LICEUL CONSTANTIN BRANCUSI CLASA XIII B

ELEV : VARZOP CRISTI

PROIET: INSTALATII SI SISTEME DE MASURARE

CUPRINS
1. 2. CONSIDERENTE GENERALE ELEMENTE COMPONENTE DE BAZA ALE INSTALATIILOR SAU ALE SISTEMELOR DE MASURARE REPREZENTARI GRAFICE ALE STRUCTURII UNEI INSTALATII TIPURI DE STRUCTURI ALE SISTEMELOR DE MASURARE

3.

4.

1. CONSIDERENTE GENERALE
Avand in vedere functiile pe cere le indeplinesc, instalatiile si sistemele de masurare pot fi clasificate in :  instalatii de verificare / testare si diagnosticare a echipamentelor, instalatiilor si sistemelor industriale;  instalatii de supraveghere si control a proceselor industriale . Instalatiile de masurare utilizate in automatele de control activ si pasiv se clasifica in functie de prezenta sau absenta actiunii instalatiei de masurare asupra procesului tehnologic de prelucrare a piesei in :  instalatii de masurare utilizate in automatele de control activ ;  instalatii de masurare utilizate in automatele de control pasiv. Automatele de control activ reprezinta cea mai avansata forma de control tehnic al calitatii. Instalatiile de masurare utilizate modifica desfasurarea procesului tehnologic la prelucarea piesei pe masina -unealta, permitand : - comanda intreruperii prelucarii atunci cand piesa ajunge la dimensiunea stabilita sau la comanda schimbarii au tomate a regimului de prelucare in orice moment ; - reglarea masinii-unelte, deci a sculei pentru inceperea unui nou ciclu de fabricatie ; - comanda opririi sau a blocarii masinii -unelte in cazul ruperii sculei, cand semifabricatul are dimensiuni necorespunzat oare sau in alte cazuri care pot provoca deteriorarea masinii sau care prezita pericol pentru cel care deserveste masina. Luand in considerare principalii factori perturbatori care provoaca abateri de prelucare si erori de masurare, toate instalatiile de masurare utilizate in controlul activ pot prevenii aparitia rebutului. Instlatiile de masurare utilizate in automatele de control pasiv efectueaza controlul pieselor fara a intervenii in procesul tehnologic de prelucare. De aceea, ele sunt folosite in productia de serie si de masa pentru realizarea unor produse cu precizie mare , cu productivitate mare si cu pret acceptabil. Schemele structurale ale automatelor de control activ si pasiv sunt prezentate mai jos in figurile 1 si 2. Instalatiile de masurare utilizate in controlul activ sau pasiv trebuie sa asigure urmatoarele cerinte : precizie mare, erori de justete si fidelitate mici si sensibilitate ridicata. O alta caracteristica metrologica, viteza de raspuns, trebuie sa fie mai mare la automatele de contro l pasiv. De asemenea, eroarea de zero (fuga zeroului) trebuie sa fie pe cat posibil, mai mica, aceasta impunand conditii speciale intregii instalatii de masurare.

marime prescrisa

marime controlata

Fig. 1 Schema structurala a automatului de control activ:

     1 - cap de masurare cu element de comparare ; 2 amplificator ; 3 element de executie ; 4 masina unealta ; 5 traductor dereactie.

marime prescrisa

marime controlata

Fig.2 Schema structurala a automatului de control pasiv:

    1 cap de masurare cu element de comparare ; 2 amplificator ; 3 instalatie de sortare ; 4 proces controlat.

Tinand seama de principiile de functionare, instalatiile de functionar e pot fi mecanice, electrice, pneuma tice, optice, cu radiatie etc. Ac easta clasificare este mai mult conventionala deoarece in realitate majoritatea instalatiilor de masurare reprezinta sisteme combinate formate din tipurile mentionate. Se deosebesc instalatii de mesurare care vin in contact cu piesa masurata si instalatii de masurare cu actiune asupra pi esei fara a intra in contact cu aceasta. Cel mai des utilizate sunt instalatiile de masurare cu contact cu piesa datorita simplitatii, robustetii si eliminarii influentei impuritatilor, geometriei piesei sau lichidului de racire asupra procesului de

control. Intr-o serie de cazuri speciale, viteze foarte mari de deplasare a piesei, sensibilitate marita a suprafetei piesei controlate la actiuni mecanice, procese de productie care se desfasoara la temperaturi inalte, se folosesc instalatiile de masurare fara contact. Lan de msurare reprezinta o serie de elemente ale unui aparat de msurat sau ale unui sistem de msurare care constituie traseul semnalului de msurare de la intrare pn la ieire. Intslatiile de masurare mecanice prezinta robustete mare dar precizia lor este mica. Se pot realiza cu traductoare mecanice cu actiune directa : calibre rigide, calibre pana, calibre reglabile si cu traductoare mecanic e cu amplificare mecanica.
Element de palpare Dispozitiv de transmite re Dispozitiv de amplificar e Dispozitiv de afiare

FENOMEN

Instalatiile de masurare electrice pot avea in componenta capete de masurare cu traductoare electrice cu contacte, tradutoare inductive si traductoare capacitive. Sunt robuste, insa au gabarit relativ mare si oarecare sensibiltate la vibratii, avand in constructii, in geneal, parghii.
msurand Traductor Dispozitiv de intrare Dispozitiv de msurare Afisare nregistrare Transmitere

FENOMEN

Capul de masurare cu tradutor electric poate fi cu doua sau mai multe contacte, cu sau fara amplificarea deplasarii contactelor in raport cu deplasarea tijei de masurare. Amplificarea propriuzisa se obtine de preferinta pe cale mecanica sau pneumatica, partea electrica avand drept scop numai automatizarea procesului de control. El se foloseste in scopul unui control limitativ (de limite), pentru a vedea daca dimensiunile efective ale pieselor de controlat se incadreaza sau nu in campul de toleranta descris sau in intervalul stabilit (fara a preciza valoarea efectiva a fiecarei dimensiuni in parte). Schema de principiu a capului de masurare c u traductor electric cu doua contacte este redata in figura 3. Capul de masurare cu traductor inductiv ofera avantajul unei sensibilitati si precizii ridicate. In figura 4 este prezentata schema de
5

principiu a unui cap de masurare cu traductor inductiv, p rin intermediul caruia o marime mecanica, masurata, se transforma in variatia impedantelor unei bobine. Instalatiile de masurare cu traductoare pneumatice au inertie mare (timp de raspuns ridicat) insa prezinta robustete, precizie ridicata, raport de amplificare mare, posibilitatea masurarii fara contact cu piesa, siguranta in functionare si folosirea in locuri greu accesibile. Cea mai utilizata schema cu traductor pneumatic este prezentata in figura 5 in care marimea de iesire presiunea din camera de masurare - este modificata in anumite limite proportional cu variatia marimii de intrare si cu variatia interstitiului duza calpeta. Instalatiile de masurare cu traductoare optice si cu radiatie au o utilizare limitata datorita complexitatilor constructive. Instalatiile de masurare digitale reprezinta lanuri de msurare digitale ce conin o parte analogic i alte cteva blocuri specifice. Semnalul analogic este prelucrat n blocul analogic i apoi aplicat unui bloc de eantionare memorare care preleveaz valori instantanee i le menine la intrarea convertorului analog digital pe timpul necesar conversiei. Instalatia este dotata cu un microprocesor care, pe baza unui program impus de utilizator, asigur reglarea mrimii msurate.

5 4 7 a

2 1

      

1 tija palpatoare ; 2 ghidaj ; 3 parghie ; 4 contacte ; 5 surub micrometric ; 6 acul fortei de masurare ; 7 arc.

Fig. 3 Schema de principiu a capului de masurare cu traductor electric cu doua contacte

Ieirea numeric la instalatiile de masurare digitale poate fi:  prelucrat digital (calculul valori medii, valorii efective)  obinut la imprimant  utilizat pentru controlul procesului respectiv (automat)

3 1 4     1 - tija de palpare 2 - traductor inductiv 3 - arcul fortei de masurare 4 - piesa

Fig. 4 Schema de principiu a capului de masurare cu traductor inductiv

manometru

camera de masurare

duza de intrare

duza de masurare

Fig. 5 Schema de masurare cu traductor pneumatic

2. Elemente componente de baza ale instalatiilor sau ale sistemelor de masurare

O instalatie sau un sistem de masurare reprezinta un mijloc de masurare constituit din mai multe aparate de masurat (situate in fluxul semnalului) sau auxiliare (nesituate in fluxul semnalului), dar care livreaza energie auxiliara pentru mentinerea functiunii instalatiei, necesara pentru captarea si adaptarea unui semnal de masurare si pentru emiterea valorii masurate, ca imagine a marimi de masurat. Daca numarul aparatelor se reduce la unu, atunci instalatia devine un aparat.
Energie auxiliara Energie auxiliara

Marimea de masurat t in C

Termometru cu rezistenta
Aparatul 1

Semnalul de masurare 1 Punte de masurat R in

Semnalul de masurare 2 Amplificator de masurat Aparatul 3

Semnalul de masurat 4 Traductor P in bar Aparatul 4

Regulator pneumatic

Aparatul 2

Indicator cu Semnalul de masurare 5 tablou de comanda l in mm Aparatul 5

Valoarea masurata t in C

Nr. Aparatul Denumirea

1 Termometru cu rezistenta

2 Punte de masurat

3 Amplificator de masurat

4 Traductor electropneumatic

5 Indicator cu tablou de comanda

Denumirea dupa functie Denumirea dupa structura semnalului Marimea de masurat Domeniul de masurare Semnalul de intrare Xi Domeniul semnalului Xi Semnalul de iesire Xe Domeniul semnalului Xe

captor traductor temperatura 100...300 C temperatura 100...300 C rezistenta 138,5...212,03

adaptor traductor rezistenta rezistenta 138,5...212,03 tensiunea 0...60 mV

adaptor traductor unitate tensiunea tensiunea 0...60 mV curentul 0...20mA

adaptor traductor unitate curentul curentul 0...20mA presiunea 0,2...1.0bar

emitator direct traductor temperatura 100...300 C curentul 0...20mA lungimea scarii 0...100mm

Fig. 6 Instalatie pentru masurarea electrica a temperaturii

In figura 6 este reprezentat un exemplu de instalatie de masurat temperatura iar in figura 7 sunt prezentate componentele unei instalatii de masurat. Temperatura este marimea neelectrica cel mai des masurata. Senzorii de temperatura folositi n automatizari au o mare varietate, datorita gamei largi de temperatura care se masoara, precum si preciziei cu care se masoara ntr-un anumit domeniu. Eroarea de masura se datoreaza n primul rnd efectelor de schimb de caldura dintre senzor si mediu. Evaluarea erorii de masurare se face prin calculul raspunsului senzorului, aceasta eroare fiind cu att mai mica cu ct conductanta termica senzor corp este mai mare. O alta sursa de eroare poate fi ncalzirea senzorului datorita curentului propriu care trece prin senzor (mai ales n cazul traductoarelor parametrice). Marea varietate a traductoarelor se mai datoreaza si caracteristicilor constructive ale lor care sunt determinate de mediile n care ele trebuie sa functioneze. Fenomenele care stau la baza functionarii senzorilor de temperatura prezinta la fel o mare diversificare. Conversia temperatura marime electrica, facuta de senzor, se realizeaza pe baza efectelor produse de cmpul termic asupra diferitelor materiale conductoare sau semiconductoare. Efectele produse de temperatura asupra diferitelor corpuri cu care vin n contact direct sau indirect sunt: dilatarea, modificarea dimensiunilor solidelor sau modificarea volumului lichidelor, vari atia conductivitatii electrice la materiale conductoare sau semiconductoare, modificarea proprietatilor magnetice n cazul unor materiale magnetizabile, aparitia si variatia unei tensiuni electromotoare (pentru senzori activi), variatia intensitatii si a spectrului radiatiei emise de corp, precum si modificarea frecventei de rezonanta proprie a materialului. Traductoarele de temperatura, pe lnga realizarea conversiei temperatura marime electrica, trebuie sa aiba si alte proprietati, cum sunt: sensibilitate, reproductibilitate, timp de raspuns mic, liniaritate pe un domeniu ct mai mare, montare si interschimbabilitate rapida si usoara. Ele trebuie sa fie protejate mpotriva unor eventuale actiuni distructive mecanice sau chimice. Aceste protectii care se adauga n timpul realizarii traductoarelor duc la scaderea performantelor acestora. Pentru a face o alegere corecta a senzorului de temperatura trebuie analizate prima data cerintele legate de intervalul de temperatura n care trebuie sa functioneze, timp ul de raspuns, sensibilitatea, precizia cu care se stabileste temperatura, temperatura maxima la care va fi supus senzorul, timpul de utilizare, daca sesizarea se face cu sau fara contact si, nu n ultimul rnd, costurile, care sunt direct proportionale cu precizia senzorului si cu modul de montare a lui.

Aparat de auxiliar Wa

Xi

Aparat de masurat

Sm

Aparat de masurat

Sm

Aparat de masurat

Fig. 7 Componentele unei instalatii de masurat

Dupa rolul pe care il au in cadrul instalatiei de masurat, aparatele de masurat se numesc : captor, adaptor, emitator (v. Fig.8). Captorul este un aparat de masurat care capteaza marimea d e masurat la intrare si emite la iesire un semnal de masurare corespunzator (exemplu : termometru cu rezistenta). Daca marimea de intrare este, in acelasi timp, si semnal de masurare, captorul, ca prim element al instalatiei, nu este necesar. Cand energia semnalului de masurare este luata direct de la instalatie, captorul este activ, iar in cazul in care marimea de masurat comanda o energie auxiliara, livrata captorului de o sursa auxiliara, captorul este pasiv. Partea captorului care sesizeaza direct marim ea de masurat si care este sensibila la aceasta din urma, se numeste senzor sau sonda (exemplu : fotoelementele). Captorul trebuie sa micsoreze pe cat este posibil influenta marimilor perturbatoare asupra semnalului de masurare.
Aparat de auxiliar Wa Wa=energie auxiliara Sm=semnal de masurare

Xi Marimea de masurat

Captor C

Sm

Adaptor A

Se

Emitator E Emitator direct:  indicator  inscriptor  numarator Emitator indirect

Senzor sesizor (sonda)

Amplificator Calculator Convertizor

Fig. 8 Denumirea aparatelor de masurat, dupa rolul in cadrul instalatiei de masurat 10

Adaptorul este un aparat de masurat dintr -o instalatie. Acesta este situat intre captor si emitator si are diferite functii. Astfel, el poate fi : amplificator de masurare, traductor, calculator etc. Amplificatorul de masurare este un aparat de masurat cu energie auxiliara la care energia de intrare comanda energia auxiliara de iesire (exemplu : amplificarea puterii). Calculatorul este un aparat de masurat adaptor care serveste la prelucrarea ulterioara a semnalelor de masurare, efectuand operatii de calcul. Se deosebesc :  aparate de conexiune care servesc la conectarea a doua sau a mai multor semnale de masurare ;  aparate de functie care transforma semnalul de intrare X i dupa o anumita relatie matematica in semnal de iesire X e ;  aparate de temporizare care formeaza dependenta temporara dintre semnalele de iesire si cel de intrare. Emitatorul este un aparat de masurat care foloseste energie auxiliara si emite valoarea masurata a marimi de masurat. Emitatorul poate fi direct (vizual) sau indirect. In cazul in care emitatorul este prevazut cu dispozitive care livreaza informatii suplimentare, la valoarea masurata cu aparate de semnalizare, este emitator de semnal limita sau semnalizator cu valoare limita . Emitatorul direct livreaza (emite) valoarea masurata intr -o forma direct inteligibila pentru observator. Cele mai importante emitatoare directe sunt : indicatoarele, inregistratoarele si numaratoarele. Indicatorul este un emitator direct, care permite citirea directa a valorii masurate. Indicatorul analog indica valoarea masurata, cu ajutorul unui indicator pe o scala (aparate cu indicator, osciloscoapele). Indicatorul digital indica valoarea masurata in forma de numere, adica in valori discrete ale indicatiei. Daca o scara analoaga consta intr -un sir de cifre situate pe un element mobil fata de o fereastra sau fata de un reper este vorba de o indicatie analoaga cu ajutorul unei scari analoage cifrate. Inregistratorul este un emitator direct care inscrie valoarea masurata de cele mai multe ori proportionala cu timpul pe o banda mobila, pe o diagrama polara etc. Numaratorul este un emitator direct, care formeaza valoarea masurata ca suma sau ca integrala de timp, aceasta fiind emisa intr -o forma directa si vizibila. Emitatorul indirect livreaza valoarea masurata intr -o forma recunoscuta numai cu dispozitive sau cu cunostinte speciale. Dupa forma semnalului, mijloacele de masurat se clasifica in : traductoare si convertizoare (Fig. 9).
11

Mijloc de masurat

Traductor de masurat

Convertizor

Traductor de masurat unitate

Convertizor analog-digital

Convertizor digital-analog

Convertizor de cod

Fig. 9 Denumirea mijloacelor de masurare dupa forma semnalului

Traductorul de masurare este un mijloc de masurare care transforma un semnal de intrare analog intr-un semnal de iesire analog, dependent de cel de intrare. Traductoarele se compun din elementul sensibil i elementul traductor. Elementul sensibil efectueaz operaia de msurare propriu -zis, iar elementul traductor asigur transformarea semnalului ntr-un alt semnal, n general electric sau pneumatic, unificat, semnal ce e preteaz pentru transmiterea la distan. Performanele traductoarelor pot fi apreciate pe baza sensibilitatii acestora, caracteristica ce reprezint limita raportului dintre variaia infinit mic a mrimii de ieire i cea de intrare, cnd ultima tinde spre zero . n mod normal, elementele de msurat prezint un anumit prag de sensibilitate , adic o valoare limit sub care nu mai apare o mrime msurabi l la ieire. Exista cateva caracteristici care, de asemenea trbuie luate in calcul atunci cand se are in vedere performanta unui traductor, si anume:  Liniaritatea se refer la aspectul caracteristicii statice a elementelor i, aceast caracteristic nu trebuie s prezinte curburi i histerezis pe tot domeniul de variaie al mrimilor de intrare i ieire.  Comportarea dinamic. Aceast caracteristic se refer la capacitatea elementului de a reproduce ct mai exact i fr ntrziere variaiile mrimii msu rate. Se apreciaz pe baza funciei de transfer a elementului, adic pe baza constantelor de timp ce intervin sau, uneori pe baza benzii de trecere.  Reproductibilitate, reprezint proprietatea elementelor de a -i menine neschimbate caracteristicile static e i dinamice pe o perioad ct mai lung de timp, n anumite condiii de mediu admisibile.
12

 Timpul de rspuns reprezint intervalul de timp n care un semnal aplicat la intrare se va resimi la ieirea elementului. Acest timp poate fi orict de mic, dar n iciodat nul, putnd fi asimilat cu ineria.  Gradul de finee se caracterizeaz prin cantitatea de energie absorbit de traductor din mediul de msur, recomandndu -se s fie ct mai mic pentru a nu influena desfurarea procesului. Alegerea traductorului se va face n funcie de parametrul reglat, n funcie de mediul de msur, n funcie de tipul semnalului: continuu, electric sau neelectric, discontinuu. Privite sub aspectul tipului de semnale, traductoarele pot fi analogice sau pot fi numerice (cifrice). Clasificarea traductoarelor este o problem destul de dificil, deoarece varietatea acestora este multipl. Una din variantele de clasificare, n funcie de mrimea de intrare i cea de ieire, este prezentat schematic dupa cum urmeaza:
i Traductor e

Electric

Neelectric

Parametrice

Generator

Frecven Faz Curent Tensiune Putere

Deplasare Vitez Acceleraie Presiune Nivel Debit Temperatur .a.

Rezistive

Inductiv

Capacitive Marimi variabile Inducie Piezoelectric Termoelectric

De nalt Reostatic Termorezis- i joas frecven tiv Termometric Tensometric Electrolitice Fotoemisiv

Un alt mod de clasificare poate fi fcut n raport de mrimea de natur neelectric pe cale electric. n acest caz vom avea:  Traductoare pentru mrimi geometrice: rezistive, inductive, capacitive i numerice de deplasare; cu radiaii; de proximitate.  Traductoare pentru mrimi cinematice: de vitez; de acceleraie; de ocuri i vibraii; giroscopice.  Traductoare pentru mrimi mecanice : elastice (traciune, compresie, ndoire, cuplu); tensometrice rezistive; cu coard vibrant; magnetostrictive; de for; de cuplu.
13

 Traductoare pentru mrimi tehnologice: presiune, debite, nivel, temperatur.  Alte traductoare: integrate, etc. In cazul in care la intrarea si iesirea traductorului de masurare se afla aceeasi marime fizica si aparatul lucreaza fara energie auxiliara, traduc torul se numeste transformator sau convertizor (exemplu : transformator de curent). Traductorul unitate este un traductor cu domeniul semnalului de iesire normat, care necesita, de regula, energie auxiliara. Acest traductor se mai numeste transmitator sau convertizor standard de masurare. Convertizorul este un aparat de masurat la care semnalul de intrare difera structural de cel la iesire (exemplu : analog-digital, digital-analog) sau care are numai o structura digitala. Convertizorul analogic-digital transforma un semnal de intrare analog intr-un semnal de iesire digital. Convertizorul digital-analog transforma un semnal de intrare digital intr-un semnal de iesire analog.
3. Reprezentari grafice ale structurii unei instalatii

Reprezentarea grafica a unei in stalatii de masurat este descrisa de figurile 7 si 8. Schema de montaj trebuie sa contina toate aparatele de masurat, aparatele auxiliare si elementele constructive ale instalatiei, sub forma de simboluri sau aparate-bloc. Legaturile dintre aparate trebuie reprezentate simplificat, dar clar. Schema de montaj contine : simbolul aparatului, aparatul-bloc, schema functionala. Simbuloul aparatului reprezinta aparatul de masurat, aparatul auxiliar sau un element constructiv reprezentat intr -o forma simplificata sau printr-un semn normat (standardizat). Aparatul-bloc reprezinta un aparat de masurat, aparat auxiliar sau un element constructiv reprezentat grafic simplificat sub forma de dreptunghi, in interiorul caruia se deseneaza sau nu simbolul normat al aparatul ui. Schema functionala este o reprezentare simbolica a legaturilor dintre semnalele sistemului, adica dintre semnalele de masurare ale instalatiei, ale aparatului sau ale unui numar de aparate si instalatii. In aceasta schema, elementele de transmitere ale instalatiei ori ale aparatului se reprezinta ca semnalele bloc, iar legaturile lor, prin linii de actiune cu sens. Partile componente ale unei scheme functionale sunt : semnalul bloc, linial de actiune, sensul de actiune.

14

Semnalul-bloc se reprezinta de preferinta printrin dreptunghi, cu o linie dubla la legatura semnalului de iesire (figura 10).

X1

X2 (Xe)
a) Structura in lant

X3 (Xe)

X4

X1 X1

Xe X21

X2=X21+X22
Xe X1
b) Structura in paralel

X22

Xi2=Xi1+Zez Xi1

Xe2

c) Structura in cerc Fig. 10 Structura semnalului bloc

15

Linia de aciune este o lnie continua subtire, care indica drumul unui semnal de masurare. Ea porneste, de regula, de la latura mica a semnalului bloc. Sensul de actiune se reprezinta cu sageti, pe linia de actiune care determina un proces de masurare, de comanda, etc. Sensul de actiune caracterizeaza un semnal de masurare ca semnal de intrare sau de iesire.
4. TIPURI DE STRUCTURI ALE SISTEMELOR DE MASURARE

Cela mai importante legaturi dintr -o schema functionala sunt : structura in lant, structura in paralel si structura in cerc , acestea fiind reprezentate in figura 10.
Principii de functionare principiul energiei

Transmiterea semnalelor nu se poate face fara schimb de energie. Spre exemplu la masurarea piesei cu un aparat de tip Abbe vertical, piesa este palpata cu o forta de masurare F, care produce o deformatie elastica . In acest proces are loc un schimb de energie care influenteaza semnalul de masurare. Ca urmare, la folosirea unui mijluc de masurare trebuie sa se controleze nu numai schema de functionare, ci si masura in care nivelul energetic nu determina erori de adaptare prea mari ale marimii de ma surat. De aceea este necesar sa se intocmeasca schema fluxului de energie . Schema fluxului de energie indica faptul ca transmiterea smnalului este legata de transmiterea puterii. In fiecare semnal transmis, apar simultan doua marimi de masurat, al caror produs trebuie sa reprezinte puterea semnalului. Aceste marimi de masurat se numesc intensitati si trebuie urmarite intotdeauna in schema.

16