Sunteți pe pagina 1din 8

BEHAVIORISMUL SI NEOBEHAVIORISMUL - COMPORTAMENTUL CA OBIECT AL PSIHOLOGIEI

Behaviorismul a aparut in SUA ca o reactie fata de introspectie (aceasta din urma fiind combatuta de filosofie -curent pragmatist-, zoopsihologie si psihologia generala). Behaviorismul a fost promovat de Watson care era zoopsiholog. El era nemultumit de lipsa de aplicabilitate a curentelor structuralist si functionalist (in ce masura descompunerea starilor mintale in elementele lor componente ii este utila omului pentru a-si dirija viata, a.si ghida conduita, a-si satisface trebuintele, a se adapta la mediu?). Constiinta era, dupa el, o ipoteza inaccesibila cercetarii, a carei existenta reala nu putea fi rificata. Watson propune schimbarea: obiectului psihologiei - comportamentul (ce poate fi studiat si cuantificat); metodelor de instigatie (folosirea unor metode poziti); finalitatea - formularea unor legi ale comportamentului care sa fie folosite pentru eficientizare. Behaviorismul traditional: studiaza comportamentul (ansamblul raspunsurilor fata de stimulii din mediu). Behavioristiiconsidera ca fenomenele psihologie debuteaza cu un stimul si inceteaza cu un saspuns T schema S R (relatia directa, nemijlocita); are ca scop prederea R stiind S si inrs; viata psihica cuprinde 3 tipuri de comportamente (care formeaza personalitatea umana): - viscerale (exteriorizarea emotiilor: frica, manie, furie); - motorii (comportamente manipulati, posturale, locomotorii); - laringeale (comportamente rbale datorate miscarii laringelui). constiinta, imaginile, procesele cerebrale sunt negate procesele psihice superioare (gandirea, memoria, imaginatia) au fost reduse la comportamente observabile si obiectivizate: - imaginile vizuale = tensiuni musculare ale ochilor; - reprezentarile = amintirea senzatiilor kinestezice; - gandirea = vorbirea cu voce joasa, in sine. invatarea este singura modalitate de formare a comportamentelor, individul fiind rezultatul unor procese de conditionare lenta pe care el nu le poate influenta (el nu poate influenta mediul care actioneaza asupra lui pentru a-si modifica personalitatea). Watson considera ca observarea si descrierea comportamentului erau suficiente pentru predictia si controlul lui, eliminand explicatia din psihologie. Omul behaviorist este concret, real, solicitat si determinat in actiunile sale de mediul natural si societatea in care traieste (suntem ceea ce facem si facem ceea ce mediul ne cere sa facem). Dupa M. Richelle, behaviorismul nu este atat o teorie a comportamentului, cat o pozitie metodologica opusa teoriilor mentaliste, teoriilor ipotetico-deducti, dualiste, psiuhofiziologice. Limite: - simplificarea excesiva a vietii psihice a omului (constiinta, sentimentele, motivatia, vointa dispar); - behaviorismul a fost numit glandologie si stiinta spasmului muscular. Neobehaviorismul desi nu renunta total la ideile initiale, el aduce multe modificari incercari sporadice de modificare a teoriei behavioriste clasice: behaviorismul fiziologic (Max Mayer); behaviorismul biosocial (A. P. Weiss). E. C. Tolman: - introduce variabile intermediare intre S-R (impulsuri fiziologice, ereditate, maturitate, experienta anterioara, capacitatea cognitiva, intentionalitatea, constiinta, gandirea etc.); - considera ca omul actioneaza in functie de scopuri, expectatii recunoaste existenta unei spontaneitati a comportamentului, in afara schemei S R.

Skinner & Hall (referire la intentionalitate si scopuri): - propun luarea in considerare a unor variabile fiziologice; - originea comportamentului: in mediul fizic si social; - subliniaza importanta conditionarii operante (intarirea unui tip de reactie va duce la repetarea ei). Behaviorismul teleologic: - cauta raspunsul la intrebarea: de ce apare un anumit comportament / gand? - dupa opinia lui Reuchlin acest curent directioneaza psihologia cognitiva moderna. Opinii actuale cu privire la behaviorism In ciuda limitelor sale behaviorismul are si anumite aspecte poziti: introducerea in psihologie a unor noi concepte, pregatirea terenului pentru noi teorii si explicatii adecvate, metode mai realiste; Analizand viitorul behaviorismului, A. Machado constata existenta unor discrepante intre cercetarile empirice si cele teoretice (studiile empirice sunt realizate pe animale, iar cele teoretice incearca generalizarea pe om a unor constatari facute pe animale). Acest lucru nu este insa posibil fara a lua in considerare si istoria intaririlor comportamentelor primite de animal (pe langa factorii prezenti in momentul realizarii studiului). Aceasta contradictie are doua cauze: respingerea conceptului de stare interna, considerand ca aceasta este fiziologica sau mintala; neacceptarea punctului de dere potrivit caruia starile interne sunt determinate si de istoria animalului. Arthur Staats propune behaviorismul global (ce tinde sa integreze cognitivismul). Se urmareste studierea comportamentului de la simplu (invatarea biologica, primara, caracteristica animalelor) la complex (invatarea umana, sociala, dezvoltarea copilului, psihologia anormala / psihologia personalitatii). Exista 3 tipuri fundamentale de comportamente: senzorio-motorii emotional-motivationale interactiunea lor duce la comportamente umane complexe. rbo-cogniti Contributia behaviorismului la fundamentarea mecanismelor psihice: Rezolvarea de probleme este explicata de behavioristi in termeni de S & R. Problema este orice situatie externa in raport cu care organismul interpretat ca intreg nu dispune de un raspuns elaborat prin conditionare T problema va fi rezolvata prin tatonari, incercari, erori. Turquin considera ca exista o legatura intre modul in care behavioristi concep invatarea si rezolvarea de probleme in sensul ca unui stimul i se va da un raspuns cel mai frecnt asociat cu rezultatul scontat. Daca aceasta asociere nu rezolva problema prezenta, subiectul recurge la un alt raspuns posibil din cadrul familiei de raspunsuri disponibile de care el dispune. Raspunsurile adaptate unei situatii vor progresa in cadrul ierarhiei raspunsurilor, cele inadaptate vor regresa. Astfel, rezolvarea de probleme devine un proces predictibil si este determinat de relatia S R. Totusi, disponibilitatile rezoluti au putut fi explicate si pe baza altor capacitati psihice.

Behaviorismul este ramura psihologiei care face trecerea de la cercetarea proceselor mentale invizibile la studiul comportamentelor ce pot fi observate direct i a reprezentat revoluionarea psihologiei, n perioada 1990- 1950. Timp ndelungat psihologia a fost considerat o tiin a strilor de contiin. De aceea singura metod aplicabil mult timp, a fost introspecia. Dei William James a definit psihologia ca "tiin a vieii mentale", la nceputul anilor 1900, un

numr din ce n ce mai mare de psihologi au criticat abordarea studiului proceselor mentale contiente i incontiente de pn atunci. Aceste critici fceau referire la fidelitatea i utilitatea metodei introspeciei, n care subiectul era rugat s descrie propriile sale procese mentale pe parcursul mai multor sarcini. O alta int o reprezenta teoria lui Freud despre motivele incontiente. n opozitie cu aceast tez ca o reacie la introspecionism, la nceputul secolului, s-a afirmat o nou doctrin, pragmatic, comportamentalist behaviorism i, n ncercarea unui demers metodologic mult mai tiinific i mai riguros, s-a trecut gradat de la cercetarea proceselor mentale invizibile la studiul comportamentelor ce puteau fi observate direct. Aceast abordare, cunoscut sub denumirea de behaviorism, a revoluionat tiina psihologiei i a rmas curentul dominant pentru urmtorii 50 de ani. Denumirea provine de la termenul englezesc "behavior" care nseamn comportament, de unde i denumirea de teoria comportamentului. Printre primii fondatori ai behaviorismului s-a aflat i psihologul american Edward Lee Thorndike. n 1898 Thorndike a realizat o serie de experimente ce vizau modul de nvare al animalelor. ntr-unul din studii acesta a pus o pisic ntr-o cuca, iar n afara cutii o bucat de hran. Apoi a msurat timpul n care animalul nva i reuete s deschid ua cutiei pentru a ajunge la hran. Supunnd pisica aceleiai aciuni de mai multe ori, a vzut c aceasta repet comportamentele care au dus la succes i n ncercri succesiv scap din ce n ce mai repede i mai uor. n urma acestui experiment, Thorndike a propus o "lege", conform creia comportamentele urmate de o ntrire pozitiv (recompensa) se vor repeta, iar cele urmate de o ntrire negativ ori fr ntrire nu vor fi nvate i se "pierd". Edward Lee Thorndike a formulat aceasta lege in 1911, numit Legea Efectului, dup care comportamentul e determinat de consecinele sale: o conexiune pasibil de modificri escortat sau urmat de o stare satisfctoare devine consolidat i prevalent expectat. n 1906 psihologul rus Ivan Pavlov, care ctigase cu doi ani n urm premiul Nobel, formuleaz unul dintre principiile celei mai importante ale nvrii. Acesta investigase procesele digestive la cini msurnd cantitatea de saliv secretat n momentul n care acestora li se punea o bucat de hran n gur. Dup msurtori

repetate acesta a descoperit c animalele salivau chiar la anticiparea primirii mncrii. Mai mult, dac primirea hranei ar fi fost asociat cu un clopoel, atunci secreia salivei s-ar fi declanat doar la simplul auz al acestui clopoel. Acesta este o form de baz a ceea ce n psihologie se numete condiionare clasic (sau pavlovian) n care organismul asociaz un stimul cu un altul. Ca urmare a acestei asocieri, acesta va reaciona la al doilea stimul, cel asociat, ntr-un mod similar cu reacia fa de primul stimul. Cercetrile ulterioare au artat c acest proces poate fi baza formrii unor preferine sau a structurrii unor temeri, chiar fobii. Dei Thorndike i Pavlov sunt cei care au pus "n scen" behaviorismul, abia n 1913 viziunea psihologiei behavioriste s-a clarificat. n acest an, John Broadus Watson a publicat lucrarea "Psychology as the Behaviorist Views It." El a fost figura marcant a concepiei comportamentaliste i s-a opus cu vehemen

introspecionismului. John Broadus Watson (1878-1958) numit i printele behaviorismului", a fost profesor la Universitatea John Hopkins (din 1908 pn n 1920). A fost considerat principalul teoretician al behaviorismului i s-a opus introspecionismului lui Wilhelm Wundt. A acordat mare importan lucrrilor lui Pavlov i bazat pe acestea a realizat cercetri experimentale referitoare la condiionrile emoionale mpreun cu soia sa R. Rayner. Scopul crii nu era altceva dect o complet redefinire a psihologiei ca "ramur pur experimental i obiectiv a tiinei naturale ". Scopul teoretic al acestei tiine este predicia i controlul comportamentului. Noua strategie propus presupunea variaia stimulului din mediu, observarea reaciei organismului la aceast schimbare. Comportamentul, arat J. Watson, este ansamblul de reacii obiectiv observabile raportat la stimuli obiectiv observabili. n concepia lui Watson, emoiile sunt comportamente. n 1930 Watson dezvolta teoria metric a gndirii aratnd ca: gndirea este o activitate complex care mobilizeaz ntreaga organizare corporal. Lui Watson i se prea ca vechii psihologi au ncercat s studieze ceva ce era prea vag i subiectiv, poate prea -ireal, pentru a fi un subiect adevrat pentru o cercetare tiinific. ntrebrile pe care i le punea el erau: Ce este acest lucru care se numete -minte"? Cum putem s ne bazm pe afirmaiile introspecionitilor despre

ce se ntmpla n minile lor, inobservabile pentru noi? Ce faceam atunci cnd introspecioniti diferii fac afirmaii contradictorii, fiind supui aceluiai stimul? Pentru ca psihologia s devin o tiin autentic, Watson susinea c trebuie s se concentreze asupra unui fapt definit care s poat fi observat n mod direct de ctre toi investigatorii interesai. Astfel studiul adevrat al psihologei este

comportamentul. Watson afirma c psihologia n viziunea comportamentalist, era -o ramur experimental pur obiectiv a crui scop este predicia i controlul comportamentului. Introspecia nu formeaz o parte important n metodele sale. Cel mai puternic leader al behaviorismului a fost Burrhus Frederic Skinner, un psiholog american care a nceput studiul nvrii la animale n anii 1930. Skinner a mpmntenit termenul de "ntrire" i a inventat un nou instrument de cercetare denumit "cutia lui Skinner" folosit pentru testarea animalelor. Avnd la baz experimente realizate pe cobai i porumbei el, a identificat alte principii de baza ale nvrii. Acesta susinea c principiile nvrii explica nu doar comportamentul animalelor de laborator, dar i cel al oamenilor care asimileaz sau i modic comportamentul. O alt concluzie era c aproape toate comportamentele sunt modelate de paternuri complexe de ntriri venite din partea mediului, un proces ce poart numele de condiionare operant. Aceast perspectiv l-a fcut pe Skinner cel mai controversat psiholog al secolului XX dar n acelai timp i cel mai influent i mai marcant psiholog al secolului XX, conform anchetelor publicate n American Psychologist.

B. F. Skinner: nvarea operaional sau condiionarea operant1


Atractivitatea evenimentului Pozitiv Negativ

DA

A Rentrire pozitiv

B Pedeapsa I

Apariia evenimentului stimul

NU

C Pedeapsa II

D Reintrire negativ

Pe baza afirmaiei c studiul reaciei este suficient pentru anticiparea comportamentului behavioritii nu au reuit s eludeze faptul c acelai subiect S poate provoca reacii diferite R (varigen) dup cum diveri S pot stimula sau declana aceeai reacie (convergen). Pentru comportamentaliti obiectivul psihologiei era s descopere factorii determinani ai comportamentului: Ce stimuli produc respectivele rspunsuri observabile? Cum se modific relaiile ntre stimuli i rspunsuri, odat cu experiena? Comportamentalismul era adecvat n special studiului nvrii. ntr-un experiment comportamentalist tipic, cnd un animal facea o anumit aciune (un rspuns), acest rspuns era urmat rapid de o porie de mncare (un ntritor) i cercettorii observau i msurau devierile n rata de rspunsuri a animalului. Ce se ntmpl dac punem un obolan (cobai) cruia i este foame ntr-un labirint? El alege
1

Lector univ. dr. Maria-Liana STNESCU, Simpozionul Tehnologii educaionale pe platforme electronice n nvmntul ingineresc, 9 - 10 mai 2003, Universitatea Tehnic de Construcii Bucureti

un drum, apoi ajunge la frit unde poate s aleag s mearg spre dreapta sau spre stnga. Dac n mod repetat n cazul n care obolanul o ia la dreapta este recompensat cu mncare acesta va nvaa s o ia la dreapta n acel loc, cel puin dac i este foame. Dar cnd se ndreapt spre dreapta, obolanul se gndete c ultima oara cnd a fost n aceast situaie i a luat-o la dreapta i s-a dat ceva de mncare; aa c o s ncerce asta nc o dat. Cercetrile lui Skinner dezvolt un curent behaviorist autonom, denumit analiza experimental a comportamentului care promoveaz totui un behaviorism radical. n esen, behaviorismul recurge la studierea comportamentului pornind de la principiul economiei explicative a schemei S-R: stimul-reacie, respingnd intervenia variabilelor intermediare ntre acestea, considerate ca intrare i ieire. Susintorii curentului subliniaz rolul mediului nconjurtor n formarea naturii umane i acorda un rol minor trsturilor ereditare. Behaviorismul este o teorie considerat a fi fundamental n inovaiile din educaie cum ar fi mainile de instruire, instruirea asistat de calculator, educaia bazat pe competene (mastery learning), design-ul instruirii, testarea competenelor minime, constructivismul social. Dei, n present, behaviorismul nu mai este o abordare prea popular n educaie, este esenial nelegerea conceptelor lor specifice n practica curent a tehnologiilor n educaie.

1. Florian Alexandru CHIHAI, Evoluia psihologiei universale - eseu 2. Lector univ. dr. Maria-Liana STNESCU, Simpozionul Tehnologii educaionale pe platforme electronice n nvmntul ingineresc, Universitatea Tehnic de Construcii, Bucureti, 2003

3. www.educativ.ro 4. www.regielive.ro 5. www.wikipedia.com