modern si traditional. Sig4et este unul dintre acele locuri care a rezistat trecerii timpului. )rasul a fost martor la deportarea evreilor de catre trupele naziste a lui Gitler in C@44? este orasul natal al lui 2llie Hiesel, laureatul $obel pentru pace, care a fost deportat impreuna cu familia la &usc4Iitz, a supravietuit c4inurilor naziste si a formulat termenul de E 4olocaustE. $u este de mirare faptul ca Sig4et este un oras plin de culoare. +ana in C@4J a fost orasul de referinta al judetului Maramures. 5n C@4J, urmand modelul rus de administrare, orasul de resedinta a devenit #aia Mare. /otusi Sig4et ramane un oras mic plin de viata unde atat localnicii cat si vizitatorii se bucura de viata de zi cu zi. &proape toate obiectivele turistice se afla in partea centrala a orasului. +ietele sunt un loc bun unde se pot afla unele lucruri despre oameni* stilul de viata, cum interactioneaza unul cu celalalt sau care le sunt traditiile. /argu 8apus, asezat pe terasele raului 8apus, este una dintre cele mai vec4i localitati atestate documentar din zona, C-@C, ramanand cel mai important centru economic, cultural si

politic al /arii 8apusului. +rima scoala a fost intemeiata aici in C6--. /argu 8apus a fost un puternic centru al ceramicii smaltuite. /ara Maramuresului constituie o entitate geografica de sine statatoare, peste '0( din suprafata fiind in zona muntoasa, cu 1f +ietrosu, cel mai inalt din %arpatii )rientali, cu un peisaj verde si bogat. 5n aceasta KtaraL gasim sufletul satului tipic romanesc, cu faimoasele porti de lemn maramuresene. #isericile din lemn, ne dovedesc ca morosenii sunt oameni credinciosi, care stiu sa fie aproape de 0umnezeu. &ceasta este Ktara lemnuluiL, lemnul fiind sufletul viu i verde al maramureeanului, ad9post al trupului i spiritului. /raditiile si obiceiurile nu au incetat sa e6iste in Maramures, de la vasele din lut, ceramica, tesaturile atent lucrate toate fac ca /ara Maramuresului sa fie o entitate aparte in inima romanului, aici oricand ajungi esti primit cu caldura in casele morosenilor.

Referat realizat de: Crina Hossu gr 9 Mirjam Horvat gr 9 Raluca Ilies gr 9 Cristina Ionica gr 9