Poluarea Apei

Elev:Dima Flavia Clasa:a VIII-a A 2010-2011

Poluarea Apei
Poluarea se produce atunci cand, in urma introducerii

unor substante determinate solide, lichide, gazoase, radioactive apele sufera modificari fizice, chimice sau biologice, susceptibile de a le face improprii sau periculoase pentru sanatatea publica, pentru viata acvatica, pentru pescuitul industrial, pentru industrie si turism.

Poluarea apei datorita agentilor biologici (microorganisme si materii organice fermentescibile) duce la o contaminare puternica, bacteriologica a apei, care are drept urmare raspandirea unor afectiuni cum sunt colibacilozele sau hepatitele vitale, febra tifoida.

Poluarea chimica rezulta din deversarea in ape a diversilor compusi ca : nitrati, fosfati si alte substante folosite in agricultura, a unor reziduuri si deseuri provenite din industrie sau din activitati care contin plumb, cupru, zinc, crom, nichel, mercur sau cadmiu.

Poluarea apei cu substante organice de sinteza este datorata in principal, detergentilor si pesticidelor. In S.U.A., de exemplu, s-a evaluat la 13,1 % proportia de dermatoze (afectiuni ale pielii) provocate de detergenti.

Poluarea apei datorita agentilor fizici apare ca urmare a evacuarii in apa a materialelor solide, minerale, insolubile, cum este de pilda deversarea in cursurile de apa a reziduurilor de la exploatarea carierelor sau minelor.

O problema speciala o reprezinta poluarea radioactiva a apelor care poate sa apara in urma unor caderi de materiale radioactive din atmosfera sau, mai ales, ca urmare a incorectei degajari a reziduurilor radioactive lichide sau solide de la industriile care folosesc energie atomica sau de la cercetarile nucleare.

SITUAIA APELOR DIN ROMNIA DIN PUNCT DE VEDERE AL POLURII

Starea actual a factorilor de mediu n ara noastr, deosebit de critic, n special, n zonele afectate de activiti antropice, necesit ample aciuni pentru reducerea substanial a potenialului poluant i pentru refacerea ecosistemelor afectate.

Oltul este, se spune, o ap moart. Brsa l sufoc, aducndu-i substanele deversate de Fabrica de celuloz i hrtie din Zrneti. Alt afluent, Vulcnia, aduce otrav scurs de la Colorom Codlea. Combinatele chimice de la Victoria i Govora contribuie srguincioase cu substane organo-clorurate, la fel de toxice.

Rul Mure, coloana vertebral a Transilvaniei, este ameninat s se rup sub apsarea nemiloas a industrializrii. n aval de oraul Reghin se deverseaz cca 250 l/sec. ap uzat.

Rul Trnava, victim pe termen lung a polurii de aici, este de mult abiotic. Courile celor dou uzine domin cerul nu att cu nlimea lor, ct mai ales cu negru de fum i noxele ce le degaj continuu.

Recent (dup 1989) s-au instalat circa 8000 de electrofiltre, saci filtrani cu garanie calitativ, staii de epurare a apelor uzate la instalaia furnalaglomerare. Costul amenajrilor antipoluante este foarte mare.

Substanele ucigtoare se vars, toate, n Dunre

.

Dunrea este bolnav, spunea comandantul Cousteau, aflat n vizit la Bucureti i nu este de mirare, cci adun tot rul de la munii Pdurea Neagr ncoace. Iar noi sporim sinistra zestre. n judeul Mehedini, pe parcursul a 179km, fluviul primete 11600 tone suspensii i 1600 tone substane biodegradabile pe care le duce spre mare.

Apele din interiorul rii noastre sunt foarte poluate i prin urmare procesul natural de autoepurare nu reuete s menin calitatea de la intrarea Dunrii pe teritoriul romnesc. O dovedesc indicii de calitate de la seciunea Bazia comparativ cu indicii de la nitrai, nitrii, fenoli, mai recent i la metalele grele i produsele petroliere. Ultimele depind de 20 pn la 50 de ori limitele admise.

Marea Neagr, ca mare seminchis i unicat hidrogeologic, a fcut, nc de la nceputul secolului obiectul cercetrii tiinifice.
Marea Neagr prezint particularitatea de a avea la suprafa un strat de ap oxigenat, iar n adnc un altul cu hidrogen sulfurat, care nu permite dect existena ctorva specii microbiologice.Scade dramatic biodiversitatea. Stridii nu mai exist demult n dreptul litoralului nostru, midiile aproape au disprut, petele s-a mpuinat dramatic.