MOBILITATEA AERULUI (CURENTII DE AER)

Mobilitatea aerului (curentii de aer, vantul) este miscarea aerului de la o presiune inalta la o presiune joasa. Cu cat este mai mare diferenta de presiune intre doua arii, cu atat este mai puternica mobilitatea aerului. Curentii de aer de la suprafata solului sunt de intensitate mai mica decat cei de la mare altitudine. Directia curentilor de aer este masurata cu ajutorul giruetei. Viteza vantului se masoara cu anemometrul. Sunt necesari doi factori pentru a caracteriza mobilitatea aerului, directia si viteza. Directia vantului este e primata punctat cu ajutorul punctelor cardinale si a locului de unde vantul bate. Miscarea vantului dinspre nord-est spre sud-vest este numita vant de nord-est. Viteza vantului poate fi e primata in !m"ora, m"s, mp# (mile per ora), grade forta pe scara $eaufort. Miscarea aerului poate ajuta la racorirea persoanei daca temperatura corpului este mai mare decat aceea a mediului ambiant. Viteza curentilor de aer reprezinta un factor important al confortului termic datorita sensibilitatii persoanei. %erul stagnant din mediile interioare, care este incalzit artificial, poate determina persoanei respective sa prezinte senzatie de caldura sufocanta. Miscarea aerului, in conditii umede si calde, poate creste pierderea de caldura prin convectie fara vreo modificare a temperaturii aerului. Vitezele scazute ale curentilor de aer in medii racoroase sau reci pot fi percepute ca &senzatie de curent'. Daca temperatura aerului este mai mica decat temperatura pielii va creste semnificativ pierderea de caldura prin convectie. %ctivitatea fizica creste miscarea aerului, astfel ca influenta mobilitatii aerului poate fi corectata luand in considerare nivelul activitatii fizice a persoanei. Importanta igienico-sanitara %erul interior din incaperi se afla intr-o continua miscare. Curentii de aer intervin in sc#imburile de caldura ale organismului. %erul e terior prezinta curentii de aer verticali si orizontali, cu rol important in purificarea aerului. (n conditii de inversie termica, curentii de aer verticali pot determina o crestere a concentratiei poluantilor, in zona respirabila a omului. Tul urari pro!use !e mo ilitatea aerului Boala !e "#$n %ceasta boala se intalneste in %lpii elvetieni, )irol, (talia, Serbia si Muntenegru, $anat (Cosava) si )ransilvania. Miscarile de aer cald neperiodice determina o simptomatologie comple a caracterizata prin tulburari neurovegetative (scaderea capacitatii de
1

munca, frustarea, depresia, suicid) si cardiovasculare (embolii, tromboflebite, #emoragii), aparute in special la cei meteorosensibili.

%RE&IUNEA ATMO&"ERICA
%erul e ercita presiune asupra tot ce este in jur. *resiunea intr-un punct pe sol este greutatea coloanei de aer aflata deasupra acelui punct. Deoarece muntii au o altitudine crescuta, greutatea coloanei de aer nu este la fel de mare cum este de la nivelul marii. %stfel, pe varfurile muntilor presiunea este mai scazuta decat la nivelul mari. *resiunea atmosferica scade cu altitudinea. *resiuni diferite la altitudini diferite ii afecteaza pe atleti in special. %cest lucru se intampla deoarece la o presiune scazuta aerul contine mai putin o igen si respiratia este mai dificila. Cand aerul se concentreaza, masele de aer vor fi mai mari si presiunea este crescuta. Cand aerul este disipat, masele de aer vor fi mai mici si nivelul presiuni va fi scazut. *resiunea este apasarea e ercitata de aerul atmosferic asupra unitati de suprafata. %ceasta nu ramane la o valoarea constanta pentru o perioada indelungata de timp. Variatiile presiuni atmosferice sunt diurne si anuale. +nitatile de masura sunt reprezentate de pascal, milibar sau atmosfera , - atmosfera este ./0 mm1g. Importanta igienico-sanitara Sc#imbari bruste ale presiuni atmosferice influenteaza starea de sanatate a organismului uman, mai ales la persoanele meteorosensibile. Modificari ale presiuni atmosferice produc tulburari la persoanele cu afectiuni cardiovasculare, afectiuni ale sistemului nervos, labilitate neurovegetativa si afectiuni reumatismale. *resiunea atmosferica influenteaza fenomenele meteoro-climatice si este in stransa relatie cu regimul precipitatiilor. 2 presiune scazuta a aerului este insotita de o umiditate crescuta, iar o presiune crescuta este asociata cu uscaciunea aerului. Tul urari pro!use !e presiunea atmos'erica (!is arismul) )recerea brusca de la un mediu cu presiune inalta la un mediu cu presiune joasa determina boala de decompresiune. %ceasta afectiune apare in cazul ascensiunii rapide la suprafata, dupa scufundare sau al pierderi presiuni din cabinele avioanelor, in zborul de mare altitudine. $oala de compresiune apare ca urmare a trecerii organismului uman de la un mediu cu presiune joasa la un mediu cu presiune mai ridicata ($arotita).

Boala !e !ecompresiune ( oala sca'an!rilor) %ceasta boala rezulta in urma efectelor mecanice si fiziologice prin e pansiunea gazelor, cu formarea bulelor de aer in sange si tesuturi. Cand organismul este e pus la o presiune mai mare decat presiunea atmosferica a gazului, cum ar fi, de e emplu, in tunele sau la mare adancime, el absoarbe mai mult din volumul gazului in#alat decat la nivelul mari. Datorita solubilitati sale in grasimi, concentratia de azot creste la nivelul tesuturilor, in mod particular la nivelul sistemului nervos, a maduvei osoase si a tesutului adipos. Deoarece o igenul si bio idul de carbon circula mult mai usor intre compartimentele tisulare, tendinta lor de a forma bule este redusa, spre deosebire de azot care circula mai lent. Majoritatea cazurilor de boala de decompresiune apar dupa ascensiunile rapide din adancul marii, ascensiuni ce depasesc .000 de metri. 3 ista 4 tipuri de boala de decompresiune. )ipul si severitatea simptomelor sunt in functie de , varsta, greutate si conditia fizica a pacientului, gradul de efort fizic, adancimea sau altitudinea atinse inainte de decompresiune. Boala !e compresiune (Barotita) Cand presiunea atmosferica este crescuta, gazele interne devin comprimate, adeseori cu efecte minime. Cea mai obisnuita forma de boala este barotita. %ceasta se manifesta cand are loc caderea intr-un gol de aer produsa la altitudine inalta, aceasta determinand un rela-tiv vacuum la nivelul urec#ii medii, in cazul in care tubul auditiv este deja obstructionat datorita alergiilor si prezinta o sensibilitate la nivel superior, urec#i infundate, ameteli, membrana timpanica inflamata sau c#iar perforata. %ro'ila(ia Se recomanda ascensiuni lente din adancul marii in cazul in care aceste ascensiuni depasesc .000 de metri. *ersoanele care efectueaza aceaste ascensiuni sa fie sanatoase si antrenate. 5olosirea de medicamente decongestionante sau vasoconstrictoare nazale inainte de efectuarea calatoriei cu avionul la persoanele cu afectiuni alergice sau inflamatorii ale sinusurilor si urec#ii.

Aclimati)area la altitu!ini inalte (presiune sca)uta) %scensiunile la inaltimi sub 4000 de metri au un efect putin observabil la oameni sanatosi. )otusi la altitudini mari presiunea atmosferica este scazuta si tesuturile corporale primesc mai putin o igen. Datorita aclimatizarii, cu cat o persoana sta mai mult la altitudine inalta, cu atat ii cresc performantele. 6a altitudini de peste 4000 metri sunt recomandate 40 de zile de aclimatizare, incluzand activitate fizica regulata. (nainte ca aclimatizarea sa fie completa, la altitudini mari oameni pot suferi de rau de munte. %cesta cuprinde simptomele , durere de cap, puls rapid, greturi, pierderea apetitului si incapacitatea de a dormi. )ratamentul consta in aclimatizare sau reintoarcerea la altitudini mai joase.