INTRODUCERE

Este secolul 21 iar notiunea de junk food a ajuns cunoscuta pe plan mondial. De mai bines au de mai rau (in mare marte mai rau) junk food este disponibil peste tot in lume. Este intalnita peste tot unde mergem, in magazine si buticuri, restaurante fast-food, in televiziune si arata intradevar bine si apetisant. Insa care este adevarul despre junk food? junk food la un mod general se refera la mancarurile care aduc un aport caloric foarte mare si o valuare nutritionala mica. Desigur ce este considerat junk food depinde de persoana pe care o intrebi. Unii pot fi de parere ca pizza este junk food de exemplu, insa daca adaugi o crusta de cereale integrale, plus un mix de legume ca topping putem considera ca pizza iasa din discutie ca junk food. O problema cu mancarurile tip junk food este au valoare de satietate mica, in sensul ca oamenii nu se simt satui dupa consumul acestor produse rezultand in consumatie mai mult decat necesara. O alta problema majora ese aceea ca junk food tinde sa inlocuiasca alimentele cu adevarat nutritive. Cand oamenii beau sucuri de exemplu, acestia de obicei nu mai consuma lactate, sau alte bauturi precum ceaiul verde sau suc natural de portocale. De asemenea cand consumam snacks-uri, chips-uri si altele asemanatoare, nu mai consumam fructe sau legume. Majoritatea junk food-ului cade in 2 categorii scak food si fast-food. Desigur exista produse precum cerealele care desi par inoffensive dar foarte multe dintre ele pot fi considerate junk food pe baza continutului lor foarte mare in zaharuri, siropuri si faina alba sau faina de porumb. Caloriile din produsele de tip snack foods Produsele snack food populare sun comercializate sub forma de chipsuri, pufuleti, batoane, prajituri, fursecuri. Contributia produselor snack food la caloriile noastre nu trebuie subestimata. Intre anii 1977-1996 caloriile totale pentru copii americani cu varstele cuprinse intre 2 si 5 ani s-au marit cu 30%, conform unui articol publicat in Revista Medicala din Chile. Fast food si supraalimentarea, junk food se gaseste peste tot in lanturi de restaurante sub forma cartofilor prajiti, bucati de pui prajit (chicken nuggets), shakuri, sucuri etc. Nu numai ca mancarea de tip fast food nu este sanatoasa, dar conform unui studiu efectuat se presupune ca exista ceva in aceasta mancare care creeaza dependenta. Intr-un studiu al unui Spital de Copii din Boston, adolescenti cu varstele cuprinse intre 13-17 au primit 3 tipuri de mancaruri fast food. (chicken nuggets, cartofi prajiti si cola). O masa adolescentii au primit multa mancare deodata, la o alta masa mai multa mancare a fost servita dar in portii mai mici la intervale de 15 minute. Cercetatorii au descoperit ca nu conteaza cata mancare lea fost servita la masa, adolescentii tot ingerau aproximativ jumatate din ncesarul calori pe zi la o singura masa. Cercetatorii au sugerat ca anumit factori dobanditi de mancarea fast food poate promova sau stimula supraalimentare: este slab in fibre, are gust bun, ofera un aport caloric foarte mare intr-un volum mic, este bogat in grasimi, si bogat in zaharuri in forma lichida.

Ce inseamna junk food si care sunt alimentele ?

Junk food se refera de obicei la alimentele cu valoare nutritiva mica, care sunt bogate in calorii, grasimi, a!ar, sare sau cafeina si "oate include cerealele "entru micul dejun, bomboane, c!i"suri, "rajituri, cartofi "rajiti, guma, !amburgeri, !ot dog, #ng!etata, sucuri si multe dulciuri$ Insa, ceea ce este considerat %junk food&, de"inde uneori de mai multi factori$ Unii ar "utea s"une ca "i a este junk food, de e'em"lu$ Insa, daca blatul este facut din grau integral, iar to""ingul este cu legume, ai "utea s"une ca "i a iese com"let din categoria junk food.

(I)I*EDI+ Junk food este un termen argotic batjocoritor "entru "rodusele alimentare care este de mic, valoare nutritiv, i adesea bogate in grasimi , a!ar , sare , i de calorii $ - . / - 0 / - 1 / 2e crede c, termenul a fost inventat de 3ic!ael Jacobson , director al Centrului "entru 2tiinta in interes "ublic , in .450 $ - 6 / Junk alimente contin de obicei un nivel ridicat de calorii din a!ar sau grasimi , cu "roteine mici , vitamine sau minerale $ +limente de obicei considerate junk alimente includ alimente s,rate gustare , de mestecat, bomboane , deserturi dulci , "rajite , fast7 food i b,uturi carboga oase dulci $ - 8 / 3ulte alimente , cum ar fi !amburgeri , "i a , i tacos "ot fi considerate fie sanatos sau junk food , #n funcie de ingredientele si metodele de "re"arare $ - Necesit, citare / Elementele de mai #nalt "relucrate scade, de obicei #n categoria junk food $ - 9 / Ceea ce este i nu este junk food "oate de"inde , de asemenea, de clasa "ersoanei i statutul social , cu oameni bogai tind s, aib, o definiie mai larg, #n tim" ce consumatorii cu venituri mai mici ar "utea vedea mai "utine alimente ca junk food , in s"ecial anumite alimente etnice $ :n ciuda fiind etic!etate ca ;junk ;, consumatoare de astfel de alimente , de obicei, nu "re int, de "reocu",rile imediate de s,n,tate i este , #n general, #n condiii de siguran, atunci c<nd sunt integrate #ntr7un regim alimentar bine ec!ilibrat $ - 5 / - = / Efectele asu"ra s,n,t,ii - edit / Un studiu reali at de *aul Jo!nson i *aul )enn> de la 2cri""s Researc! Institute din 0??= a sugerat c, consumul de junk food modifica activitatea creierului #ntr7un mod similar cu de"endenta de droguri cum ar fi cocaina si !eroina $ - 4 / Du", mai multe s,"t,m<ni , cu acces nelimitat la junk food , "lacerea centre de creier de sobolan au devenit insensibili , care necesit, mai multe alimente "entru "l,cere $ Du", ce junk food a

fost luat i #nlocuit cu un regim alimentar s,n,tos , sobolani foame tim" de dou, s,"t,m<ni #n loc de a manca tarif nutritive $ - .? / + 0??5 Jurnalul @ritanic de Nutritie studiu a constatat ca soarecii de se' feminin care mananca junk food in tim"ul sarcinii a crescut "robabilitatea de obiceiurile alimentare nesanatoase , #n "uii lor $ - .. / Im"o itarea - edit / + se vedea, de asemenea A ta'a 2oda :ntr7o #ncercare de a reduce consumul de grasimi saturate , din decembrie 0?.. "<n, #n noiembrie 0?.0 Danemarca a introdus ta'a de "rim, de gr,sime 7food din lume, "rin im"unerea unei ta'e su"limentare "e toate alimentele B inclusiv ingrediente naturale C, care conin mai mult de 0,1 la suta grasimi saturate $ - .0 / Ungaria a im"us , de asemenea, o ta', "e "rodusele alimentare ambalate care contin concentratii nesanatoase , cum ar fi b,uturile care conin mai mult de 0? de mg de cafeina la .?? ml $ - .1 / Ta'e Norvegia rafinat a!,r , i 3e'ic are diferite acci elor "e "rodusele alimentare nes,n,toase $

Dac n general ceea ce nu ne omoar, ne ntrete, n cazul alimentaiei necorespunz toare, ce nu ne omoar astzi, o va face n timp. Se discut din ce n ce mai mult despre alimentaie s n toas despre regimul vegetarian, despre regimul vegan i raw, despre slow food, despre efectele alimentaiei asupra strii de sn tate, dar i despre globalizarea excesiv a alimentaiei i sc derea calit ii ingredientelor care au dus la apariia alimentaiei de tip junk food. Ce este junk food i de ce nu ar trebui s consumm asemenea alimente? Cu ce le putem nlocui? Iat doar cteva ntreb ri la care materialul de mai jos i propune s r spund . Ce este junk food? Termenul junk food (care se traduce mot--mot prin mncare de aruncat la gunoi) este definit ca reprezentnd acele mncruri cu coninut ridicat de calorii dar cu valori nutriionale reduse, aa numitele calorii goale. n esen, se refer la produsele care nu conin suficieni nutrieni valoroi pentru s n tate vitamine, minerale, proteine i fibre, dar conin multe grsimi, sare i/sau zaharuri. Originea termenului este atribuit americanului Michael Jacobson, director al organizaiei non-guvernamentale CPSI (Center for Science in the Public Interest), organizaie ce are ca obiectiv informarea marelui public despre nutriie i alimentaie. Care sunt tipurile de mncare ce intr n categoria junk food? Alimentele cel mai des asociate cu categoria junk food sunt sucurile carbogazoase, deserturile industriale, gustrile srate ambalate, prjelile de la restaurantele de tip fast food. Este important de subliniat c nu toate meniurile restaurantelor fast food intr n categoria junk food, dar i c multe din alimentele comercializate n supermarketuri sunt ncadrate ca fiind junk food. Criteriile prin care stabilim c un aliment aparine categoriei junk food sunt:

coninutul de sare i de monoglutamat de sodiu coninutul de grsimi saturate

coninutul de zaharuri (sirop de glucoz, dextroz, maltroz etc) numrul de calorii

Pe lng citirea cu atenie a etichetelor n magazin i verificarea celor de mai sus n raport cu Doza Zilnic Recomandat, trebuie avut n vedere alegerea cu atenie a restaurantelor i a felurilor de mncare ce se consum. De exemplu, ntr-un restaurant de tip fast food se pot alege preparate la grtar , salat fr sos (sosurile industriale conin de obicei mult sare, grsimi i zaharuri), pine integral i fructe la desert n locul ngheatei sau a prjiturilor. Exist i dezbateri pe tema ncadrrii anumitor alimente n aceast categorie unde specialitii din domeniul nutriiei i sntii nu se pun ntotdeauna de acord. Aceste divergene apar mai ales atunci cnd se discut m suri anti junk food i unde apar i presiunile exercitate de produc torii i comercianii de astfel de produse. Efectele consumului de junk food Efectele nocive ale consumului exagerat de junk food, pe lng obezitate cu toate co-morbiditile ce deriv din ea, au fost demostrate de studii ca cel din 2008 efectuat de The Scripps Research Institute (TSRI). Conform acestui studiu, consumul zilnic de junk food creaz dependen i afecteaz activitatea cerebral n acela i fel ca n cazul consumului de droguri (cocain sau heroin). O alt concluzie a studiului arat c bebelu ii sunt afectai n timpul sarcinii dac mama consum cu precdere junk food acetia motenesc practic obiceiul alimentaiei nesntoase i vor prefera alimente de tip junk food. Dac n rile ce aparin OECD (Organizaiei pentru Cooperare i Dezvoltare Economic) s-a observat o stagnare a ratei obezitii, nu acelai lucru este valabil pentru restul rilor dezvoltate i n curs de dezvoltare, unde rata obezitii, n special n rndul copiilor, crete an de an. Un studiu al Asociaiei de Petriatrie din S.U.A. a artat c exist i o legtur ntre timpul petrecut n faa televizorului i expunerea la reclamele la alimente de tip junk food i obezitatea n rndul copiilor i adolescenilor. M suri anti junk-food n 2003, Organizaia Mondial a Snt ii a recomandat introducerea unei taxe pe junk food pentru a determina consumatorii s fac alegeri mai sn toase i, implicit, s duc la reducerea ratei obezit ii. Unele state au implementat deja un asemenea tip de tax fie n funcie de cantitatea de gr simi coninut per porie, fie n funcie de tipul restaurantului. Alte msuri implementate deja n unele ri sau doar n faza de propunere:

campanii de informare i alertare a marelui public cu privire la pericolele asociate cu consumul mare de junk food; exist voci care susin o abordare similar celei din campaniile anti-tutun i anti-alcool care au dat rezultate n timp introducerea avertismentelor pe ambalaje (asemn toare cu cele de pe pachetele de igarete) reducerea sau eliminarea reclamelor la junk food n timpul emisiunilor dedicate copiilor

Alternative la junk food Principala alternativ a alimentaiei de tip junk food este cea susinut de micarea slow food. Pe lng ncurajarea pstrrii tradiiilor culinare locale i a cultiv rii de ingrediente de calitate, nemodificate genetic, ca efecte ale acestei micri au ap rut multe restaurante ce servesc mncare g tit cu ingrediente de calitate sau trguri de desfacere a produselor tradiionale, dei uneori preurile pot fi prohibitive. Mncarea gtit n cas cu ingrediente proaspete i de bun calitate este, evident, una din variantele cele mai recomandate cu toate c presupune timp i resurse financiare. Obiectivul realist este reducerea pe ct posibil a ingredientelor cu un coninut prea mare de sare, monoglutamat de sodiu, zaharuri i gr simi i nlocuirea lor cu alternative mai sntoase; este important s obinem i gust cnd g tim pentru a ne fi mai uor s ne meninem un regim de via sntos. i

Iat cteva recomandri pentru evitarea alimentelor de tip junk food:

preparai dulciurile n cas; n acest fel putei controla cantitatea de zah r i gr simi, vei avea dulciuri proaspete i putei poriona i mai atent caloriile. De asemenea, n anumite reete, putei nlocui zah rul cu mierea sau cu alte produse dulci dar cu indice glicemic mai mic (sirop de agave, de exemplu). alegei carne mai slab i tocai-o n cas pentru a controla cantitatea de gr sime din preparatele cu carne tocat preparai sosurile n cas (ketchup, dressing-uri pentru salate, marinate pentru fripturi, etc); n cazul n care le cumprai din comer, verificai cu atenie eticheta i evitai sosurile cu coninut caloric mare (grsimi, zaharuri, sare) reducei cantitatea de grsimi la gtit alegei varianta la cuptor ori de cte ori este posibil i nu ad ugai multe grsimi (ex. chiftelue la cuptor pe hrtie de pergament, n loc de chiftelue pr jite n baie de ulei) alegei mezelurile cu grij pentru c unele conin mult sare, monoglutamat de sodiu, maltroz i dextroz; nlocuii pinea i chiflele cu pine integral sau produse cu un coninut mai mare de fibre

Un hamburger preparat n cas poate fi o mas delicioas i plin de nutrieni carne slab de vit la gr tar cu o chifl din fin integral i servit cu salat proasp t i un ketchup preparat n cas . La fel poate fi ngheata, pizza sau prjiturile, toate preparate acas din ingrediente proaspete. Poate nu vor avea acela i gust ca cele din comer, dar cu siguran vor fi mai sntoase. Iar gusturile se educ , nu-i aa?

Junk food este !rana , care este de calorii densa si nutrienti s,raci $ :n ultimele decenii , junk food , fast7food i comoditate consumul de "roduse alimentare din 2tatele Unite au crescut dramatic , cu 08 la suta de oameni acum consum, "redominant nesolicitate diete alimentare $ +ceast, tendin, a avut loc concomitent cu creterea e"idemii de numeroase boli cronice i conturi "entru o lung, list, de motive "entru a manca junk food este r,u $ obe itatea Junk food joac, un rol major #n e"idemia de obe itate $ *<n, #n anul 0?8? , rata obe itatii in 2U+ este de ate"tat s, ajung, la 60 la suta , in functie de cercetatorii de la Universitatea Darvard $ Co"iii care mananca fast7food ca o "arte regulat, a dieta lor consuma mai multe grasimi , carbo!idrati si a!ar "relucrat i mai "uin fibre decat cei care nu mananca fast7food #n mod regulat $ Junk food in dieta acestor co"ii re"re int, .=5 de calorii in "lus "e i , ceea ce duce la 9 kilograme su"limentare de crestere in greutate "e an $ Obe itatea crete riscul de boli cardiovasculare , diabet si multe alte afectiuni cronice de sanatate $ diabet Nivelul de insulin, deveni crescute atunci cand mananci a!aruri "rocesate , cum ar fi cele de la bauturi racoritoare , faina alba si alte alimente li"site de fibre si substante nutritive necesare "entru a metaboli a corect carbo!idrati $ Consumul de junk alimente "e

tot "arcursul ilei cau ele nivelului de insulina cronic ridicat , care solicit, #n cele din urm, celulele tale "entru a #nce"e s, ignore acest !ormon de im"ortant , re ult<nd #ntr7o stare cunoscut, sub numele de re istenta la insulina $ :n cele din urm, , obe itatii si a diabetului de ti" 0 "oate stabili inc! Ince"and cu anii .4=? , diabet a!arat de ti" 0 , care a fost minim, la adolescenti , a crescut la .8 la suta $ de"resiune Junk food "oate duce la de"resie la adolescenti , in conformitate cu +ndreE F$ 2mit! , autor al cartii ; Fast Food i Junk Food A $ O enciclo"edie a ceea ce ne "lace s, m,n<nce ; 2c!imbari !ormonale la "ubertate face adolescenti mai sensibile la starea de s"irit i leag,ne de com"ortament $ O dieta sanatoasa joaca un rol in mentinerea nivelului de !ormoni "e o c!ila, c!iar , #n tim" ce o dieta bogata in junk food se #ncadrea , scurt de aceste cerine $ Consumatoare de grasimi trans , gr,simi saturate i alimente "rocesate este asociat cu o cretere de "<n, la 8= la suta a riscului de de"resie $ Deficienele de nutrieni *relucrare care elimin, vitamine , minerale si fibre face junk alimente #n sursele de calorii goale care nutritionistii dis"reuiesc $ Co"iii care mananca o mulime de junk alimente "ot de volta deficiente nutritionale care duc la consum redus de energie , sc!imbari de dis"o itie , tulburari de somn si reali ari academice s,raci , "rintre alte condiii de s,n,tate , #n conformitate cu Universitatea din NeE Dam"s!ire Coo"erative E'tension $ sodiu Nivelurile ridicate de sodiu sunt o caracteristic, definitorie a multor junk alimente i unul dintre factorii care contribuie la su"raconsumul de sare care simboli ea a dieta de Gest i contribuie la cresterea tensiunii arteriale si inima , boli de ficat i rinic!i , "otrivit Darvard 2anatate *ublicatii $ 3edia american mananca de cinci "ana la .? ori mai mult, sare dec<t cele 0$1?? de miligrame "e i recomandate de 2U+ liniile directoare dietetice "entru americani $ +v<nd #n vedere ratele ridicate ale tensiunii arteriale in randul americanilor , care nivel ar trebui s, fie c!iar mai mici 7 a"ro'imativ .$8?? de miligrame "e i 7 "entru 5? la suta dintre adulti $ Cu toate acestea , tendina din anul .4== arata ca mai "utine "ersoane cu !i"ertensiune arteriala adere la o dieta saraca in sodiu acum dec<t a f,cut atunci $

;Junk food7ul;, asa cum ii s"un americanii, cei care "ractic au inventat7o, a ajuns unul dintre cele mai mari "ericole "entru co"ii$ 3ancarea de ti" fast7food si diferite gustari "e care le servim co"iilor ajung sa le ruine e, tre"tat, sistemul imunitar,

metabolismul si c!iar creierulH Un co"il care creste mare cu snaks7uri ajunge la maturitate cu un II cu cel "utin 1?J mai mic decat altul care a mancat sanatos, cu un metabolism ce favori ea a ingrasarea si o re istenta mica in fata bolilor$ Ce inseamna junk foodK ;Junk; Blb$ engle aC se traduce ;deseu;, iar ;food; inseamna ;mancare;$ *rodusele alimentare ;junk; sunt acelea care nu au valoare nutrienta sau au, dar una foarte mica$ +cestea contin cantitati foarte mici de vitamine si minerale, dar sunt foarte consistente in calorii "rovenite din grasimi si a!ar$ In general, sunt "roduse "rocesate, cu aditivi si multa sare, iar continutul de fibre este minim$ Cele mai comune ;junk food7uri; suntA "rodusele din fast7food7uri, c!i"surile de cartofi, carnatii, gustarile sarate, deserturile si bauturile din comert$ 3ancaruri junk, catalogate gresit ca fiind bune "entru co"iiA *i a C!iar daca o alegi "e cea vegetariana sau "e cea cu carne de "ui, co"ilul tau va manca mult "rea multa coca, su"rasolicitandu7i sistemul digestiv$ 3ai mult, "i a este "lina de carbo!idrati si calorii, astfel incat isi va lua necesarul ilnic doar dintr7o singura masa$ Restul de minimum doua mese vor fi, "ractic, in "lus, acest lucru favori and ingrasarea$ Cartofi "rajiti *rajelile trebuie evitate in alimentatia unui co"il cu varsta de "ana la .0 ani, deoarece aceasta este "erioada de crestere in care metabolismul se formea a$ *rajituri de casa Dulciurile au in com"o itie mult a!ar, sunt insiro"ate, au ciocolata sau mult "raf de co"t$ +cestea duc la a"aritia cariilor, diabetului si a obe itatii$ 2ucuri acidulate +vand aditivi, aceste bauturi nu sunt recomandate co"iilor sub nicio forma$ Nici ga ul ce le face accidulate nu este benefic "entru stomac$ 2alate cu maione a 2alata de boeuf, salata de cruditati, ouale um"lute, toate aceste mancaruri su"rasolicita ficatul si, de aceea, este bine sa le servim micutilor cat mai rar$ Carnea de "orc 3edicii "ediatri recomanda ca acest ti" de carne sa nu fie introdus in alimentatia co"ilului "ana la varsta de trei ani, a"oi "oate fi servita, dar cat mai rar$ Carnea de "orc este bogata in colesterol si contine to'ine care "ot afecta imunitatea micutului$ 3e eluri Carnea "relucrata contine conservanti si E7uri nocive, "recum si o cantitate considerabila de sare si condimente, care fac ca organismul co"ilului sa retina multa a"a$ *ainea alba 2istemul digestiv trebuie "rotejat inca din "rimii ani de viata$ 27a dovedit stiintific si medical fa"tul ca faina alba afectea a tran itul intestinal, generand consti"atii si sindromul de colon iritabil$ Ca "arinte, trebuie sa stii ca 7 in general 7 "rimul semn de boala a"are in scaun$ +tentieH In cantitati mici, aceste "roduse nu sunt rele "entru organism, dar daca sunt consumate la fiecare masa sau mai mult de trei ori "e sa"tamana, acestea devin adevarati inamici "entru sanatatea micutilor$

II7ul este direct influentat de alimentatie 2a nu uitam ca si creierul nostru, la fel ca restul organelor din cor", are necesitati$ Cerebelul are nevoie de o !idratare o"tima, de o alimentatie bogata in vitamine si minerale 7 in mod s"ecial de vitamine din gama @ si magne iu$ Fara acestea, creierul nostru oboseste si ;refu a; sa memore e$ Universitatea din @ristol a reali at un studiu asu"ra co"iilor nascuti in anii .44. si .440 cu "rivire la coeficientul lor de inteligenta$ 27 a tinut cont si de modul de alimentatie al co"iilor$ Re ultatulA cei care aveau dieta ba ata "e ore , "este, fructe si legume s7au dovedit mult mai inteligenti decat cei care erau !raniti cu sendvisuri si "roduse de ti" fast7food$ +lti cercetatori din intreaga lume au contribuit la formarea unui anunt "entru "o"ulatie, sustinand ca anali ele lor atesta ca junk food7ul "rosteste co"iii, reducandu7le ca"acitatea mentala c!iar si cu 1?J$ 2ocantH Cartofii "rajiti "ot "rovoca mutatii geneticeH +dministratia Nationala a +limentelor din 2uedia a anuntat ca "rin "rajirea sau coacerea alimentelor bogate in carbo!idrati, cum ar fi cartofii, se formea a o substanta numita acrilamida$ Imediat du"a anunt, Institutul International al Cercetarii Im"otriva Cancerului a anuntat ca acrilamida "roduce mutatii genetice in organism$ 3ai mult, substanta afectea a si sistemul nervos central$ !tt"ALLstirile$rol$roLjunk7food7ul7iti7"rosteste7co"ilul7501458$!tml