Sunteți pe pagina 1din 28

NECESARUL DE GLUCIDE

NECESARUL DE GLUCIDE
Tipuri de glucide Utilizare n organism Rolul glucidelor n organism Necesarul de glucide INDICE GLICEMIC Surse alimentare Consecintele aportului neadecvat Glikis=dulce

TIPURI DE GLUCIDE-clasificarea biochimica

Monozaharide : sunt alcooli-aldehide (aldoze) sau alcoolicetone (cetoze) CHO-(CHOH)n-CH2OH = aldoza CH2OH-CO-(CHOH)n-CH2OH = cetoza Monozaharidele din alimente contin intre 3 si 7 atomi de carbon : - trioze : aldehida glicerica, dihidroxiacetona (metab. glucidic) - tetroze : eritroza nu exista n satre libera n natura - pentoze : riboza, xiloza, arabinoza, ribuloza si xiluloza; intra n compozitia unor polizaharide si glicozide din legume si fructe, precum si n compozitia acizilor ribonucleici. Riboza intra n compozitia ARN si AND precum si a riboflavinei fiind sintetizata usor de organism.

TIPURI DE GLUCIDE

Monozaharide - hexoze : cele mai raspandite monozaharide alimentare.

Glucoza (dextroza) se gaseste n stare libera n miere, struguri, capsuni, portocale, morcovi; industrial se obtine prin hidroliza amidonului si se gaseste sub forma de sirop sau n stare cristalizata. Fructoza mai dulce decat glucoza, se gaseste n stare libera n miere, fructe, unle legume si zahar invertit.

TIPURI DE GLUCIDE

Monozaharide

Galactoza : intra n structura lactozei, galactolipidelor si a unor glicozide Alte hexoze (manoza, ramnoza) precum si heptozele (manoheptuloza, sedoheptuloza) au importanta redusa n alimentatie deoarece se gasesc n cantitati mici n produse vegetale si se absorb intr-un procent redus din tubul digestiv. Din monozaharide se pot forma : - polialcooli (glicerol, sorbitol, manitol) - acizi (glucuronic, galacturonic, gluconic) - esteri (glucozofosfati, ribozofosfati, acid fitic)

TIPURI DE GLUCIDE

Oligozaharide cele mai raspandite sunt dizaharidele :


Zaharoza 100% n zahar, n cantitati mici n fructe si legume Lactoza n lapte 2-8% - prin hidroliza = glucoza+galactoza Maltoza (2 molec. Glucoza), rezulta din hidroliza amidonului si dextrinelor - se gaseste n cereale germinate, n bere, fainuri tratate termic prune)

trizaharide : solatrioza (tomate) si rafinoza (struguri,


tetrazaharide : stachinoza (leguminoase)

TIPURI DE GLUCIDE

Polizaharide digerabile (amidon, dextrina, glicogen) si nedigerabile (celuloza, hemiceluloza, pectinele)

amidonul n molecule glucoza (amiloza 1020%- lanturi lungi de glucoza si amilopectina 80-90% - lanturi scurte de glucoza), cel mai important polizaharid al plantelor; se gaseste n seminte, radacini, tuberculi. - Amidonul prin fierbere absoarbe apa permitand o mai buna actiune a enzimelor.

TIPURI DE GLUCIDE

Polizaharide

Dextrine se formeaza prin hidroliza enzimatica sau termica a amidonului - au lanturi mai scurte de glucoza decat amidonul - coaja paine si faina toastata sunt bogate n dextrine Glicogenul este compus din lanturi scurte si ramificate de glucoza - se sintetizeaza rapid din glucoza n ficat si muschi - este principalul glucid din alimentele de origine animala

TIPURI DE GLUCIDE

Polizaharide

Celuloza intra n structura membranelor celulare vegetale; sucul digestiv al omului nu contine celulaza Hemiceluloze amestec heterogen de pectine si alte polizaharide nedigerabile (araban, xilani) Pectinele formate din resturi ale acidului galacturonic, impreuna cu apa formeaza geluri, proprietate utilizata n industria legumelor si fructelor; bogate n pectine sunt merele, gutuile, coacazele, murele, caisele, piersicile, zmeura, prunele, bananele, morcovii, fasolea verde. Mucopolizaharidele se gasesc numai n organisme animale; contribuie la formarea substantei fundamentale extracelulare ale tesutului conjunctiv (acid hialuronic, condroitin si mucoitinsulfuric)

UTILIZARE N ORGANISM
Digestia - se absorb numai sub forma de monozaharide - digestia amidonului sub actiunea amilazei salivare incepe n cavitatea bucala si se continua n stomac pana la dextrine si apoi maltoza; - maltoza sub actiunea maltazei din intest. subtire se transforma n glucoza Absorbtia monozaharidelor se face activ (cand glicemia >conc. intestinala) si pasiv (glicemia<conc. intestinala); - glucoza si galactoza se absorb mai mult decat fructoza si alte monozaharide; - fructoza, galactoza si alte monozaharide n ficat sunt convertite n glocoza, singura forma metabolizabila. Glucidele nedigerabile dau volum si consistenta bolului fecal stimuland peristaltismul intestinal

ROLUL GLUCIDELOR
1. Principalele furnizoare de energie -50-80% din necesarul de energie/24h 1 g glucide = 4,1 kcalorii; urmeaza urmatoarele cai metabolice : - sunt oxidate imediat pentru a elibera energia n tesuturi; - sunt convertite n glicogen rezerva de energie rapid mobilizabila (n ficat 100 g glicogen, n muschi 200-250 g) - sunt folosite la sinteza de grasimi

Creierul, SNP, hematiile folosesc glucoza ca unica sursa de energie. Sinteza pentozelor, a glicerolului, functionarea ciclului Krebs solicita de asemenea prezenta glucozei. n ficat glucoza poate fi sintetizata din precursori neglucidici (acid lactic, glicerol si aminoacizi)=gluconeogeneza; cu exceptia leucinei toti aa sunt glucoformatori. Gluconeogeneza explica de ce este posibila viata chiar n absenta indelungata a glucidelor din hrana. Daca continutul dietei n proteine este redus, gluconeogeneza devine o cauza de carentare a organismului n aa, cu alte cuvinte o ratie optima de glucide are ca rezultat economisirea de proteine ( glucidele cruta proteinele-efect important in boli de ficat,rinichi,interv.chirurgicale).

ROLUL GLUCIDELOR

Cand insuficienta aportului de glucide este compensata prin lipide, apar defectiuni n metabolism : - acidoza cand o parte din acizii grasi se oxideaza numai pana la corpi cetonici (pranzuri grase, sarace n proteine si glucide); acidoza determina suferinta SNC, cresterea catabolismului aa si utilizarea cationilor alcalinizanti (Ca, K) pentru a aneutraliza corpii acizi si ducand la carentarea org. n Ca, K. Pentru a se asigura un metabolism normal pentru lipide si proteine este necesar un aport alimentar de minimum 50-100 g glucide/zi

ROLUL GLUCIDELOR

Glucoza este un adevarat tonic pentru celula hepatica; cand rezervele de glicogen sunt epuizate tes. hepatic devine vulnerabil la efectele unor subst. toxice. n starile de hipoxie, ca si atunci cand fibrele musculare se contracta cu viteze mari, tes. Consuma preferential glucoza fata de acizii grasi deoarece glucoza contine mai mult oxigen

ROLUL GLUCIDELOR
2. Roluri plastice sau functionale sub forma de : - acid glucuronic, acid hialuronic, condroitin si mucoitinsulfati, heparina; - acizi nucleici - galactolipide - imunopolizaharide - factor intrinsec antipernicios (Castle). Cresc rezistenta orgs.fata de agentii toxici conjugarea cu acid glucuronic si acetilarea cu radicali acetil, proveniti din metabolismul glucidic, a unor subst. (sulfamide, acid PAB) sunt importante pentru neutralizarea unor subst. straine ajunse n orgs. sau pentru metabolizarea unor compusi endogeni (hormoni, bilirubina).

ROLUL GLUCIDELOR
3. Rolul glucidelor nedigerabile (fibre alimentare: - modifica timpul de tranzit :celuloza si hemiceluloza accelereaza tranzitul, pectinele si gumele, care sunt solubile n apa, intarzie golirea gastrica si intestinala; - absorb sau inglbeaza subst. organice (saruri biliare, colesterol). - scad coeficientul de absorbtie al subst. nutritive prin accelerarea tranzitului si prin formarea unor pereti greu de patruns de catre enzimele digestive. - n colon, glucidele nedigerabile constituie un substrat favorabil pentru dezvoltarea florei de fermentatie. Unele din aceste microorganisme sintetizeaza vitamine din complexul B, completand astfel aportul exogen.-

Indicele glicemic
In 1981, Jenkins arata ca glicemia variaza in functie de natura alimentelor introducand notiunea de indice glicemic. Principiul consta in cuantificarea puterii hiperglicemiante a unui aliment dat, in raport cu un glucid de referinta(glucoza sau paine alba) I.G.=suprafata curbei glicemice la 3 ore dupa ingestia a 50 g glucid test/suprafata curbei glicemice la 3 ore dupa ingestia a 50 g glucozax100

Indicele glicemic
Glucoza are IG=100 Maltoza are IG=105 Lactoza are IG=46 Zaharoza are IG=61 Pt.alimente cel mai mare IG au painea si fulgii de cartofi: 100-glucoza,painea alba 90-painea integrala,cereale macinate 80-orez,fulgi de ovaz, cartofi 70-banane,paine graham 60-suc portocale,fasole gatita,paste,biscuiti 50-iaurt,mere 40-lapte degresat,pere,portocale 35-lapte cu ciocolata 25-lapte integral

Indicele glicemic
Raspunsul glicemic variaza in functie de: -natura glucidelor -sursele lor alimentare -modul de preparare -forma fizica sub care sunt consumati -prezenta altor nutrienti:cartofi+proteine-cresc IG cartofi+lipide-scad IG -prezenta fibrelor alimentare scade IG

Glicemia este reglata de :insulina-hormon hipoglicemiant si de glucagon-hormonul hiperglicemiant.

Surse alimentare de glucide


Alimente de orig.animala: -laptele 4,8g/100ml -iaurtul 3g/100ml -branza de vaca 4g/100 ml Alimente de origine vegetala: -legumele si fructele 2-20g/100g -cerealele 42-80g/100g Produsele zaharoase includ alimente ce contin glucide aproape 100%(bomboane,zahar).

Boli legate de consum de glucide


Promoveaza si mentin obezitatea Cauzeaza si agraveaza diabetul Cresc riscul bolilor cardiovasculare Pot perturba comportamentul la copii si adulti(dezechilibrul tiamino-glucidic) Produc cariile dentare Utilizarea anormala a glucidelor: -intoleranta la lactoza -diabetul -hipoglicemia

Necesarul de glucide

Cantitatea minima de glucide pt.utilizarea optima a proteinelor,evitarea cetozei si satisfacerea aportului de glucoza pt SNC este de aprox.100g/zi.

Specialistii romani recomanda 50-60 % din aportul de energie/24h, adica 4-5g/kgc/zi.


Se recomanda ca aportul de zaharoase sa nu depaseasca10% din ratia calorica zilnica.

Fibrele alimentare
In 1972 Trowell descrie fibrele alimentare ca parti din celulele vegetale pe care enzimele digestive umane nu le pot hidroliza. Cummings in 1981 da definitia cea mai simpla:un grup de polizaharidice nonamidonice si lignina=fibre alimentare. Def.nutritionala:fibrele alim.sunt parte a oligo si polizaharidelor +lignina pe care enz.digestive umane nu pot sa le descompuna.

Fibrele alimentare
Valoarea energetica a fibrelor alim=0 kcal/g Pricipalele fibre alimentare sunt: -celuloza, hemiceluloza -pectinele, propectinele -mucilagiile,gumele,agarul -lignina. Nu se digera in tubul digestiv, se elimina prin fecale. Hemiceluloza,pectinele si o parte a celulozei sufera o fermentare bacteriana in colon rezultand acizi grasi volatili care se absorb si gaze care se excreta.

Proprietatile fizice si actiunile fiziologice ale fibrelor alimentare


Aditioneaza apa si promoveaza senzatia de plenitudine-100g fibre pot retine 450g apa. Realizeaza schimburi de cationi Au proprietati de adsorbtie Actiuni fiziologice -influenteaza: greutatea fecalelor, timpul de tranzit intestinal, fermentarea in intestinul gros,ciclul entero-hepatic al colesterolului. -modifica digestia si absorbtia glucidelor rafinate

Tipuri si functiile fibrelor alimentare


Fibre solubile (pectine, propectine,mucilagii, gume, agar, hemiceluloza) -Surse:ovaz,orz,leguminoase uscate si verzi,fructe Functii:-intarzie timpul de golire gastric -scade niv glicemiei -prelungeste timpul de tranzit intestinal -reduce colesterolul seric Fibre insolubile(celuloza, lignina) -Surse:bobul integral de grau, vegetale, fructe, tarate,nuci Functii:grabesc timpul de golire al stomacului,grabesc tranzitul intestinal, nu au efect asupra glicemiei postprandiale si nici asupra colesterolului.

Relatia consumului de fibre alimentare cu sanatatea

Previn constipatia Stimuleaza musculatura tractului digestiv prevenind hemoroizii si diverticuloza Se asociaza cu incidente reduse ale cancerului de colon Reduc bolile cardiovasculare prin reducerea colesterolului Au efect favorabil in controlul greutatiireduc apetitul si cresc satietatea pe termen scurt,scad greutatea pe termen lung.

Cum promoveaza fibrele alimentare sanatatea


Tulburarile gastro-intestinale si cancerul de colon sunt prevenite prin consum de f.a.insolubile. Colesterolemia crescuta si glicemia crescuta sunt reduse prin consum de fibre alim.solubile. Controlul greutatii Posibile efecte adverse: -disconfort abdominal -depletie de elem minerale(Zn,Ca,Fe,Mg) -obstructii intestinale in caz de aport excesiv

Surse alimentare de fibre


Alim.de origine animala, grasimile si zaharoasele nu contin fibre Legume proaspete crude sau fierte Cereale-cu cat gradul de extractie a fainii este mai mare cu atat contin mai multe fibre Leguminoasele uscate Consumul de fibre trebuie insotit de consum de lichide

Recomandarea consumului de fibre in tara noastra este de 27g/zi.