Mircea Ivanescu - Iubire nedeslusita

sa te ndragostesti atunci, n cele din urma, de zapada, adica sa stii bine ca e o iubire, n care se va sfarsi peste cteva saptamni prezenta ei, si aproape un an dupa aceea are sa trebuiasca s-astepti, de-a lungul zilelor calde, sau prin noptile reci, sau prin ceata, dar fara ca ea niciodata sa-ti apara nainte, sub pasi, pe mini, sau pe fata, n toate zilele acestea.(ca n adolescenta, cnd citisesi o data ca cea mai buna cale de a suporta indiferenta ei e sa ti-o nchipui plecata.doar ca acuma nu ti-o nchipui absenta - stii ca nimic - ca ntr-o moarte nu ti-o mai poate aduce acuma, aici, e ca o moarte). si fara sa te gndesti la asta, stiind ca s-ar putea ca pna la iarna viitoare tu sa n-o mai iubesti, zapada - si atunci? trebuie s-o iubesti n zilele astea marunte, umede, si murdare, n care ceata - se spune asta - mannca zapada, si zapada e ca o femeie bolnava - si tu o iubesti si sa stii - fara sa te mai gndesti - c-are sa se termine -