Pastele are doua semnificatii, fiind sarbatorit pentru prima data in jurul anului 1400 inainte de Hristos.

In aceasta zi evreii au parasit Egiptul, cu ajutorul lui Dumnezeu, scapand astfel de robie si devenind independenti.Pentru majoritatea crestinilor insa, Pastele reprezinta Ivierea lui Isus Hristos.Dumnezeu a reinoit legamantul facut cu poporul evreu, cu toate popoarele, prin jertfirea fiului sau, Isus Hristos, pentru iertarea pacatelor oamenilor.Inainte de anul 325 inainte de Hristos Pastele se sarbatorea in diferitele zile ale saptamanii, uneori vinerea, alteori sambata si duminica.In acel an, s-a convocat consiliul de la Niceea de catre imparatul Constantin. S-a emis legea pascala, care stabilea ca aceasta sarbatoare sa aiba loc in prima duminica dupa luna plina de sau dupa echinoctiul de primavara sau prima zi de primavara.Ultima saptamana a postului care precede sarbatoarea este Saptamana Mare, care incepe cu duminica Floriilor si se termina cu duminica pascala.In duminica Floriilor se sarbatoreste intrarea lui Hristos in Ierusalim. Sarbatoarea Pastelui incepe in dupa masa zilei de sambata, cand cel mai important moment este sfintirea apei la biserica.Se spunea ca prima persoana care urmeaza sa fie botezata cu aceasta apa va avea noroc toata viata.In ziua de duminica, toti crestinii merg la biserica cu mancare si vin pentru a fi sfintite. Postul se termina oficial prin consumarea acestor bucate .Mancarea traditionala este cea pregatita din carne de miel, ouale rosii, pasca. Obiceiul este de a se purta haine noi in ziua de Paste, ceea ce semnifica innoirea trupului si a sufletului. Tot in aceasta zi, vine si iepurasul, care aduce cadouri copiilor cuminti. Ciocnitul oualor rosii se face si el respectand anumite reguli: cel care loveste oua spune Hristos a inviat, iar cel al carui ou este cicnit spune Adevarat a inviat. In Romania, traditiile de Paste difera de la zona la zona insa. In Bucovina, fetele se duc in noaptea de Inviere in clopotnita si spala limba clopotului cu apa neinceputa. Cu aceasta apa se spala pe fata in zorii zilei de Paste, ca sa fie frumoase tot anul si asa cum alearga oamenii la Inviere cand se trag clopotele la biserica, asa sa alerge si feciorii la ele.Tot in Bucovina se obisnuia sa se construiasca in curte leagane pentru copii si un leagan mare, pe ulita satului, pentru tineri.

In zona Maramures, in dimineata zilei de Paste, copiii merg din casa in casa sa anunte Invierea Domnului. Gazda daruieste fiecarui urator oua rosii. La aceasta sarbatoare, pragul casei trebuie trecut mai intai de un baiat, pentru ca in acea gospodarie sa nu fie discordie tot restul anului. In Banat, la micul dejun din prima zi de Paste, se practica traditia tamaierii bucatelor. Apoi, fiecare mesean primeste o lingurita de Paste (vin+paine sfintite).. In zona Campulung Moldovenesc, in zorii zilei de duminica, credinciosii ies in curtea bisericii, se asaza in forma de cerc, purtand lumanarile aprinse in mana, in asteptarea preotului care sa sfinteasca si sa binecuvanateaze bucatele din cosul pascal.In cosul acoperit cu un servet tesut cu model specific zonei sunt asezate, pe o farfurie, simbolurile bucuriei pentru tot anul: seminte de mac (ce vor fi aruncate in rau pentru a alunga seceta), sare (ce va fi pastrata pentru a aduce belsug), zahar (folosit de cate ori vitele vor fi bolnave), faina (pentru ca rodul graului sa fie bogat), ceapa si usturoi (cu rol de protectie impotriva insectelor).Deasupra acestei farfurii se asaza pasca, sunca, branza, ouale rosii, dar si ouale incondeiate, bani, flori, peste afumat, sfecla rosie cu hrean si prajituri. Dupa sfintirea acestui cos pascal, ritualul de Paste se continua in familie. Simbolistica oualor de Pasti trebuie cautata inainte de nasterea lui Hristos, in timpuri stravechi. Oul era dat in dar, fiind considerat simbol al echilibrului, creatiei, fecunditatii, simbol al vietii si al reinnoirii naturii, obiceiul vopsirii lui fiind intalnit la chinezi cu doua mii de ani inainte de Hristos. Obiceiul colorarii oualor s-a transmis crestinilor si este inca practicat mai ales la popoarele Europei si Asiei. Spre deosebire de alte tari ale Europei, unde obiceiul s-a restrans sau a oua rosiidisparut, la romani a inflorit, atingand culmile artei prin tehnica, materiale, simbolica motivelor si perfectiunea realizarii.Folclorul conserva mai multe legende crestine care explica de ce se inrosesc ouale de Pasti si de ce ele au devenit simbolul sarbatorii Invierii Domnului. Una dintre ele relateaza ca Maica Domnului, care venise sa-si planga fiul rastignit, a asezat cosul cu oua langa cruce si acestea s-au inrosit de la sangele care picura din ranile lui Iisus. Domnul, vazand ca ouale s-au inrosit, a spus celor de fata: De acum inainte sa faceti si voi oua rosii si impestritate intru aducere aminte de rastignirea mea, dupa cum am facut si eu astazi. Culoarea rosie cu care le vopsesc crestinii la Pasti, reprezinta pe de o parte focul, cu puterea lui purificatoare, dar si sangele lui Iisus care s-a scurs pe cruce pentru mantuirea lumii.Ciocnitul oualor semnifica sacrificiul divinitatii primordiale si se face dupa reguli precise: persoana mai in varsta (de obicei barbatul) ciocneste capul oului de capul oului tinut in mana de partener, in timp ce rosteste cunoscuta formula Hristos a inviat, la care se raspunde Adevarat a inviat. Taranii nostri au obiceiul ca, in dimineata din duminica Pastelui, sa-si spele fata cu apa noua sau apa neinceputa in care pun un ou rosu, avand credinta ca astfel vor fi tot anul frumosi si sanatosi ca un ou rosu. Dupa consumarea oualelor, cojile rosii sunt pastrate pentru a fi puse in brazde, la arat, crezandu-se astfel ca pamantul va da rod bun.In traditia populara de la noi, oul rosu de Pasti ar avea puteri miraculoase, de vindecare, de indepartare a raului, fiind purtator de sanatate, frumusete, vigoare si spor.