Tema

9.

COMPO

PATRIMONIUL SOCIETATILOR COMERCIALE. REGIMUL JURIDIC $I A LUI.

l.

Patrimotriul. CQmponenla lui. Componen(a patrimoniului. unurile incorporale.

4.

;ffJfi'ff:t:tt.""
6.

ttrcilor

de produc(ie

!i

de serviciu

limitarea capitalului social de alte notiuni similare. ncliile capitalul social. ormarea capitalului social. qt trictii la formarea capitalului social. 10. area aportului.
7, 8. 11.

rimea aportului. erlfetrul de tratrsmitere a aportului. 14. odificarea ti majorarea capitalului social. ta. ucerea capitalului social.
13.
1, imoniul, Compotrenta lui. Prin patrimoniu, in sens juridic, se inlelege o totalitate de drepturi qi obligalii cu caracter economic ( carJ socierarea comerciaid r" iii'-oi-J,rti,"t pi ,p" precum qi independen ;"^.:1,:':,'1,^?Il11,il1*g) de cele ale altor subjecte de drept. de cele ale persoanetor care o Jcatuiesc. Acest sens e o laLwd actr\d (dreprurile) Si o larura pasjva {obliga!jjleJ. economic ar nofiunii de pat moniu include numai o ratud activd, adicd o tolalitate de drepturi :i corporale corporare 9i ncorporule) delinute de societate, fiind utilizat tt incorporale) utili al mulirnui mult mai fl""u"ri faecvent. P iul societalii comerciale este supofinl material care oferi acesteia posibilitatea reallzdtii care a Jost infiinlatd, permi.tAndu-i sA participe in nu-J p-p.io tu ]y]"i raporhnile asrune, drepturjle $i obliealiile pe care aceasti participare te pre"upme. li:?-il Toate lelit::, societitii comerciaLe fac.parte componenta din patrimoniul (acti*fi i-iiut, se constl orn.bununle transmise cu titlu de aport la capitalul social, suplimentdndu_se "i. cu bunuriie """.t" dobandite socretate in procesul activitdtii. Cel i im.[)oi1al1t drept real al societdlii comerciale este drcptul de prop etate dsupra bunurilor i aparlin. in acest sens, Codul civil instituie, la afi. Ll4 o p."ro-1i", puo,_. cateu ^lil-.e), le transmise de asociali ca aport la capitalul social au titlul de proprietate dacjactul de constituire r prevede altfel, in acest caz, dreptul de proprietate asupra brmului iese din patrimoniul ibndatorului $i intA ir pahimoniu] societiii. De fapt, toate bunurili corporale deliDute ie societate se plezuma )a propdetate a ei (Codul civil, art. 106 alin,(l)) dacd din actele juridice nu rezulti contaxiul. ceptie- face dreptul de propdetate asupra imobiielor, up*" la data inscriedi dreptului in gistml bunurilor.imobile (art.321). proba dreptului de proprietate asupra lucrurilor se face in dep denll de natua lui juridicd. Cele care se lnscriu ?n registre di stat (imobilele, mijloacele de transpod) pot fi demonstrate atat prin actul eliberat de organd iompetent care define registrul, cdt gi prin actele contabile care demonstreazd cd sunt luate la evidenld gi incluse in bilani. Orep-tul asupra bunurilor ) nl se demonstreazd, pand la proba contrarie, prin Capiul posesiunii, :e -l,ffegistrea.z' plecum Si pti actele de contabilitate care indicd procurarea sau fabricarea bunirilor. In pa imoniul societdlii comerciale se includ $i dreptul de uzufruct, dreptul de servitute sau dreptul de eJficie, care pot fi transmise ca aport la capitalul social, dar care pot fi $i dob;dite de societate in vllatea sa. Unele bunu pot fi definute de societate cu titlu de drcpt obligalional, adicd drept ce rezulti

1'

uljuridic al apo urilor.

*"

q"t-.

"-"

din mod
Legea m. cu drept valoaxea s plitite pen

civil, art, folosinld

t t,r"-t in .Lr c^i numai "tua" &eptului de folosinlA care poate fi echivalat cu mdrimea arendei _valoarea fblosin{a bunului. urile trarsmise sau dobAndite de societatea comercialA se afld in circuitul civil (Codul t4), 6i numai cu titlu de excepiie uncie bunuri proprietate publici se t uns-it cu a.ept ae .41)
mponenta patrimoniului.

de,societate,_ comodat, imprumut, locaiiune, axendA, leasing etc. Codul civil lasd 1 t 4 atin.(2),_ca apor,rl tn natura poate fi tian._i, ei lo Ji a."pt, 1^3411997 prevede expres, la art. 41, cb aporturile nebdneqti pot fi tran*ifr" ,""iJatiifolosin{a. acest caz, in patoimoniul societitii comerci;le .'o Ur.ut

ul

.1"::"*l*tl]" *

i*
i

i''

;"

bunuri:

in acti.vr

patrimoniului pot

li

evidentiate umdtoarele

miniif'. A
denumirii

r.ile corporale, caxe au o existenla mate alA, fiind perceptibile simlurilor omulur 1o cas4 cantitate de alimenle, un autoturism, un animal de tracliune). lotrivit b"arl.i _ corporaie rt lucmdlq adicd obiectele lumii inconjurdtoare, in raport pot 9, obligalii ci e (art.285l"u "*" ile care au.o existenta abstuac16, ideal4 ele fiind percepute cu ,,ochii

u**i "irll j."p*, "*iJ

Bun a-gi pierde

de subsol,

tl once iocolporat provizoriu

alte bunuri.

ffeptunle pattmoniale, cum ar fi dreptul intrcprinzitorului asupra '-: 1Ty]-:yl firm5, asupra mircii de produciie $au de serviciu, drepturile de 'ile mobile, care se pot miqca dintr-un loc in altul, fii prin fo4i proprie, fie cu a1utorul iine (o masa, wi televizor, un autotudsmj o carte) firi agi pierde iorma sau valoarea Inaceasta categorie intud banii qi hatiile de valoare, orice ali lucru care nu este imobil. le imobile, carc, pin rwlrtra 1or, au o aqezare fixa nu pot fi mutate din loc in loc ldri $i oarea lor economici. Potuivit art.288 dit Codul civil, sunt imobile terenudle, po4iunile biectirele acraticereparaLe. planLaliile prinse de sol prin rridbcini. cladirile,;onsrructiile lucrdri legare solid de p6mant. precmli tj Lol ceea ce. in mod natural sau afiificjal, esle abil in acesta. Calitatea de imobil o pdstueazb gi acele materiaie care, fiind separare un teren, sunt destinate reamplasdrii in alt loc. prin lege pot fi considerate imobile si

,incot?orule, ,..

autJ;t-

Din
complex
drept,

incl
Prin

bururi

Un
etate define in incdlldminte pelsoana
1n

prop

Potri gi rcalizeze fiind Lrn

act de soc t17 CaZ de
sau de

poate

fi infl
Fond

iect de &ept, intreprinzdtor persoani fizicA od societate comerciali. itoate avea in t sau mai multe i tteprinderi-complexe patrimoniale. O socie%te comerciala poate )detate o fabricd de vin, o moarA $i un atelier de reparalie a automobilelor. O fabricd de ti o fabdca de mobila se pot afla concomitent $i in propdetatea unui inheprinzdtor $i in proprietatea unei societali comerciale. O fabricd de vin, ca bun complex. poate li r a doua sau mai mulre socieliili comerciale. art.817 din Codul civil, proprietar.ul unei intrcprinderi-complex patrimonial poate s[_ ptr de dispozilie asupra ei instudinfuid,o p n act de vanzare-cumptuare. De altfel, intreprinderea poate fi instrbinate sau datd in posesiune prin alte acteluridicet schimb, ,i te, axenda ipotece etc, intuepinderea poate fi tuansmisA si pdn succesiune. jnare a iltreprinderii in stare funclionald, in care procesu] de productie a mdrfurilor_ a serviciilor continuS, poate se apard ti problema salariatilor. DiSi preiul intreprinderii de acest factor, forla de muncd nu poate fi inclusd in componenta ei ca valoare. comer!. In doc1[idTa rcm6nd, patrimoniul comercial al unui repdnzitot se desemneazA
2

prin noli colporale

scopul sooietdlii

oblinedi

vorfii
al in

multe

Mij
bane$ti ce in fixe gi

fabricate,

imobile productive
produclie,
desfacere.

produse qi conturile Sursele Astfel, mij C social, din

r fond de comerf. Acesta din ia se defineste ca ansamblu de bunuri mobile qi imobile le afecteMa desfz$urdrii unei activirdti comerciale in :q" ::tp^:111:,ry clientelei $i, implicit, oblinerii de nrofit. piu, darA operAm cu nofiunea fond de come4, toebuie si menlionam cd loate bunu le )merciale fac pafie dilr acest fond, deoarece sult destinate unii activit{i luqative $i profit, cazul in care ne referim la fondul de come4 al unui intrcpri-ai".-i"liriar"r, i, numaj bunurile dest inale activitAtii de inreprjnzator nu,i cele "f desrinate uzulrLj personal o,r'urrx $l membntor lu de limilie. NoiiLrnea lond de come4 coincide cu noliunea de :e atunci cand societatea comerciala arc o singurd intrcprinderg iar atunci c6nd are mai rrinderi, fondul de iert va include toate intepdnderile, oacele economice ale ihtreplinziitorului se. fomaza din ,,totalitatea activelor materiale $i de lntreprinzator. Activele socierdiii comerciale, la randul lor, se iintafi :: :"lltlSlii ive circulante. le rtxe sruli't bunuri materiale care iau parte la mai multe ciclu de produclie, t:_-tt"plul $i toansferdndu-qi pa4ial.valoaxea, pe mdsura uzdrii lor, asupra produselor r.grupul de mijloace fixe fac pafie clldirjle, rnaqinile. agregatele. i*tui"tiif", ift" Activele fixe. pot fi gnrpate, dupn criteriul productivitilii sau al posesiruii, in act .,e L actrve neproductive, in active ptoprii qi active inchi ate. e circulakte sunt bunuri materiale care se consuma integral in fiecare ciclu de t:.y" 4 1rec succesiv prin fazete de iprovizionare, produclie, grupul de mijloace"Tt".r3d circularte ittri materiile prime, materialele, combustibitul.'marnuite ocate in depozite, semifabricatele, ambalajele, banii din casa inheprinderii sau de pe

T:"T"*iTl

t**i

j:!lf-"

economlcl
creditele

acelor economice reprezinti locul de unde provin ele sau modul 1or de dobandire. )ele edonomice se clasifici in capital Fopriu $i capita.l asimilat. l.ul.propriu proline din fondurile bineqti ale societ?ilii comerciale, adica dir capitalli italul de rezervd, din alte fonduri ale ei. alul atlas reprezintA datoriile societdlii faiA de creditori. Creditori sunt: agenlii

Din
activ $i p
sumele indiferent

fi

3.B

specifica, i explicd di o fiImd in compaxabil Sunt unuri incorpolale: &eptul asup@ denumirii de filana, &eptul era emblemei, dreptul de autor, ile asupm ndrcii, drepturile era modelelor ildustriale, clienteia, vadul comercial etc. ctsupra JirmeL Spre deosebire de persoana fizicA, itificatd in societate prin Irume $1 , sorie'elea comerciale ca -oana juddicd se individualizeazd prin denunire (fimtd). Pot vit axt. n Codul civil, persoana juddicd pafticipe la raportr:rile juridice iaisub denumire propne, prevdzutd actLrl de con"tituire pi ioscrisd legistrul de stat. Denumirea identificd persoana juridicd din totali sectelor de drept, aceastd identificare impun6ndu-se in activitatea ieriiald nu numai in scopuri de $i de contol administrativ, nomic sau financiar, cit indeosebi ca modalitate de integrare $i rcclamd pe piaF, a comerciali este obligald se utilizeze denumirea, inclusiv prescurtatA. numal i.n expresia ln a fost inmatriculatd in Registml ele stat al comerlului. Denumiiea trebuie sii fizureze in toate emise de societatea comerciald, inclusiv in scdsod, contracte, acliuni civili, sub

turile acordate gi pentru dobAnda la ele, mctul de vedere al mijloacelor maleriale, patrimoniul societdlii comerciale se imparte in . se includ toate bunu le pe caxe societatea le deline la un anumit moment, .In ,activ tti cleanlele sale, In pasiv intuA valoarea tutuor datodilor societalii comerciale temeiul apadliei (contactuale sau extuacontuactuale). in bilanl, capitalul social, nurile incorporale ocupa in actit'ul patrimoniului un loc :ebit, Ele au o reslerllcnLarc succesul ori insuccesul -pdtrzitoralui depinde in mare masurd gi de ele. Aciste bunuri rle care existd in situarea pe piald a unei finne consolidate, cu lumitd vechime, fala de de instalare, cit ;i eficienta, ritd, imegistrati de firme cu vechime pi dotdri materiale

pentru marfa vandutd; statl - pentu sumele impozitelor neDlitite: salarialii penLru salariul neprimil. delinalorii de obljgatii- insriruliile financiare - pentlu

!i

plAii
l_1t1

firma. impreund cu alte elemente lt"l:i^l: i*:ryi-"or. o valoarc economica deosebjta. Firma

de daune-interese.

itrtemi ti o valoare
bine ,,Filips", ,,Fl

:::i,_:p::

s protejat de

socielatel in acrivirate, ._u --ir".tut p" piufu 9u yeghime p*ducerea de mirturi "ar" qi prestarea de servi;ii de iouria 9i uu :::rg:1d:-f1l onomich foarte mare, La popularizarea unor astfel de firme se "attut" "ar" chettuie miliioane. Sunt pe.piala intemafionald finnele ,,Coca-Cola", ,,peps!Cola,', ,,Mercedes,', ,,Adidas,, " etc. Existi fiIme nalionale cunoscule atit pe piala interui, cit qi-externai ",,,tricova",,,Viorica-Cosmetic" etc. dpbAndette un drept exclusiv de utilizare a fimgi, drept de proprietate incorporali,

":*t? j::j:!1T.d1

;.i ;;ffi-;;i;""-";;;;

incorporale, atrage chenteta,

tl atupra. enblenei. Emblema. ca 5i firnra. este un auibul de identificare a llor ln rnclvlduatrzarea acttvitilii lor in economia nalionald qi intemalionald. Dacd fiIma identifici etatea pdn denumirea sa emblema este sermul sau denumirea care deosebeqte rm comerciant altul de acelagi fel. lema igi justifica recunoafterea ca element de identificarc in mdsua in cale asigura un supliment , individuali/are, printr-un semn sau o denumire, inhe societdlile comerciale care pmctici acela;i gen de activitate economici. Emblema poate conline semne, denumiri, precum si oenumrea
(fima). i0egistatd
deosebeqte

So etatea comerciald carc ti-a iDregistrat io modul stabilit firma are dreptul sd ceard odcdxui subiect de fept carc il utilizeMb ilegal filma sd inceteze a o folosi $i sd_i plAteasca daune_inrerese. indeplingtte funclii de identificare a socielilii comerciale, de seurn*" u lont u"t"ror, o" rahete a c telei. de credit.

Val firmei, de c
prospecte,

selvtctu de pro din cuvinte,

de o culo
sa

conlind

a)

din litere, h)

comerciald obline dreptul exclusiv asupra emblemei numai daci aceasta este Agenlia de Stat penhu Protec,tia Industriale avAild ru1 caracter de noutate in sensu ca se e emblemele altor societdli. rea economicd a emblemgi depinde de aptitudinea ei de a atrage clientela fi, ca in cazul itatea mdrfnilor, produselor, serviciilor societalii, de vechimea"utilztuii saie. t f,fnlga pe panoud de reclamd, pe facturi, scrisod, note de comandi, taxife, publicalii, se foloseqte $i in orice alt mod. epturile asu-pra mircilor_ de productie li de serviciu. Marca de produs qi marca de semne.care fac si se dosebeasci_ produsele qi serviciile unei persoane fizice saujuridice qi servioiile similare ale altor persoane fizice sau iuridice. )rinzatoxul are libefiatea de a alege marca. In doctrind se considerd cA ea poate fi formatd litere, cifte, reprezentdri grafice, plane sau h relief, din combinalii ale acestor elemente, sau policromaticd, deofomApecare o arc produsul sau ambalajul, sifie sonora ori e elemente. Legislat'a ln vigoare stabilefte cA marca poate fi: oonstituitd cuvinte, inclusiv din prcnume nume.

fea

din

Si

pot
titularului Dup
producdtor diferenliazA de comert

avand reprczentAri grafice plane sau alcAtuiE din elemente verbale $i figulative.

forme tridimensionale;

fi

clasificate dupi diferite criterii, inclusiv dupi cei al destinafiei, obiectului,

utilizatd de comerciant sau de distribuitor prin aplicare pe produsele pe care ie vinde. DupI obiect, mErcile se clasifica in m:irci de productie pi mdrcide servicii. Mdrcile de foductie_ cuprind marcile de fabrjca $i de comer! se aplicd pe mdrfifile $i 5i produsele fab cate s natuale. Mdrcile de serviciu se aplicd direct sau indireci. Astfel, o societate de Iaxlme11e cd mara pe autovelticule, restaurartele pe veseH $i tacalturi. atelierele de proiecrare pe documentati tehnicA.

1u de fabricant in domeniul activitbJii industriale, agricole, me$te$ugdrc$ti. Ea rdusele unei societili comerciale de produsele similare ale ceiorlalte;o;ietad. Marca

destinalie, mtucile sunt de fab cA

ti

de come4. Marca de. fabrica se foioscgLe oe

acestui

titular, mdrcile se lmp art in mdrci individuale mdrci colective. Qi luqld este marca ge apa(ine unei singure persoane fizice sau juridice. apa4ine unei uniuni, asociatii economice sau unei atte asocialii de :l,t-:,:T T3.ii:" persoane juridice. ,ice $i/sau Ea deseuneaza produsele fibricate qi co-"rciuiir# ori ser,ri"iite presrate ele care au acerea$i caracteristici calitative sau caracteristici de altd natura comune. o societate c ala poate fi litularul a mai multor mtuci. ca societatea sd fie protejatA de lege contra posibilei utiliztui ilegale a mdrcii sale de cltre alte oane, marca hebuie sA fie lmegishatd in modul stabilit. Cererea de iffegistoare a mtucii se inain AGEPI. Dupi examinarea cererii gi a mircii, organul de inregistr*", Ou"i tlo *" ,r,.r"" de respi a cererii, decide inregistraxea mArcii in Regishul national Jmdrcilor qi denrunirilor de ougme a uselor gi eliberarea unui certificat de iffesistrare. efecte pentru o perioadd de 10 ani, cu posibititarea prelmgirii ::1T:1 TTli p-drce Marcq
cu inca 10 ani.

utilizarea pagubelor

La marc[ va
de pe

pelsoane come4 al proteJat pnvesc

axe

mdrcile de

lui, mai

au

ftecvenF, vinde qi, Este clientela o falA de cinstite.

de a cum
1n

a iDregistuatd poate fi transmisa spre utilizare totald sau pa4iala unor alte pclsoane. r.mdrcii spre utiljzare le4ilor se lace prin conracl. inregistral ta agenrj.. pen; ita a mdxcilor.este slabilitd raspundere ju dica sub iorma ie u-""aa,-?"-l"f*u1i" u zate titularului mbrcii, inclusiv a ca$tigului ratat. .ruta partii lezaie, utilajul sau dispozitivul folosit penhu copierea sau plasarea ilicitA a Iacut lnutl,rzabrl, stocul de mirci va fi lichidat, iar mdrcile plasate ilicit vor fi iniiturate e, chiax dacA aceastd operaliune conduce la nimicirca lo.. asupra clientelei qi tadului comercial. Cljer]/lela este definitA ca lotalitare a frzice 9i juridice caxe apeleazd ln mod obignuit la acelaqi comerciant, adicd l;lbndul de ra, pentru l]rccrralea unor mhrfirri ti servicii4gg. Dreptul asupra clienlelei este Legea ff. 1103/2000 privind protecfia concurenjei qi prin dispoziliile Codului civil ce a reputaliei profesionaie. l in sensul Legii m. l 103/2000, intrcp nz;torul nu sa ademeneasca clientela conc[renlilor conc[rentilor sdi s5i prin nrin mecrni<me mecanisme ;-i."-i"; interzise. r,r^^--,-*^,^ Mecanismele acteie de concurel4i neloiald, inclusiv cele calificate drcpt confuziune, de denigraue gr a iDtrep nderilorri!ale. reclame comparadve etc. bunurile incorporale, clientela este cel mai importa.nt, deoarece firma, emblema, gi ,i 5i ductie $i de servicii, pe ldngd identificarea intreprinzdtorului, a mirfuriior qi sewiciilor aptitudinea de a atrage clientela. Aceasta din urmi detemind, prin numdt, calitate 5i tualia economicd a inlrep nzatoflilui, succesul gi insuccesul lui. FA.A clientela nu s_ar r. nu s-ar mai produce. nu ar pulea exista nici fonduJ de come4. dificild aprecierea valorii economice a clientelei, deoarece, frind o masi neorganizata, poate fi cuceritd de un alt ofeltant de mdrfuri gi servicii similare. Unica cerin]6legald zdtori in activitatea de ahagere a clientelei este sA acdoneze in limitele concweDtei
comercial se cotsid,era u1 factor obiectiv, care desenngazd obisnuinta consumatomlui constant produse gi servicii de la ur anumit intreprinzitor. intue clienteld si vad exlsta o tA. Ctentela este cauza qi efectul vadului. Atragerea clientelei de cahe intreDrinzator mai multor factod, inclusiv aqezimdntul in care activeaza acesta, calitatea mar-furiloryi lui, pretudle practicate, compofiamentul vanzdto lor, rapiditatea executdrii comenzilor a mdrfurilorind existA diferite opinii privitor la corclaIia dintre clienteld pi vadul comercial. intu_o tela pi vadul comercial sunt considerate elemente identice, in alta - ejemente disoncre. str6rsd corelalie. Situaxea a$ezimantului intrepdnzdtolului in centul unui ora$ mare $a mare de aumptuAtod lntdmpbto , carc ii asigurd ul profit considerabil, Stabilitatea Lde fi de alfi factori, cum sunt calitatea ;i prelul m5rfurilor. de autor este un bun incorporai cale poate h inclus in patrimoniul societdfii calilate de aport la capitalul social sau care poate fr dob6ndit ie societate in timpul orul beneficiaza de &epturi patrimoniale ti nepatrimoniale, printre care de &eptul $i care a operei. Prin drept exclusiv de valorificare a opetei, legislatorul i4eGge

este

a serviciilor
6i

publicita

conceplie, c aflate intr-o aduce 9i o clientelei comerciale activitAfli. A exclusiv de

tn
oblinerea

societilii.

ului_de a efectua, a permite sarr a interuice reproducerea, demonstuarea, interprctarea, publioa a opgrei, traducerea, prelucrarea, adaptaxea $i diflEarea ei. de.auror reprezintd o valoare economici :uT.in,care.&:ptu1 ,i poate contdbui la pront. el poate 11 tansmis in capitalul social, insa poate fi dobdndifSi prin achr,rtatea

comerciale Legea m. desen sau maniera i lpende4tA, avand o funciie utilitari. Drcptul societaiii asupra modelului sau desenului industrial are dacF acesta a fost creat de un salaxiat al societalii, in baza unui contract Je cercetdri qtiintifice autorul sau in baza unui contract de cesiune a dreptudlor incheiat cu autorul. Exemplu de model i ustuial pot servi sticlele pgntnl biutufile dcodtoare.

)tul asupru modelului Si desenului industrtul. Din acti\ul pat moniului societaiii pade $i drcptul asupra modelelor qi desenelor industriale. pot luit urt.+ Ain 99."j: -f"": l/1996 pp;,,;n6 0.t."!ja desenelor ii modeleloi indusniale. poare fi protelaiin caL,raLe de nooer.lDouslnal aL unet societAli comerciale aspectul nou al unui produs, creat inlr_o

incl
persoane

in

social. "r'-1i reprezintd o realizare dintr-un domeniu economic sau qtiinlific ce reprezinte noutate de stadiul cunoscut pand ahrnci. Autorul invenliei este protejat prin Ui"u"tuf fl progres a" inven{ie, aeprezintd pdn sine un titlu de stat, eliberat de AGEPI. Brevetul c;nferd titutarului drcptul de a.exploala inventia (crealia) pe durata de valabilitate a acestui brevet. Invenua pelltlu care a fost eliberat brcvet nu este protEatd. in actit'ul ui poate fi inclusi $i quvlug*q informala ulrpre despre uvers direrse rlspEsle aspecte irle ale acuvualll acd\jralii de inclusiv despre activilalea financiard, de producfie, telnico_rtiinfificd etc, daca a fost , declaral4 modul stabilit, infomatie confidenlialh, iar comunicarea ei-ar putea sd prejudicieze societatea. el care se face vinovat de comunicaxea ilegala a informatjei condden;iale qi o dobande$te pot fi obligati sd despAgubeascd societatea. ""t "u." 5.C italul social. Una din condiliile esenJiale ale constituirii $i funclionddi societdjii conerciale ca persoane icd este inzestrarea ei cu anumite valori patrimoniale, p"r-it" subiectului de drept se in circuitul civil. Pomind de la principiul generai ai dreptul;i confom cbruia orice persoand de un patrimoniu, societatea comerciald ia natterc cu anumite dreptud $i obligalf civile. T patrimoniului, in sens ingust, o constituie &epturile cu care fondaiorii ir*"rr"*u societate4 i caxe, la constituirc, fomeaza in ansamblu ti propriul ei capital, numit capital social, statutar sau capital nominal. Ca ul social este expresia valodad a tutuol apofurilor in numerar $i in naturd _ cu caxe participanlii ia o societate comerciald contribuie la formarea patrimoniului acesteia spre a asrgura mijloacele necesare desfdturarii activitdtii $i rcaliz6xii scopurilor statutare. Eite important faptul cA. capital social reprezintd o expresie valoricd @Aneascd) a cont brliilor aso;iaiilor societdiii 9i u este un ansamblu de bunuri, aqa cum se considerd uneod. Chiax daca obiect aI apofului a un bun mobil sau imobil, capitalul social include valoarea acestuia la momentul transmiterii. Dupd tuaiNmiterc, valoarea bunului poate cre$te in urma unot imbundtAfd ori poate scddea in na uzurii fizice sau morale, capitalul social insi nu se va modifica in fimati" o" u"".t" oscilalii. Ob iga,tia societSlii este de a pdst.a la activ bani sau bururi (corporale, incorporate) cu valoare egal sau mai mate decat cea a capitalului social. Agadar, bur1ririle care se afla la actil,ul societdlii ci liber IEIA a influenta valoarea capitalului social. mitaiea capitalului social de alte noliuni similare. in literaturajuridicd s_a mentiolat ce, in unele zuri, capitalul social tuebuie delimitat qi de alte noliuni, cum ar fi cea de patrimoniu, de active ale ii, de capital propriu 9i de capital varsat. social ti pdtfimoniul. Din Do.tiunea de capital social rezultA cd acesta este ull element al p iului societdlii, inse nu se confundd cu el. O eventuald confuzie a capitaiulur

cazul aport la

pot'r . otlpro .. inventiilor. ln patrirnoniLrJ societaiij comerciale ar^eptufl te asupra inventiilor creale de salarialii sai on !r in baza unor sraine contracle de cerce{dri 5Liinqifice. precum 11 car: ru drept asupra unei invenlii u ro.t i.u"J-i"' . , AC
$1

"*" *

social cu
cale s-au

societelii apare la constituire, atunci c6nd asociatii valsd integal apotu le la

de drepturi qi obligalii cu vatoare economicd ce aparFn lrl:rl_:l]yl::l:,""Isamblu j. caplmLul socral este suma valorilor brmurilor aduse de asociali ca aporl in societatea pentru fomarea actirului patrimoniului social, Capitalul otl. o'ua"*" fi"a, menlnuta "o.ij a. societAfi $i.inscrisa tn actele constitutive gi in Registnl ae stat, i.,1T^"1t1,1..* lui efectu6ndu-se prin proceduri dure.

unel p comercial

echivalen racute. De

actiml
societatea.

talul sociri $i 1cti.rul societdlii. Capitalul social ca valoare valolii. a tuturor aportu lor asocialilor, indiferent de forma in care sunt :lnnarcea" el indica,valoarea miinima a lanrii active a patdmoniului societdlii, a* rru ii. Capitalul social aratd nivelut minim_ at ".t"
activele caxe asiguri intangibilitatea capitalului social nu po1 platite fi dividende. pasi.rul societdlii. potrivit 'regulilor evidenlA social . figureazd capitalul sociat,

contabild, nngn faptul nivelul minim dispunA )ie1atea, indicd sursa acestui este altcev decat datoda societAlii fald de asocialii sdi.

pe

'talul social ti f]lT"" ci. , *li]|y.i indici . qi

i.

""ilil;;;;;;;".Ji'0",-,
t

la pasii. al activelor d"

de

patdmoniu, care,"u." il

"tui" ;en1i, nu

sd

nu
se

conlindd i
acestea

lul, .social .{.i, capitalul prcpriu. al nici cu capita[ piopriu

al societalii.
am-

Capitalul social

capital

stlarc. rctiile. capitalul social. in literatura juridica sunt evidentiate lrei filrlc,tii ale capitalului social: bazA materiald a societAfii; garanlie a creditorilor societdlii $i legatua intue asociati si socletate. tul so:ial..- bazq materiald a societdlii. Capitalul social nu este o sumd intangibild, pdstrati la t: cu barii sau cu bunurile a cdror valoare a fost inclusA in capitalul social se oDereaz d actiuni iare pi comerciale: se achizilioneaze bunuri spre a fr revrind-ute. materiale qi materii p mep a fi tilizate in activitatea de fabricare a bunurilor materiale cu o valoare mar mare. Bunurile cate pot fi utilizate in procesul de producfie, de executaxe a lucrArilor sau pot fi imtIAinate ilor..Din capitah,l social se asigurd qi cheltuielile de constituire $i imegistrare, dacd contlanul rezultd din actul de constituire. F.ficien a investiliei in societate, se apreciaza dupd beneficiile caxe le produc aceste investitii.

i:i. beneficii. ?upa inceperea activita.tii, capitalul prop.iu, pe social gi capitalul de rezerva, include qi beneficiile {ul nedistribuite, alte fonduri rcalizate, dar formate de societate. bio aceasra rezuiti i valoarea nominald a palticipaliunii unui asociat (aclionar) reprczintd o llacliune a capitalului social (de exemplu, lO% din 'capitalul social), c6nd valoarea contabild a pi4ii sociale a asociatului depinde de capital propriu al societifi, adici cele l0o/o vor fi suplimentate si rte l0% din capitalul de rezend- de tlato cljn beueficiul ;;;"il;;;,- J ;; 10% din al fondu ale societifi. alul social Si capitalul rdrcat. Capitalul social se confundA ul varsat al societalii atunci c6nd asocialii au transmis integal aporludle care s-au obligat. Exemplu poate servi dispozitia art l12 din Codul ci potrivit cdreia asociatul uric varsd integral aportul pdna la data de stat. De reguli, la constituire capitalul iocial este mai mate cel vhrsat. Art.ll3 stabilette cd, la data i esistarii de stat a societdlii, fiecare asociat este obligat sA ve$e in numeEr cel Dutit 40% din apo subsods, pe cand capitalul social se varsd intesral in cel mult
ldngi
ca 6

operaliuni obtinut

indicat arterior, capitalul social indicd sursa iniliali a capitalului prop cgrgspund la constituire, c6nd societatea a obgirrut ' iot u, $i ci.al de la fondatorii sdi, dar nu a efectuat nici un tel "gul . _. de juridice 9i, prin unn re, nu a suportat nici cheltuieli, nu a

cum

luni de la

C,

atat riscul potenfialil

depend alte active

A1 doilea
ra,t-l

social recuperure Reducerea lnstiinlarea dep5tesc

social se onelos, s-a men{i

dea
impd4ite
8. esle

italul sociql - g.ttcmlie a creditorilor societdlii Mdrimea capita.lului social este un indiciu afi prtenedlor, creditor or ri.te4ilor_fala de societate. cu c6t capituiJ ,*i **", ,u londatorilor "rt" maj mare. iar. in legarura cu acesrea. creEte, desigur. .este 5i increderea I crecrtou St parleneri de afaceri. ?ncrederea se sprijina pe doi lairori. p mut esle valorii reale a activelor de capitalul social $i, ae aicl, positrititatea O. u ur_*, Le debrtorulul sdu in caz de neexecutare saude "r"aitoiti executaxe necorspunzdtoa.re a obligaliilor. rctor consta in diligenta debitorutui d" ul unui bun comerciant, pentru a ob.tine benefrciile scontate. torii ti pafenerii au siguranta ca asocialii nu_ri pot retrage investiliile ficute in capitalul prinr aJ. reducerea capitallui social gi b) lichidarea societilii. O a txeia posibililate de a investitiilor esre ob!nerea dividendelor la slirsitul fiecarei perioaje financiare. iapitalului social socielitii este o procedrud publici gi se face numai cLr .sau _lichidarea prealabild a creditodlor. Plata dividendelor se ifectueazd din activele societdlii care valoare mfuimea capitalului social nu din capitalul social. ul social - legdturd dintre societate $i asociali. prln jnbnnediul caDitalului ette legiture inte societate si asocialii ei. contractul de societate este un unui cu tiflu caractemlui lui oneros se deosebeste de cela.l altor contracte civile. In literatura juddicd !t cA acest caracter oneros al conhactului de societate rczultd din inlelegerea asociatului membru- al viitoarei entit5li colective in scopul - vadit patrimonlal _ aJ a obtine o cota fd din cagdgul prezumabil sau, altfel spus. din foloaseleie ar purea dedva care trebuie si

"di;;;b[;ii;;;;#ffi"#i:il';

tebuie sd 107 alin. obligali sd previzute actul de constituire (art. 116 atin.(l) Ut. a)). unele societdli. comerciale, legiuitorul a stabilit un capital social minim. Astfel, societAlile rispupdere limitatd se constituie cu un capital de cel pulin 300 salarii milime, societdlile actiuni de tip inchis - cu un capilal social de cel pufin l0 000 de lei, iar societdlile pe aaliuni de p deschis - cu cel pulin 20 000 de lei. Temenul de paticipaliune poale fi utilizat in
calitate

rmarea capitalului social. O etapA indispensabild a constituirii societAtii comerciale r capitalului ei social. Codul civil stabile$te cd fiecare fondator al societdiii comerciale Intdbuie, irl miswa stabilitd de actul de constituire, la formarea capilalului social (art. ) pdn.apofturi exprimate in lei (art,ll2 alin.(2)), iar membrii socieidlii comerciale sunt .ansTla apoft.ul. (participaiiunea) la capitah social in ordinea, mirimea termenele 5i

oe

generrc

noliunile: pe acfiuni, de partici telmenul

mobiliare, lmpun (bunuri alin. (4). a) Aportul prevede al numai in

ce

ar

include

numerar. Aportul la capitalul social se consided in bani daci actul de constiluue nu Aporturile in numerar ale persoanelor fizice 9i juridice din Republica Moldova se tirc

auto zalia

pulin

100

milioane de

ul capitalului minim al bincii comerciale necesar pentru catego a A este de 50 milioane de lei, pentru categoria B _ dl cei ane de lei $i pentflr auto zalia de categoda C - de cel putin 150 de
schimb valutax trebuie sd

pulin 500
Cr

aibi

capitalul social

dile de

milioane

asigumxe tebuie sA aibd capitalul Iei, depu$i sub formd de mijlocare binegti, iar pentru a obline licenta

in numerar de cel social de cel pulin 2

de

astgurale social de F
1

obligatorie

de

rdspundere

pu{in 3 rnilioane de lei.

civild

asigurAtorul trebuie

sd

aibd

un

capital
de

milion
cep

de
1ei.

SUA.

bardul deschis in localitbli municipale tebuie si aibd un capital Iin 25 000 de dolari SUA, in localitdli rurale _ cel pulin 15 000 de

pe interyale lei, iar cel nemutual de - 500 000 lei.

de investilii mutual $i

trebuie sd aib6 capital minim

social dolari
de

de mdrfuri tebuie sA aibi un capital social de cep pufin

de valori - de 500 000 de lei.

milion

lucrurile
notiunea art.l06 a

Prin

inteleg

toate urmare,

deschis

dn civil, art.l
4D%

comerciale b) frecare Legea sau s5 fie mai

40%inn
^rt,34,
Ca ca

societalilor plata sumei b) Apofrl qi imobile) activitatea

face dupa re

orice bunuri obiectul

Nu
Bun consu subsolului3l public; e) Potri evaluarea in in societate; mobiliare 9i confo1mitate

pentru constituirea societdtii. egistirii societifi comerciale, fiecare asociat trcbuie sd verse in numerar cer puun I subscris dacd legea sau actul de constituire nu prevede o propo4ie mai mare (Codul alin.(3)). Din aceasti dispozifie rezulta 2 concluzii: a) in contuiprovizoriu al socretati constitujre rebuie sd fie \arsate in numerar cel putin 40o; din capitalul social subscris; iat trebuie si transmiti cel pn!i11 40% in nwnerar din mirimea apodului subscris. constitutiv poate stabili o proporgie mai mare, in doud variarter a) Jportul in numerar de 40% ; b) aportul, indiferent de formd, sd fie mai mare de 40%, adica de cel pulin , iar ceea ce depd$elte sA fie in naturd. rceplie de la regula stabilita in Codul civil la ar1.113, Legea nr.l 134/1997 dispune, la ijloacele bdneqti destinate pldlii pentru acliunile subscrisJ s6 se trarsmit?i intesal la un 'iu in temeiul conlracRrlui de socielale. t art.114 alin.(7) din Codul civil, pot fi transmise cu titlu de aport la caDitalul social al persoare $i crearlele carc se consided varsate dupa ce societ;tea comeiciaia a oblinut bani clTe face obiectul creanfei. naturi la capitalul social se face cu orice bunuri aflate in circuit civil: corporale (mobile qi incolporale. Bunurile care se hansmit ca apoft tebuie sd fie indispensabile in ietafii, ulilizabile $i sd conhibuie la realizarea de benefrcii. in naturd se poate constitui din diferite bunuri. De$i tuansmiterca in capitaiul social se i similare- operaflunile sun( paiticularizate de nalura bunului care se iransmire. striclii la formarea capitalului social. Potrivit legii, pot li tansmise in capitalul social care se aflA itr circuit civil. Astfel spus, bunurile care nu sunt in circuit civil nu pot face i la capitalul social, t in circuil civil bunwile proprietate publica, obiectele care, de$i pot satisface anumile itA calitAflor lor deosebite este inuman qi amoral a le include in circuit civil. e proprietate publice sunt deteminate de Constituiie $i de alte legi. Afiicolul stabilette ce bunurile proprietate publici sunt: a) bogdliile de odce naturh ale ; b) spaliu1 aeriar; c) apele folosite in interes pubiic; d) pddurile folosite in inleres

iei dreptudle patimoniale. de fizice $i juddice straine, precum 9i cetd{enii Republicii Moldova si aDatrizii cu alte state pot face aport in lumerar in valutd liber convedibilA sau in-o altd valutd de b4ncile Republicii Moldova. ln bani poate fi depus, in numerar sau pr.in Viramen| la un cont bancar provizoriu,

repetarea elin

ecolro sau. gestronare operativd. lErd acordul proprietarului lor; e) bunudle destinate consumului popula{iei civile a. btuoi circulajie este interzisd ori iimitata de l";",'ftrt puutice stabilite in legislafie.

;dr]";;;i#ii

1\U

10.

aporturilor flmcfie de actelor participaxe

an

limitati gi al depturile nepahimoniale (codul civil, art. i14). prin aceasta se It "-.?:]lY :t"un!"s r*]"lrli:e capitaluri care siar in""pe uiala .ociia-". p-*." vatontcare a dreptului de creanta. ""iniiie "" aportului. O condiJie esenjiald care trebuie respectatd la trarsmiterea ^Evaluarea in naturA este evaluarea lor corecti care, potrivit reglementfuilor existente, se ibce in rtudle libere existente pe piala, aprobate d; fondatorfpdna la sernnareu qi"ut.*if"*"u rtulve. Lel care nu sunt de acord cu evaluarea apofului in naturd pot rcnunta la

l":":",.Tlil

iryI*

la,folmar-ea capitalutui soliat al societalii cu rdspundere

*:1:l:l

demonsfueaza cd evaluarea bunurilor este un proces anevoios din cauza dintre asociafii, care dep]rn aportui bdneqti 9i cei care depun apofu n;tud. Ultimii ca bunul sd fie evaluat la cel rnai inalt prel posibil, p"ot u u ot iin" o'cota -ui _*" in capitalul al ti aavea o inlluenti mai puternicd in societate. Cei care depun aporlul in numerar au o tendinF i folosut.sau efi"t""tu p" uioii o'uorla*" 9":,T":: 11ael ?o"rtuade Deseori, "*"pun in pericol .""i*rf,,. n:ajungard la o solulie reciproc avantajoasa, I societilii. a depd$i.cdza neintelegerii, unele legislaiii sugereazi, iar altele obligd "on.tituii"u ca aporturile in naturi fie evaluate de im expefi independent. O astfel dJevaluaie ti"" n"'"ltalo io ".te ln prezenla a catorva facto . "u^l Exp trebuie sd.fie, in primul rard, specialist in domeniul de utilizare a brmului respectiv; in al doilea , independent faF d societatea care se constituie ,i fald de fondatorul care face acesr aport; iII al teilea rend, rSspunzitor juridic pentru evaluarea eronatd a butruilor care fac obiectul aportului, Aturi de persoa.na care tuansmite aportul. Aceste persoane dspund, mai intei, in fara societdtii e- cdxei active au fost diminuate prin evaluare exageratd. bacd societatea devine -le-a insolvabila, a trarsmis apoful expertul care evaluat poafii fi raspundere .fo"*1od subsidiari solidard in fafa qeditodlor in mdrirnea in care valoarea bunului transmis a lbst supr ,::t.""1r,1 L"g91 \rr.989/2002 cu privire la activitatea de evaluare stabilegter Sunt supuse uirii obligatorii obiectele tnsmise in calitate de contribuJie in capitalul social al tn lor. Aceastd dispozilie obligd ca toate bunuriLe, indiferelt de complexitate, de proporpa in capitalul ocial, de valoare economicd gi de alte asemenea, care se transmit in capitalul social s6 fie supuse ii obligatorii. Cu aceasti solutie dure nu suntem de acord. Existd btururi al cfuor pre, poate fi inat dupd alte criterii. De exemplu, valodle mobiliare gi mdrfurile cotate Ia bursa InC civil a fost inclusd o dispozilie mai maleabild, potrivit cdreia evaluar.ea ln ba a aportului in naturA se face prin acordul fondatorilor $i este suscaptibild utui contol independent exercital de experti (audit) (art.106 alin.(4)), Cei care decid asupra valorii aportului suru roru$r fondatorii, conlirmat expres in art.114 alin.(6), degi evaluarea poate fi Aculd de expe4i 9i

ca

i;

"q

11. proprietate asupra bun Transmi actul de hansmiterea tlansmls prcprietate incorporale. Dacd cel al s asociatului.

egimul juridic al aporturilor. Aportul in naturd constd in tuansmiterea dreptului de u de folosinld asupra bunurilor corporale, precum $i a drepturilor exclusive sau relative
or proprietate intelectuald.

bunurilor in propdetate. Bunudle se considerd trummise cu titlu de Dropdetate dacd tituirc nu prevede altfel (Codul civil, art.tt4 aljr.(2)). Aceasta dispozitie prezumd p etdfii penhu cazul in carc din actul constitutiv nu rczultd clar dreDiui cu care a fost in sertsul acestei dispozi{ii, prin titlu de proplietate se inlelege nu numaj dreptul de Ia bunudlor corporale, dar pi dreptul de propdetate intele;tuald asupra bmurilor tansmis cu drept de propdetate, bunul iese din patrimoniul fondatorului intud in .fost Si ii, care va purta riscul pieirii lui fortuite. Acest bun nu poate fi urmtuit de ;reclitorii timul, la dizolvarea societd,tii, nu poate avea dreptd sA se restituie bunul. decat

t0

valoarea
data

bunurilor 32r, 499).

de consti

dreptui de
desenele qi

pn
care vatsA

capitalul
evaluarea

prealabil dreptului valorii

adunarea

lui.

calificarea contractului de constituire ca unul tanslativ de proprietate. este un bun supus inregistrtuii, proprietatea se consideri transmisi la actului in Registuul de stat. Astfel, se considerd c6 &eptul de propdetate asupra . bile a apirut la data inscrierii acestuia in Registrul de imotile (Codui civil, art.290, )gistrarea transferului drcptului de propdetate asupra imobilelor se face in baza actulul $i confo1m Legii cadastrului bunurilor imobile trr.1543/199g, valorilp mobiliarc_ care fac obiectul aportului sunt in fomd de acliuni sau de obligaliurf, rprietate se.consided transmis societiii, la data inscderii in registuul aciionaxilor. menea imobilelor qi valorilor mobiliare, se transmit mijloacele de tlansport, mdrcile, modelele industoiale, alte valo supuse iruegisttuii. ile coryolale care nu sunt pasibile de inregistrare se transmit in Foprietate societalii L unui act intre administratorul ei sau o persoand imputemiciti de aceita gi fondatorul, qi transmile efectiv bunurile. bunurilor in folosinld supofid un regim juridic deosebit. Valoarea 1or nu intra ylt]lul :rlpfllz6nd nuinai valoarea drepnrlui de folosinfd. Ca unitate de refe nld la ui de folosinlA a unui bun poate servi cuantumul arendei pe ca.e ar pl5li_o i.n cietatea penlru utilizarea bunului transmis. Acest cuantum preannabil rcprezint5 valoarea r folosinla care se include in actil.l]l societilii gi ca aport la capitalul social. in limita i aport, asociatului i se acordd o pafie sociali sau un numir de ac.tiuni cu carc va vota la ii \ a puLea prclinde la o parte din beneficru. tlaosmise in folosinfd pentu un amrmit termell nu se vor rcstitui Ddnd la exoirztrea

D aici decurge

t:biect.al apo{ului

ti

ir

12. ldrimea aportului, Capitalul social aI societafi comerciale este divizat in participaliuni care a fondatodlor, numite $i pfuli de interes, pdxii sociale sau in acliuni, a cdror valoare are, -in mod obli u, expJesie bIneasc5. mea apodului fiectuli fondator trebuie sd fie indicatd ln actul constitutiv (Codul civil, art,108 ,(l) Xt. d) ti e)). Astfel, trebuie stabilit cd fiecare fondator se obligd sd tansmitd aporrur, caxe consta dintr-o sumi de bani, fie din bunuri concrele, indicdnd valoarea fiecirui bun. 'ect al Ca tansmite i aportului, asociatul obline un drcpt de cleanfd, materializat prin participali )a acestuia la capitalul social, caxe poafie denumirea de parte de inleres, pafie soctld, sau ob.tine :r_rumer de acliuni. Potrivit dispozi,tiilor din RSE, asocianrl SRL care a vErsat integral aportul i elibereazd un inscds, numit cedificat al cotei de padicipaxe, ce adevere$te ce acesta defne o -parte (parte sociaE) in capitalul social. Aclionarului i se elibereazd actiuni dacA ele sunt materializa sau certificate de actiuni. Cod civil prcvede ce valoarea p6rtieipatiunii (pdrJii sociale) asociatului nu poate fi n]ai maxe decat val aportului vdrsat de acest4 insb pemite situa,tia inversi, cdnd valoarea aportului poate ti mai mare 6t valoarea paxticipaliunii. AceastA situalie este justificaH pdn faptul ci. la constrtuirea societa,tii, ii, pe ldngn formarea capitalului social, paficipd la formarea fonduiui conrun, transmitand sume necesare inregistfuii societiiii 9i efectudxii unor alte acliuni ce privesc formaiitdlile e $i de incepere a activitd,tii. Aceaste prevedere este valabild 5i situatiei in car.e soctetatea maJoreazit pitalul social prin aporturile noilor asociali. in acest caz, aportul noului asociat trebuie se fie mai decat partea sociald pe care acesta o dobande$te, deoarcc; dobande$te $i dreptul asupm pdrfi unei capitalul de rezelvd, din beneficiile nercpartizate gi din alte fonduri ale sociefilii. de parte de intercs nu este utilizati legislatia noastrd, ci ln doctrina inA pentru a evidenlia cota-pafie ce aparline unui asociat al societdtii 1n sau rurui comanditar. O consideri.m u1i15 9i legislaiiei noastre. 13. ermenul de transmitere a aportului. Aportul la capitalul social se face in temenele stabilite in odul civil, Ia art l 12 alin.(3) 6i 114 alin.(S) $i in Legea nr.l 13411,997, t^ art.34. l, in societatea in nume colectiv $i in societatea cu rdspunderc limitatd, apoflul, ln limita a cel pulin 0% din cel subscris, se transmite pand h iryegisharea societatii, iar'lest;l nu mai tarziu de 6 luni de data iruegistrtuii dacd actul de constituire nu prcvede un termen mai restlam. ietatea ifi comanditd, la momentul inregisharii, comanditatul trebuie sd verse cel putin

in

tl

de stat a

60 % din )apitalul subscds, iar iestul nu mai t6,rzit: de 6luni de la data inregistrdrii dacA actul de nu prevede un termen mai reshans. :ietateq pe acliunL persoana care subscrie acliuni conta mijloace bdnegti este obligatA sA integral la contul provizoriu p6ni la imegisharea soaietdli, iar cel care subscte qr se obliga sA smitA aporluri in naturd hebuie sd le hansmite in cel muli o lund de la data iruegisttuii
c
112 a1in. ( ).

Asociatul

varsi integral aportul pdni la data inregistrdrii societbfii comerciale (Codul civil, afi.

fondatori
acordd c

altemative. societate" nevarsate 14,

rn

aceea$r

obligalia Registrul constituire creditodlor sociali. modificat lucru sau constituild

baza ho ln socl

i intfuziat un temen de o lunA pentiu a-ti onora obligatia. nr asociatul caxe nu a vd$at aportul la care s-a obligal societatea are la dispo zilie cdteva Cea mai dur4 prev5zutd h Codul civil, la at.l13 alin.(6), este excluderea asociatului din i a i se restitui valoarea pdrlii lui deja virsate; cea de a doua este depunerea siliti a pd4ii apoft $i, ultima, reducerea prtii sociale la cuantumul aporhrlui viriat. Vlodilicarea capitalului social. Capitalul social, o daH constituit, devine fix pi se men{ine valoare toatd perioada de existenli a societdlii. De aceea, societatea cornerciald are indice in actul de constituire mdrimea capitalului social, mdrime ce se inscrle si in stat a1 intueprinderilor. Dispoziliile legale gi clauzele colvenlionale din actui de asigurA capitalului social intangibilitate penlru a rcprczenta o adevixatd garante

laton carc nu a transmis in temen apoftr_rl la care s-a obligat poate fi notificat de ceilalli -ti onoreze obligalia 9i ayerljzat cv excludera din societate. pe langl notificare, legea

directoriu.

tuind un element de stabilitate al patrimonirlui societAfli, capitaiul sociai poate fi rci cend evenimeote exceptionale din viala societdlii sau mediuliconomic impun acest d o asemenea operatiune devine o condifie a realiztuii scopudlor in vederea cdrora a fost cietatea. Avand un caracter de excepfie, modificarea capitalului social se 1bce numa in ii fondatorului sau a adundrii generale a asocialilor cu cvorumul previzut de lege. Numai pe acliuni drcptul de a modifica capitalul social prin majorare poate fr delegat Jonsiliului
a produce efecte, hotArarea de modificare a capitalului social qi, implicit, de modificare constituire se commicd organului de iruegistuare, care face inscrierea necesaxa i.n stat al intreprinderilor. La operaliunea de rnodificare a capitalului social apeleazd, de atea cu rdspudere limitati $i societatea pe acfiuni, aceasta insd poate fi utilizatA 9i de etdli comerciale $i chiar de celelalte persoanejuddice cu scop lucrativ. apitalul social se r majorare qiprin reducere. rarea capitalului social, Majorarea capitalului social reprezintd o opemlirme juridicd anul competent al societdfii decide modificarea acestuia in sensul mdririi cuantumului ror in actul de constituire gi in registlu. Majoratea capitalului social se poate efectua area integralA a aporturilor subscrise. :area capitalului social se face prin: cregtere din contul activelor societdtii caxe depd$esc italului social qi mirire p n noi aporturi. din contul.acJivelor societ5lii caxe depitesc capitalrl social poate avea gi ea doui capitalului din contul beneficiilor ne repaxtizate ale societatii, In acest caz. sc cregtere d9 capital clacd adunarea generald decide incorporarea beneficiului in capitalul omitent $i qe$erca valodi participaliunilor fiecirui asociat. O crestere similarb a a participaliunilor are loc in cazul reevaludrii unor tipuri de active ile societafi (de tivelor imobile). aceste cazuri, pafiicipaliunile tuturor asocialilor cresc proporlional _in ei nu este lezat in dreptu.ri; italului social din contul unor active cu stingerea concomitentd a unor datorii. La ilitate de majorare a capitalului social se referi, in special, Legea n. 1734/7997 ta a{.41 puurvlr cdreia, udEra, apurl apoft rd la caprlarul capitalul soclat social pox pot I1 ) pohivit fi obllgal obligaliile e (datoriile) societaFi societAfi falA fala de ate cu active. In acest caz. are loc conveflirea unei datorii a societiii in aclimi Si creditoruiui in acfionax. Este important ca societatea caxe converterte datoria in acltulll
12

a actului
Registrul regul4 celelalte modificd

Maj
pnn caxe indicat an
nurnai dupd Maj maflmea

tealizeaz1, o

social, capitalului exemplu, a gi nici unul - majorarea aceasta posi

alin.(2) Iit. qeditori

sa

aibd

depuse de

palticipali
social se

pun ap
asociati
demonstxe

capitalul t5. societdfii

a

ca

mici de noua mtuime a capitalului social doua formd de majorare a capitalului social se face prin noi aporturi. Acestea pot fi cAtre asocia,ti, care au dteptul sA-ti menlind inJluenta ir societate, dar $i de te4i. Dacd Lile.asocialilor cresc din contul aportudlor suplimelltare ale tuturor delindto lor, capitalul majora, de asemenea, fbxi a afecta interesele asociatilor. Capitalul social se poale majora ile suplimentare, dar nepropo4ionale, ale tuturor asocialilor, prin aporh.rrile numai a unor pdn aporturile unor te4i. orarea capitalului social tebuie sA fie iffegistati la organul competent numai dupd ce se zd existenta activelor libere de obligalii in propo4ii ega.le sau aare depAtesc noua madrne i social, preoum fi dovezile 0d apofudle suplimentaxe au fost fectiv vixsate. Reducerea capitalului social se efectueazb numai prin hotir6re a organului suprem al )merciale $i numai in condifiile legii, pentu a nu micqora rnasa activa a pat moniului IExA i se ia cunottinld de aceasta. Reducerea capitalului nu poate fi ficutd sub minimul stabilit
L

ve liberc de obligalii in valoare nu mai

de lege.

tebuie sd fie adusd la cunortinld fiecfuui creditoryi ulterior pu icat6. in lipsa unor dispozilii exprese privind publicarea reducerii, considerdm necesad publicarea in ,,Monitorul Oficial al Republicii Moldova" (Codul civil, art.105). Dac6 creditorii societdlii
reducerea ucerea capitalului social are loc prin impirgirea efectivd a unor active intre asociati sau din icientei de active.

'drea de reducere a capitalului social

respectarea egalarea 1o

capitalului prin impA4irea efectivd a unor active intre asociati. in cazul in care (fondatorul, adunarea genemli) conside.A c6 activele societdtii nu sunt utilizate ivitatea de intep nzdtor, iar pentru atingerea scopului propus sunt suficiente activele ate decide mic$orarea capitalului social fi impbxfirea lntre asociati a activelor neutilizate. credito lor gi satisfacerea cerinlelor creditorilor care se opun, societatea ptezentl Camerei ishfuii de Stal actele cu pdvire la reducere. Numai dupd iuegistrarea reducerii capitalului i inscrierea noii mdrinri a capitalului sooial, societatea poate sd inceapd impa4irea inhe asoclatl a i!.ului ce depigette noua mdrime a capitalului social. Restituirea activelor se poate face in bani sau naturA. Reducerea italului din cauza insuficientei de active. in cazul in care societatea activeMA ineficient valo activelqr societAlii sunt sub nivelul madmii capitalului social, societatea tebuie in ' ti

orgarut eficient in mar mlct, Dupa i

activelor considerim

tl