Sunteți pe pagina 1din 20

DECLARATIA DE LA TOLEDO 22 IUNIE 2010 REUNIUNEA INFORMALA MINISTERIALA PRIVIND DEZVOLTAREA URBANA UNIUNEA EUROPEANA CONTEXT LA NIVEL GLOBAL

-PROBLEME PE TERMEN SCURT SI MEDIU -CRIZA FINANCIAR ECONOMICA -CRIZA SOCIALA -PROBLEME PE TERMEN LUNG -GLOBALIZAREA -SCHIMBARILE CLIMATICE -PRESIUNE ASUPRA RESURSELOR -MIGRATIILE -IMBATRANIREA POPULATIEI

TINTE -COMPETITIVITATE ECONOMICA -ECO-EFICIENTA -COEZIUNE SOCIALA -PROGRES CIVIC MISIUNE PENTRU DEZVOLTAREA URBANA -MAI INTELIGENTA -DURABILA -INCLUZIVA SOCIAL

AFIRMATII -RESURSELE SUNT LIMITATE -NECESITATEA DE A REALIZA MAI MULT CU MAI PUTIN -ORASELE SUNT LOCURILE IN CARE SE AFLA CELE MAI MULTE PROVOCARI SI POTENTIALURI -TREBUIE SA PRIVIM DIMENSIUNEA URBANA INTR-UN CONTEXT MAI LARG AL COEZIUNII TERITORIALE. RELATIILE DINTRE ORASE SI RELATIILE URBAN-RURAL SI METROPOLITAN AU ROL CHEIE

DIN PUNCT DE VEDERE AL MEDIULUI INCONJURATOR IN ORASE AU LOC CONSUMURILE CELE MAI MARI DE RESURSE SI PRODUCERE DE REZIDUURI SI EMISII DE GAZE ESTE NECESARA O REGENERARE VERDE PRIN: -REDUCEREA NEVOILOR DE TRANSPORT -PROMOVAREA PROXIMITATII -MIJLOACE DE TRANSPORT NON-MOTORIZATE -TRANSPORT PUBLIC EFICIENT -EFICIENTA ENERGETICA IN CLADIRILE EXISTENTE -IMBUNATATIREA ADMINISTRARII RESURSELOR MATERIALE SI A ENERGIEI (CICLUL APEI, CICLUL REZIDUURILOR) -PROMOVAREA IN ORAS A ENERGIILOR REGENERABILE -RECICLAREA TERENURILOR -PROMOVARE CONSUM PRODUSE VERZI DEZVOLTATE PE PLAN LOCAL -PROTEJAREA ZONELOR NATURALE, A PEISAJELOR, PADURILOR ABORDAREA SCHIMBARILOR CLIMATICE -COMBATERE -ADAPTARE

DIN PUNCT DE VEDERE SOCIAL ORASELE CONCENTREAZA MAJORITATEA POPULATIEI EUROPENE PROBLEME CU CARE SE CONFRUNTA LA NIVEL U.E.: -DEMOGRAFICE -INCLUZIUNE SI COEZIUNE -INTEGRARE SI IMIGRANTI -SOMAJUL -EDUCATIA -SARACIA -PROVOCARILE MULTICULTURALITATII DIRECTII DE ACTIUNE -STIMULAREA PIETEI MUNCII -REDUCEREA ABANDONULUI SCOLAR SI A RISCULUI APARITIEI SARACIEI -ASIGURARE EGALITATE DE SANSE IN EDUCATIE PT IMIGRANTI -IMBUNATATIRE FIZICA A MEDIULUI CONSTRUIT

CALITATI DORITE SI NECESARE PENTRU CRESTERE -INTELIGENTA- ECONOMIE BAZATA PE: -CUNOSTINTE -INOVATIE -DURABILA-ECONOMIE MAI: -VERDE -COMPETITIVA -FOLOSIREA EFICIENTA A RESURSELOR -INCLUZIVA- ECONOMIE CARE SA ASIGURE: -POTENTIAL INALT DE ANGAJARE -COEZIUNE TERITORIALA SI SOCIALA CONCEPTUL DE ORAS EUROPEAN TRADITIONAL CARACTERIZAT PRIN DIVERSITATE, DAR IN CARE CA ELEMENTE COMUNE SE REGASESC: -COMPLEXITATE -CARACTER COMPACT -DIVERSITATE FUNCTIONALA -PLURALITATE SOCIALA -INTEGRARE SOCIALA

CARACTERISTICILE UNEI COMUNITATI DURABILE, UN MEDIU: -ACTIV -INCLUZIV SI SIGUR -BINE ADMINISTRAT -BINE CONECTAT -BINE DESERVIT -SENZITIV DIN PUNCT DE VEDERE AL MEDIULUI -BINE PROIECTAT SI CONSTRUIT -ECHITABIL PENTRU TOTI SA RASPUNDA NEVOILOR LOCUITORILOR PREZENTI SI VIITORI

DIN PUNCT DE VEDERE CULTURAL SI AL PLANIFICARII URBANE ORASELE SI PATRIMONIILE SUNT ELEMENTE CHEIE SI DEPOZITARELE BOGATEI SI VARIATEI CULTURI SI ISTORII EUROPENE -PE LANGA PROTEJAREA PATRIMONIULUI DINTR-O PERSPECTIVA FIZICA, ESTE NECESARA GARANTAREA ATRACTIVITATII SI CAPACITATII SALE DE A FI LOCUIT, ASTFEL INCAT SA SE POATA MENTINE IN TIMP. -IMBUNATATIREA FUNCTIONALITATII -ADAPTAREA TIPOLOGIILOR REZIDENTIALE LA NOILE MODELE FAMILIALE SI DEMOGRAFICE -STIMULAREA ECO-EFICIENTEI SI A FACILITATILOR -REZOLVAREA PROBLEMELOR DE ACCESIBILITATE -REVALORIZAREA SPATIILOR PUBLICE DETERIORATE SI CREAREA DE NOI SPATII DESCHISE

HENRI H. STAHL .ADEVARUL DE LA CARE TREBUIE SA PORNIM ESTE ACELA CA REALITATEA SATULUI EXISTA CA UN FAPT CAPITAL PENTRU NOI. SPRE DEOSEBIRE DE ALTE POPOARE, ROMANII SE CARACTERIZEAZA IN ISTORIA CULTURILOR LUMII PRINTRUN FAPT CARE NU-SI GASESTE PERECHEA: ESTE TOCMAI ACELA DE A FI O TARANIME CREATOARE FOARTE PUTERNICA. AM IZBUTIT SA ARATAM UNA DIN CELE MAI MARI MANDRII ALE NEAMULUI ROMANESC, O MANDRIE PE CARE NU O PUTEM AVEA DECAT NOI SI NICI UN ALT POPOR: ANUME ACEEA CA REPREZENTAM CEA MAI MARE SI MAI INTINSA CIVILIZATIE TARANEASCA DIN CATE SE AFLA

HENRI H. STAHL
SATUL, CA FAPTURA SOCIALA TRADITIONALA SI CA DUH AL LUI, NU NE INTERESEAZA. SOARTA LUI PARE PECETLUITA; DE PE ACUMA APAR SEMNELE PIEIRII. IATA, DE PILDA, IGNORANTA VADITA A ORASENILOR FATA DE CE E SATUL. PENTRU MAJORITATEA LOR, SATUL NICI NU EXISTA CU TRASATURILE LUI PROPRII, CU INCHEGARE IN FORME SOCIALE JUSTIFICATE, CU O CULTURA PROPRIE TRADITIONALA. CI SATUL SE DEFINESTE NEGATIV: E O ASEZARE NEURBANA: ADICA E CEVA CARE IN FOND E TOT UN ORAS, INSA NEAJUNS LA UN GRAD DEOSEBIT DE DEZVOLTARE: O SUMA DE CASE MICI SI SARACACIOASE, DISPUSE PE ULITI INTORTOCHEATE SI MURDARE. IAR SATENII, LA RANDUL LOR, SUNT NISTE VIITORI CETATENI URBANI, CU CONDITIA SA SCAPE DE IMPREJURARILE VITREGE CARE I-AU TINUT PANA ACUMA INTR-O STARE DE SEMISALBATICIE (DE TROGLODITI, SPUNEA DE CURAND UN SCRIITOR SERIOS). TOT CA UN ALT FEL DE IGNORARE, TREBUIE SA SOCOTIM SI SISTEMATICA IDEALIZARE A SATELOR,.

PAUL MORAND (193 ! CALEA VICTORIEI SE MANDRESTE CU MARILE SALE EDIFICII: EA GRESESTE. EXISTA AICI UN PALAT AL P.T.T. SI O CASA DE DEPUNERI SI CONSEMNATIUNI CU UN STIL ADMINISTRATIVU UN CERC MILITAR CU TERASE BABILONIENE SI CHIAR UN ZGARIE-NORI, PALATUL TELEFOANELOR AUTOMATE, PE CARE L-ASI VEDEA DISPARAND FARA NICI UN REGRET. ALTELE IN SPLENDOAREA LOR OBEZA, BOGATA, INCARCATA DE ORNAMENTE, TE FAC SA TE GANDESTI LA NISTE CUCOANE GRASE COAFATE SI INDIAMANTANATE. GERMANII SPUN DESPRE FEMEILE PREA TATOASE CA <AU LEMNE IN FATA CASEI . LA FEL, ACESTE PALATE INDEASA IN CURTILE LOR BUSTENII NECESARI UNUI CONFORT CALDUT; UNUL DINTRE ACESTEA, PALATUL CANTACUZINO, SUSTINUT DE CARIATIDE PREA MARI, ESTE PAZIT DE DOI LEI DE PIATRA AI CAROR OCHI DAU LUMINI VERZI IN SERILE DE GALA. NOTEZ DE ASEMENEA PALATUL STURDZA, MINUNAT MODEL DE STIL LUDOVIC XVI FLAMBO!ANT SI ATHENEUL, PANTEONUL FRUMUSETII, CARE ESTE DE O URATENIE INDIGESTA

PAUL MORAND (193 ! MULTA VREME BUCURESTI SI ROMANIA AU FOST IN INTARZIERE, INTARZIERE ISTORICA, INTARZIERE ARTISTICA..DAR ASTAZI, CIVILIZATIA NU MAI MERGE CU GREU .; EA RECUPEREAZA DINTR-UN FOC TIMPUL PIERDUT, INSA NUMAI LA BUCURESTI; EA NU S-A ATINS INCA DE ARTA TARANEASCA; ACEASTA NU ARE NIMIC COLECTIV, ESTE INDIVIDUALA RAMANAND ANONIMA; EA OGLINDESTE LINISTEA SUFLETEASCA A SCHIMNICILOR SI A CIOBANILOR SIMPLI, CONTEMPLATORI AI STELELOR. EA A CREAT SI VA MAI CREA OBIECTE CARE STIU SA MOARA, DAR IN FORME CARE DAINUIESC. ADORABILE CASE TARANESTI DIN OLTENIA SAU DIN BUCOVINA, ALBE CA RUFELE PROASPAT SPALATE. AU ELE CINCI MIIDE ANI, SA ZICEM" IN REALITATE DURATA LOR NU DEPASESTE VIATA UNUI OM; IN LIPSA PIETREI, ELE SUNT FACUTE DIN NOROI SI DIN PAIE TOCATE: DAR,TURNATE SI RETURNATE INTR-UN TIPAR ETERN,ACELA AL CREDINTEI SI AL TRADITIEI, ELE INFRUNTA SECOLELE MAI BINE DECAT O FAC PALATELE DIN BUCURESTI

PAUL MORAND (193 ! BUCURESTIUL NU ESTE CA LONDRA, VIENA SAU PARISUL, UN ORAS MARE INCONJURAT DE UN COLIER DE ORASE MICI ASEZATE PE TERITORIUL PRIMULUI; L-AM NUMI MAI DEGRABA UN FENOMEN FIZIC DESCRESCATOR, O CULOARE VIE CARE SE DEGRADEAZA PANA LA ALB, UN VAL CARE SLABESTE SI PIERE. CASELE FOARTE APROPIATE SI FOARTE INALTE IN CENTRU MERG SPRE PERIFERIE DEPARTANDU-SE INTRE ELE SI DEVENIND TREPTAT TOT MAI SCUNDE PANA LA A SE TOPI IN COCIOABE SI A SE SFARSI IN PAMANT CA BORDEIE PENTRU TIGANI. ORASUL EUROPEAN DISPARE SI ASIA INCEPE. DRUMUL DEVINE CARARE, PRAFUL AURESTE CASELE; FARA TRANZITIE, ORIZONTUL SE DESCHIDE SPRE INFINIT, SPRE IRAN, SPRE GOBI, SPRE TIBETDE CATE ORI NU M-AM OPRIT IN MIJLOCUL ACESTOR DRUMURI LARGI, INTREBANDU-MA:<DE CE OARE ESTE ASA DE FRUMOS" CUM SA REDAU ACEASTA POEZIE DEZOLATA"

PAUL MORAND (193 ! NU ATI REGASIT AICI URBANSMUL NOSTRU FRANCEZ, BULEVARDELE NOASTRE RECTILINII, PIETELE NOASTRE ASEMANATOARE CU SALOANELE DE ADUNARI PENTRU OAMENII EDUCATI IN CARE MONUMENTELE SUNT CA NISTE MOBILE DE FAMILIE AL CAROR ARANJAMENT NU A FOST DERANJAT DE SECOLE. INTALNESTI ZGARIE-NORI, ALATURI DE DEZOLAREA RUINATOARE A ORIENTULUI. ACESTI FII AI ROMEI NU AU MOSTENIT RIGIDITATEA ROMANA; LA EI NIMIC NU ESTE DREPT, TOTUL ESTE CAS, POLITICA SI STRAZILE, HAINELE SI AUTOMOBILELE; TROTUARELE SE RASUCESC, SOSELELE SE RIDICA PRECUM DALELE JUDECATII DE APOI; CONSTRUIRILE SI PRABUSIRILE SE SUCCED IN CARTIERELE INERTE SAU PREA MULT LAUDATE.

PAUL MORAND (193 ! LECTIA PE CARE NE-O DA BUCURESTIUL NU ESTE O LECTIE DE ARTA CI O LECTIE DE VIATA; EL TE INVATA SA TE ADAPTEZI LA ORICE, CHIAR LA IMPOSIBIL. LEGAT DE ACEASTA, EL INCARNEAZA BINE SUFLETUL UNUI POPOR CU RABDARE INFINITA, SUBLIMA CA SI CEA A ANIMALELOR, AL CARUI OPTIMISM INDULGENT A INVENTAT ACEST DICTON:<MARE ESTE GRADINA LUI DUMNEZEU . CAPITALA A UNEI TARI TRAGICE IN CARE ADESEA TOTUL SFARSESTE IN COMIC, BUCURESTI S-A LASAT IN VOIA EVENIMENTELOR FARA ACEA RIGIDITATE, IN CONSECINTA ACEA FRAGILITATE PE CARE O DA MANIA. IATA DE CE, TRAVERSAND CURBA SINUOASA A UNUI DESTIN PICARESC, BUCURESTI A RAMAS VESEL.

MIRCEA ELIADE

ORICE CULTURA AUTENTICA ESTE POLARA; ADICA SE INFATISEAZA PRIN CREATII SPIRITUALE ANTINOMICE SI COMPLEMENTARE..TENSIUNEA INTRE, SA SPUNEM , POLUL EMINESCIAN SI POLUL CARAGIALENESC ESTE CONTINUA DE-A LUNGUL ISTORIEI CULTURII ROMANE MODERNE. EMINESCIENII REPROSEAZA CARAGIALIENILOR COSMOPOLITISMUL LOR, LIPSA LOR DE RADACINI IN PLAMADA AUTENTIC ROMANEASCA, (ULTIMUL OCUPANT FANARIOT , IL NUMEA N. DAVIDESCU PE CARAGIALE), EXCESUL DE SPIRIT CRITIC, COMPLEXUL DE INFERIORITATE FATA DE CIVILIZATIA OCCIDENTALA, ABSENTA SENTIMENTULUI NATURII IN OPERA LOR, APLECAREA SPRE IRONIE, ZEFLEMEA SI SCEPTICISM, VALORIFICAREA REALISTA SI NEGATIVA A FEMEII SI A DRAGOSTEI, MINIMALIZAREA PEISAGIULUI RURAL SI RIDICULIZAREA OBICEIURILOR PATRIARHALE ETC.

MIRCEA ELIADE DIMPOTRIVA, REPROSEAZA EMINESCIENILOR CONSERVATORISMUL ACESTORA, VIZIUNEA LOR ROMANTICA A ISTORIEI, VALORIFICAREA EXAGERATA A UNUI TRECUT SI UNOR TRADITII NU TOTDEAUNA VREDNICE DE LAUDA, APLECAREA CATRE EMFAZA SI BETIA DE CUVINTE, PSEUDO-EROISMUL, MISTAGOGIA SI PATRIOTISMUL LOR RAU INTELES, PROVINCIALISMUL LOR SPIRITUAL SI CULTURAL,.DE DOUA GENERATII SE DISCUTA IN ROMANIA DACA LITERATURA NOASTRA TREBUIE SA FIE SPECIFIC NATIONALA SAU UNIVERSALA, UITANDU-SE CA TOATE OPERELE CU ADEVARAT UNIVERSALE REPREZINTA TOTODATA GENIUL SPECIFIC AL UNUI POPOR, UITANDU-SE BUNAOARA CA LITERATURA RUSA SAU SCANDINAVA S-AU IMPUS PRETUTINDENI, DE LA SFARSITUL SECOLULUITRECUT INCOACE, TOCMAI PENTRU CA REPREZINTA VALORI UNIVERSAL UMANE INTR-O HAINA SPECIFICA POPORULUI SI CULTURII RUSE SAU SCANDINAVE
CARAGIALIENII,

MIRCEA ELIADE VOM REGASI SI IN TRADITIA NOASTRA POPULARA ACEEASI POLARITATE ANTINOMICA SI COMPLEMENTARA PE CARE AM INTAMPINAT-O PE DIVERSE PLANURI SI DIN PERSPECTIVE VARIATE- IN TRADITIA NOASTRA CULTA. MAREA MAJORITATE A POPARULUI NOSTRU ALCATUIND-O POPULATIA AGRARA.S-A INRADACINAT LA NOI CREDINTA CA,TOT ASA CULTURA POPULARA ROMANA ESTE PRIN EXCELENTA CREATIA PLUGARILOR. OVID DENSUSIANU A ATRAS, INSA, ATENTIA CA O BUNA PARTE DIN POEZIA POPULARA ROMANEASCA ESTE DE INSPIRATIE SI DE STRUCTURA PASTORALA.

MIRCEA ELIADE .CULTURA SE SUBSTITUIE POLITICULUI. CACI INDELETNICIREA DE A CASTIGA PENTRU NEAM O SOARTA OPTIMA, ASIGURANDU-I IN PRIMUL RAND INDEPENDENTA SI DEZVOLTAREA SA FIREASCA, NU VA MAI PUTEA FI EXECUTATA PE TEMEIUL ELEMENTELOR POLITICE, ECONOMICE SAU MILITARE ALE NATIUNI- CI APROAPE EXCLUSIV PE TEMEIUL REALITATII SALE SPIRITUALE. UN NEAM CREATOR DE VALORI CULTURALE VA PUTEA SUPRAVIETUI SI PROPASI IN NOILE RANDURI POLITICE ALE LUMII DE MAINE- IN TIMP CE UN NEAM STERP SAU DE MEDIOCRE CAPACITATI CREATOARE ISI VA PIERDE CU VREMEA AUTONOMIA SI, CA ATARE, PANA LA URMA, PROPRIA SA FIINTA.

IRINA NICOLAU PRIN FORTA LUCRURILOR, TREC DE CINCI ORI PE SAPTAMANA PRIN SALILE MUZEULUI TARANULUI ROMAN SI SIMT CUM LUCRURILE IESITE DIN MANA ACELUI TARAN IMI FAC BINE LA SUFLET SI LA CAP. POTI SA CREZI SAU SA NU CREZI CA IN LUMEA SATULUI VECHI S-A NASCUT NEMURIREA. MI SE PARE DE ORDINUL EVIDENTEI INSA FAPTUL CA NEMURIREA, DACA SE VA FI NASCUT ACOLO, A MURIT. SATUL ACTUAL, PESTRIT SI SCHIZOFRENIC, A DEVENIT INTRE TIMP MURITOR.