Sunteți pe pagina 1din 2

Cel mai iubit dintre pamanteni

Victor Petrini, personajul personajul principal al romanului si martor, este un intelectual, asistent universitar la catedra de filozofie. In adolescenta orgolios fiind si lipsit de tact, era ocolit de colegi si a fost obligat sa accepte anturajul unor amici cu o modalitate dubioasa (Anamache, Sze el!, Pretonian".Intr#un local o cunoaste pe $ineta %omulus, care i se daruieste lui Victor Petrini. In ciuda faptului ca acesta era o femeie cocheta si usoara, Victor se indragosteste de ea. $ineta detesta batranetea de care se teme si este convinsa ca numai sinuciderea poate incheia demn o viata care nu are sens pentru o femeie in care nu mai avea sens pentru o femeie in afara tineretii si frumusetii. &upa ce si#a implinit primul rol feminin in viata barbatului de langa ea, $ineta dispare fara ca acesta sa o mai poata regasi o lunga perioada. Afland, dupa mult timp, de legatura fiului lor cu o fata usuratica, parintii s#au indignat, fapt ce a dus la distrugerea sufleteasca a tanarului de familia sa. 'erminand liceul, se inscrie la (acultatea de )itere si (ilozofie, unde e*perienta deceptionanta se repeta insa cu consecinte mai grave.Se indragosteste de una dintre cele mai frumoase studente Caprioara, isi impart destinul o vreme, apoi misterioasa lui iubita dispare si moare in conditii necunoscute un timp. )a insistentele anchetatorilor, studentul este nevoit sa recunoasca ca#si propusese sa se casatoreasca cu ea dupa terminarea studiilor, cand ea a ramas insarcinata cu alt barbat (un student la medicina", care refuzase sa#si asume vreo responsabilitate. Victor il iarta insa cere sa renunte la copil si tanara, va muri pe masa de operatie a unui ginecolog iresponsabil. &esi suspectat si judecat, Victor n#a putut fi condamnata din lipsa de probe, dar isi reproseaza mai tarziu lasitatea, simtandu#se vinovat de moartea Caprioarei. )a putin dupa moartea ei, Victor este in pat. &evenit profesor, se imprieteneste cu un coleg de la catedra de limba si literatura romana, Petrica $icolau. Astfel se va apropia de sotia acestuia, +atilda, pe care tanarul o intalneste accidental pe strada, si in care vede un posibil ideal feminin. &esi colegul sau i se plange ca are o casnicie nefericita cu o femeie mandra, orgolioasa si enigmatica, Victor nu tine cont de avertisment si se indragosteste el, insusi de +atilda (femeie autoritara si posesiva".Victor asista la despartirea cuplului (+atilda # Petrica". Se muta in casa eleganta a +atildei, casatorindu#se si traind doi ani de fericire. +atilda facea parte dintr#o comisie de arhitecti, in timp ce Victor fusese numit asistent la catedra de literatura si filozofie. &elirul Si totusi, scriitorul reuseste sa dea acestor dificile probleme de constructia romanesca o rezolvare apta a reduce la minimum riscul aglutinarii hibride, inerent, prin insasi natura lucrurilor, in aceasta tentativa de racordare si fuzionare a unor elemente atit de disparate. Semanind si nesemanind, totodata, eu ceea ce +arin Preda scrisese anterior, romanul &elirul reafirma o identitate inconfundabila precis afimiata, inca de la debut, dar mai ales de la aparitia primului volum din +orometii (,-..", identitate pe care scriitorul a continuat sa si#o caute si sa si#o precizeze inca pe parcursul anilor, cu fiecare carte nou aparuta. In aceasta continua cautare a propriei identitati literare, &elirul marcheaza un moment de implinire, de dezlegare a unei tensiuni, un moment de virf, in felul lui, aici gasindu#si e*presia deplina atit tema povestitorului, cit si stilul scriitorului / obiective pe care +arin Preda si le fi*ase cu mult inainte, spre care a aspirat mereu cu tenacitate si care dau masura prolcsionalitatii sale si a autoe*igentei sale scriitoricesti. 0A Iu1 Parizianu2 (pe numele sau de familie / Paul, numele de botez fiind Stefan" este inzestrat din capul locului, temperamental, cu date care#l fac apt a sustine, compozitional, dificila partitura a 0temei povestitorului2. 'emperament mobil, dar deloc labil, deloc versatil, el nu se lasa marcat ireversibil de socuri si nici imobilizat definitiv in impasuri sau in propriile#i ipostaze succesive, reusind astfel sa depaseasca si sa asimileze e*periente e*trem de diverse, sa se

transpuna in psihologii, situatii si medii sociale variate, raminind insa in permanenta el insusi. Silit si el, ca si varul sau, $iculae +oromete, sa abandoneze inainte de terminare liceul din cauza saraciei, descins in Capitala in caruta cu cai a lui II ie +oromete, unchiul sau, angajat insa imediat, printr#o inspiratie de moment, de catre 3rigore Patriciu, 0patronul2 marelui cotidian bucurestean 04iua2 (sub care pare a se ascunde, lictional 0Curentul2 lui Pamfil seicaru", asistind, in aceasta calitate, la confuzia evenimentelor din zilele rebeliunii si din primele luni ale razboiului din %asarit, nepierzind, ca ruda si consatean, contactul cu 0mica istorie2 fictionala a +orometilor (Achim, $ila, Paraschiv" si a celorlalti silisteni stramutati la 5ucuresti, calitatea de ziarist la un mare cotidian deschizindu#i insa usile protipendadei bucurestene, cu acces la informatia de prima mina din culisele marilor evenimente 0reale2, interne si internationale, / Stefan Paul dobindeste astfel si profesional, si situational, nu doar temperamental, atribute credibile pentru a deveni personajul#martor de care scriitorul avea nevoie pentru a asigura coeziunea compozitionala a 0constructiei2 romanesti si intrepatrunderea planurilor epice, orientate astfel convergent in divergenta si disparitatea lor aparenta. In plus, insertia non#fictiva si auctorial#eseistica in roman adauga nu numai o atractie mai mult pentru cititor / atractie ce poate ramine, din pacate, si brut e*traliterara / dar, mai ales, ii ofera acestuia ocazia de a se familiariza cu codul de lectura specific al acestui modem lip de proza care este romanul non#fictiv, cu aceasta noua conventie artistica prin care literatura zilelor noastreisi reinnoieste tentativa de 0epuizare2 a realului, de captare a 0greutatii2, autoritatii si fascinatiei native a 0faptului implinit2, spre a intoarce impotriva lui insusi la fel de nativul refle* al spiritului uman conform caruia 0singurul posibil e realul2.