Varianta A. 1.

G/e - este o tiina de sinteza care are drept obiect de cercetare raporturile dintre economie( activitate economica) si spatiu(teritoriu); Se studiaz influenta reciproca dintre acestea precum si strategiile de dezvoltare economico-spaiala a relaiilor dintre diferite regiuni, zone, organizaii economice. ntruct este o shtiinta-sinteza, s-a format la contactul dintre geografie, stiintele economice si la contactul cu stiintele politice. Astfel, geografia cu stiintele economice a dat natere geoeconomiei clasice. Raporturile dintre geografie si stiintele politice au dat nastere la o alta stiinta, numita geopolitica. Geoeconomia studiaz legtura dintre activitatea umani spaiul geografic,influena factorului spaial asupr a sferei de producere i distribuire a bunurilor materiale i spirituale. n alt sens, geoeconomia este definit ca tiina ce studiaz lupta concurenional dintre subiecii Geoeconomici de diferit rang (economii naionale, corporaii naionale i transnaionale, bnci etc.) n vederea valorificrii i utilizrii resurselor naturale i economice N. Luttwark a introdus termenul de Geoeconomie afirmind ca Geoeconomia studiaz politica i strategia utilizat de subiecii geoeconomici pentru a-i spori capacitatea lor concurenional. 2. Jac Attali, savant francez si expune conceptul geoeconomic cu privire la contrastele spatiilor geoeconomice n lucra rea sa Linia Orizontului. El afirma ca lumea contemporana, n care predomina valor ile libere, relatiile de piata si tehnologiile informationale, se formeaza n baza principiilor geoeconomice. Conform acestui concept la etapa actuala viata economica a lumii se roteste n jurul a 3 centre (nuclee) mari numite spatii geoeconomice, sau zone industrial- financiare, si anume America de Nord, Europa Unite, si Asia -Pacific. 3.ZEL joac un rol important n economia mondial.Sub noiunea de ZEL se subnelege parte a teritoriului unui stat, unde mrfurile sunt considerate drept obiect, aflate n afara teritoriului vamal naional (principiul extrateritorial vamal), i de aceea nu sunt supuse controlului vamal i impozitrii. Cu alte cuvinte, ZEL reprezint: - o parte a teritoriului naional (enclav), de regul cu o poziie economico-geografic favorabil, cu un regim funcional special, care prevede crearea condiiilor avantajoase pentru atragerea investiiilor interne i externe ; - un teritoriu mic (de regul, un port liber, un aeroport liber sau un depozit liber) aflat pe teritoriul unei ri sau n zona de frontier a dou sau mai multe ri, scutite de taxe vamale sau restricii cantitative obinuite altfel; Procesul de organizare a zonelor libere tradiional ine de trei obiective politico-economice, i anume: - creterea exportului produciei industriale i obinerea n baza acestuia a mijloacelor valutare; - creterea gradului de ocupare a braelor de munc; - industrializarea raioanelor napoiate. Prin caracteristicile sale, ZEL-rile contribuie la producerea de bunuri i servicii, la crearea i devierea de comer, la liberalizarea schimburilor de mrfuri i servicii. Principalele caracteristici ale ZEL-urilor sunt: amplasamentul, statutul juridic, obiectul de lucru, activitatea i administrarea. . Toate facilitile, stabilite de regimul special al ZEL-urilor, se unesc n patru grupe: financiare, fiscale, administrative, i comerciale. Grupa financiar de msuri stimulative include subsidii, mprumuturi i credite sub procent sczut, acordate ZEL-urilor pentru rezolvarea anumitor probleme i accelerarea amortizrii fondurilor principale de producie. Facilitile fiscale se prezint sub forma anulrii, amnrii plilor i reducerea cotelor pe impozite, taxe, tarife. Facilitile pentru comerul exterior prevede simplificarea operaiunilor de export, micorarea sau lichidarea taxelor de import. O particularitate deosebit a ZEL-rilor o constituie actele legislaiei sociale i de munc. nfiinarea i dezvoltarea ZEL-rilor sunt ndreptate spre soluionarea anumitor probleme economice, realizarea programelor i proiectelor strategice.

n baza criteriului de specializare economic se pot distinge cinci tipuri de zone: comerciale, industrialprelucrtoare, tiinifico-tehnologice sau tehnico-inovaionale, de deservire i complexe. ntr-o categorie aparte se nscriu zonele libere internaionale. Zone offshore. Prin termenul de off-shore- sunt denumite companiile / firmele care i desfoar activitatea n afara teritoriului naional al statului n care acestea sunt rezideni. Cu alte cuvinte este vorba despre ntreprinderi / firme care nu desfoar activiti comerciale n ara n care au fost nregistrate i care, din punct de vedere al actelor comerciale svrite, sunt considerate ca fiind firme / ntreprinderi strine. O companie off-shore nu poate realiza venituri n ara n care a fost nmatriculat. Teoretic, companii off-shore se pot nfiina n orice ar din lume, dar nu peste tot se pot obine avantaje fiscale. O companie off-shore poate funciona sub condiii de impozitare favorabile, numai dac este nregistrat ntr-un paradis fiscal. Apariia paradisurilor fiscale a fost determinat n unele cazuri de lipsa resurselor interne, compensat de autoritile locale prin asigurarea de faciliti fiscale firmelor i instituiilor financiare interesate, n scopul atragerii lor n teritoriu. Scopul nfiinrii unei companii off-shore este Aceasta este unul dintre cele mai importante aspecte legate de nfiinarea companiilor. Exist un numr mare de obiective posibile, dar mai importante sunt: tranzacii comerciale n strintate, investi ii de capital, nregistrri de nave i aeronave, achiziionarea de proprieti, formarea de companii holding, nfiinarea de societi de asigurare, protecia bunurilor, nfiinarea de bnci, pentru a amplasa averea personal ntr -un mediu sigur .a. Totui, singurul i principalul scop de constituire a companiilor offshore n paradisurile fiscale este maximizarea profitului prin orice mijloace legale, n spe prin diminuarea obligaiilor fiscale n favoarea profitului, profitului reinvestit sau creterea de capital. Aavantajele oferite de un paradis fiscal unei companii offshore (unui investitor)? Acestea sunt urmtoarele: - fiscalitatea zero sau aproape zero. Aceasta nseamn c compania este scutit total sau parial de la plata impozitelor pe profit. n mod normal, companiile offshore trebuie s plteasc o tax de nregistrare anual; - anonimitatea sau confidenialitatea beneficiarului (proprietarului) i a rezultatelor financiare ; - flexibilitatea i operativitatea n nmatricularea companiei; n majoritatea paradisurilor fiscale, o nou companie offshore poate fi creat n 24 de ore, fr ca prezena proprietarului s fie necesar; - absena controalelor i a restriciilor valutare, destul de des ntlnite n economiile de interior. Companiile offshore asigur acestor ri venituri substaniale. Pe de o parte, sunt create locuri de munc, deoarece necesit existena unor firme de avocatur, instituii de stat de nregistrare, bnci nregistrate pe aceste teritorii etc. Ca urmare, cresc salariile i veniturile populaiei, se ridic bunstarea ei. innd cont de faptul c companiile offshore sunt situate n ri mici din punct de vedere geografic, cu o populaie numeric mic, turismul i serviciile diverse joac cel mai important rol n economiile acestor ri. n zonele offshore proprietarii de capital minimizeaz cheltuielele i, n aa mod, pot participa n proiecte mult mai riscante i puin mai profitabile Astfel, businessul offshore este un segment n dezvoltare i destul de important pentru economia mondial. Offshore rmne a fi un instrument important i n calea depirii nivelurilor diferite de dezvoltare economic. n prezent, n lume se numr circa 3 mil. de companii offshore. Actualmente, printre cele mai recunoscute zone offshore n lumea afacerilor se evideniaz: Singapore, Hong Kong, Elveia, Luxemburg, Cipru, Malta, , Panama, Liberia,s.a.Repartiia geografic a companiilor offshore este n funcie de mai muli factori i anume: factorul geografic ori poziia economico-geografic (analiza arat c majoritatea offshore sunt situate la intersecia cilor comunicaionale importante - porturi, aeroporturi, ci ferate, n apropierea marilor centre comerciale); factorul socio-economic (stadiul de dezvoltare al infrastructurii n special comunicaiile i telecomunicaiile, gradul de dezvoltare al serviciilor, costul i gradul de calificare a forelor de munc etc.) i factorul politic (orice companie are nevoie de stabilitate nu doar economic dar i

politic). 4. Ramurile geoeconomiei se grupeaza pe sectoare, ponderile acestora redand structura sectoriala a economiei nationale. Sectoarele principale ale economiei sunt: - sectorul primar, cuprinzand agricultura, silvicultura, piscicultura si industria extractiva; - sectorul secundar cuprinzand ramurile industriei prelucratoare; - sectorul tertiar, cuprinzand serviciile din toate categoriile.

Varianta B. 1.Locul si rolul g/e in sistemult de stiinte g/e. Geoeconomia s-a dezvoltat la interferenta altor stiinte, precum economia, geografia economic si uman, geografia politic, geopolitica datorit urmtoarelor mprejurri:s-a intensificat procesul de diviziune geografic a muncii dintre statele si regiunile lumii; s-a aprofundat interdependenta sistemelor economice ale lumii, economiilor nationale si ale agentilor economici; criteriul de baz a potentialului geoeconomic a devenit capacitatea de adaptare la competitia tehnico-economic; se aprofundeaz dependenta reciproc a statelor n sferele comertului, investitiilor, miscrii capitalului, tehnologiilor,fortei de munc; are loc integrarea statelor n spatii economice mari, se creeaz sisteme economice comune; se extind unele evenimente, da transparenta frontierelor nationale, sporirea rolului companiilor transnationale n dezvoltarea si amplasarea teritorial a ramurilor economiei mondiale,astfel capatind un rol important in reflectarea oportunitatilor ,a avantajelor economice ,fiind privita ca o resursa valoroasa pentru dezv.intregului sistem de stiinte geoeconomice. 2.Conceptia g/e a lui Fucuiama. Francis Fucuiama spunea: Lumea trece permanent prin 3 revolutii :informtionala,tehnologica shi biotehnologica. 3.Asemanarile si deosebirile g/e dintre tehnopilis si parcurile industriale. Tehnopolis zona libera pe linga orasele mari cu pozitie economico-geografica favorabila, sisteme de comunicatie perfecte, conditii climatice favorabile in care are loc combinarea stiintei, capitalului, tehnologiilor de virf si traditiilor in productie.Cea mai avantajoasa forma a zonelor shtiintifice si un model de alianta privata cu scopul comercializarii tehnologiilor . Un parc industrial- este o zona declarat i planificate n scopul dezvoltrii industriale.Scopul lor fiind: stabilirea si dezvoltarea noilor tehnologii,incurajarea investitiilor din domeniul public de cercetare,atragerea investitiilor din sectorul privat,etc... 4.Structura spatiala a economiei. Fernand Broudel spunea ca :lumea are o conceprtie geometrica,ea are aceiasi structura ca si pamintul,deci consta din centru geoeconomic si periferiile. *Centrul economic -sunt aproximativ 25 state dezvoltate,care controleaza PIB-ul global,80 % din capitalul global shi 12% din populatia globului. *A doua parte a lumii (40 -45 state)semiperiferia -state dezvoltate din vest shi state noi industriale :Tigrii Asiatici,Statele noi industriale :Malaiesia ,Thailanda,Philipine,A treia generatie de state noi industriale potentiale economic:Mexico ,Brasilia,India. *Tarile periferice marginale -slab dezvoltate (70 % din populatia globului ) care nu controleaza nici 1/3 din PIB global

Varianta C. 1. Metodele de studiu a Geoeconomiei sunt urmatoarele: -Metoda geostatistic se bazeaz pe analiza datelor statistice naionale i internaionale referitor la dezvoltarea economiei mondiale. -Metoda de analiz sistemic a spaiilor geoeconomice,se bazeaz pe prelucrarea materialelor statistice prin diverse metode de calcul. - Metoda istoric de cercetare, se aplic pentru a restabili evoluia fenomenelor cu caracter economic, geoeconomic, demografic, istoric i politic i a le compara cu cele de la etapa actual. - Metoda balanei. Ea acord posibilitatea de a analiza raportul dintre ramurile productoare de bunuri materiale i cele de consum, raportul dintre prezena resursele energetice i consumul lor ,proporiile dintre indicatorii economici i demografici - Metoda statistico - matematic de analiz a fenomenelor economice, 2.A. Neclessa mentiona despre conceptia geoeconomica in felul urmator:ca avem o metastructura unde statul numai este un subiect al gospodariei ,ci are mai multe activitati administrative. 3. Geofinante valute ce au o circulatie internationala intense si limiteaza valutele nationale. La nivel mondial se deosebesc doua sisteme financiare: bazate pe dolari SUA si pe euro. Dupa datele bancii mondiale, 75% din volumul pietii valutare este ocupat de dolari.Ele au capacitatea de a acoperi spatiile si tranzactiile economice care efectueaza intr-un spatiu. 4. Structura ramurala si sectoriala consta in raportul dintre subramurile, sectoarele si sferele economiei nationale, generate de diviziunea sociala a muncii si de structura nevoii sociale. Daca avem in vedere ponderea ramurilor in totalul activitatii economice, o economie nationala se poate incadra in unul din urmatoarele tipuri de economie: a) economie agrara (cand partea principala din PIB si a populatiei ocupate este detinuta de agricultura); b) economie agrar-industriala (cand industria incepe sa aduca o contributie insemnata, dar nu preponderenta la dezvoltarea economiei nationale; c) economie industrial-agrara (cand industria devine preponderenta in ocuparea populatiei si in producerea PIB, dar agricultura detine inca o pondere importanta); d) economie industriala (cand industria devenita preponderenta in economia nationala are capacitatea de a industrializa puternic celelalte ramuri); e) economie industriala si de servicii, denumita si economie tehnologica sau informatizata (cand sectorul serviciilor si inalte tehnologii, inclusiv cele informatice, joaca rolul hotarator in dezvoltarea economica). Ramurile economiei se grupeaza pe sectoare, ponderile acestora redand structura sectoriala a economiei nationale. Sectoarele principale ale economiei sunt: - sectorul primar, cuprinzand agricultura, silvicultura, piscicultura si industria extractiva; - sectorul secundar cuprinzand ramurile industriei prelucratoare; - sectorul tertiar, cuprinzand serviciile din toate categoriile.

Varianta D. 1.Enclava i / sau exclav - termen utilizat n geopolitic i geoeconomie, semnificnd teritoriul sau o parte a teritoriului unui stat, izolat din toate prile de teritoriul altui stat sau de ctre apele neutre,sunt elemente ale statului metropole/coloniale care au indeplinit functia de dominare sau de control ale relatiilor geoeconomice.. n relaia cu teritoriul cruia i aparine se numete exclav. Ex: regiunea Kaliningrad (Federaia Rus) n raport fa de Polonia i Lituania - enclav, iar fa de Federaia Rus - exclav.

n componena teritoriului statal se include i suprafaa de uscat din interiorul granielor, apele (interioare i teritoriale), precum i spaiul aerian, bogiile subterane din perimetrul hotarelor statale. Printre teritoriile preioase care ofer avantaje geoeconomice i geopolitice se nscriu i teritoriile de litoral, (zone de litoral) care pe lng resursele naturale, de regula, ofer condiii avantajoase pentru construirea porturilor, asigurnd ieirea statelor la Oceanul Planetar. 2. Coridor de transport cale de comunicatie transconinentala care ofera posibilitatea de tranzitare libera a spatiului. 3.Scoala rusa-are la baza strategia de dezvoltare a balantei de interese. Scoala americana-are la baza strategia de dominare a spatiului prin forta si tehnici operative de control. Scoala italiana-are un caracter expansionist prin tehnologii geoeconomice. Scoala birtanica-are la baza strategia de control a nodurilor si a cailor de transport. 4. Economia moderna din zilele noastre se caracterizeaza printr-un nivel de dezvoltare si tehnicitate, printr-o diviziune sociala a muncii extrem de extinsa, care a diversificat ramurile productiei materiale si a consacrat serviciile ca pe cel mai important domeniu al progresului tehnico-stiintific. Marea diversitate a activitatilor economice specializate, diversificarea bunurilor si serviciilor, informatizarea si inaltul nivel tehnic-calitativ al produselor, precum si actiunea simultana a unui mare numar de agenti economici, independenti, care se concureaza intre ei, sunt trasaturile fundamentale ale economiei reale contemporane de tip modern. Forma principala prin care se manifesta economia reala contemporana o constituie economia nationala. Aceasta cuprinde toate activitatile care participa direct si indirect la reproducerea vietii economice a societatii si se prezinta ca un sistem complex de sfere, sectoare, ramuri si subramuri ale productiei de bunuri materiale si de servicii, consacrate prin diviziunea sociala a muncii si generate de amplificarea nevoilor economice. Marea complexitate a economiei unei societati date implica existenta unor structuri care ii redau coerenta si functionalitatea. Structura economiei reprezinta modul de alcatuire, de asociere si de organizare a componentelor unei economii nationale, numarul si dimensiunile (ponderile) acestora, precum si relatiile dintre ele, care ii redau echilibrul si dinamica (tendinta de dezvoltare). Exista numeroase structuri ale economiei nationale, mai importante fiind: structura tehnologica, structura sectoriala si de ramura, structura teritoriala (zonala) si structura comerciala si financiar-bancara. Structura tehnologica reflecta raporturile dintre componentele tehnologice ale unei economii nationale, respectiv capacitatea acesteia de a genera, promova si asimila progresul tehnico-stiintific contemporan si de a participa la revolutia stiintifico-tehnica. In lumea de azi se cunosc trei categorii de tehnici si tehnologii: de varf (avansate), bazate pe microprocesoare, roboti, tehnologii neconventionale, tehnici informatice s.a., tehnologii intermediare (masiniste); tehnologii premasiniste (traditionale). in functie de ponderea acestor categorii de tehnologii in ramurile economiei nationale se disting: economii cu structuri tehnologice avansate (moderne), economii nationale cu structuri tehnologice in curs de modernizare si economii nationale cu structuri tehnice perimate. Varianta E. 1.Factorii de dezvoltare a geoeconomiei. Factorii care au dus la aparitia si dezvoltarea geoeconomiei sunt: *Globalizarea shi regionalizarea; *Diviziunea muncii(specializarea); *Integrarea economica(unul din cele mai ample procese in lume); *Migratia internationala(unul din factorii care au contribuit la aparitia g/ei in perspectiva) Principalele bariere a dezvoltarii economice in etapa data fiind Granitele/Frontierele.Strategia de baza a g/e

este de a penetra granitele. 2.Criteriile de structurare a g/e. Fernand Broudel spunea ca :lumea are o conceprtie geometrica,ea are aceiasi structura ca si pamintul,deci consta din centru geoeconomic si periferiile. *Centrul economic -sunt aproximativ 25 state dezvoltate,care controleaza PIB-ul global,80 % din capitalul global shi 12% din populatia globului. *A doua parte a lumii (40 -45 state)semiperiferia -state dezvoltate din vest shi state noi industriale :Tigrii Asiatici,Statele noi industriale :Malaiesia ,Thailanda,Philipine,A treia generatie de state noi industriale potentiale economic:Mexico ,Brasilia,India. *Tarile periferice marginale -slab dezvoltate (70 % din populatia globului ) care nu controleaza nici 1/3 din PIB global 3.Parametrii de studiere a g/e. Teritoriul unui stat este determinat de trei parametri geospaiali: dimensiunea, frontierele si configuraia (forma), fiecare dintre ele influennd activitile umane care se desfoar pe acest teritoriu. Dimensiunea teritoriului ca factor de dezvoltare geoeconomic: mrimea geografic (suprafaa) unui stat/teritoriu este o noiune destul de relativ care poate influena mai multe laturi ale vieii socio-economice statale. Cu ct statul are o ntindere mai mare, cu att, de regul varietatea i mrimea resurselor naturale este mai mare; potenialul de habitat, poziia geografic avantajoas n raport cu vecinii sau alte state; Un alt parametru geospatial l reprezint configuraia (forma) statului (teritoriului). Configuraia reprezint rezultatul unui ndelungat proces istoric/politic n care au avut loc numeroase modificri, ajustri teritoriale. Forma unui stat este determinat de conturul spaial. Configuraia reprezint parametrul ce reflect gradul de administrare a unui stat, de regul, de ctre un centru administrativ i economic. Se consider form perfect atunci cnd distanele de la centru sunt egale n direcii radiale. Deosebim mai multe tipuri de configuraii geospatiale, fiecare prezentnd anumite avantaje i limite. Cele mai avantajoase forme le au statele care concentreaz teritoriul la maximum, n interiorul unui minim de frontiere. Hotarele (frontierele) alt parametru cu influent major geopolitic i geoeconomic. Frontierele delimiteaz statele/teritoriile ca entiti geografice, politice, istorice, economice constituind expresia geopolitic a teritorialitii. Frontiera linie natural sau convenional care desparte teritoriul unui stat, de teritoriul altor state. Deosebim frontiere politice i frontiere geoeconomice. Dac frontierele politice delimiteaz subiecii de drept internaional, atunci cele geoeconomice reprezint hotarele convenionale care delimiteaz sfera de influen a unor economii naionale, societi transnaionale, grupri economice integraioniste. n complexitatea frontierelor deosebim: -frontiere de cancelarie frontiere trasate de marile puteri coloniale, neinndu-se cont de realitile geopolitice: rspndirea etniilor, cultelor religioase, acestea servind pretextul unor conflicte care dureaz de zeci de ani. - frontiere simbolice n Europa postbelic prin trasarea cortinei de fier dintre estul comunist i vestul capitalist. Tot la categoria frontierei simbolice pot fi atribuite frontierele religioase, frontierele dintre statele UE, tot mai permisive i transparente; frontiere geoeconomice aprute n perioada cnd disputele dintre marile puteri trec de la spaiile politice la cele economice. 4.Partic. de baza ale g/e. Geoeconomia-este o disciplina sau un subiect nou; -este disciplina complexa care studiaza aspect largi ale dezvoltarii economice; -este o disciplina constructiva care are la baza scopuri majore precum: - Scopul major geoeconomic i geopolitic al fiecrui stat este de a deine control asupra resurselor principale, a cilor de transport maritim i a poziiilor geografice "cheie", att pe ap, ct i pe uscat. - Elaborarea strategiilor de dezvoltare a economiilor naionale i cutarea posibilitilor folosirii tuturor inovaiilor progresului tehnico-tiinific i a tehnologiilor noi elaborate n diferite state ale lumii. - Elaborarea unei geopolitici statale de participare a fiecrei ri n toate structurile internaionale posibile cu scopul de a promova interesele naionale n aceste structuri.

- Reflectarea noilor caliti ale proceselor economice n condiiile integrrii economice, att la nivel internaional, ct i la cel regional. s.a. Varianat F. 1. Pe lnga reprezentantii scolii americane si germane, un rol deosebit de important n domeniul economiei politice l joaca si reprezentantii scolii francize,renumitul savant francez, istoricul Fernan Brodel (1902-1985) n baza notiunii de "autarhia spatiilor mari" a ntrodus notiunea de "lume economica" (n sensul de "spatiul economic"), care este considerata o lume unica ce se caracterizeaza printr -o unitate economica unita printr-un schimb comercial. Drept exemplu poate servi "Lumea economica" din regiune a riverana Marii Mediterane. Deci el considera ca lumea are o structura geocentrica,totul se roteste in jurul unui centru. 2. Geoeconomia este considerat, pe drept cuvnt, cheia cunoaterii lumii contemporane n pragul sec. 21 i a aprut ca un nou curent n tiina economic i geografic la finele sec. XX. Baza acestei tiine o constituie geopolitica. Analiza interaciunilor economice i geopolitice dintre regiunile i rile lumii permit de a concluziona c avem o situaie principal nou, asistm la o restructurare global a sistemului economic mondial. Etapa postindustrial a generat formarea n lume a unor noi sisteme geoeconomice n lume.n esen, geoeconomia constituie o geopolitic economic contemporan ce are drept scop lichidarea diferenierelor dintre politica intern i extern, dintre hotarele naionale, politice i economice. Geoeconomia analizeaz politica i economia ntr-o strns interaciune cu caracteristicele mediului geografic. Deci aceast tiin, trateaz nu numai factorul spaial, dar i factorul ce ine de asigurarea ramurilor economiei cu resurse naturale i economice.Geoeconomia joac un rol tot mai mare n formarea unei concepii economice i n promovarea politicilor i strategiilor geoeconomice ale statelor lumii, care tot mai mult devin integrate ntre ele. 3. Orice obiect natural sau de origine antropica, orice proces, fenomen care are o anumita localizare in spatiu, sau pozitionare geografica. In localizare in spatiu se intrunesc 4 elemente: -obiectul localizarii - locatzia (locul unde este situat obiectul) - scopul localizarii (adresa geografica- lat., long..) - argumentarea localizarii Prin localizare se are in vedere procesul de pozitionare in spatiu. Tipuri de pozitie geografica - fizico-geografica este localizarea unui obiect fata de obiecte naturale (oceane, mari, munti, rauri, s. a.) - economico-geografica localizarea unui obiect in raport cu obiecte social-economice (state, caile de transport, pietele de desfacere, s. a.) - politico-geografica localizarea unui obiect in raport cu organizatii internationale politice, economice, militare, fata de blocuri de stat-NATO, marile puteri, focare de conflict. 4. Geoeconomia ca tiin joac un rol mare n societate, deoarece ea este nemijlocit legat de realizarea multor probleme cu caracter practic al statului respectiv. La ora actual i pe viitor ea se bazeaz pe necesitatea de a contribui la realizarea urmtoarelor principii: - Scopul major geoeconomic i geopolitic al fiecrui stat este de a deine control asupra resurselor principale, a cilor de transport maritim i a poziiilor geografice "cheie", att pe ap, ct i pe uscat. - Elaborarea strategiilor de dezvoltare a economiilor naionale i cutarea posibilitilor folosirii tuturor inovaiilor progresului tehnico-tiinific i a tehnologiilor noi elaborate n diferite state ale lumii. - Elaborarea unei geopolitici statale de participare a fiecrei ri n toate structurile internaionale posibile cu scopul de a promova interesele naionale n aceste structuri. - Promovarea luptei concurenionale pentru controlul resurselor, coridoarelor de transport , pieelor de desfacere, "poziiilor cheie" pe uscat i pe mare. - Aplicarea unor strategii geoeconomice specifice, care ar permite ntrirea securitii economice n condiiile concurenei dintre subiecii (agenii) geoeconomici. - Lupta mpotriva economiei criminale (subterane), care const n scoaterea capitalului din ar, neplata impozitelor ctre stat, splarea banilor i altor fenomene negative, care diminueaz securitatea statului i autoritatea lui n organismele internaionale.

- Reflectarea noilor caliti ale proceselor economice n condiiile integrrii economice, att la nivel internaional, ct i la cel regional. - Elaborarea mecanismelor de dirijare i atenuare a influenei crizelor i conflictelor geoeconomic.

Varianat G. 1.Particularitatile de baza ale g/e sunt: Geoeconomia-este o disciplina sau un subiect nou; -este disciplina complexa care studiaza aspect largi ale dezvoltarii economice; -este o disciplina constructiva care are la baza scopuri majore precum: - Scopul major geoeconomic i geopolitic al fiecrui stat este de a deine control asupra resurselor principale, a cilor de transport maritim i a poziiilor geografice "cheie", att pe ap, ct i pe uscat. - Elaborarea strategiilor de dezvoltare a economiilor naionale i cutarea posibilitilor folosirii tuturor inovaiilor progresului tehnico-tiinific i a tehnologiilor noi elaborate n diferite state ale lumii. - Elaborarea unei geopolitici statale de participare a fiecrei ri n toate structurile internaionale posibile cu scopul de a promova interesele naionale n aceste structuri. - Reflectarea noilor caliti ale proceselor economice n condiiile integrrii economice, att la nivel internaional, ct i la cel regional. s.a. 2.U.E Esenta integrarii g/e .Aspactele evolutiei. Una dintre tendinele evidente ale economiei mondiale o reprezint integrarea economic internaional. Acest fenomen a nregistrat o evoluie semnificativ, mai ales pentru Europa de Vest dup cel de-al doilea rzboi mondial.Tendina spre integrare este rezultatul aciunii unor factori multipli, de ordin economic, politic i socialistoric, n condiiile adncirii interdependenelor economice dintre state.n primul rnd, printre factorii de ordin general care au determinat acest proces se numr aplicarea interdependenelor economice dintre statele lumii n perioada postbelic, pe fundalul condiiilor specifice zonelor geografice i economiilor naionale.n al doilea rnd, evoluia progresului integrrii europene internaionale se afl ntr-o strns legtur cu dezvoltarea puternic a tiinei, tehnicii i tehnologiilor moderne, care impune transformri structurale de profunzime i rapide, trepte i forme noi ale diviziunii mondiale a muncii, precum i modaliti adecvate de realizare a lor. Folosirea eficient a potenialului material, tehnic, tiinific, uman, financiar al fiecrei ri impune lrgirea spaiului activitii productive, a schimburilor, a circulaiei bunurilor materiale, a serviciilor, rezultatelor cercetrii tiinifice, persoanelor i capitalurilor.n al treilea rnd, o seam de organizaii economice aprute n procesul integrrii sunt i consecina preocuprii rilor n curs de dezvoltare de a rezolva, pe calea extinderii conlucrrii economice, probleme comune cu care se confrunt i datorit unor disfuncii din economia mondial. 3.Tipurile de pozitii g/e dupa Baranskii. Baranski spune ca e necesar sa definim mai multe tipuri de pozitionare: *pozitionare germana (Germania) *pozitionare de vecinatate (Cehia,Polonia,) *pozitionare periferica (Noua Zelanda,Cili,Argentina) *pozitionare geoec.de tranzit(R.Moldova,Georgia) *pozitionarea geo-industriala: (pozitinarea in apropierea resurselor naturale) *pozitionarea geoec. agricola(diversitate mare de conditii naturale si resurse) *pozitionare geoecologica(pozitionarea cu un sir de factori de risc ecologic(ex.RM -6 stantii atomo-centrale in apropiere)) *pozitionare geopolitica (pozitionare favorabila in raport cu statele din vecinatete shi politicile lor) *pozitionare geotransportabila (avantaje in transportarea fluxurilor de marfuri) 4.Conceptiile g/e a lui F.List: Considernd "ntinderea" drept fundamentul unui stat, Friedrich List solicita, n scrierile sale pentru Germania, "dreptul la dimensiune". El vedea expansiunea Germaniei n toate direciile. n acest tablou de geografie politic, graniele statelor balcanice erau considerate obstacole artificiale care urmau a fi depite succesiv. n ceeace

privete raporturile dintre marile puteri, el propunea o nelegere germano-britanic pentrua ine n echilibru Rusia i S.U.A.F. List a avut o nelegere corect asupra fenomenului geopolitic, deoarece, n urmtoarea sut de ani, tocmai aceste dou mari puteri au controlat lumea. Varianta H. 1. Ordinea economic mondial este un sistem complex al economiei mondiale, compus din starea economiillor naionalele. Are ca functie principala asigurarea dezvaluirii i funcionalitii economiei mondiale i, inclusiv, celor naionale. Obiectivele noii ordnii ec-ce mondiale: soluionarea echitabil a problemelor ec-ce globale n interesul commun al umanitii privind dezvoltarea ec-ei mondiale, asigurarea stabilitii politice i ec-ce mondiale, lichidarea dictaturilor i discriminrilor din sistemul REI, democratizarea organizaiilor ec-ce internaionale. 2. ZEL joac un rol important n economia mondial.Sub noiunea de ZEL se subnelege parte a teritoriului unui stat, unde mrfurile sunt considerate drept obiect, aflate n afara teritoriului vamal naional (principiul extrateritorial vamal), i de aceea nu sunt supuse controlului vamal i impozitrii. Cu alte cuvinte, ZEL reprezint: - o parte a teritoriului naional,de regul cu o poziie economico-geografic favorabil, cu un regim funcional special, care prevede crearea condiiilor avantajoase pentru atragerea investiiilor interne i externe ; - un teritoriu mic (de regul, un port liber, un aeroport liber sau un depozit liber) aflat pe teritoriul unei ri sau n zona de frontier a dou sau mai multe ri, scutite de taxe vamale sau restricii cantitative obinuite altfel; 3. Teritoriul unui stat este determinat de trei parametri geospaiali: dimensiunea, frontierele si configuraia (forma), fiecare dintre ele influennd activitile umane care se desfoar pe acest teritoriu. Dimensiunea teritoriului ca factor de dezvoltare geoeconomic: mrimea geografic (suprafaa) unui stat/teritoriu este o noiune destul de relativ care poate influena mai multe laturi ale vieii socio -economice statale. Cu ct statul are o ntindere mai mare, cu att, de regul varietatea i mrimea resurselor naturale este mai mare; potenialul de habitat, poziia geografic avantajoas n raport cu vecinii sau alte state; Un alt parametru geospatial l reprezint configuraia (forma) statului (teritoriului). Configuraia reprezint rezultatul unui ndelungat proces istoric/politic n care au avut loc numeroase modificri, ajustri teritoriale. Forma unui stat este determinat de conturul spaial. Configuraia reprezint parametrul ce reflect gradul de administrare a unui stat, de regul, de ctre un centru administrativ i economic. Se consider form perfect atunci cnd distanele de la centru sunt egale n direcii radiale. Deosebim mai multe tipuri de configuraii geospatiale, fiecare prezentnd anumite avantaje i limite. Cele mai avantajoase forme le au statele care concentreaz teritoriul la maximum, n interiorul unui minim de frontiere. Hotarele (frontierele) alt parametru cu influent major geopolitic i geoeconomic. Frontierele delimiteaz statele/teritoriile ca entiti geografice, politice, istorice, economice constituind expresia geopolitic a teritorialitii. Frontiera linie natural sau convenional care desparte teritoriul unui stat, de teritoriul altor state. Deosebim frontiere politice i frontiere geoeconomice. Dac frontierele politice delimiteaz subiecii de drept internaional, atunci cele geoeconomice reprezint hotarele convenionale care delimiteaz sfera de influen a unor economii naionale, societi transnaionale, grupri economice integraioniste. n complexitatea frontierelor deosebim: -frontiere de cancelarie frontiere trasate de marile puteri coloniale, neinndu-se cont de realitile geopolitice: rspndirea etniilor, cultelor religioase, acestea servind pretextul unor conflicte care dureaz de zeci de ani. - frontiere simbolice n Europa postbelic prin trasarea cortinei de fier dintre estul comunist i vestul capitalist. Tot la categoria frontierei simbolice pot fi atribuite frontierele religioase, frontierele dintre statele UE, tot mai permisive i transparente; frontiere geoeconomice aprute n perioada cnd disputele dintre marile puteri trec de la spaiile politice la cele economice. 4.Godman mentiona ca tehnologiile sunt cele mai importante elemente ale dezvoltarii economice.