UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA SIBIU FACULTATEA DE TIINE SPECIALIZAREA EDUCAIE FIZIC I SPORT

Adaptarea aparatului re pirat!r la p!rt

"ASTERAND# COSTEA CTLIN ANUL I

$%&'

Adaptarea organismului la efort

Studiul organismului n efort, ofer informaii suplimentare, comparative cu situaia de repaus, pune n eviden alterri funcionale care nu erau n repaus i permite diferenierea subiecilor normali n ceea ce privete gradul de solicitare funcional a aparatelor i sistemelor implicate n asigurarea adaptrii la efort. n condiii de efort fizic, toate aparatele i sistemele sunt soloicitate, dominnd ns, intervenia aparatului cardio-vascular, respirator i neuroendocrin (S. usti i colab., !""#$. %apitolul & prezint fenomenele adaptative la efort pentru aparatul cardiovascular, respirator, sistemul neuro-endocrin. %omple'itatea a(ustrilor cardio-vasculare n efort se bazeaz pe dou tipuri de mecanisme prin care crete debitul sanguin muscular i deci aportul de o'igen) a. *ecanisme centrale - %reterea debitului cardiac prin dou modaliti) - %reterea frecvenei cardiace pn la o anumit limit (frecvena ma'imal$+ - %reterea debitului sistolic ca urmare a creterii contractilitii prin ,iperactivitate simpatic. b. *ecanisme periferice) -asodilataie n sectorul arterial al musculaturii supuse efortului prin eliberarea local de adenozin i acidoz. .daptarea aparatului respirator la efort) n ceea ce privete respiraia, modificrile adaptative intereseaz ventilaia, perfuzia sanguin a capilarelor pulmonare i transferul gazos de o parte i de cealalt a membranei alveolo- capilare. .daptarea la nevoile crescute de /& ale muc,ilor n activitate se face prin creterea ventilaiei, prin mrirea gradientului de presiune alveolo-capilar, prin mbuntirea suprafeei de difuziune a / & (recrutarea de noi uniti alveolare aflate n rezerv i dilatarea capilarelor pulmonare$. 0eacii neuro-endocrine n efortul fizic) reaciile de integrare, activare i adaptare metabolic din efortul fizic sunt realizate pe cale neuro-endocrin, cu participarea simpaticoadrenal pe de o parte i ,ipotalamo-,ipofizo- corticosuprarenal pe de alt parte.

&

.cest capitol include de deasemenea evaluarea funcional a aparatului cardiovascular n efort) proba *artinet, proba 1etunov, indicele de rezisten cardiac 0uffier. 2n alt subcapitol face referire la evaluarea capacitii de efort, att pentru componenta aerob (spiroergometria, 3estul .strand - 04,ming$, ct i pentru componenta anaerob (testele Sargent, 5osco, Szogi-%,erebeiu, 6ingate$. E(!rtul (i)i* determin sc,imbri funcionale, biochimice, morfologice i n acelai timp a(ut la educarea laturilor de personalitate. ntre dozarea i adaptarea efortului fizic e'ist relaii strnse de care trebuie s se in seama n conducerea metodic a procesului de antrenament. 7rocesele de adaptare la efort se declaneaz numai atunci cnd e'citaiile ating o intensitate proporional cu capacitatea de efort individual. 2n volum mare de e'citaii, fr ca acestea s aib i intensitatea minim necesar, precum i e'citaiile intense cu un volum minim nu pot favoriza adaptarea. 7rocesul de adaptare decurge cu att mai bine cu ct dozarea se apropie de valoarea optim dependent de capacitatea organismului la efort i de randament. %u ct ne ndeprtm fa de valoarea optim (dozri mai mici sau mai mari$, cu att efectul antrenamentului se reduce. 8ac cerinele depesc capacitatea organismului de efort sau dac raportul dintre componentele volumului i intensitii este greit, atunci capacitatea de adaptare i cea de reglare scade, n consecin apare o stagnare sau o regresie a performanei. 7rocesul de adaptare este rezultatul alternrii corecte ntre efort i odi,n - refacere. Sub aspectul bioc,imic nu are loc numai refacerea resurselor consumate, ci urmeaz i una general peste nivelul iniial, ca proces de supracompensare, care este de fapt baza creterii funcionale a randamentului sportiv. .daptarea organismului la efortul fizic este definit ca ansamblul reaciilor sistemului biologic care menin stabilitatea funcional n cazul modificrii mediului ncon(urtor i are loc n mai multe etape) Faza de decompensare, oboseal rezidual, epuizare mai mult sau mai puin accentuat a rezervelor energetice i o alterare a calitilor fizice de vitez, for, coordonare, percepie, vitez de reacie. .ceast stare de oboseal provoac transformri bioc,imice ale mediului intern.

Faza de compensare, revenire, este cea n care are loc refacerea rezervelor organismului la valorile anterioare efortului. Faza de supracompensare, de resintez a rezervelor energetice la un nivel superior nivelului iniial poate avea o durat variabil, variind n funcie de intensitatea stimulului aplicat, frecvena antrenamentelor, gradul de ncrcare a pregtirii i calitatea metodelor de refacere postefort.

Faza ondulatorie n care substanele tind progresiv spre nivelele iniiale. Faza de stabilizare a capacitii de efort la un nivel nou, mai nalt dect nivelul iniial.

:ste demonstrat e'perimental c aplicarea unor eforturi fizice repetate n condiiile n care organismul nu a nc,eiat fazele procesului de adaptare conduce la nerealizarea adaptrii i n final la o stare de suprancordare fizic i la creterea receptivitii la mbolnviri. /biectivizarea procesului de adaptare poate fi realizat prin intermediul metodelor de laborator, citoc,imice de determinare a activitii enzimatice a de,idrogenazelor din limfocitele sanguine) succinat-de,idrogenaza i glicerofosfat-de,idrogenaza. -ariaiile de activitate enzimatic din limfocite preced cu 9-; zile modificrile parametrilor determinai de rutin n laborator. 7entru realizarea adaptrii organismului la efort este indiscutabil necesar un antrenament sportiv care s fie abordat de pe principii fiziologice: accesibilitatea antrenamentului este capacitatea de acces la procesul de antrenament, ceea ce presupune) standard sanogenetic, stare funcional optim a organismului i capacitate de efort, motivaie psi,oafectiv, baz te,nico-material, factori de macro-<microclimat adecvai+ gradarea efortului fizic sub aspectul volumului, intensitii, comple'itii factorilor te,no-tactici+ multilateralitatea antrenamentelor, folosind nu numai metode specifice ci i de antrenament mental. continuitatea asigur un caracter sistematic antrenamentului. individualizarea n limitele posibilitilor impuse de sportul practicat, e'istnd variantele ca un acelai efort s fie perceput diferit de indivizi) pentru unii s fie subdozat, pentru unii n limitele tolerate de organismul lor, iar pentru aii s fie supradozat.

utilizarea eforturilor susinute n antrenament asigur perfecionarea sistemelor funcionale adaptative) modificri ale ,omeostaziei, specializarea economiei organismului, ridicarea potenialului de efort.

respectarea regulilor generale de igiena antrenamentului sub aspectul locului de desfurare, orarului, ec,ipamentului, succesiunii de e'erciii. realizarea unei refaceri adecvate tipului de sport i consumului predominant ce a avut loc n timpul acestuia) refacere nervoas, neuro-endocrin, neurometabolic, cardio-vascular i respiratorie, mi't.

Efectele antrenamentului asupra aparatului respirator :fectele antrenamentului sportiv asupra aparatului respirator se pot sistematiza n) creterea debitului respirator ma'im+ desfurarea economic a ventilaiei prin frecven moderat a micrilor respiratorii i volum curent mare+ mbuntirea raportului ventilaie-perfuzie+ creterea intens i persistent a consumului de o'igen.

Efectele antrenamentului asupra aparatului locomotor n timp, antrenamentele determin la nivelul aparatului locomotor urmtoarele modificri) ,ipertorfia i<sau ,iperplazia fibrelor musculare, produse sub aciunea intensitii contraciei sistematice i a aprovizionrii insuficiente, iniiale cu o'igen+ ameliorarea substratului energetic i enzimatic al contraciei musculare+ antrenamentele de vitez i for mresc substratul energetic n

adenozintrifosfat i fosfocreatin, antrenamentele de andura stimuleaz formarea mioglobinei i a depozitelor de glicogen+ creterea numrului de capilare i de anastomoze intercapilare pe unitatea de seciune muscular+ creterea patului vascular, care depete proporional ,ipertrofia fibrei musculare, ceea ce determin ameliorarea aprovizionrii locale cu o'igen+

scderea valorilor reobazei i crona'iei e'prim mbuntirea e'citabilitii musculare.

Efectele antrenamentului asupra sistemului nervos n urma antrenamentelor la nivelul sistemului nervos se pot nregistra urmtoarele efecte) procesele de e'citaie i de in,ibiie sunt mai intense, mai mobile, mai ec,ilibrate+ mbuntirea stabilitii fa de factorii perturbatori prin optimizarea localizrii i alternrii focarelor dominante de la nivelul scoarei cerebrale+ creterea gradului de percepie la modificrile mediului i a celui de a elabora decizii, de a rspunde adaptat la stimuli variai. Modificarile respiratiei in efort .. "!di(i*ari i+ediate (acute$ includ) , (re*-e.ta re pirat!rie/ i. repau e te de &0,&1 re piratii2+i./ Se modifica atat in timpul efortului cat si dupa incetarea acestuia. >n alergarile pe distante foarte scurte, sariturile, aruncarile, loviturile de atac, ridicarea ,alterelor, respiratia este blocata in inspiratie profunda pe tot timpul desfasurarii acestora. I+ediat dupa ter+i.area e(!rtului (re*-e.ta re pirat!rie *re te 3-al!ri de $%,4% re p2+i. pa.a la '%,5% re p2+i.67 in functie de intensitatea, durata efortului si gradul de antrenament. 8upa eforturi izometrice cu apnee totala, frecventa respiratorie este mai mare decat dupa eforturi dinamice de durata lunga si aceeasi intensitate. Cea +ai 8u.a (re*-e.ta re pirat!rie e te de pa.a la 4% re p2+i.7 frecventa la care se pastreaza un raport bun intre inspiratie si e'piratie. %resterea frecventei peste aceasta valoare se realizeaza prin scurtarea e'piratiei, ceea ce va duce la acumulare de %/&. 8upa efectuarea eforturilor ma'ime, de scurta durata, frecventa respiratorie poate atinge valori de ;?-=? resp<min+ dupa eforturile intense si de lunga durata 9?-;? resp<min, iar dupa cele moderate &=-9? resp<min. 8upa terminarea efortului in primele 9?-;? sec se mentine o ventilatie pulmonara foarte crescuta, apoi frecventa respiratorie scade treptat.
-

a+plitudi.ea re pirat!rie creste foarte mult pentru a asigura un debit respirator

mai mare si deci o cantitate mai mare de /& (creste ->0, -:0$. %resterea amplitudinii

respiratiei se produce paralel cu cresterea frecventei numai pana la o anumita valoare (;?-=? resp<min$ dupa care amplitudinea miscarilor respiratorii scade. >mediat dupa terminarea efortului amplitudinea creste pentru a acoperi datoria de /& acumulata.
-

de8itul re pirat!r (cantitatea de aer care trece prin plamani timp de ! min + se

calculeaza inmultind -% cu frecventa respiratorie$ creste proportional cu durata si intensitatea efortului. in repaus este de A l<min+ in eforturile de intensitate medie poate a(unge la @? l<min+ in eforturile subma'imale aerobe la !??-!=? l<min iar in cele ma'imale aerobe la !=?-!A? l<min.
-

*!. u+ul de O$/ in efort aprovizionarea cu /& la nivelul organismului este

limitata datorita timpului scurt de contact intre aerul alveolar si sangele din capilare, circulatia sanguina fiind accelerata in timpul efortului. .provizionarea este compensata prin cresterea amplitudinii respiratorii si disparitia spatiului mort. 1a periferie are loc o crestere a coeficientului de utilizare a /& de catre sangele arterial de la 9?-;?B la #?B. in repaus consumul de /& este de &=? ml<min. in eforturile medii a(unge la !=?? ml<min in cele subma'imale la &=?? ml<min iar in eforturile ma'imale la 9???-9=?? ml<min. B/ "!di(i*arile tardi-e pot reprezenta parametrii gradului de antrenament+ ele includ)
-

(re*-e.ta re pirat!rie9 in repaus este !?-!& resp<min la sportivii antrenati si se

datoreste dezvoltarii mari a musculaturii inspiratorii si cresterii elasticitatii cutiei toracice+ in efort cei bine antrenati efectueaza efectueaza apnee totala, iar dupa terminarea efortului datoria de /& este platita printr-un numar mai mic de respiratii decat la cei neantrenati.
-

a+plitudi.ea +i *aril!r re pirat!rii creste tot pe seama dezvoltarii

musculaturii toracice. %a rezultat creste volumul curent de repaus de la =?? ml la neantrenati la #??-A?? ml la antrenati. 0aportul dintre inspiratie si e'piratie este de !<!,A sau !<& la antrenati si !<!,= la neantrenati (deci creste durata e'piratiei$. 7neumograma (inregistrarea miscarilor respiratorii$ va arata o amplitudine mai mare, un raport inspiratie<e'piratie modificat si o frecventa mai mica.
-

de8itul re pirat!r ramane nemodificat in repaus (A l<min$ si creste mult in efort

(!=?-!A? l<min$ pe seama cresterii amplitudinii respiratorii.

:'ista ramuri de sport (inotul, canota(ul, alergarile de fond, antrenamentele la altitudine$ care maresc ventilatia pulmonara atingand un debit respirator ma'im. consumul de O2

in efort este mai mare la antrenati, atingand valori de =???@???

ml<min fata de 9???-9=?? ml<min la neantrenati (adaptare respiratorie si circulatorie si cresterea coeficientului de utilizare a /& din sangele arterial$. , *apa*itatea -itala atinge la cei antrenati valori de @=??-#??? ml in functie de ramura de sport practicata. 7rodusul dintre volumul curent si frecventa respiratorie <min reprezint a
volumul. minut

.ntrenamentul creste mult minut volumul + la sportivii de anduranta s-au inregistrat

in efort volume de peste !&?l<min. 8e asemenea prin antrenament se imbunatateste si eficienta sc,imburilor gazoase prin bariera alveolopulmonara. VO$ +a:i+ poate creste prin antrenament cu pana la &=B . Sportivii si antrenorii au cautat de mult timp o metoda simpla care sa ofere un indice al performantei sportive ce poate fi folosit in selectie. 2n bun sportiv nu este intotdeauna cel cu cel mai mare -/ & ma'im, desi acesta este important. un indicator mai bun se realizeaza prin corelarea -/ & ma'im si a pragului aerob-anaerob influentat de asemenea de antrenament. i. *!.*lu)ie antrenamentul induce modificari adaptative tardive in repaos si efort realizand o respiratie mai economica+ bradipnee in repaos si cresterea frecventei respiratorii in efort la limita necesitatilor cu un bun ec,ilibru al consumului de /& si al eliminarii de %/&. %resterea ventilatiei se realizeaza prin cresterea volumului curent (contractie diafragmatica$+ creste capacitatea vitala cu scaderea procentuala a volumului rezidual+ are loc utilizarea mai prompta si mai intensa a /& la nivel tisular+ creste rezistenta la ,ipo'ie si implicit timpul de apnee prin folosirea rezervelor tisulare de /&+ se formeaza un stereotip dinamic datorat sinergismului contractiei musc,ilor membrelor cu cel al miscarilor respiratorii si scade datoria de /&. Explorarea aparatului respirator in medicina sportiva .. Starea de sanatate a aparatului respirator, inclusiv modificarile de forma ale toracelui 5. .spectele dimensionale ale cutiei toracice si gradul de elasticitate al acesteia, informatii furnizate de e'amenul somatoscopic. in cadrul acestui e'amen se va inregistra ) , perimetria toracica in repaos, inspir fortat si e'pir fortat. - diametrele toracice anteroposterioare si transverse C indicele :rissman.

.ceste investigatii pot fi completate cu e'aminari somatoscopice ce inregistreaz tipului respirator (costal superior, costal inferior, costo-abdominal$. 3ipurile costal inferior si costo-abdominal favorizeaza o volumetrie respiratorie mai buna prin eficienta crescuta a functiei diafragmatice. Sunt caracteristice sportivilor bine antrenati. Se mai determina eventualele modificari ale curburilor coloanei vertebrale cu implicatii in determinarea volumului cutiei toracice (cifoza, spate plat$ sau sec,ele de ra,itism (stern infundat, matanii costale etc.$. %. .specte dimensionale si functionale pulmonare 7arametrii utilizati cel mai frecvent sunt )
1. -

Capa*itatea -itala 3CV6 formata din 9 fractiuni )

volumul curent (-%$, valoarea medie este de ?. = l (!@-!AB din %-$. volumul inspirator de rezerva (->0$+ valoarea medie este de !. = l (;?-;"B din %-$. volumul e'pirator de rezerva (-:0$ + valoarea medie este de !, & l (9=-;&B din %-$ 1a sportivi procenta(ul -:0 este deseori mai mare, in functie de a mai buna stare de

antrenament, in special la cei ce practica sporturi ce se efectueaza cu toracele blocat (,altere, lupte$.
2.

V!lu+ul e:pirat!r +a:i+ pe e*u.da 3VE"S6 reprezinta volumul de aer pe care subiectul poate sa-l elimine in prima secunda dupa o inspiratie forta. Durnizeaza informatii asupra starii si calibrului bron,iilor si rapiditatii volumelor pulmonare de sc,imb. 7rezinta valori absolute si relative (indicele 3iffeneau$.

I.di*ele Ti((e.eau E -:*S'!??<%- (A?B din %-$, creste la sportivii ce practica volei, basc,et, ,andbal, rugb4 ("@-!??B$. -:*S-ul are o periodicitate zilnica+ cea mai mare valoare apare la ora " dimineata, cea mai mica la ora !A.
3.

V!lu+ul i. pirat!r +a:i+ pe e*u.da 3VI"S6 reprezinta volumul de aer ce poate fi introdus in arborele respirator in prima secunda a unei inspiratii ma'ime si fortate, dupa o e'piratie ma'ima. %alcularea valorilor absolute si relative se face ca la -:*S. 7entru obtinerea valorilor relativ normale se adauga AB la indicele 3iffeneau. 1a copii si sportivi valorile normale depasesc "?B %-.

"

4.

Fre*-e.ta re pirat!rie (Dr$ reprezinta numarul de cicluri respiratorii pe unitatea de timp in conditii bazale. 2n ciclu respirator complet e format dintro faza inspiratorie si una e'piratorie cu durata in proportie de !<! - !<!. &.

8eterminarea se poate face prin metoda clinica (palpare$ sau metoda spirografica. 1a sportivi s-au inregistrat urmatoarele valori)
-

in repaus E !&-!A resp<min in efort mediu E 9=-;? resp<min in efort subma'imal E @?-#? resp<min in efort ma'imal respiratia este mult redusa, putand a(unge pana la apnee, dar C!. u+ul de O$ 3VO$6 reprezinta volumul de /& retinut in arborele respirator din volumul de aer pe ! minut in conditii de repaos+ este egal in medie cu 9?? ml.

se accentueaza evident imediat dupa terminarea efortului (@=-#= resp<min$

5.

1imitarea capacitatii de efort a organismului este determinata de organele ce a(ung la limita capacitatii lor functionale sau de epuizarea substantelor implicate in generarea energiei, impiedicand intensificarea in continuare a efortului. 8eci, pentru sportiv, oboseala este factorul decisiv pentru reducerea efortului. Diziologii definesc mai obiectiv oboseala ca fiind inabilitatea de a mentine intensitatea efortului+ deci cantitatea de energie consumat pe secunda trebuie sa scada. >deea ca oboseala se datoreste pur si simplul epuizarii energiei este naiva in lumina descoperirilor ultimilor ani, putand sintetiza factorii limitativi ai capacitatii de effort.

Bi8li!;ra(ie#
5ica *onica 8., Mijloace de refacere i recuperare n activitatea sportiv , :ditura .cademic 5rncui, 3g. Fiu, &??". 8rgan >., Medicina sportiv, :ditura *edical, 5ucureti, &??&. eorgescu, 1uminita (coord.$, Condiionarea medical i psiho-social a performanei i a strii de sntate, :ditura 2niversitii 7iteti , !""".

!?