Sunteți pe pagina 1din 4

Fitness este un cuvant relativ recent intrat in vocabularul nostru cotidian.

Termenul fitness este definit ca fiind un complex de activitati, cu scopul de a fi in forma, cuprinzand musculatia, stretching si antrenamentul cardio. Fitness-ul este definit de foarte multe ori ca fiind starea de bine, care asociaza o buna conditie fizica, cu un psihic puternic, motivat, cu o stare mentala si raspunsuri emotionale pozitive, generatoare ale aspectului fata de sine, cu integrare si interelatii sociale constante si generatoare de progres individual si implicit, al intregii societati. Pentru omul modern, fitness-ul trebuie sa devina un mod de viata. Fitness-ul si culturismul, ca si majoritatea sporturilor de intretinere corporala au la baza gimnastica. Fitness-ul reprezinta un stil de viata activ, pe fondul unei stari de sanatate foarte bune si poate fi descompus in: 1.fitness fizic 2. fitness psihic, emotional 3. fitness mental, intelectual 4. fitness social 5.fitness estetic 6.fitness fiziologic, funtional Metodologia dezvoltrii fitness- ului aerob Metodele de antrenament utilizate se bazeaz pe variaia volumului i a intensitii efortului, astfel: 1. Metode bazate pe variatia volumului efortului a) Metoda eforturilor uniforme: este un procedeu metodic, folosit pe scar larg n dezvoltarea rezistenei la nceptori, dar aceast metod poate fi folosit i de sportivii cu nalt calificare, n scopul oxigenrii dup antrenamente mai grele. Acest metod poate fi folosit pentru creterea capacitii de efort aerob, dac se folosete o intensitate crescut de efort, care s duc frecvena cardiac la 170-180 pulsaii pe minut. Dup 4-6 sptmni de utilizare, se recomand revizuirea dozrii. Aceast metod conduce la meninerea unei bune condiii fizice, efectele ei fiind de durat pentru organism.

b) Metoda eforturilor repetate are la baz tot variaiile volumului, intensitatea efortului rmnnd constant. n acest caz, va fi folosit un efort etalon, care, pe parcursul leciei sau altei forme de organizare a exersrii, va fi repetat de mai multe ori. Numrul de repetri poate crete, fie n cadrul aceleeai lecii, fie de la o lecie la alta.

2. Metode bazate pe variatia intensitatii efortului Acestea presupun modificarea intensitii exerciiu: a) Metoda eforturilor variabile n care intensitatea crete i descrete pe parcursul aceluiai exerciiu). b)Metoda eforturilor progresive cnd intensitatea crete progresiv pe parcursul desfurrii unitii de efort care este alctuit din mai multe repetri, mai multe reprize; intensitatea poate crete de la o repetare la alta, de la o repriz la alta. eforturilor, n timp ce volumul rmne constant. Intensitatea poate crete progresiv sau poate crete sau descrete n timpul aceluiai

3. Metode bazate pe variatia volumului si a intensitatii. (antrenamentul cu intervale) Exista dou variante ale acestei metode: a) antrenamentul intensiv se caracterizeaz printr-o intensitate ridicat i un volum mai sczut, solicit o datorie de 90% din VO2 max.; b) antrenamentul extensiv se caracterizeaz printr-un volum crescut i o intensitate relativ sczut; solicit n special fibrele roii (lente). ALERGAREA DE DURAT Reprezinta principalul mijloc de antrenare a fitness-ului aerob. Alergarea de durata in tempo uniform -Aceast metod este uor de aplicat n activitatea de educaie fizic colar, unde, prin folosirea ei lecie de lecie, se poate realiza uor nivelul rezistenei cerut de programa colar. Alergarea de durat reclam i induce o bun corelaie funcional a mecanismelor fiziologice implicate n reglarea vegetativ a funciilor implicate n captarea i transportarea oxigenului. Ca urmare a efortului continuat n ritm convenabil, timp ndelungat, plafonul funcional vegetativ se ridic din ce n ce mai mult. Cu ct este mai mare

capacitatea aerob iniial a elevului sau a sportivului, cu att acest plafon poate fi mai ridicat prin antrenament. Prin solicitarea exclusiv a metabolismului aerob al fibrelor musculare sunt antrenate selectiv doar fibrele tonice, lente, cu un profil metabolic preponderent aerob i, concomitent, este reprimat activitatea fibrelor rapide, glicolitice. Astfel, alergarea de durat duce la creterea cantitii enzimelor oxidative din fibrele lente. La o intensitate de sub 70-75% din VO2 max, efortul continuu nu duce la mrirea capacitii aerobe de efort (din cauza valorii biologice stimulative reduse), n schimb, asigur meninerea la un nivel constant a capacitii aerobe existente. n alergarea de durata (ca i n alt efort de rezisten aerob), frecvena cardiac trebuie s fie solicitat n intervalul 60-85% din frecvena cardiac maxim, respectiv n zona pulsului aerob. Intensitatea efortului aerob poate fi evaluat practic destul de uor prin intermediul Scalei Borg; efortul este controlat prin msurarea frecvenei cardiace, timp de 6 secunde, imediat dup efort; metoda este rapid, accesibil (valoarea pulsului se nmulete cu 10). Alergarea de durat sau alt efort de rezisten bazat pe efort continuu se utilizeaz n special la nceptori, dar i la adulii care alearga pentru a fi sanatosi si a se mentina in forma. La dezvoltarea fitness-ului aerob isi aduc aportul si alta ramuri sportive: dans, inot, patina pe gheata,schi fond, gimnastica aerobic,atletism. Deci, in concluzie: Pentru a avea o minte sanatoasa intr-un corp sanatos, oamenii trebuie sa-si gaseasca timp pentru a face fitness.