Sunteți pe pagina 1din 8

CERCETARE DE MARKETING PRIVIND CONSUMUL DE BAUTURI NECARBOGAZOASE

Piaa buturilor rcoritoare necarbonatate din Romnia reprezint 9% din totalul pieei buturilor rcoritoare (fara alcool) i ocup locul trei ca volum, dup buturile carbonatate si ap. voluia pieei buturilor necarbonatate a cunoscut o dezvoltare susinut, !n cretere cu "#%, in luna mai $%%#, faa de aceeai lun a anului trecut. Piaa de sucuri naturale din Romnia a !nre&istrat o dezvoltare puternic !n ultimii ani, prin creterea susinut a consumului' (9% !n $%%), ()"% !n $%%*. +n $%%" aceast pia a !nre&istrat o cretere de $*% fa de anul precedent, pentru $%%# fiind estimat o dezvoltare cu ,-,*% potrivit studiului .anadean din primul trimestru al anului $%%#. /celai studiu prevede o cretere de ,01$%% a se&mentului 2uice si nectar si o cretere de ,0% a buturilor still drin3. +n cazul buturilor necarbonatate statisticile arat c still drin31ul detine #,% din piaa, ramnnd cea mai accesibil bautur de acest tip, !n timp ce nectarul reprezint $0%, iar 2uice1ul ,,%. !n rile 4niunii uropene 2uice1ul deine -%%, iar nectarul )%%, !n Romnia situaia este inversat, ponderea fiind !n favoarea nectarului.

5.onsumatorul roman este din ce in ce mai bine informat si face diferenta intre cele trei cate&orii de bauturi racoritoare necarbonatate cu fructe' still drin3 (cu pana la $"% continut de fruct 6 n.n.), nectar (intre $"% si 99% fruct 6 n.n.) si 2uice (,%%% fruct), ale&and sa consume cu predilectie produse premium' 2uice ,%%% si
1

nectar. 7e observa o preferinta evidenta, in ultima perioada, pentru 2uice ,%%% (si implicit pentru aromele care se &asesc in aceasta cate&orie, in principal citrice) si c8iar o posibila disparitie a sezonalitatii acestei cate&orii, fiind preferata in e&ala masura si iarna, si vara5, a declarat 9aniela 9umitru, brand mana&er1ul Pri&at, in cadrul companiei :uadrant /mro; <evera&es. .onsumatorii de sucuri naturale din cate&oria premium sunt 6 spune 9umitru 6 mai ales persoane cu venituri medii si peste medie. Reprezentanta :uadrant a aratat, citand un studiu al 9aedalus =il>ard <ro>n, ca -9% dintre romani prefera aroma de portocale. ?n topul preferintelor, portocala este urmata de arome precum piersica, &rapefruit si para. /preciate sunt, totodata, aromele e@otice (ananas, fructul pasiunii, man&o etc.) si aromele de fructe de padure. Aanzarile de sucuri sunt influentate de sezon, atat in privinta aromelor, cat si a ambala2elor si cate&oriilor. Aara sunt cumparate cu precadere sucurile in ambala2e mici ca volum, de pana la %," litri, cu arome de citrice, in special de &rapefruit 6 a declarat 9aniela 9umitru. ?n perioada sarbatorilor de primavara si iarna, sunt preferate bauturile necarbonatate in ambala2e mari. Pe piata bauturilor necarbonatate activeaza 2ucatori precum .arlsrom <evera&es (Branini), .oca1.ola (.appC), :uadrant (Pri&at), DCmbar3 (DCmbar3, Dedi, .arotella, 9uo Eruo, .iao), Parmalat (7antal), uropean 9rin3s (Eruttia), Romsilva (7ilva Eruct), dar si importatori ai unor marci precum Pfanner. .onform raportului .oca1.ola pe $%%#, piata necarbonatatelor a inre&istrat cresteri la nivel &lobal, fata de $%%". Busturile sofisticate au determinat fabricarea sucurilor li&8t sau fara za8ar. .FG74=/DFR4H .onsumatorul de produse necarbo&azoase sau de nectaruri provine, !n &eneral, din mediul urban, este dinamic, modern. /ceste produse !i vizeaz !n e&ala masura pe acestia, dar si pe copii sau varstnici. 7unt persoane carora le pasa in mod deosebit de ima&inea lor si, prin urmare, acorda atentie produselor consumate, ale&erea lor tinand cont atat de brand cat si de beneficiul aduse. .onsumatorul de sucuri naturale este tanar, modern, desc8is catre e@periente noi, cu o viata dinamica si care isi doreste o cariera. Aorbim despre persoane educate, preocupate mai mult de sanatatea lor, cu venituri medii si peste medie, oameni activi, cu un loc de munca foarte solicitant, cu un stil de viata dinamic, carora le place sa incerce lucruri noi, le pasa de ima&inea lor si au nevoie de produse sanatoase. i cumpara brand1uri si nu doar produse, iar atunci cand ale& un produs sunt foarte importante si beneficiile emotionale ale acestuia.

1. DEFINIREA PROBLEMEI DECIZIONALE 2

Traind in s !"#$# %i& ' i "a( nii &ra& a'a s$) r*i!ia# ! # (ai i()"r&an& *a!&"r ) n&r$ " +$na *$n!&i"nar a "r,anis($#$i - sana&a& a. As&* # . d"ri( sa id n&i*i!a( !"()"r&a( n&$# ) !ar a! s&ia i# )r 'in&a *a&a d !$()arar a +a$&$ri#"r n !ar+",a'"as / &inand !"n& !a )r )"nd r n& ! # !ar+",a'"as s$n& #id r in (a0"ri&a& a )r * rin& #"r !"ns$(a&"ri#"r 1.

2. SCOP !"()"r&a( n&$# d !$()arar ) n&r$ +a$&$ri# n !ar+",a'"as na&$ra# . in rand$# )")$#a&i i din B$!$r s&i .

2. IPOTEZE

Piaa buturilor rcoritoare ocup locul trei ca volum, dup buturile carbonatate si ap. voluia pieei buturilor necarbonatate a cunoscut o dezvoltare susinut, !n cretere cu "#%, in luna mai $%%#, faa de aceeai lun a anului trecut piata de bauturi racoritoare necarbonatate cu fructe a crescut cu ,"% in volum, cate&oria cu cea mai mare crestere fiind nectarul ($*%)

3. STABILIREA OBIECTIVELOR CERCETARII Ti()$# ) &r !$& d !"ns$(a&"r in *a&a s&and$#$i Ti)$# +a$&$rii a# s / !$ 4 *ara 'a5ar 1 N$(ar$# d (ar!i d +a$&$ri !"()ara& / Granini. Ca))6. T6(+ar7 . Fr$&&ia. San&a#. Cia" 1 Pr &$# +a$&$rii In*#$ n&a a(+a#a0$#$i as$)ra d !i'i i d !$()arar Can&i&a& a a# asa Fr !% n&a d !$()arar

8. METODE DE CULGERE A INFORMATIEI

C$# , r a in*"r(a&ii#"r s %a *a! +a'a d "+s r%ar si s"nda0.

9. DEFINIREA CONCEPTUALA SI OPERATIONALA A VARIABILELOR CERCETARII

DENUMIREA VARIABILEI 1. G n$# 1. Vars&a

2. V ni&

2. Mar!a

3. Ar"(a

DEFINIREA DEFINIREA CONCEPTUALA OPERATIONALA D & r(inar a s :$#$i A. F (inin ) rs"an i "+s r%a& B. Mas!$#in Id n&i*i!ar a !a& ,"ri i d A. S$+ 2; ani %ars&a din !ar *a! )ar& B. 2; - 3; ani ) rs"ana "+s r%a&a C. 3; - 9; ani D. <9; ani Id n&i*i!ar a s$( i d +ani A. 1; - 8; r"n a#"!a&a #$nar a!5i'i&i"narii B. 8; - 1;; r"n )r"d$s$#$i C. 1;; - 18; r"n D. 18; - 2;; r"n E. P s& 2;; r"n Id n&i*i!ar a (ar!ii d A. Graninni +a$&$ra na&$ra#a B. Ca))6 n !ar+",a'"asa C. T6(+ar7 !$()ara&a d ) rs"ana D. Fr$&&ia "+s r%a&a E. San&a# F. P5an r G. A#& # Id n&i*i!ar a &i)$#$i d A. P"r&"!a# +a&$ra !$()ara&a in B. Cais *$n!&i d ar"(a C. M r D. P r E. Gr * F. R"sii d Si!i#ia G. Pr$n =. Cir s I. Pi rsi!i >. Banan K. A#& # 3

8. Can&i&a& a )r"d$s$#$i Id n&i*i!ar a &i)$#$i d +a$&$ra !$()ar&a in *$n!&i d !an&i&a& a a# asa 9. A(+a#a0$# ?. C"ns r%an&i Id n&i*i!ara &i)$#$i d +a$&$ra !$()ara&a in *$n!&i d &i)$# a(+a#a0$#$i Id n&i*i!ar a &i)$#$i d +a$&$ra !$()ara&a in *$n!&i d d !#arar a !"ns r%an&i#"r ) a(+a#a0 d !a&r !"( r!ian&i

A. B. C. D. E. A. B.

;.8 #i&rii 1 #i&r$ 1.2 #i&rii 1.8 #i&rii 2 #i&rii C$&i S&i!#a

A. C$ !"ns r%an&i B. Fara !"ns r%an&i C. A#& #

8. MARIMEA ESANTIONULUI - C r! &ar a s r a#i' a'a ) $n san&i"n *"r(a& din 2; d ) rs"an "+s r%a& !a& si !5 s&i"na& .

9. ALEGEREA SURSELOR DE INFORMARE

.a si tip de informatii furnizate de sursa, ma2oritatea informatiilor e@istente provin din surse primare (date culese si prelucrate special pentru aceasta cercetare). 9in sursele secundare, se folosesc cercetarile realizate pe aceasta tema ca cu privire la
!"()"r&a( n&$# d !$()arar )")$#a&i i din B$!$r s&i . ) n&r$ +a$&$ri# n !ar+",a'"as na&$ra# . in rand$#

?ntrea&a cercetare se bazeaza strict pe c8estionari si observari individuale,

?. MODALITATI DE CULEGERE SI SISTEMATIZARE A DATELOR

C$# , r a si sis& (a&i'ar a da& #"r s %a * !&$a ) +a'a %aria+i# #"r s&a+i#i& .

=etode de cule&ere ?nvesti&area surselor secundare

7copuri /naliza comparativa a opiniilor si atitudinilor fata de produsele alese in perioada curenta fata de perioada anterioara.
8

Fbservarea 7onda2

9eterminarea directiei atitudinii .orelarea atitudinii cu variabilele independente ale individului

@. STABILIREA BUGETULUI SI PROGRAMAREA IN TIMP - n$ a% (

R/PFRD4H . R. D/R?? 6 fisa de observare

7e pare ca in randul cumparatorilor , femeile detin o pondere mai mare decat cea a barbatilor, respectiv #%% , in timp ce acestia detin *%%.

Preponderent, in randul consumatorilor de bauturi racoritoare necarbo&azoase sunt cei cu varsta cuprinsa intre $% si *% de ani, acestia reprezentand *#,- % din totalul esantionului. .ei cu varsta peste #% de ani, au o pondere de ,%%, reprezentand se&mentul de consumatori a caror frecventa de cumparare este foarte rara.

=a2oritatea consumatorilor de bauturi racoritoare necarbo&azoase stiu foarte clar ceea ce vor sa cumpere, tipul petrecut in fata standului fiind mai mic de " minute. ?n candrul esantionului analizat, cei care petrec intre " si ,% minute 8otarandu1se ce bautura sa alea&a , sunt in proportie de )%%.

?n ma2oritatea cazurilor, marca aleasa sprea a fi cumparata este .appC, avand o podere de $-%, urmata de DCmbar3 cu ,-%. =arca cea mai rar aleasa este Eruttia, aceasta detinand o pondere de ,%%.

?n ceea ce priveste pretul bauturii racoritoare necarbo&azoase alese, acesta se situeaza in ma2oritatea cazurilor, mai e@act *#% , sub - RFG. ?n randul consumatorilor ce sunt dispusi sa plateasca peste ," RFG se afla cei care ocupa o pondere de ,,%.

=a2oritatea consumatorilor din esantionul studiat , mai e@act $-% dintre ei, ac8izitioneaza intre ) si " produse, in timp ce doar ,)% cumpara intre " si - produse.