Moara cu noroc

de Ioan Slavici

Realismul este un curent literar aprut n Frana n a doua jumtate a secolului al XIX-lea carevalorific socialul ca tema fundamental de inspiraie Moara cu noroc este o nuvele realista, psihologica, prezentand aspecte din societatea ardeleneasca de la inceputul secolului al XX-lea, in acelasi timp accentul este pus pe analiza psihologica a personajului principal care se degradeaza sub puterea banului Nuvela psihologica se individualizeaza prin tipul de conflict,insistandu-se asupra celui interior,pe schimbarile caracteriale si comportamentale ale personajului, pe devenirea acestuia, dictata de un mediu nepropriu individului Tema nuvelei Moara cu noroc este tem de inspiraie social, cuprinde !i prezint consecinele nefaste pe care le are setea de navuire asupra destinului individual "stfel n nuvela Moara cu noroc se prezint etapele degradrii eroului #hia, ntr-o succesiune de conflicte interioare !i e$terioare conturate de patima navuirii Titlul-%Moara %&cu noroc' este un topos literar care desemneaza un han aflat in pustietate, la rascruce de drumuri( locatia imaginara este o fosta moara &simbol al trecerii, al perisabilitatii', iar %norocul) pe care il aduce este doar aparent In esenta, ea este purtatoare de ghinion *otodata, poate constitui un element anticipativ, cititorul putand anticipa locul in care se va petrece actiunea, norocul asociat morii constituind o prefigurare a actiunii tragice Nuvela are o structura simetrica+ inceputul si finalul enunta vorbele batranei, reprezentarea intelepciunii populare, soacra protagonistului ,e-a lungul celor -. capitole, se prezinta un conflict puternic cu implicatii tragice /ele doua planuri suprapuse urmaresc, pe de-o parte desfasurarea narativa a faptelor si, pe de alta parte, implicatiile acestora in planul constiintei Naratorul obiectiv al lui 0lavici utilizeaza adeseori stilul indirect sau liber sau le permite personajelor monologuri interioare, aspecte narative ce duc invariabil la o prima forma a analizei psihologice din literatura romana 1ste tratata parvenirea individului intr-o societate pentru care nu este pregatit, pe care doreste sa o inteleaga si sa I se integreze, acte in care esueaza, totodata dezumanizandu-se treptat Timpul desfasurarii actiunii este a2a jumatate a secolului al XlX-lea de la Sfantul Gheorghe, cand Ghita ia in arenda carciuma, pana la Paste cand locul arde, iar protagonistii mor /hiar in incipitul nuvelei, dialogul pe care il poarta batrana si #hita scoate la iveala confruntarea dintre mentalitatea traditionala cumpatata , ce pune in prim-plan linistea si fericirea familiei, si gandira capitalista , asa-zis moderna 0imbolizand intelepciunea batrana stie ca bogatia nu are cum sa determine fericirea+)omul sa fie multumuit cu saracia sa, caci, daca e vorba,nu bogatia, ci linistea colibei tale te face fericit Perspectiva narativa este prezentata de naratorul omniscient si omniprezent si de naratiunea la persoana aIII-a a unor fapte verosimile, la care participa personaje putine, dar constituie solid, cu puternice trasaturui de caracter motivate de firea si structura morala a fiecaruia dintre ele !odalitate narativa se remarca, deci prin absenta marcilor formate ale naratorului, de unde reiese distantarea acestuia de evenimente "#po$itiunea il prezinta pe #hita alaturi de familia sa,infruntand situatia sociala si economica gri in care se afla 2emultumit de statutul sau de cizmar, in imposibilate de a asigura un trai decent familiei, el decide, impotriva sfatului soacrei ,sa ia in arenda hanul %Moara cu noroc) ,aca la inceput alegerea tanarului se dovedeste a fi productiva, pe parcurs e$cesele la care conduce lacomia de bani confirma temerile batranei, astfel incat dezumanizarea lui #hita intra intr-o panta fara intoarcere 1pisodul narativ semnificativ in acest sens este acela in care protagonistul se retrage sa numere banii de unul singur ,e obicei contabilitatea profitului era un ritual saptamanal la care participa intreaga familie "stfel,om harnic si cinstit,la inceput #hita ia in arenda hanul Moara cu noroc deoarece isi dorea sa
1

agoniseasca atatia bani incat sa angajeze vreo zece calfe carora sa le dea el de carpit cizmele oamenilor *reptat, el este atins de patima banilor care ii va oferi de altfel si un sfarsit tragic %ntriga este reprezentata de aparitia lui 3ica 0amadaul, pesonaj negativ, care va declansa un sir de evenimente ,in urma carora #hita se va degrada pana la dezumanizare, si va sfarsi tragic Conflictele nuvelei isi au punctul de plecare in acest episod(se contureaza atat cel e$terior intre #hita si 3ica, cat si cel interior, al constiintei carciumarului Faptul ca isi cumpara pistoale de la "rad, ca isi mai angajeaza o sluga, pe Marti, %un ungur nalt ca un brad) si doi caini indica incertitudinea si nesiguranta care il domina dupa ce relatiile cu 3ica 0amadaul se complica din ce in ce mai mult 4e masura ce petrece mai mult timp la Moara cu noroc si are un mai mare contact cu 3ica 0amadaul, relatiile lui #hita cu familia sa devin din ce in ce mai reci si mai tensionate "na observa ca barbatul ei este ingandurat, se instraineaza de ea si de copii, ajunge %mai de tot ursuz), nu mai zambeste ca inainte si se %mainie) foarte usor #hita are mustrari de constiinta aproape de fiecare data cand se intelege cu 3ica, iar vorbele "nei rezuma e$act transformarile interioare ale sotului sau )*u nu esti bine5) Modalitatea principala in observatia psihologica intreprinsa de #hita este intospectia, autoanali$a /and cade in patima banilor, isi da seama ca este o fire slaba,autocaracterizandu-se+ asa m-a lasat Dumnezeu!Ce sa-mi fac daca e in mine ceva mai tare decat vointa mea?! #andurile lui #hita privitor la faptul ca pentru prima oara isi dorea sa nu fi avut nevasta si copii, sa nu fi fost legat de nimic si sa fi putut risca pentru a castiga mai mult sunt un prim indiciu al transformarii lui #hita intr-un impatimit ,orinta de avere il determina pe #hita sa faca o serie de compromisuri, chiar sa accepte tovarasia unui om precum 3ica 0amadaul,cu care, in conditii normale, nu ar fi colaborat niciodata *ransformarea protagonistului, sub mirajul banilor, dintr-un sot6tata iubitor si grijului intr-un criminal egoist si egocentric, ramane un simptom al dezintegrarii unei intregi societati patriarhale ,e asemenea, specia nuvelei ii ofera lui 0lavici posibilitatea de a da generalitate vi$iunii sale despre lume 0etea de inavutire isi pune amprenta din ce in ce mai mult asupra lui #hita, care este vazut intr-o continua evolutie, indepartandu-se de familie si luand parte la afacerile necurate ale 0amadaului care e$ercita o dominatie fascinanta asupra hangiului 3ica il manipuleaza pe #hita in asa fel incat acesta este de acord ca "na sa il insele /and realizeaza gravitatea faptelor, merge la 4intea cu gandul de a-l demasca pe 3ica, ceea ce si face 3ipsit de puteri in fuga de 4intea, 3ica se sinucide izbindu-se cu capul de un copac "cesta este punctul culminant al nuvelei, asistam la pedeapsa data de destin fiecaruia, pe masura faptelor 4entru a dramatiza scena si a accentua ideea de final grandios, autorul se foloseste de metafora focului purificator care cuprinde moara, stergand urmele faradelegilor "stfel, toate conflictele romanului se termina, se mistuie in foc alaturi de protagonisti, lasand loc vocei naratorului care prezinta sentinta finala, data prin batrana, care, contempland scena dezastrului, afirma+)asa le-a fost data) /aracterizare direct7 f7cut7 de narator - portretul fizic este detaliat si anticipeaz7 portretul moral+ 8om cam de 9: de ani, cu ochi mici si verzi, cu spr;ncene dese si mpreunate la mijloc "ceste tr7s7turi sugereaz7 r7utatea si demonismul personajului8 <nc7 de la intrarea n scen7 3ic7 se comport7 ca un st7p;n peste oameni si locuri Inteligent, fin cunosc7tor al psihologiei umane, el se conduce dup7 un cod moral propriu, n afara legilor si a statului /aracterizare direct7 f7cut7 de personaje+ "na simte c7 3ic7 este =oarecum fioros> si si previne sotul c7 are de a face cu un =om r7u si primejdios> - #hit7 i spune+ =tu nu esti om 3ic7, ci diavol > /aracterizarea indirect7 rezult7 din faptele sale "rmele lui 3ic7 sunt santajul si hotia "re pl7cerea de a ucide cu o satisfactie demonic7 0f;rsitul lui are loc ntr-o noapte de 4asti, n urma tentatiei de a se refugia ntr-o biseric7 p7r7sit7 "cum ntelege c7 este pedepsit pentru f7r7delegile lui+ 8M-a ajuns m;nia lui ,umnezeu 8 ?rm7rit de 4intea, eroul se sinucide, sf7r;m;ndu-si capul de trunchiul unui stejar Modul in care personajele sunt conturate determina si constructia conflictului In consecinta, conflictul e#terior, de natura sociala, specific oricarei proze realiste, se configureaza in jurul confruntarii dintre #hita si 3ica 0amadaul ,aca primul inceraca sa faca avere folosind mijloace cat mai cinstite, al doilea abuzeaza de slabiciunea oamenilor pentru a obtine castiguri nemeritate
2

&onflictul interior dicteaza afirmarea celui e$terior , stadiul in care se afla #hita il face pe acesta sa isi doreasca o confruntarea cu 3ica "tunci cand isi da seama de gravitatea situatiei in care ajunge, #hita isi face reprosuri, are remuscari sincere si dureroase+ %iarta-ma,"no, iarta-ma cel putin tu, caci eu n-am sa ma iert cat oi trai pe fata pamantului ) "sadar, prin combinarea celor doua tehnici narative- crearea iluziei vietii si analiza psihologica-Ioan 0lavici prezinta pe tot parcursul actiunii efectele dezumanizante ale obsesiei inavutiei 'anul devine simbol al imbogatirii si va e$ercita influente negative asupra lui #hita in acelasi mod in care o va face 3ica 0amadaul, devenind mediul propice pentru un impatitit al banilor (ocali$area e$terna predomina pe parcursul operei,deoarece 0lavici imprumuta ipostazei naratoare registrele stilistice ale personajelor, de aici rezulta impresia de veridicitate dar si de stil neprelucrat ,neartistic "laturi de aceasta apare si tehnica punctului de vedere sau a focalizarii interne, deoarece povestitorul omniscient imprumuta din autoritatea sa batranei, aceasta devenind vocea colectivitatii &a sfatului batranilor, care in lumea rurala are autoritate deplina'(de aici rezulta dimensiunea moralizatoare a nuvelei Stilul nuvelei este sobru, concis !onologul interior, de factur tradiional, monologul interior adresat, stilul indirect liber sunt principalele mijloace de investigare psihologic a personajului principal 3imbajul naratorului !i al personajelor valorific acelea!i registre stilistice) limbajul regional, ardelenesc, limbajul popular, oralitatea <nelesul clasic-moralizator al nuvelei este susinut prin zicale !i proverbe populare sau prin replicile-sentine rostite de btr;n la nceputul !i la sf;r!itul nuvelei