Revue internationale des relations de travail, dcembre Grald Naro - Universit Montpellier I Anne : 2003 olume : !

Numro : " #a$es : %&-!2" I''N : !(0)-**!* 'u+ets : #er,ormance, entreprise, comptitivit, emploi

Competitivitatea, rentabilitatea, productivitate, ocuparea forei de munc... despre varietatea de criteriile de performan #entru apro-imativ dou. decenii, modi,ic.ri semni,icative apar $estionarea de control /i a ,ost martorii o rede,inire a criteriilor de $estionare pe care sunt ba0ate pe sisteme de mana$ement de evaluare /i de per,orman1.2 #rintre aceste muta1ii, este ,.r. 3ndoial. la apari1ia de noi modele de mana$ement control ba0at pe abord.ri 3n lan1ul de valoarea /i avanta+ competitiv de0voltat de Mr2 #orter 4!&%*5 care va de1ine 3n special atentia: A678A6M, tar$et costin$, 7osta 9aisen,222 :ste un control de $estiune 3n principal orientate spre c.utarea pentru competitivitate la st.p;nirea de rela1ia valoare-cost2 aloarea care se ,ace re,erire aici ca o prioritate clien1ilor2 Ast,el o repre0entare pentru controlul de mana$ement si mana$ementul per,ormantei mai $eneral, de asemenea, este 3nso1it. de per,orman1e puternice pentru or$ani0area muncii, mana$ementul resurselor umane 4MRU5 /i, prin urmare, ocuparea ,or1ei de munc.2 <ar, 3n acela/i timp, sub in,luen1a importan1a cresc;nd. a ,ondurilor de pensii din capitala companiilor, a reveni ac1ionar 4port, !&&(5, se de0volt. la nivel de $rupuri, un control de $estiune ,inanciar., 3n esen1., dominante2 Intensi,icarea ast,el controlul ,inanciar $enerea0. o mul1ime de noi concepte si criterii de $estionare2 =ip M A sau : A! indicatori sunt 3n special repre0entative pentru o ast,el de de0voltare2 7riteriul dominanta aici este rentabilitatea capitalului investit, crearea de valoare ac1ionar2 A/a cum vom vedea, aceast. repre0entare unui control de $estiune s-a concentrat asupra rentabilit.ii, nu este ,.r. implica1ii pentru >RM /i practicile de an$a+are /i spectacole2 Aceste dou. modele de control de $estiune-l ?un accent pe m.iestrie a competitivit. ii@ alte asupra rentabilit.ii - ambele con1in implicit, ipote0a de coeren1. 3ntre aceste dou. criterii2 #roblema pare s. studie0e mult mai comple-e, cum pare /i mai multe intrebari apar2 An primul r;nd problema de convie1uire 3ntr-o 3ntreprindere unic. a dou. di,erite de per,orman1. ba0ate pe criterii de mana$ement sisteme de control2 An ce situa1ii poate o conver$en1. a criteriilor aparB 7e sistem ar tinde s. au prioritate ,a1. de cel.laltB 7are sunt ,actorii determinan1i aiB 7are sunt implica1iileB <e ,apt, aceast. opo0i1ie 3ntre criteriile de competitivitate /i rentabilitatea, pare pu1in 3n abord.ri di,erite pentru $estionarea de control2 #entru sustinatorii a modele centrate pe lan1ul de valoare de e-emplu, competitivitatea este la ba0a de rentabilitate: ma-imi0area mar+a 3ntre valoarea ,urni0at. pentru clien1ii /i suma costurilor procesului, compania ma-imi0ea0. rentabilitatea2 7ontrolul de $estiune ,inanciar., de asemenea, ,.cut ipote0a c. rentabilitatea /i competitivitate sunt le$ate2

Interesul ac1ionarilor /i clien1ilor ar ,i conver$ente2 <ar, apoi, este important s. 3ntrebare 3n sensul de ,iecare dintre aceste criterii de per,orman1.2 An special, 3n ,unc1ie de ori0ontul de timp p.strat., dar, de asemenea, 3n ,unc1ie de observator /i un$Ciul de abordare pe care le adopt., 3n care se mut. din punct de vedere de asemenea sau ast,el de parte 3n crearea de valoare, per,orman1. criterii ,ac obiectul clar di,eren1iate repre0ent.ri2 Aceste 3ntreb.ri se re,er. la 3ntrebarea de $uvernul a companiei2 Apoi, am ar putea specula c. ,or1a de trac1iune $eneral. de control a sistemelor de mana$ement este ,oarte dependent. de distribu1ie a puterilor 3ntre di,eritele p.r1i interesate 3n putere2 Ast,el, pe di,erite criterii /i per,orman1. indicatorii sunt repre0ent.ri di,erite 3n ,unc1ie de di,eritele p.r1i interesate care determin. un$Ciul de vi0ibilitate2 Aceast. di,eren1iere puternic de repre0ent.ri de per,orman1. ar ,i mai ales 3n conceptele de competitivitate, pro,itabilitate, productivitatea /i acest lucru ar duce la mana$ementul resurselor umane /i politicile de an$a+are2 An aceast. not. de cercetare, ne propunem pentru a de0volta o re,lec1ie asupra di,eritelor repre0ent.ri de per,orman1. /i sisteme de control de $estiune 3n care acestea vorbesc pentru a studia implica1iile lor de $estionare a resurselor umane2 Anali0a noastr. se concentrea0. 3n special pe criterii de competitivitatea, pro,itabilitatea /i productivitatea, natura lor rela1ii /i repre0ent.ri di,erite din care acestea ,ac obiectul at;t 3n literatura de specialitate 3n practicile de mana$ement, pentru a studia e,ectele lor de repre0ent.ri /i strate$ii la locul de munc.2 #ornind de la ideea de a-coe-isten1a a dou. con,i$ura1ii de sisteme de mana$ement control, una centrat. pe st.p;nirea de crearea de valoare pentru clien1i@ cel.lalt pe crearea de valoare ac1ionar@ ,iecare dintre aceste dou. con,i$ura1ii care re0ult. 3n di,erite ,orme de mana$ementul resurselor umane, vom pune problema $uvernului companiei la centrul nostru de anali0.2 <up. observ;nd comple-itatea no1iunea de per,orman1. prin inclusiv varietate de repre0ent.ri care a investi$at 4I5, ca un prim pas, va vom pre0enta o con,i$ura1ie prima 3n care raporturile 3ntre mana$ement control /i $estiune a resurselor umane, ar tinde pentru a ,orma un cerc virtuos 3n +urul competitivitatea, raporturi 4II52 #e l;n$. aceast. primul tip de rela1ie de control->RM, vom evoca o con,i$ura1ie a doua care ar mani,esta un ciclu distructive 3n +urul rela1ia rentabiliteemploi 4III52 #rin urmare, acesta va ,i pentru a investi$a in,luen1a moduri de $uvernare corporativ. pe con,i$ura1ii de sisteme de control /i $estiune a resurselor umane 4I 52 1. competitivitatea, rentabilitatea, productivitate, ocuparea forei de munc: unele gnduri pe o varietate de criterii de gestionare i complexitatea conceptului de performanta... 7u toate acestea, dac. se potrive/te cu pro$ram de cercetare 3n care $;ndirea noastr. are pentru obiect studiul rela1iei dintre strate$iile de competitivitate /i ocuparea ,or1ei de munc., noi credem c. un ast,el de proiect, le$area variabila competitivitatea la acest loc de munc. necesit. un ocol prin conceptele de rentabilitate si productivitate2 Rentabilitatea 3n primul r;nd, deoarece aceasta iese 3n eviden1. ast.0i ca un criteriu de evaluare dominant. a per,orman1elor 3n cadrul $rupurilor /i puternic a,ectea0. strate$iile industriale /i practici sociale2 #roductivitatea 3n al doilea r;nd, 3n special ,or1ei de munc., pentru c. problema lui pare s. se a,l. 3n centrul de competitiviteemploi dinamic2

An realitate, acest soi de $estionare criterii pe care sunt ba0ate pe ,irme ,inanciare, industriale /i social, strate$ii sublinia0. comple-itatea no1iunea de per,orman1. /i solicit. c;teva observaii: un prim punct se re,er. la 3ntrebarea de consisten1. de criteriile2 #entru mul1i autori, 3n limba curent., se pare ca admise ca competitivitatea, pro,itabilitatea /i productivitatea mer$ m;n. 3n m;n.2 <in p.cate, nimic nu este mai pu1in evidente /i e-plicitation acestor criterii pare o premis. necesar. pentru orice anali0.: D<ac. se de,ine/te competitivitatea ca abilitatea de a sustine concurs, acesta se poate ba0a pe un set mai lar$ de ,actori: preturi si costuri cu si$uran1., dar, de asemenea, calitatea, termenele, inovare, rela1ii cu ,urni0orii, aptitudinile /i capacitatea de 3nv.1are interne, etc2 D#arola de pro,itabilitate, se 3ntoarce la no1iunea de anuitate2 Ast,el ar ,i capacitatea de a crea anuit.1ii pentru contribuabili de capital /i mai ales ac1ionarilor, titularii de drepturi re0idual2 :-ist. ast,el rentabilitatea capitalului 4sau rentabilitatea ,inanciar.5 care, pe valoarea ,ondurilor proprii, a dus la aprecia valoarea creat. pentru acionari i rentabilitatea economic., care este mai mult o crea1ie de a$re$ate valoare criteriu care 3ncorporea0. toate a contribuit de capital 4capital E datorii ,inanciare52 Rentabilitatea va cre/te 3n mod corespun0.tor atunci c;nd un element de re0ultat 4re0ultate net dup. impo0itare de e-emplu5 de raportare un element de activ sau de capital 4active investis3, stabilite de capital, capitalul permanent,22252 Rentabilitatea /i mai $eneral, crearea de valoare ac1ionar, sunt apreciate, de asemenea, de mai mul1i indicatori, cum ar ,i rata de revenire pentru un porto,oliu, valoarea economic. ad.u$ate 4: A5,222 valoarea de pia1. ad.u$at. 4A M552 D#arola de productivitate, care de1ine aten1ia noastr. 3n acest lucru este 3n special de ,actorul ,or1ei de munc.2 Nivel teCnic, se aprecia0. 3n $eneral privind cantitatea de produc1ie la cantitatea de munca an$a+ate 4productivitatea ,i0ice5, sau 3n privind valoarea produc1iei la costul ,or1ei de munc. 4valoare de productivitate5 2 7on,orm lui simplitatea aparent., este de ,apt un concept di,icil, 3n special la cerner(2 #>2 Fari,ian 3n activitatea sa pe apari1ia unor noi ,orme de productivitate, a declarat 3n prealabil c. no1iunea de productivitatea muncii a ,ost trans,ormat 3n practicile /i calcule de productivitate de munc. mana$ement 4Fari,ian, !&&3, p2 2!%52 #entru autor, o scCimbare conceptual. ar ,i reali0at treptat 3ntre productivitatea opera1iunilor de lucru 4productivit.1ii muncii ca activitate5, direct mo/tenite de la tendin1a de productivitate /i productivitate de ,actorul de munc. 43n sensul de productivitate de o activitate, dar de o resurs.5: ?Insidios, sau cu brutalitate, trimiterea a ,ost mai mult timp de lucru pe produs, dar num.rul de an$a+a1i, care, precum /i un punct de teoretice care practic., nu este deloc acela/i lucru? 4Fari,ian !&&3, p2 2!&52 <ar mai presus de toate, autorul propune o abordare renovat productivitatea ba0ate pe comunicarea intersubiectiv.2 'cCimbul de cuno/tin1e, con,runtarea de abilit.1i individuale, calitatea de coordonarea intern., ar ,i la ori$inea c;/ti$uri de productivitate /i competitivitatea unui model de or$ani0are numit cuv;ntul ,oarte evocator al ?societate de cooperare?2 An1ele$em mai bine 3n aceste condi1ii comple-itatea care 3ncon+oar. problema de evaluare a per,orman1ei2 An primul r;nd un acela/i concept poate aduce con1inutul ,oarte di,erite 4productivitatea este un ca0 ilustrative destul52 Apoi, 3n ,unc1ie de sensul atribuit un ast,el /i ast,el conceptul de per,orman1., ridic. 3ntrebarea de consisten1. de criteriile 3ntre ele2 <ac. rentabilitatea aprecia0. 3n $eneral de evaluare a re0ultatelor contabili 4sau de stoc5 termen scurt 4sau cCiar la ,oarte scurt5 competitivitatea ba0at pe calitate sau inovare e-emplu,

reali0ate din activitatea comunicativ., cre/terile de productivitate sunt construite mai mult 3n lun$ termen /i sunt intan$ibile, u/or m.surabil., procese care complic. mult calculul o orice ratei de randament al investi1iilor2 7riteriile de evaluare a per,orman1ei poate deveni ast,el reciproc e-clusive /i apare probleme de coeren1. 3n sistemele de control al mana$ementului2 Acest lucru arat. comple-itatea conceptului de per,ormanta2 <e ,apt, ca dl Gebas a scris: ?per,orman1a nu este nici o cale intrinsec.2 Acesta este de,init de utili0ator de in,orma1ii 3n le$.tur. cu conte-tul deci0ionale caracteri0at. de un domeniu /i un ori0ont de timp ?4GeHis !&&)52 ?M.sur. e-terne de succes de publicsI , acesta este str;ns le$at de postul de evaluator /i de sistemul s.u de repre0entare, dar, de asemenea, sa destinatar2 <eoarece repre0int. un poten1ial pentru crearea valorii, orice 3ncercare de a evalua nu se poate sustra$e problem. publice implicate 3n valoarea creat.2 #er,orman1., prin urmare, nu e-ista ca obiectiv o realitate care se impun cCiar, este mai mult o constructie sociala2 7riterii de per,orman1. prin care unul poart. o apreciere succesul unei ,irme, pe ba0a c.rora una aprecia0. /i recunoa/te re0ultatele sale o,iciali, sau prin care vom lua deci0ii strate$ice ma+ore222 3n cele din urm. un proces de construc1ie social. a realit.1ii sunt2 Mai multe ,undamental, aceste criterii de per,orman1., at;t sunt o re,lectare a societ.1ii dominante valorile /i e,ectua procesul de 4re5 produc1ia de standarde sociale2 :ste ast,el, c. 3nre$istrarea lor de abordare 3n cadrul teoretic al teoriei structurarea de0voltat de A2 Giddens 4!&%"5, mai multe an$lo-sa-one autori consider. c. criteriile de per,orman. si contabilitate sisteme 3n care vii sunt implica1i la ambele structuri de sens, domina1ie /i le$itimarea sistemului social 4MacintosC, !&&"@ JutCas /i <illard, !&&%@22252 7ontrolul $estion.rii, dincolo de aspectele pur teCnice, atunci ar putea ,i conceput ca o practic. social. /i institutionnelle& 3n ce cristali0ea0a 3n acela/i proces +ocuri /i repre0ent.rile de mai multe p.r1i interesate 3n evaluarea per,orman1elor /i reparti1ia valorii create i predominante normelor sociale2 Un ast,el de proces de obiectuali0area de criteriile de per,orman1. 3n care repre0ent.ri /i ac1iuni ale mai multor actori sunt sistem cu structurile sociale, nu prin le$itimarea /i sensul de produc1ie propriet.1i, a ,ost instrumental 3n societ.1ile industriale, ,inanciare /i sociale strate$ii2 7ontrolul $estion.rii, contact;nd pe diverse criterii de per,orman1., ar produce standarde /i repre0ent.ri parta+abil care $Cid si le$itima a politicilor de Intreprindere in mana$ementul resurselor umane /i ocuparea ,or1ei de munc.2 <up. repre0ent.ri di,erite de per,orman1. pe care sunt ba0ate pe sisteme de control, a putut observa dou. sisteme ma+ore de rela1ii: o con,i$ura1ie 3ntr-un cerc virtuos rela1iilor dintre competitivitate /i ocuparea ,or1ei de munc.@ o con,i$ura1ie 3ntr-un ciclu distructive de rela1ie 3ntre rentabilitate /i ocuparea ,or1ei de munc.2