Sunteți pe pagina 1din 45

Managementul Resurselor Umane

Tema 1: Introducere in managementul resurselor umane (M.R.U.). x1k22kn 1. Definirea MRU. 2. Eta ele de de!"oltare a MRU #. $cti"itatile in domeniul MRU. %. Dimensiunile internationale ale MRU. 1. MRU & inseamna actiunile si deci!iile care determina natura si continutul realtiilor intre organi!atie si anga'atii sai( recum si cele care ofera o ers ecti"a asu ra sistemului de anga'are( caracteri!at rin alinierea la strategiile si oliticile organi!atiei. MRU( re re!inta ansam)lul de acti"itati generale si s ecifice( ri"itoare la asigurarea( mentinerea si folosirea eficienta a RU din cadrul organi!atiei. MRU( resu une im)unatatirea continua a acti"itatii tuturor anga'atilor in sco ul reali!arii misiunii si o)iecti"elor organi!ationale. Indiferent de modul de organi!are( acti"itatea de ersonal dintr&o intre rindere are doua categorii de o)iecti"e: & *)iecti"e strategice( e termen lung( care au in "edere organi!area si lanificarea resurselor umane. & *)iecti"e o erationale( de natura tactica si administrati"a( care au in "edere acti"itatile "i!ind conducerea !ilnica a gru urilor de munca. Res onsa)ilitatea MRU re"ine atit managerilor su eriori cit si de artamentului de s ecialitate. Managerii su eriori au datoria de a cunoaste acti"itatile s ecifice ale RU( stimulind coo erarea eficienta dintre com ortamentele firmei si de artamentul RU. Managerul de artamentului de RU are res onsa)ilitatea romo"arii unei conce tii corecte asu ra continutului acti"itatilor domeniului condus. +rinci alele res onsa)ilitati ale de artamentului RU: , Recrutarea si anga'area ersonalului e )a!a de com etenta. , Ela)orarea rogramelor de calificare si de erfectionare adec"ate o)iecti"elor intre rinderii. , Ela)orarea lanurilor de stimulare rin salari!are. , Ela)orarea sistemelor de stimulare nefinanciara. , Integrarea ra ida a noilor anga'ati. , Ela)orarea rogramelor de cariera entru managerii inter rinderii. +entru inde linirea acestor res onsa)ilitati( managerii su eriori tre)uie sa sta)ileasca cu seful de artamentului de RU rinci iile care "or sta la )a!a acti"itatii( reci!ind clar relatiile cu celelalte com onente ale organi!atiei. $cti"itatile desfasurate in domeniul RU intra in sfera de com etenta a unui mare de ersoane( care ot fi gru ate e urmatoarele ni"eluri: I. Executi" ("ice & resedinte e RU( directorul de ersonal). II. -unctional (seful de artamentului salari!are). III. . ecialisti (salariati ce se ocu a cu anali!a muncii). I/. De )irou (functionarii din cadrul de artamentului( secretari). Exista doua categorii de s ecialisti in domeniul RU: $. . ecialisti in ro)leme generale de RU. $cestia (generalisti) sunt ersoane cu

res onsa)ilitati entru o "arietate larga de acti"itati in domeniul MRU. Exem lu: "ice & resedinte de ersonal( director de ersonal. $cesti s ecialisti ot fi ersoane care au fost anga'ate in de artamentul RU la ince utul infiintarii intre rinderii sau ot fi cei care a "enit0transferat din alte sectoare. In re!ol"area ro)lemelor generalistul tre)uie sa !e )a!e!e e o ec1i a de s ecialisti com etenti. 2. . ecialisti intr&un anumit domeniu al RU. $cestia sunt ersoane care au cunostinte si ex erienta intr&un anumit domeniu al RU( cum ar fi: cercetarea( selectia( salari!area etc. Un as ect im ortant care tre)uie us in e"identa este acela ca s ecialistii in acest domeniu tre)uie sa ai)a cunostinte( de rinderi si lacerea de a lucra cu oamenii. De asemenea rofesionistii RU( tre)uie sa cunoasca legile si actele normati"e care reglementea!a acti"itatile res ecti"e cu ri"ire la salari!are( rotectia sociala( rotectia muncii etc. 3argirea sferei si continutului acti"itatilor si a com etentelor in domeniul MRU( cere s ecialistilor in acest domeniu sa fie )ine educati si regatiti in urmatoarele directii: 4 Educatie generala. 4 +regatire in domeniul afacerilor. 4 +regatire in domeniul RU. 2. +e arcursul de!"oltarii societatii( MRU a cunoscut mai multe eta e sau stadii in e"olutia sa si anume: (a). Eta a em irica. Isi are ince uturile in cele mai "ec1i tim uri si include reocu arile in domeniu ina s re sfirsitul secolului 5I5. Este eta a in care ro rietarul ca unic detinator de ca ital( e linga re!ol"area tuturor celorlalte sarcini( exercita si functia de organi!are a muncii. $ceasta eta a se )a!a e intuitie( )un simt( traditie si ex erienta( iar acti"itatile de ersonal erau mai mult em irice( de ti clasic( "i!au( in s ecial latura te1nico & organi!atorica si numai tangential as ectele manageriale. ()). Eta a )unastarii si ros erarii. Ince e odata cu reucu arile lui Ta6lor ri"itoare la organi!area stiintifica a muncii urmarind sa identifice caile de s orire a eficientii muncii si diminuarea o)oselei( rin di"i!iunea si rationali!area muncii( eliminarea miscarilor inutile si o)ositoare. In aceasta erioada( functionarii de ersonal sunt reocu ati( tot mai mult( de im)unatatirea conditiilor de munca( asigurarea unor facilitati anga'atilor( cantine( rograme medicale si de asistenta7 re!ol"area ro)lemelor ersonale. (c). $dministrarea ersonalului. Este eta a de de!"oltare a functiunii de ersonal care cu rinde erioada dintre cele doua ra!)oaie mondiale si in care a ar noi cerinte in domeniul RU datorita cresterii marimii organi!atiilor si com lexitatii acti"itatilor. Este erioada in care scoala relatiilor umane( re re!entata de Elton Ma6o( a accentuat ne"oile sociale ale oamenilor. In aceasta eta a s&au intensificat reucu arile in legatura cu urmatoarele as ecte: studiul factorilor de am)ianta7 determinarea ritmurilor de munca7 organi!area ritmurilor de munca7 organi!area regimurilor de munca si odi1na7 constituirea gru elor e lucru7 ado tarea unui stil de conducere artici ati". 8a re!ultat al di"ersificarii acti"itatilor de ersonal ince sa se organi!e!e com artimente de ersonal in cadrul fiecarei organi!atii. (d). Managementul ersonalului & fa!a de de!"oltare. $ceasta eta a este s ecifica erioadei celui de&al doilea ra!)oi mondial si a anilor 9:; cind ex ansiunea ra ida a organi!atiilor( accelerarea sc1im)arilor te1nologice( recum si internationali!area economiei( a creat conditii fa"ora)ile entru de!"oltarea functiunii de RU. $ceasta

erioada s&a caracteri!at rintr&un deficit im ortant de forta de munca care a intarit o!itia muncitorilor si a sindicatelor( unii lideri sindicali reusind sa faca arte din consiliul de administratie al organi!atiei. Toate aceste as ecte au determinat o anumita rioritate acordata ro)lemelor de recrutare( salari!are( relatiilor cu artenerii sociali( restructurarii ser"iciilor de ersonal. (e). Managementul ersonalului fa!a matura. $ceasta eta a este s ecifica anilor <;&=; si se caracteri!ea!a rintr&o a)ordare mai com lexa a ro)lematicii RU( rintr&o im licare mai mare a managerilor de ersonal in strategia resurselor umane si in ro)lemele strategice ale organi!atiei recum si im licarea s orita a ersonalului in reali!area o)iecti"elor organi!ationale. $cti"itatile din eta ele anterioare sunt folosite tot mai mult in lanificarea RU. In aceasta eta a are loc o maturi!are a functiunii de ersonal. (f). Managementul resurselor umane( rima eta a. $ceasta eta a este caracteristica erioadei anilor >;. +reocu arile acestei eta e sunt mai mult orientate s re determinarea dimensiunii umane a sc1im)arilor organi!ationale( s re im licarea anga'atilor( s re integrarea strategiilor din domeniul RU( in strategia glo)ala a organi!atiei. In aceasta eta a sunt incluse noi acti"itati in functiunea de ersonal: lanificarea si de!"oltarea carierei( moti"area ersonalului( recom ensa legata de erformanta( securitatea si sanatatea anga'atilor etc. (g). Managementul resurselor umane( a doua eta a. $ceasta eta a a fost declansata la ince utul anilor ?;. Este caracteri!ata rin acordarea unei atentii deose)ite ro)lemelor de moti"are si comunicare( recum si unor conce te noi: managementul recom ensei( managementul culturii( lata legata de erformanta etc. #. $cti"itatile din domeniul MRU include: $. +lanificarea strategica a RU( re re!inta o reocu are strategica si re"ine managerilor su eriori. +rocesul de lanificare strategica urmareste sa antici e!e sc1im)arile demografice in societate si efectele lor asu ra organi!atiei. +rin antici area corecta si o)iecti"a a ne"oilor de ersonal se oate asigura un numar cores un!ator de anga'ati si o structura adec"ata e s ecialitati( e ni"ele de regatire( e "irste etc. 2. * ortunitati egale la anga'are. *rgani!atiile si managerii sunt o)ligati sa res ecte unele reglementari legale ri"ind necesitatea asigurarii o ortunitatilor egale la anga'are entru diferite categorii de ersonal. .unt as ecte legaTE de nediscriminarea in functie de sex( "irsta( nationalitate etc. 8erintele egalitatii la anga'are tre)uie sa fie res ectate de toti managerii in ca!ul recrutarii( selectiei( regatirii si de!"oltarii RU. 8. $nali!a ostului0functiei. $nali!a functiei este una din acti"itatile de )a!a ale de artamentului RU. +e )a!a informatiilor oferite de anali!a functiei se reali!ea!a descrierea si s ecificatia functiei( documente ce se folosesc entru actiuni ri"ind selectia ersonalului( orientarea noilor anga'ati in cadrul organi!atiei. De asemenea informatiile din anali!a functiei sunt folosite entru fundamentarea sistemului de recom ensare( e"oluarea erformantelor( regatirea rofesionala etc. D. .taffing&ul. .taffingul re re!inta acti"itatile de a asigura cu ersonal o unitate economica si se refera la recrutarea si selectia ersonalului. Recrutarea ersonalului recede selectia si re re!inta totalitatea actiunilor intre rinse entru a atrage un numar suficient de mare de candidati entru ocu area unui ost "acant din cadrul organi!atiei. .electia ersonalului inseamna alegerea dintr&un numar de candidati a celei mai otri"ite ersoane entru o anumita functie. .electia im lica folosirea unor surse de date cum sunt:

formularul de cerere( inter"iuri( teste( in"estigatii de fond si examinarea fi!ica. E. +regatirea rofesionala si de!"oltarea ersonalului. Include orientarea noilor anga'ati la conditiile si cerintele functiei( recum si stimularea de!"oltarii si cresterii regatirii rofesionale a anga'atilor. .ta)ilirea ne"oilor de regatire( e"aluarea re!ultatelor regatirii( lanificarea carierei si de!"oltarea managementului sunt acti"itati care se am lifica antrenind si o crestere a c1eltuielilor. $"ind in "edere cresterea c1eltuielilor legate de regatire( este necesar de a se estima costurile si sa se anali!e!e eficienta regatirii care oate fi ex rimata rin )eneficii o)tinute e unitatea )aneasca c1eltuita( cresterea roducti"itatii muncii etc. -. E"aluarea erformantelor. Inseamna de a sta)ili cit de )ine fiecare anga'at isi inde lineste atri)utiile functiei e care o ocu a. $semenea e"aluari sunt utili!ate entru luarea deci!iilor ri"itoare la recom ense si stimulente( sta)ilirea domeniilor in care sunt necesare masuri de regatire si de!"oltare a anga'atilor( luarea unor deci!ii de lasare si romo"are a ersonalului( im)unatatirea continutului functiei etc. @. Recom ensele ersonalului. Recom ensarea ersonalului rin salarii( stimulente si a'utoare tre)uie facuta in corelatie cu inde linirea sarcinilor de munca. -iecare firma tre)uie sa&si ela)ore!e( de!"olte si sa&si erfectione!e sistemele de recom ensare in functie de re!ultatele financiare o)tinute. A. .anatatea ersonalului si securitatea muncii. .anatatea fi!ica si mintala si securitatea muncii anga'atilor sunt reocu ari "itale. +reocu arile entru securitatea muncii tre)uie com letate cu cele ri"itoare la starea de sanatate a anga'atilor. $ceste reocu ari au a arut in legatura cu riscurile si ericolele de im)olna"ire ca re!ultat a unor su)stante c1imice si noci"e utili!ate in rocesele de roductie. I. Relatiile anga'atilor. Relatiile formale intre anga'ati si atroni tre)uie organi!ate si conduse in interesul am)elor arti. +entru a facilita relatiile anga'atilor este im ortant a aduce la cunostinta acestora a oliticilor si reglementarilor din domeniul RU. B. Relatiile cu sindicatele. $cti"itatile ri"ind relatiile cu sindicatele re!inta interes deoarece ele ri"esc si afectea!a anga'atii( managerii etc. 8ontactul intre sindicate si atroni se roduce la doua ni"ele. 3a ni"el formal( sindicatul este agentul care re re!inta interesele unui gru de anga'ati din cadrul unei organi!atii. 3a alt ni"el sunt relatii continue sindicate&organi!atie concentrate asu ra nemultumirilor si cerintelor indi"iduale ale anga'atilor. C. .isteme informationale si e"aluarea RU. .unt "itale entru conducerea si coordonarea acti"itatilor in domeniul RU. +roiectarea( de!"oltarea( mentinerea si folosirea sistemelor de informare in domeniul RU sunt necesare entru a fi mai )ine inregistrate( folosite si cercetate datele ri"ind aceasta acti"itate. %. Dimensiunile internationale ale MRU. MRU international re re!inta rocesul asigurarii si de!"oltarii oamenilor in conditiile organi!atiilor internationale sau multe nationale care isi desfasoara acti"itatea in intreaga lume. MRU international oate fi definit cel mai )ine daca se au in "edere urmatoarele caracteristici: , 8osmo olitismul& tendinta oamenilor de a de asi granitele nationale si traditiile culturale( de ex atriere sau re atriere cind ot a"ea ro)leme semnificati"e( sau de a lua in consideratie ideea cetateniei uni"ersale. , 8ultura& diferentele culturale ma'ore.

, Recom ensele& cerintele s eciale de salari!are sau de acordare a unor a"anta'e. , 8onsultanta& necesitatea folosirii ex ertilor care sa se confrunte cu ne"oile locale. , 8om etenta& de!"oltarea unei game "ariate de com etente olitice( culturale si organi!ationale entru oamenii care urmea!a sa lucre!e in afara granitelor. +rinci alii factori care diferentia!a MRU international de MRU sunt: 1. Mai multe functii si acti"itati. +ractica manageriala in domeniul RU( intr&un mediu international ( im lica mai multe functii si acti"itati ca: a). Im unerea internationala resu une: 4 Taxe o)ligatorii si internationale. 4 +olitici de egali!are a taxelor datorita "arietatii legilor ri"ind im o!itele si taxele. 4 $corduri internationale adec"ate. 4 $ elarea la ser"iciile unor firme de consultanta. )). *rientarea si reanga'area internationala( resu une: 4 +regatirea reala)ila a anga'atilor cu ceea ce ri"este de lasarea in strainatate ( regatire rofesionala( asistenta medicala( domiciliu etc). 4 .ta)ilirea conditiilor de salari!are. c). .er"iciile administrati"e entru anga'atii ce lucrea!a in strainatate resu un numeroase acti"itati deoarece oliticile si rocedurile in acest domeniu difera de la o tara la alta. d). Relatiile cu gu"ernul ga!da. e). .er"iciile ri"ind necesitatea de traducere din diferite lim)i straine. 2. Im licare mai mare in "iata ersonala a anga'atilor. $ceasta im licare este necesara entru o selectare mai )una( regatire si indrumare efecti"a a anga'atilor care urmea!a sa lucre!e in strainatate. De artamentul de RU tre)uie sa se asigure ca anga'atii res ecti"i au inteles e de lin ro)lemele legate de locuinta( asistenta medicala etc. #. Ex unerea la risc. Intoarcerea sau re atrierea rematura a unor salariati care au lucrat e )a!a unui acord international este o ro)lema ce atrage costuri destul de ridicate entru com aniile internationale sau multinationale. In astfel de situatii tre)uie a"ute in "edere nu numai costurile directe ci si costurile indirecte legate de ierderea unei anumite iete sau a relatiilor cu clientii res ecti"i. %. Mai multe influente externe. +rinci alii factori externi care influentea!a MRU international sunt: ti ul de gu"ernare( starea economica a tarii. In tarile de!"oltate munca este mai scum a si mai )ine organi!ata de cit in tarile mai utin de!"oltate7 iar gu"ernele cer acorduri in ro)leme ca: relatiile de munca( sistemul de taxe si im o!ite( sistemul de asigurare etc. Tema 2. +lanificarea resurselor umane 1. Definirea lanificarii RU. 2. 8ercetarea mediului extern si lanificarea RU. #. 8ercetarea mediului intern si lanificarea RU. %. +re"i!iunea cererii de RU. :. +re"i!iunea ofertei de RU. 1. +lanificarea resurselor umane re re!inta rocesul de anali!a si identificare a necesarului de ersonal e rofesii( calificari( "irsta si sex. +lanificarea RU are doua dimensiuni rinci ale: a. Dimensiunea functionala. .e manifesta rin rocesul continuu si sistematic in care organi!atiile antici ea!a necesitatile

"iitoare de ersonal in concordanta cu o)iecti"ele e termen lung ale acestora. ). Dimensiunea tem orala. Deoarece lanificarea RU este foarte strins legata de rocesul de lanificare organi!ationala( ori!onturile de tim aco erite de lanurile de resurse umane tre)uie sa cores unda cu acelea la care se refera lanurile organi!ationale. In acest fel lanificarea resurselor umane oate fi: & +e termen scurt & ina la doi ani. & +e termen mediu & 2&: ani. & +e termen lung & este : ani. +anificarea RU ofera urmatoarele a"anta'e: , -iind strins legata de lanificarea organi!ationala ermite o mai )una intelegere a influentelor strategiei glo)ale a organi!atiei asu ra resurselor umane si in"ers. , +ermite identificarea ro)lemelor de ersonal inainte ca acestea sa a ara. , +ermite utili!area si de!"oltarea mai eficienta a RU deoarece lanificarea acestora recede alte acti"itati de ersonal si influentea!a eficienta lor. , +ermite organi!atiilor sa antici e!e deficitul sau sur lusul de ersonal( recum si sa minimi!e!e concedierile. , Recrutarea ersonalului este mult mai eficienta deoarece necesitatile de ersonal sunt antici ate si nedorite inainte sa a ara unele ro)leme nedorite. , $sigura mentinerea unei asigurari flexi)ile a ersonalului care oate face fata unor sur ri!e sau ot contri)ui la s orirea ca acitatii organi!atiei de a se ada ta la un mediu incert. , . oreste ca acitatea organi!atiilor de a res ecta reglementarile gu"ernamentale ri"ind asigurarea o ortunitatilor egale de anga'are. +rocesul lanificarii resurselor umane. (8ererea) (*ferta) 2. 3a )a!a lanificarii RU corectarea atenta a mediului extern( in ceea ce ri"este tendintele ce se resu un a se manifesta in ers ecti"a. $ceasta este necesar deoarece organi!atia tre)uie sa&si asigure necesarul de RU din aceeasi iata a muncii im reuna cu toate organi!atiile existente. Eficienta acti"itatii organi!atiei oate fi determinata de a)ilitatea acesteia de a comunica entru asigurarea RU necesare. $sigurarea RU oate fi influentata de factori multi li din mediul extern. -actorii mediului extern. 1. Influentele gu"ernamentale. +olitica comerciala si fiscala a gu"ernului ot afecta o!iti" sau negati" lanificarea RU. De exem lu unele reglementari in ce ri"este im ortul sau ex ortul de roduse ot stimula sau restringe acti"itatea economica . 2. E"enimentele internationale. #. 8om o!itia -M. .c1im)arile demografice din societate are im licatii deose)ite in domeniul -M rin cresterea onderii femeilor "or a"ea im licatii in acti"itatile de ersonal in sensul s oririi unor com ensatii ri"ind maternitatea si su ra"eg1erea co ilului( o mai mare flexi)ilitate in rogramarea muncii. %. .c1im)arile in "alorile sociale. .e a recia!a doua sc1im)ari ca fiind de im ortanta ma'ora:

, Ec1ili)rarea eforturilor sotilor intre o)ligatiile rofesionale si cele familiale. Decesitatea ec1ili)rarii res onsa)ilitatilor familiale si cele rofesionale a a arut ca urmare a cresterii onderii femeilor anga'ate. $cesta a rodus o resiune uternica in legatura cu su ra"eg1erea si ingri'irea co iilor( asu ra am)ilor soti ceea ce a facut ca acestia sa li seasca de la lucru sau sa lucre!e cu tim redus. , Dre turile anga'atilor. -umatul( consumul de alcool( consumul de droguri. :. .c1im)ari in continutul si ti ul muncii. $re in "edere anga'area tem orara sau cu tim artial de munca( rogramele alternati"e de munca( sa tamina com rimata de munca( lucrul la domiciliu. -olosirea salariatilor tem orari oate fi mai utin costisitoare. De!a"anta'ul folosirii salariatilor tem orari consta in fa tul ca acestia nu inteleg modul de o erare( stilul de munca. <. 8onditiile economice. 8iclul economic general cu erioadele de stagnare( recesiune si de ros eritate( afectea!a lanificarea RU. =. Di"elul educational al muncitorilor. >. .c1im)ari te1nologice. ?. 8oncurentii. 8onstituie un factor extern im ortant care afectea!a lanificarea RU. Este necesar sa se ia in consideratie com etitia a iata muncii in ce ri"este salariile( remiile( recom ensele si alte inlesniri acordate anga'atilor. 1;. -actorii geografici. 8are afectea!a asigurarea RU sunt migratia si modificarile demografice. #. $nali!a mediului intern are in "edere sta)ilirea unctelor forte si sla)e ale organi!atiei. +rimul o)iecti" al e"aluarii unctelor forte si sla)e consta in "erificarea unctelor ce tre)uie inde linite. .unt examinate: functiile existente( ra orturile intre diferite functii( numarul ersoanelor care inde linesc anumite functii( im ortanta rolul si locul fiecarei functii in totalul lor. $l doilea o)iecti" este anali!a datelor ersonale ale anga'atilor si anume: & Date indi"iduale demografice ale anga'atilor ("irsta( "ec1imea in munca). & +rogresul indi"idual in cariera (functiile detinute( romo"ari( durata mentinerii in functie etc.). & Date ri"ind erformantele indi"iduale (inde linirea sarcinilor). $l treilea o)iecti" consta in anali!a datelor ri"ind calificarea 0 a)ilitatea si anume: & Educatie si regatire generala si rofesionala. & Mo)ilitatea si referintele geografice si rofesionale. & $)ilitati s ecifice. & Domenii de interes si tre te interne de romo"are si rogres in cariera. & +ensionarea( inclusi" ensionarea antici ata sau alte ca de eli)erare din functii. Du a anali!a datelor( acestea sunt sinteti!ate intr&un rofil al -M existent. $cest rofil une in e"identa unctele forte si sla)iciunile fortei de munca. $)senta unor categorii de ersonal calificat afecta a)ilitatea si ca acitatea organi!atiei de a folosi eficient noile te1nologii etc. Daca structura e "arste nu este ro ortionala ot a area unele situatii dificile entru care sun masuri dificile. %. +lanificarea RU ince e cu re"i!iunea cererii de ersonal care consta in estimarea cantitati"a si calitati"a a necesitatilor "iitoare de RU.

+re"i!iunea necesarului de RU a unei organi!atii oate fi reali!ata folosind o multitudine de metode: intuiti"e si matematice. +re"i!iunea cererii RU este efectuata e )a!a metodelor intuiti"e si anume: a. Estimarile manageriale. aceasta metoda oate fi reali!ata Ede sus in 'osE de catre managerii de ni"el su erior e )a!a informatiilor rimite de la de artamentul RU sau Ede 'os in susE de fiecare sef ierar1ic al su)di"i!iunii lor organi!atorice. ). 2rainstorming. $re loc in cadrul unei reuniuni la care artici a cel mult 12 ersoane. In desfasurarea 2rainstormingului tre)uie sa fie res ectate o serie de reguli rinci ale: & +reci!area ro)lemei care constituie su)iectul reuniunii. & .electionarea cu atentie a artici antilor. & Ex licarea clara si cit mai concisa a ro)lemei entru care se cer solutii. & -ormularea oricarei idei. c. Metoda Del 1i. Este o metoda de colectare a o iniilor manageriale asu ra unei ro)leme. 8onsta intr&o consultare structurala in mai multe eta e a unor ex erti care cunosc foarte )ine s ecificul acti"itatilor desfasurate si oseda cunostintele necesare intr&un anumit domeniu. In aceasta te1nica ex ertii nu se intilnesc intre ei entru a&si utea sustine unctele de "edere. +rimul as in rocesul Del 1i il constituie regatirea anc1etei: formularea o)iecti"ului( constituirea gru ului de ex erti si ela)orarea unor c1estionare anonime. @ru ul de ex erti e alcatuit din 1;&2; de s ecialisti. Ex ertii isi ex rima o iniile lor ri"ind acti"itatile ce se "or desfasura si necesarul reci!ionat de ersonal e arcursul mai multor eta e coordonate de catre un ex ert& s ecialist in domeniul RU. .co ul urmarit este de a a'unge la un consens sau la estimare de sinte!a a gru ului de ex erti asu ra acti"itatilor "iitoare. d. $nali!a tendintelor. Este o metoda care estimea!a necesitatile "iitoare de ersonal( calitati"e si structurale ale acestora inregistrate in cadrul organi!atiei. Exactitatea acestei metode de inde in mare masura de corectitudinea inregistrarilor( de ca acitatea e"aluatorilor de a reflecta cit mai cores un!ator realitatea. e. Te1nicile studiului muncii. $ceasta metoda oate fi folosita atunci cind este osi)il sa se efectue!e masurarea muncii entru a determina durata o eratiilor sau cantitatea de munca necesara. f. Metoda de regresie. .ta)ileste anumite relatii intre efecti"ele de anga'ati (su) as ect cantitati" si calitati") si unii indicatori economici ai firmei ("olumul "in!arilor( "olumul de roductie( "aloarea adaugata etc.). ornind de la aceste relatii( se roiectea!a necesarul de ersonal entru erioadele "iitoare( tinind seama de indicatorii lanificati de firma. :. +re"i!iunea ofertei de RU estimea!a numarul osi)il de oameni entru a fi dis oni)ili in interiorul sa in exteriorul organi!atiei( luind in consideratie ierderile( miscarile interne si romo"arile recum si a)senteismul sau sc1im)arile in rogramul de lucru si in celelalte conditii de munca. Du a estimarea cantitati"a si calitati"a a necesitatilor "iitoare de RU se oate trece la determinarea RU existente si antici ate ale organi!atiei. Un indicator de )a!a al anali!ei ersonalului existent il re re!inta rotatia ersonalului: R FD 0DmG1;; D & numarul de salariati care au lecat din firma. Dm& numarul mediu al lucratorilor. Indicatorul R reflecta ersonalul de anga'ati ce tre)uie recrutati in erioada urmatoare entru a mentine efecti"ul mediu de salariati ai unitatii. +re"i!iunea ofertei de RU tre)uie sa incea a cu anali!a RU existente care oate fi

reali!ata su) diferite as ecte: numar( structura( "irsta( ni"el de calificare etc. +entru a anali!a situatia existenta a RU su) as ectul com etentelor rofesionale ale anga'atilor( se intocmeste entru fiecare su)di"i!iune o fisa a com etentelor rofesionale: ;& $nga'atul nu detine ni"elul rofesional entru efectuarea sarcinii de munca. 1& $nga'atul nu cunoaste sarcina de munca dar are ni"elul rofesional de )a!a entru a fi regatit in "ederea reali!arii sarcinii de munca. 2& $nga'atul cunoaste in general sarcina de munca. #& $nga'atul cunoaste )ine sarcina de munca. %& $nga'atul cunoaste foarte )ine sarcina de munca. $nali!a calitati"a a com etentelor rofesionale ale anga'atilor ermite luarea de masuri entru erfectionarea regatirii rofesionale. $l doilea as in re"i!iunea ofertei de RU consta in anali!a ierderilor otentiale de ersonal. $nali!a ierderilor de ersonal tre)uie reali!ata entru a re"i!iona ierderile "iitoare de ersonal( recum si entru a identifica cau!ele entru care anga'atii arasesc organi!atia. +lanificarea RU tre)uie sa re!ol"e asigurarea unei corelatii cores un!atoare intre cererea si oferta de RU. +rin ra ortarea cererii re"a!ute la oferta de RU se oate determina sur lusul sau deficitul re"a!ut de RU. Du a determinarea necesitatilor nete de RU se ela)orea!a lanuri s eciale ri"ind RU. +re"i!iunea ersonalului tre)uie sa asigure o corelatie cores un!atoare intre necesarul de ersonal sta)ilit de firma entru o anumita erioada de tim si efecti"ele de anga'ati existente. Mentinerea unui excedent de ersonal re re!inta o sursa de costuri su limentare entru lata salariilor. Insuficienta de anga'ati conduce la ierderi de roductie si im licit de rofit. +entru a se e"ita excedentul si deficitul de ersonal olitica de ocu are a resurselor umane tre)uie sa se caracteri!e!e rin flexi)ilitate si elasticitate. 8om arind dis oni)ilul de ersonal cu necesarul de ersonal entru o anumita erioada de tim la intre rindere ot sa a ara urmatoarele situatii: excedente ec1ili)re si deficite de anga'ati atit din unct de "edere cantitati" cit si din unct de "edere calitati". 8om)inarea diferitor ca!uri ale com aratiilor cantitati"e si calitati"e ri"ind RU ermite inregistrarea urmatoarelor situatii. 8om)inarea diferitor ca!uri ale com aratiilor cantitati"e si calitati"e ri"ind RU ermite inregistrarea urmatoarelor situatii: In ca!ul E firma inregistrea!a un o tim calitati" si cantitati"( intre necesarul de ersonal si efecti"ul dis oni)il entru o anumita erioada. In ca!urile 8( -( I( firma inregistrea!a excedent de ersonal( iar in ca!urile $( D( @( a"em deficit de ersonal. In situatiile $( 2( 8( au loc de!ec1ili)re din unct de "edere al calificarii deoarece ni"elul existent este inferior fata de cerintele acti"itatii firmei. In ca!urile @( A (I( inregistram excedent din unct de "edere al calificarii ersonalului. Masuri entru ada tarea necesarului de ersonal in ra ort cu efecti"ele existente. $& -ormare rofesionala( incadrari. 2& -ormare rofesionala( incadrari in locul ersoanelor care leaca.

8& -ormarea rofesionala. D& Incadrari( formare rofesionala entru noile meserii. -& Reducerea efecti"elor. @& Incadrari in unele s eciali!ari si reducerea efecti"elor la alte calificari. A& Reducerea efecti"elor entru anumite calificari in conditiile mentinerii ersonalului numeric (redistri)uirea unor lucratori oli"alenti). I& Reducerea efecti"elor( in s ecial la calificarile excedentare. +lanul ri"ind RU se folosesc entru administrarea sur lusului sau li sei de ersonal. .ur lusul de ersonal oate fi solutionat rin diferite metode insa uneori este dificil de a licat deoarece afectea!a oamenii care tre)uie sa fie dis oni)ili!ati din organi!atie. Reducerea marimii necesarului de ersonal oate fi reali!ata rin: a. Deocu area unor osturi care de"in li)ere. In ca!ul eli)erarii unor osturi( rin desfacerea contractului de munca( deces( ensionare etc.( osturile nu mai sunt ocu ate. $ceasta cere ca "olumul de acti"itate sa fie reali!at cu un numar mai mic de anga'ati sau rintr&o rease!are a ersonalului e osturi si o redistri)uire a sarcinilor. ). +ensionarea antici ata. 8onsta in a incura'a ersonalul a ro iat de "irsta ensionarii sa solicite acest lucru. * asemenea masura tre)uie sa fie re"a!uta de reglementari legale cores un!atoare si sa fie insotite de asigurarea unor lati su limentare catre anga'atii res ecti"i entru ca acestia sa nu su orte in totalitate diferenta dintre salariu si ensie. c. .oma'ul. $ are atunci cind anga'atii sunt eli)erati din organi!atie fara lata. +lata se face din fondul de soma'. In masura in care intre rinderea isi "a ameliora acti"itatea( aceasta "a utea reincadra ersoanele dis oni)ili!ate. +olitica de trimitere in soma' tre)uie a licata cu atentie si sa oata ras unde la intre)ari: , 8ine sunt cei care urmea!a a fi trimisi in soma'4 , 8ine "or fi rec1emati cind nu ot fi reincadrati toti cei trimisi in soma'4 , +ro)leme ri"ind sur lusul de ersonal ot sa a ara si in ca!ul fu!iunii unor firme sau a ac1i!itiei unei firme de catre altele. Tema #. RE8RUT$RE$ .I .E3E8TI$ +ER.*D$3U3UI 1. +rocesul de recrutare 4 ersonalului. 2. -actorii externi si interni de recrutare. #. .ursele de recrutare 4 ersonalului. %. Metode de recrutare 4 resurselor umane. :. Datura selectiei RU. <. +rocesul de selectie a RU. I. Recrutarea ersonalului este rocesul de asigurare 4 unui numar suficient de mare de candidati calificati din 4444 sa fie selectati cei 4444 cores und cel mai )ine entru ocu area functiilor necesare organi!atiei. Recrutarea se aote face rin contact direct cu sursa de recrutare sau indirect rin intermediul mass mediei. +rocesul de recrutare se desfasoara in mai multe eta e: +lanificarea resurselor umane .ta)ilirea "i!iunii generale ri"ind resursele umane

Managerii solicita unitati de ersonal ince erea recrutarii Unitatea de ersonal si managerii re"i!uiesc functiile si calificarea necesara .unt cercetate sursele interne de recrutare Utili!area surselor externe de recrutare +rocesul de selectie Urmarirea si e"aluarea re!ultatelor si corectia lanului de resurse Recrutarea oate a"ea un caracter ermanent sau continuu si unul accidental. Recrutarea continua este caracteristica firmelor mari si are a"anta'ul de 4 mentine organi!atiile in iata recrutarii fortei de munca rin re!enta ermanenta 4 unui re re!entant al organi!atiei in cadrul institutiilor de in"atamint sau rin legatura cu agentii ale fortei de munca. Recrutarea accidentala (intensi"a) oae lua forma unii com anii de recrutare 4 unui anumit numar de anga'ati intr&o erioada scurta de tim . $semenea situatiei ot fi re!ultatul li sei unui sistem de lanificare si re"i!iune in domeniul resurse umane entru 4 identifica cu antici atie ne"ole si sc1im)arile in structura -ortei de Munca 4 organi!atiei. Recrutarea ersonalului este un roces de comunicare in du)lu sens intre diferite organi!atii si ersoane. *rgani!atia doreste sa transmita semnale ri"ind imaginea si acti"itatea e 4444 o desfasoara( oliticile sale de ersonal( recum si fa tul ca este un loc )un unde se oate lucra.In acelasi tim organi!atia doreste sa rimeasca semnale de la solicitantii sai 4444 sa&i ofere o imagine cit mai scalista ri"ind otentialul lor. 8andidatii doresc sa transmita semnale 4444 sa sugere!e ca ei sunt solicitantii cei mai otri"iti sau cei mai com etiti"i si ca tre)uie sa rimeasca osturile oferite entru anga'are. 8andidatii 4444 isi ofera ca acitatile( o titudinile si calificarile( recum si dorinta de 4 lucra in organi!atie incearca sa con"inga ca este necesar sa li se ofere informatii cit mai com lete si mai exacte entru 4 utea decide in legatura cu anga'area. 2. Recrutarea ersonalului este influintata de mai multi factori: 1. 8onditiile si sc1im)arile de e iata muncii. Manifestarile si modificarile in tim ale acesteia au o influenta deose)ita asu ra recrutarii. Daca e ita muncii se manifesta o oferta de ersonal redusa din unct de "edere calitati"( iar ni"elul soma'ului este foarte sca!ut( rocesul de recrutare este foarte diferit. 2. 8a acitatea sistemelor de regatire si de!"oltare 4 resurselor umane. #. $tractia !onei sau 4 localitatii recum si facilitatile locale (locuinta( trans ort). %. 8adrul legislati". $re in "edere reglementarea diferitor as ecte ale rocesului de recrutare( entru 4 se e"ita deci!iile sau racticile ilegale de anga'are( recum si discriminarile de orice natura. :. .indicatele. +rin re"ederile contractelor colecti"e de munca ot determina unele constringeri ale acti"itatii de recrutare sau ot influenta rocesul res ecti". <. Imaginea sau re utatia organi!atiei. =. +referintele otentialilor candidati entru anumite domenii de acti"itate( entru anumite organi!atii sau entru un anumit regim de munca si odi1na. $cestea ot fi influentate de alti factori: ex erienta rofesionala( influentele familiei( rietenilor( etc. >. 8ultura organi!ationala. Datorita "alorilor romo"ate influentea!a o!iti" dorinta de

recrutare si anga'are 4 candidatilor. ?. +oliticile si racticile manageriale din domeniul resurselor umane. 1;. 8riteriile olitice( etnice sau de alta natura 4444 ot constitui conditii ale recrutarii ersonalului. 11. .ituatia economico&financiara 4 organi!atiei. 12. $lti factori: & necesitatea de 4 identifica si de 4 atrage o arte din otentialii candidati in mod confidential si fara u)licitate. & existenta unor osturi deose)it de com lexe entru 4444 otentialii candidati sunt greu de gasit( de identificat si de atras. Deci!iile manageriale ri"ind recrutarea ersonalului tre)uie sa ai)a in "edere urmatoarele as ecte: 1. Identificarea si atragerea unui numar cit mai mare de candidati entru 4 se o)tine necesarul cantitati" si calitati" de anga'ati. 2. In ce masura osturile "acante sunt ocu ate din interiorul organi!atiei( din exteriorul organi!atiei sau rin com)inarea acestor osi)ilitati. #. Masura in 4444 organi!atia refera sa atraga candidati cu calificarisatisfacatoare 4444 sunt in cautarea unui loc de munca si 4444 sunt interesati de ocu area osturilor "acante. %. Eforturile de recrutare 4 ersonalului sa duca la efectele aste tate inclusi" la im)unatatirea imaginii de ansam)lu 4 organi!atiei in asa fel incit c1iar candidatii res insi sa&si de!"olte atitudini o!iti"e fata de organi!atie. :. Reali!area recrutarii ersonalului intr&un tim cit mai scurt si cu cele mai mici c1eltuieli osi)ile. #. .ursele de recrutare 4 ersonalului ot fi interne sau externe organi!atiei. $m)ele mo)alitati re!inta a"anta'e si de!a"anta'e. Recrutarea interna. .ursele interne de recrutare sunt anga'atii actuali ai organi!atiei( rietenii si rudele ale acestora( ersonalul in formare si solicitantii anteriri. +ro)lemele osi)ile 4444 ot a area in ca!ul recrutarii interne: Miscarile de ersonal nu sunt osi)ile : 1) In ca!ul in 4444 organi!atia se de!"olta ra idsi anga'atii existenti ar utea sa nu faca fata cerintelor7 2) In ca!ul in 4444 nu s&4 reali!at o regatire cores un!atoare 4 ro riilor anga'ati entru ca acestia sa&si oata asuma noi res onsa)ilitati. #) Daca se constata o anumita stagnare( o am lificare 4 rutinei si conser"atismului( recrutarea interna ar utea sa nu fie dorita. %) In ca!ul organi!atiilor dis ersate geografic( o ro)lema s ecifica o constituie gradul in 4444 sunt dorite transferurile dintr&un loc in altul. :) Exista ca!uri in 4444 un sef ierar1ic facili!ea!a romo"area unui su)alter mediocru din dorinta de 4 leca din com artimentul sau. $"anta'ele recrutarii interne: 1. +osi)ilitatea cunoasterii mult mai )une 4 unctelor HforteI si Hsla)eI ale candidatilor. 2. $tragerea candidatilor este mult mai usoara. #. .electia otri"it criteriilor organi!ationale este mult mai ra ida si mai eficienta. %. +ro)a)ilitatea de 4 lua deci!ii necores un!atoare este mult diminuata datorita

"olumului mare de informatii ri"ind anga'atii organi!atiei. :. Tin ul necesar entru orientarea si indrumarea e osturi 4 noilor anga'ati este mult mai mica. <. Moti"area ersonalului creste( iar am)ianta morala se im)unatateste deoarece o ortunitatile de romo"are sunt stimulati"e. =. +osi)ilitatea im)unatatirii re!ultatelor financiare si reali!area o)iecti"elor ro use. >. Recrutarea ersonalului este mult mai ra ida si mai utin costisitoare. ?. 8reste sentimentul de a artenenta( de loialitate fata de organi!atie. De!a"anta'ele recrutarii interne: 1) Du fa"ori!ea!a romo"area Hideilor noiI in organi!atie. 2) +olitica de recrutare din interiorul organi!atiei oate resu une gresit ca anga'atii luati in consideratie dis un de calitatile necesare entru 4 fi romo"ati. #) -a"ori!ea!a manifestarea rinci iului lui +eter 4444 consta in fa tul ca anga'atii sunt romo"ati ina ce a'ung un ni"el la 4444 nu mai sunt ca a)ili sa actione!e adec"at. %) +oate ro"oca diferite conflicte intre anga'ati determinate de modul diferit de erce ere 4 fa telor. :) .caderea erformantelor si demorali!area anga'atilor 4444 nu au fost romo"ati. Recrutarea externa. Daca osturile "acante nu ot fi ocu ate din interior se a elea!a la sursele din afara organi!atiei( colegii si uni"ersitati( scoli rofesionale( agentii s eciali!ate( oficiile fortei de munca( iata muncii( alte intre rinderi( etc. 8ind se folosesc anunturi entru recrutarea de candidati tre)uie ca acestea sa continua ras unsuri la intre)arile: & 8e "rem sa reali!am4 & 8ine sunt ersoanele si ce conditii li se cer entru 4444 "rem sa le anga'am4 & 8e mesa' "a transmite anuntul4 & 8um "a fi re!entat mesa'ul4 & In 4444 mediu tre)uie difu!at mesa'ul4 $"anta'ele recrutarii externe: 1. ermite atragerea unui numar mai mare de candidati otentiali7 2. noii anga'ati ot constitui o sursa otentiala de idei si cunostinte noi7 #. ermite im)ogatirea otentialului uman intern al organi!atiei7 %. ermite diminuarea c1eltuielilor cu regatirea ersonalului7 :. incura'ea!a un nou mod de gindire in cadrul organi!atiei( etc. De!a"anta'ele recrutarii externe: 4) identificarea( atragerea si e"aluarea candidatilor se reali!ea!a mult mai dificil7 )) riscul de 4 a'unge candidati 4444 nu se ot mentine la otentialul inalt demonsrat in tim ul anga'arii7 c) costul recrutarii ersonalului este mult mai ridicat7 d) tim ul necesar entru orientare si integrare e o!itii este mai mare7 e) in situatiile in 4444 au loc frec"ent anga'ari din afara organi!atiei( otentialii candidati interni ot ro"oca unele ro)leme sau unele as ecte de nemultumire si de descura'are. %. Metode de recrutare 4 resurselor umane. Exista mai multe metode de recrutare 4 ersonalului: 4) +u)licitatea este metoda cea mai frec"ent folosita. +entru 4 fi eficienta u)licitatea tre)uie sa ai)a un continut clar. $nuntul tre)uie sa fie )ine conce ut( sa ofere informatii

suficiente( sa fie formulat cit mai exact si oliticos( si sa fie difu!at e o arie intinsa entru 4 a"ea garantia ca 4 a'uns la ersoanele de 4444 sunt ne"oie. 8aracteristicile acestei metode: & $trage solicitantii 4444 a recia!a ca ot efrectua acti"itatile s ecificate. & *fera utine amanunte des re ost. & Re!ultatele sunt influentate de mi'loacele de comunicare. & $tingerea sco ului de inde de existenta unui numar mare de cititori( ascultatori fara ser"iciu sau 4444 au ser"iciu dar doresc sc1im)area functiei ocu ate. )) Reteaua de cunostinte. Metoda consta in 4 a ela la colegi( asociatii( cunoscuti 4444 ot oferi informatii des re ersoanele interisate sa ocu e osturile "acante. $ceasta metoda are de!a"anta'ul ca a recierile ot fi su)iecti"e sau ot inter"eni anumite resiuni in sco ul anga'arii unor ersoane. 8aracteristicile acestei metode: & .e adresea!a numai ersoanelor cunoscute. & .e adresea!a unor ersoane 4444 nu sunt interesate de ocu area ostului res ecti". & $ria de cu rindere 4 otentialilor candidati este limitata. & Tim ul entru recrutare este mare. c) 8autarea ersoanelor. Este o metoda com lexa de recrutare 4 anga'atilor entru osturile de conducere sau entru osturile cu un grad inalt de s eciali!are. Intre rin!atorii 4444 afla ca un )un candidat intr&un domeniu este dis oni)il( ii fac oferte de anga'are a"anta'oase si de un toate eforturile entru ai anga'a cit mai re ede. d) -olosirea consilierilor entru recrutare. e) $cti"itati de marketing. :. .electia este rocesul rin care se alege( e )a!a unor criterii sta)ilite( reala)il cel mai otri"it candidat entru a ocu a un anumit ost. .electia se oate efectua e doua cai: em iric cand se )a!ea!a numai e di lome( recomandari si im resii si stiintific e )a!a de criterii si metode com lexe. Res onsa)ilitati ri"ind selectia RU re"in atat de artamentului de RU cat si managerilor. De artamentul de RU 1. $sigura rimirea initiala a candidatilor. 2. 8onduce inter"iul initial de alegere. #. $dministrea!a testele initiale. %. *)tine informatii de )a!a si referinte. :. +ro une candidatii entru selectia finala. <. $sigura examinarea medicala entru anga'are. =. E"aluea!a re!ultatul si eficienta rocesului de selectie. Managerii 1. .ta)ileste cerintele( calificarea si ex erienta entru ocu area functiei. 2. +artici a la rocesul de selectie. #. Reali!ea!a inter"iul final de selectie. %. .ta)ileste informatiile ce tre)uie sa fie urmarite ri"ind concordanta ersoanelor selectate cu functia. :. $nali!ea!a efectele si eficienta recrutarii si selectiei ersonalului. .electia oate fi ri"ita si ca o com onenta a relatiei organi!atiei cu u)licul. In ca!ul in care sunt folosite ractici de selectie discriminatorii( teste ne adec"ate( iar cei care iau inter"iul au un com ortament ne adec"at( se creea!a o imagine nefa"ora)ila atat des re cei ce anga'ea!a cat si des re organi!atie.

<. Eta ele si continutul rocesului de selectie a ersonalului este in functie de marimea si rofilul organi!atiei( natura functiilor ce tre)uie ocu ate( numarul ersoanelor care "or fi su use selectiei. +rocesul de selectie oate a"ea o durata mai mare sau mai mica( iar fa!ele acestui roces ot fi diferite in ce ri"este continutul si succesiunea lor. .olicitantul "ine in organi!atie Rece tia .olicitantul com letea!a formularul de cerere Inter"iul initial de alegere Du cores unde Testarea Inter"iul a rofundat de selectie Du cores unde Du cores unde In"estigatii de fond Du cores unde Examinarea medicala Du cores unde *ferirea functiei <.a. 8urriculum /itae constituie unctul de lecare in orice roces de selectie. 8urriculum /itae este considerat ca fiind unul dintre cele mai comode rocedee de e"aluare( deoarece este )a!at e informatii )iografice. Introducerea lui in rocesul de selectie se 'ustifica numai in urmatoarele conclu!ii: & In urma cam aniei de recrutare se inscriu entru selectie foarte multi candidati iar conditiile de rimire si inter"ieiere de care dis une firma nu sunt continui. .e refera la organi!atiile mici si mi'locii. & -irma nu are ela)orate te1nici de culegere si ex loatare a informatiilor )iografice. 8urriculum /itae tre)uie sa contina date o)iecti"e si concrete ri"ind starea ci"ila( studiile( calificati"ul( ex erienta in domeniul de acti"itate s ecific ostului( osturile ocu ate anterior( a)ilitatile( cunostintele articulare: cunoasterea unor lim)i straine( utili!area com utatorului( ermis de conducere. +entru ca informatia des re candidat sa fie cat mai com leta( in 8urriculum /itae tre)uie mentionate si 1o))6&urile care ex rima interese entru acti"itati din afara rofesiei si alte referinte entru etrecerea tim ului li)er. 8ele mai utili!ate 8urriculum /itae sunt cele cronologice si cele functionale. 8urriculum /itae cronologic este organi!at e eta e ince and cu erioada actuala si continuand in ordine in"ersa cronologica. $cest ti de 8urriculum /itae nu tre)uie sa ai)a erioade ne aco erite. $cestea tre)uie sa fie ex licate entru a nu lasa osi)ilitatea sa fie inter retate in defa"oarea candidatului. 8urriculum /itae functional resu une accentul e reali!arile o)tinute( fara a tine seama de reali!arile lor. 8andidatul re!inta osturile o)tinute du a referinta sa( unand accentul e reali!arile si de rinderile insusite. <.). .e recomanda ca un 8urriculum /itae sa fie insotit de o scrisoare de re!entare care nu re eta informatiile continute in acesta. Ea tre)uie sa fie mai scurta si mai concisa. +oate sa contina elemente s ecifice care nu sunt incluse in 8urriculum /itae: salariul actual( moti"atia entru noul ser"iciu etc. In scrisoare de re!entare se oate mentiona salariul actual( dar nu se s ecifica salariul dorit entru noul ost. .crisoarea tre)uie sa fie

adresata unei ersoane anumite: sefului de artamentului de ersonal sau directorului general. <.c. Rece tia candidatului are rolul de a roduce o informare si o im resie fa"ora)ila reci roca. $titudinea fata de organi!atie si c1iar fata de rodusele sau ser"iciile e care le ofera oate fi influentata de rima intalnire. Intalnirea initiala tre)uie facuta cu tact si in masura de a acorda asistenta intr&o maniera rieteneasca. 8onditiile de anga'are tre)uie re!entate clar si onest. <.d. Inter"iul initial de alegere este reali!at inaintea com letarii formularului de cerere a unui ost a"and sco de a "edea daca acesta are sanse de a fi ales entru functia dis oni)ila. In cadrul inter"iului se un intre)ari asu ra unor c1estiuni e )a!a carora sa se determine in ce masura candidatul inde lineste unele cerinte entru a utea reali!a sarcinile functiei oferite. 81estiunile a)ordate ri"esc interesul solicitantului entru functie: locul de munca dorit( lata aste tata( dis oni)ilitatea entru munca( calificarea minima necesara etc. +e )a!a ras unsurilor rimite candidatii sunt e"oluati entru a "edea daca sunt acce tati entru a utea artici a la rocesul de selectie. 8om letarea formularului de cerere se face de catre candidatii acce tati du a inter"iul initial. -ormularele de cerere entru anga'are( ot a"ea forme si continut "ariat( de la o organi!atie la alta. In general formularele de cerere cu rind c1estiuni cum sunt: starea ci"ila( numarul si "arsta de endentilor( informatii asu ra sotului 0 sotiei( date des re scoli su erioare a)sol"ite( cine oate fi contactat in ca! de urgenta. 8ontinutul formularelor de cerere tre)uie sa fie ado tate si in functie de unele articularitati e gru uri rofesionale: manageri( economisti ( functionari de )irou( su er"i!ori et. <.e. Testarea de selectie are o im ortanta deose)ita cu rocesul de selectie mai ales daca testele sunt "alidate si inter retate in mod corect. Testele de selectie tre)uie alese in functie de s ecificul fiecarui ost care ar utea une in e"identa a)ilitatile s ecifice necesare entru inde linirea sarcinilor si o)ligatiilor de munca. .e folosesc urmatoarele categorii de teste: , Teste de cultura generala si de s ecialitate. , Teste de a titudini si a)ilitate. , Teste de inteligenta. , Teste de ersonalitate. , Teste de efort fi!ic. , Teste ri"ind interesul candidatului de a lucra in organi!atie. , Teste de iscusinta in management. , Teste de cunostinte. , Teste de onestitate. 8el mai frec"ent sunt folosite testele de a)ilitate. Testarea entru anga'are se face de catre ersonalul s eciali!at si in la)oratoare ro rii al unor organi!atii sau de catre institutii s eciali!ate. Testele de onestitate se folosesc de unele firme entru a reduce ierderile rin furturi sau entru a elimina ersoanele ne oneste. Testele de onestitate contin intre)ari de felul: 4 /eti s une sefului dumnea"oastra daca stiti ca un alt anga'at fura din organi!atie4

4 Este corect de a lua cu im rumut mi'loace din com anie entru a le folosi acasa4 Testarea se finali!ea!a cu eliminarea candidatilor care nu cores und cerintelor. <.f. Inter"iul de selectie este conce ut sa ro)e!e domeniile de interes ale organi!atiei in sco ul de a sta)ili concordanta intre osi)ilitatile si ca acitatile candidatului si ne"oile organi!atiei. Inter"iul de selectie este roiectat in asa fel incat sa integre!e informatiile din cererea de anga'are si din testele de selectie. Exista # ti uri de inter"iuri folosite in domeniul selectiei ersonalului: 1. Inter"iuri structurale. -olosesc un set de intre)ari standardi!ate care sunt use tuturor candidatilor entru o anumita functie. .co ul unor asemenea inter"iuri este de a se o)tine date similare de la toti candidatii e )a!a unor intre)ari standard. 2. Inter"iul non directi" foloseste intre)ari generale din care sunt de!"oltate alte intre)ari. Inter"iul non directi" este folosit mai mult in consultatii si1ologice. +ersoana care conduce inter"iul une intre)ari generale entru a stimula inter"ie"atul sa discute cu el. $ oi el alege o idee din ras unsul candidatului entru a formula urmatoarea intre)are. #. Inter"iul stresant. Este un ti s ecial de inter"iu( cu sco ul de a roduce anxietate si o resiune asu ra candidatului( entru a "edea modul cum el reactionea!a. Intr&un astfel de inter"iu ersoana care conduce inter"iul ia o atitudine agresi"a. $semenea inter"iuri sunt utili!ate in ca!ul osturilor in care se ot intalni situatii cu un inalt grad de stres. +ro)lemele de )a!a care tre)uie luate la inter"iul de selectie: $. +lanificarea inter"iului. $cesta nu tre)uie sa nu se efectue!e intam lator. * lanificare re inter"iu este esentiala entru o )una conducere a acestuia. +lanificarea inter"iului de selectie tre)uie sa incea a cu alegerea tim ului si locului entru inter"iu. +ersoana care conduce inter"iul tre)uie sa re"ada formularul de cerere a candidatului. 2. 8ontrolul inter"iului. 8ontrolul resu une a se cunoaste ro)a)il informatiile ce tre)uie colectate( o)tinerea lor in mod sistematic si o rirea cand datele necesare au fost o)tinute. 8ontrolul inter"iului nu resu une ca cel care&l conduce sa "or)easca mult( ci sa oriente!e con"or)irea s re o)tinerea informatiilor necesare. 8. $)ordarea realista a functiei. +ersoana care conduce inter"iul tre)uie sa ofere informatii corecte des re functie entru care se face selectia. Intre)arile care tre)uie e"itate in inter"iul de selectie: , Intre)ari care rar roduc un ras uns ade"arat. , Intre)ari conducatoare( acelea care ras unsul este sugerat clar din modul cum sunt use. , Intre)ari ilegale ce tin de starea ci"ila( credinta. , Intre)ari cu ras unsuri clare sunt acelea entru care cel ce conduce inter"iul are de'a ras unsul in formularul de cerere. , Intre)ari care nu sunt in legatura cu ostul. Erorile care ot a area in inter"iurile de selectie: I. Budecati remature. +ersoanele care conduc inter"iul isi formea!a de al ince ut o arere des re candidat in functie de cum este im)racat( cum saluta ei. II. $ccentele nefa"ora)ile. Din cercetari se a recia!a ca informatia nefa"ora)ila are o greutate de doua ori mai mare decat o informatie fa"ora)ila( ceea ce oate )ara accesul candidatului la ostul solicitat. III. Efectul de 1alo. $ are atunci cand se acorda o im ortanta mai mare unei caracteristici a su)iectului fata de cum este in realitate si aco era alte as ecte. I/. +re'udecati. .e a recia!a ca cei care reali!ea!a inter"iul tind sa fa"ori!e!e sau sa

selecte!e ersoanele e care le erce ca fiindu&le asemanatoare du a "arsta( ex erientei etc. /. Jgomotul cultural. 8andidatul doreste sa o)tina ostul( iar daca "a di"ulga unele fa te inacce ta)ile des re sine ar utea fi res ins. <.g. In"estigatii de fond ot a"ea loc inainte sau du a inter"iul de selectie. Desi necesita tim si c1eltuieli ele sunt necesare deoarece se constata ca in multe ca!uri candidatii omit unele as ecte ale calificarii si alte date de )a!a. +entru a re"eni asemenea situatii se face "erificarea asu ra realitatii si corectitudinii datelor re!entate de candidat. .ursele de la care de la care se ot o)tine referinte des re candidat sunt scoala sau uni"ersitatea a)sol"ita7 locurile de munca anterioare etc. Daca organi!atia isi ermite oate trimite un re re!entant entru a culege sau a "erifica informatiile des re candidat. De "erificarea referintelor oate costa mult organi!atia. $cestia osi)ilitatea ot comite acte de "iolenta sau frauda in cadrul sau in afara firmei. Du a in"estigatiile de fond unii candidati care nu cores und cerintelor ot fi res insi. <.1. Examinarea medicala are ca sco o)tinerea de informatii des re starea de sanatate a solicitantilor. .tandardele medicale entru fiecare functie tre)uie sa fie realiste( 'ustificate si adec"ate cerintelor si conditiilor ostului. Examenul medical oate include si testarea entru droguri etc. <.i. *ferirea functiei. +oate sa a ara trei situatii: 4 Dumarul celor selectati sa fie mai mic sau egal cu numarul de osturi "acante. 4 Dumarul celor selectati este mai mare decat osturile dis oni)ile. +ersoanele care inde linesc toate cerintele dar care nu ot fi incordati din li sa de osturi dar care nu ot fi incordati din li sa de osturi constituie o re!er"a entru incadrarea in "iitor( e masura o eratiei unor osturi dis oni)ile. 3a inc1eierea rocesului de recrutare si selectie este necesar a se face o e"aluare a eforturilor facute si a identifica efectele si eficienta tim ului si a )anilor c1eltuiti. +entru aceasta se anali!ea!a unii indicatori: 4 Dumarul candidatilor. *)iecti"ul unui rogram )un de selectie si recrutare este de a asigura un numar cat mai mare de candidati. 4 8alitatea candidatilor. .e caracteri!ea!a rin sta)ilirea unei concordante adec"ate intre ni"elul de calificare a candidatului si cerintele ostului. 4 8ostul e un candidat. $cesta "aria!a in functie de o!itia osturilor. 4 Rata selectiei re re!inta rocentul ersoanelor anga'ate dintr&un numar de candidati: Rs F Dr. anga'ati 0 Dr. solicitanti G 1;; 4 Tim ul consumat entru anga'are este durata de tim intre momentul rimului contact de anga'are si cel al anga'arii. 4 Masuri e termen lung al e eficientei recrutarii si selectiei ot fi fundamentale e )a!a unor informatii des re erformantele ostului( a)senteism( costul regatirii( circulatia si fluctuatia ersonalului etc. Tema %. +regatirea rofesionala a ersonalului

1. 8ontinutul regatirii rofesionale. 2. $)ordarea sistemica a regatirii rofesionale. #. Metodele de regatire. %. Managementul carierei 1. 1. +regatirea rofesionala este un roces de in"atare rin care oamenii isi insusesc de rinderi si cunostinte noi( care ii a'uta in inde linirea sarcinilor lor de munca. +regatirea eficienta este o in"estitie in resursele umane ale organi!atiei cu efecte e termen lung. +regatirea rofesionala oate contri)ui la cresterea roducti"itatii muncii( la im)unatatirea calitatii roduselor si diminuarea erorilor( la satisfactie in munca si reducerea fluctuatiei. 8om onentele rocesului de regatire rofesionala sunt: formarea si erfectionarea rofesionala. +rin formare se urmareste de!"oltarea unor ca acitati noi( in tim ce erfectionarea are in "edere im)unatatirea ca acitatii existente. Dotiunea de formare rofesionala include: calificarea rofesionala( erfectionarea( s eciali!area( formarea rin ex erienta si informare rofesionala. Res onsa)ilitatile regatirii rofesionale 8om artimentul R.U. Managerii 1.& $sigura materialele ri"ind 1.& $sigura informatii te1nice. cresterea calificarii. 2.& .u ra"eg1ea!a determinarea 2.& 8oordonea!a eforturile de regatire. ne"oilor de regatire. #.& $sigura regatirea in afara functiei. #.& 8onduce regatirea in cadrul %.& 8oordonea!a lanurile de cariera organi!atiei. si eforturile de de!"oltare a R.U. %.& +artici a la eforturile entru sc1im)ari organi!ationale. *)iecti"ul unei organi!atii este reali!area unui rofit maxim. Moderni!area roceselor de fa)ricatii nu asigura rofitul dorit daca nu se are in "edere regatirea rofesionala a anga'atilor. Exista mai multe forme de stimulare a regatirii rofesionale: 1& Moti"area. +entru a stimula regatirea rofesionala a anga'atilor( firmele ot a lica di"erse forme de moti"are. Moti"area oate fi intrinseca si extrinseca. Moti"atia intrinseca re!ulta din interesul ersoanei entru im)ogatirea cunostintelor. Moti"atia extrinseca este re!ultatul unor recom ense si enali!ari exterioare ( marirea sau reducerea salariului ). 8u cit moti"atia anga'atului este mai uternica cu atat a are un grad mai ridicat de asimilare a cunostintelor. Moti"atia de a studia este determinata de ras unsul la o serie de intre)ari: 1. 8at de mult este im ortant entru mine acest loc de munca4 2. 8at de im ortant este sa acumule! aceste cunostinte4 #. Daca le in"at( imi "or a'uta4 2.& Recom ensa. Recom ensarea acumularii de noi cunostinte oate fi exterioara sau

interioara. #.& Diminuarea ca acitatii de munca( il oate une e anga'at in situatii de a nu&si mai utea inde lini sarcinile si o)ligatiile de munca. El "a fi ne"oit sa a ele!e la colegi si la seful ierar1iei. Daca nu rimeste ras uns la neclaritatile sale rofesionale "a fi ne"oit sa& si insuseasca acele cunostinte strict necesare %.& .rategiile de ractica au dre t sco consolidarea si de!"oltarea cunostintelor si a)ilitatilor do)andite anterior. +ractica se oate reali!a in mai multe moduri: oate fi ractica acti"a si asi"a( efecti"a in mod fragmentat sau comasat. 2. .uccesul oricarei regatiri rofesionale oate fi masurat rin "olumul ti ni"elul de cunostinte si de rinderi insusit care se a lica la inde linirea functiei. Un rogram sistematic )un roiectat oate contri)ui la oate contri)ui la )una regatire a ersonalului. .istemul de regatire rofesionala cu rinde # fa!e: 1.& .ta)ilirea ne"oilor de regatire. 2.& Im lementarea sistemului. #.& E"aluarea re!ultatelor. .ta)ilirea ne"oilor Determinarea ne"oilor de regatire Identificarea o)iecti"elor rimare Im lementarea Ela)orarea +regatirea .electia metodelor criteriilor actuala de regatire *rgani!area regatirii 8onducerea regatirii .u ra"eg1erea regatirii E"aluarea 8omasarea re!ultatelor regatirii cu criteriile Eta ele sistemului de regatire rofesionala In fa!a 1 se determina ne"oile de regatire a ersonalului. Este o fa!a de diagnostic si de sta)ilire a o)iecti"elor regatirii. Managerii ot identifica ne"oile de regatire rin # ti uri de anali!a: & organi!ationala( & a sarcinilor. & indi"iduala. $nali!a organi!ationala considera organi!atia ca un sistem iar in lanificarea strategica a resurselor umane este necesar sa se identifice cunostintele( a)ilitatile care "or fi necesare

anga'atilor in "iitor ca urmare a sc1im)arilor organi!ationale. $nali!ele organi!ationale considera organi!atia ca un sistem iar in lanificarea strategica a R.U. este necesar sa se identifice cunostintele( a)ilitatile care "or fi necesare anga'atilor in "iitor ca urmare a sc1im)arilor organi!ationale. $nali!ele organi!ationale ot fi folosite e )a!a unor indicatori ai erformantelor organi!atiei. +e aceasta )a!a se ot identifica sla)iciunile in domeniul regatirii ersonalului si anume: & circulatia si fluctuatia ersonalului. & a)senteism. & erformantele sla)e etc. .ursele de informare entru sta)ilirea ne"oilor de regatire rofesionala la ni"elul organi!ational ot fi: nemultumirile anga'atilor( accidentele de munca( reclamatii de la clienti etc. $nali!a sarcinilor. +e )a!a anali!ei sarcinilor de munca se sta)ilesc cerintele functiilor existente in organi!atii. Descrierea si s ecificatia functiei ofera informatiile necesare des re erformantele aste tate si calificarea necesara entru ca anga'atii sa inde lineasca munca necesara. Identificarea ne"oilor de regatire se reali!ea!a rin com ararea cerintelor si exigentelor functiei cu indemanarea( a)ilitatile si cunostintele anga'atilor. $nali!a indi"iduala caracteri!ea!a modul in care fiecare anga'at isi inde lineste sarcinile functiei e care o ocu a. -olosirea datelor o)tinute din e"aluarea erformantelor indi"iduale entru a determina ne"oia de regatire este o a)ordare comuna. * alta modalitate de a sta)ili ne"oile de regatire indi"iduala este discutarea directa cu anga'atii( su eriorii lor si managerii entru a identifica ceea ce ei considera necesar. 8a sursa de informatii ot fi: c1estionarele( testele de indemanare( studii de atitudine etc. #. Exista mai multe metode de regatire rofesionala: +regatirea in cadrul functiei. $cest ti de regatire se reali!ea!a de catre anga'atii cu ex erienta( su er"i!ori si manageri. $cestea tre)uie sa fie ca a)ili sa&i in"ete cat mai )ine e anga'atii care artici a la regatire. * ro)lema a acestui ti de regatire este caracterul sau intam lator. De asemenea( este osi)il instructorii sa nu ai)a ex erienta necesara( tim sau sa nu doreasca sa artici e la rocesul de regatire. +regatirea rin simulare 8onsta in folosirea unui model( a unui Hdu licatI al acti"itatii reale de munca. In aceste conditii cursantul se oate regati( oate in"ata in conditii similare( a ro iate de cele reale( dar fara resiune determinata de inde linirea sarcinilor concrete de munca. In ca!ul folosirii acestei metode tre)uie sa se tina seama ca stimularea sa fie realista( iar ec1i amentele utili!ate sa fie similare celor existente in acti"itatea ractica. .e foloseste la regatirea soferilor( ilotilor( mecanicilor de locomoti"a( o eratori la masini si instalatii com lexe etc. +regatirea rin coo erare .e oate reali!a rin 2 modalitati: 1& +regatirea interna & Este o forma de regatire in cadrul functiei si consta din

com)inarea inde linirii sarcinilor ostului cu instruirea in clase( scoli de meserii etc. 2& Ucenicia & Este o forma de regatire( e )a!a unui rogram( a unor ersoane in curs de formare. +ersoana este re arti!ata e langa un anga'at sau s ecialist cu ex erienta. Rotatia e osturi +resu une trecerea unei ersoane e un alt ost din acelasi com artiment sau din com artimente diferite. $ceasta rotatie ermite sta)ilirea si identificarea ostului in care erformantele sale ar utea fi maxime. +regatirea in clase si conferinte 8u rinde cursuri si re!entari de lectii( seminare( conferinte care ot fi folosite atat in legatura cu ostul cat si entru de!"oltarea regatirii rofesionale. Instruirea rogramata Este o metoda de autoin"atare care re"ede in"atarea as cu as si confirmarea ei imediata. Materia care tre)uie in"atata tre)uie di"i!ata in module. 8ursantul ras unde du a fiecare modul. Du a insusirea cunostintelor necesare la fiecare modul( cursantul trece la urmatorul. Inlocuirea tem orara a sefului ierar1iei Un manager oate fi inlocuit de un su)altern al sau e o anumita erioada de tim . ?.& Delegarea sarcinilor 1;.& +artici area in gru uri eterogene de munca 11.& Instruirea la calculator 12.& Mi'loace audio"i!uale #. E"aluarea regatirii rofesionale consta in com ararea re!ultatelor du a regatire cu o)iecti"ele si standardele sta)ilite. Deoarece regatirea este consumatoare de tim si de mi'loace financiare si materiale este necesar a se face e"aluarea re!ultatelor eforturilor de regatire a ersonalului. $ceasta se oate reali!a rin ra ortarea costurilor asociate regatirii si )eneficiile o)tinute( cost0)eneficiu. Este necesar a se com ara re!ultatele inainte si du a regatire. Datura costurilor si re!ultatele regatirii rofesionale: 8osturi Re!ultate 1.& .alariul instructorului. 2.& Materiale entru regatire. #.& 81eltuieli de intretinere entru instructori si cursanti. %.& Ec1i ament. :.& Trans ort. <.& .alariul cursantilor. =.& +ierderi de roductie. >.& Tim ul entru regatire. Exista mai multe modalitati de a roiecta si e"alua rogramele de regatire rofesionala: 1) +ost masurarea. Este un mod de a e"alua eficienta masurarii rofesionale( rin masura in care cursantii isi inde linesc functiile du a regatire in ra ort cu ceea ce managementul astea ta. 2) +re si ost masurarea. +resu une de a determina si com ara re!ultatele muncii inainte

si du a regatire. #) +re si ost masurarea cu gru de control. In afara de masurarea re!ultatelor ro rii ale cursantilor inainte si du a regatirea rofesionala( se masoara si com ara cu erformantele( recum si cu cele ale unui gru d control care nu a urmat nici o forma de regatire rofesionala $utorul Cirk atrick une in e"identa % ni"ele s re care tre)uie sa se concentre!e eforturile de e"aluare a regatirii( si anume: reactia( in"atarea( com ortamentul si re!ultatele. 1. Reactia & resu une a "edea cat de mult le lace si agreea!a cursantii regatirea. E"aluarea ni"elului reactiei cursantilor se oate reali!a rin inter"iuri sau c1estionare. 2. In"atarea & re re!inta extinderea in"atarii de catre cursant a fa telor( rinci iilor si a)ordarilor care au fost incluse in regatire. Di"elul de in"atare se masoara rin cat de )ine cursantii au insusit fa tele( ideile( conce tele re!entate in tim ul regatirii. #. 8om ortamentul & ex rima cat de mult acesta este sc1im)at ca urmare a rogramului urmat. E"aluarea ni"elului com ortamental consta in a determina efectele regatirii reflectate in erformantele o)tinute. %. Re!ultatele & sint e"aluate rin masurarea efectelor regatirii asu ra inde linirii o)iecti"elor organi!atiei. In acest sco se oate com ara re!ultatele ri"ind roducti"itatea( circulatia si fluctuatiile ersonalului( calitatea roductiei( inainta si du a regatire. %. +rin notiunea de cariera se intelege miscarea ascedenta sau de a"ansare a unei ersoane intr&un domeniu de acti"itate dorie cu sco ul de a o)tine mai multi )ani( mai multa res onsa)ilitate sau de a do)andi mai mult restigiu si mai multa utere. Managementul carierii lanifica si modelea!a rogresul in cadrul unei organi!atii in concordanta cu e"aluarile ne"oilor organi!atorice( recum si cu erformantele( otentialul si referintile indi"iduale ale meme)rilor acesteia. +rinci alele o)iecti"e ale managementului carierei sunt: 1. +romo"area unei olitici de de!"oltare cores un!atoare a carierei in concordanta cu natura acti"itatii desfasurate recum si cu ne"oile si osi)ilitatile indi"iduale si organi!ationale. 2. Integrarea ne"oilor si as iratiilor indi"iduale cu ne"oile si o)iecti"ele organi!ationale. #. Identificarea si mentinerea celor mai )uni anga'ati. %. Ela)orarea unor lanuri de cariera. :. Indrumarea si sustinerea anga'atilor com etiti"i entru atingerea o)iecti"elor ersonale in concordanta cu otentialul( ne"oile si as iratiile acestora. <. . ri'inirea anga'atilor in identificarea calificati"elor si calititilor necesare atat entru osturile curente cat si entru cele "iitoare. =. $sigurarea regatirii si de!"oltarii necesare anga'atilor entru a le ermite sa faca fata oricarui ni"el de res onsa)ilitate. +lanificarea carierei re re!inta rocesul rin care anga'atii indi"iduali identifica si traduc in "iata asii entru atingerea sco urilor dorite.

+lanificarea carierei oate fi "oluntara sau im usa. +lanificarea "oluntara este racticata de anga'asii care doresc o romo"are sau o noua orientare a carierei cu mentinerea cel utin la acelas ni"el de salari!are. +lanificarea im usa este initiata de un anga'at entrua e"ita unele situatii mai dorite ca situatia de somer. Modelele de lanificare a carierii sunt: a. Modelul Hsansa si norocI. 8onsta in fa tul ca indi"idul entru a a'unge in ostul dorit se )a!ea!a doar e sansa. +entru a utili!a acest model( indi"idul in cau!a tre)uie sa nu iarda nici un rile' entru a fi in locul otri"it si la momentul otri"it. ). Modelul Horgani!atia stie cel mai )ineI. $nga'atul este de lasat de e o o!itie e alta sau de e un ost e altul in functie de ne"oile organi!atiei. Modelul oate fi acce tat de unii tineri care sunt de endenti de adulti din toate unctele de "edere. +entru un adult efectele sunt negati"e din cau!a erce tiei fa tului ca organi!atia a)u!ea!a de anga'at. Daca anga'atul astea ta ca organi!atia sa&l idientifice si sa&l numeasca el tre)uie sa cunoasca orientarea strategica a acestia si sa se de lase!e in aceasta directie. c. Modelul auto&orientat. $nga'atii isi sta)iles singuri cursul de a de!"oltare carierii ro rii( utili!and asistenta utili!ata de organi!atie. $nga'atii sunt rinci alii res onsa)ili entruim limentarea( controlul si e"aluarea carierii lor. Exista mai multe stedii de cariera indi"iduala: 1 stadiu: Ex lorare. In acest stadiu indi"idul ex lorea!a di"erse alternati"e ri"ind ocu atia( o "arietete larga de osturi sau acti"itati. $cest stadiu al carierei durea!a ana in 'urul "arstei de 2: ani. +e durata acestui stadiu( indi"i!ii incearca sa se ada te!e osturilor( incearca sa do)andeasca noi cunostinte. 2 stadiu: .ta)ilirea. Re re!inta cea mai im ortanta erioada a "ietii acti"e si oatefi incadrata intre 2:&%: ani. In acest stadiu are loc rocesul acce tarii unei organi!atii( a anga'atului intr&un ost si integrarea in organi!atia res ecti"a. $nga'atii do)andesc ex eriente noi in munca( iar celor cu un otential cores un!ator li se asigura romo"area. # stadiu: Mi'locul carierei. 8u rinde "arsta %;&:: ani si oate a"ea cresteri si a"ansari "iitoare sau mentinerea situatiei. Este stadiul carierei in care oamenii fac o e"aluare a succeselor sau a reali!arilor o)tinute. In acest stadiu oamenii constienti!ea!a im ortanta muncii si carierei lor. 8ei care inregistrea!a succese rimesc recom ense si res onsa)ilitati cores un!atoare. +e durata acestui stadiu multi oameni sesi)ili!ea!a im actul cri!ei carierei lor se manifesta rintr&o diminuare a erformantilor. % stadiu: Eli)erarea. Du a ceun mi'loc de cariera cu o de!"oltare mai nult sau mai utin ra ida( multi oameni refera o crestere mai lenta sau c1iar o stagnare. In aceasta erioada atentia unei ersoane se indrea ta s re sanatatea ersonala. Indiferent de momentul in care are loc ensionarea ce oate constitui un soc ma'or entru unii oameni. +ensionarea este un mod de eli)erare a ersonalului la sfarsitul carierei. +entru a diminua unele influente negati"e entru indi"id si entru organi!atie se face H ensionarea fa!ataI care consta in reducerea sa tamanii de luceru. Tema :. RE3$TII3E DE MUD8$

1. .indicatele si acti"itatea manageriala. 2. Degocierile colecti"e de munca. #. 8ontractul colecti" de munca. %. 8onflictul colecti" de munca. I. .indicatele sunt organi!atii a olitice( constituite in sco ul a ararii intereselor rofesionale( economice( sociale si culturale ale mem)rilor lor si 4 dre turilor acestora re"a!ute in legislatia muncii si in contractele colecti"e de munca. .indicatele re re!inta( in ra ort cu organi!atia( atit o forma interna cit si una externa. -orta interna re!ulta din organi!atiile sindicale din interiorul organi!atiei( forta externa este data de a licarea la structurile sindicale de ni"el su erior ( uniuni rofesionale( de ramura). *rgani!atiile sindicale au de inde linit doua o)iecti"e rioritare: 1. $sigurarea cu locuri de munca entru toti anga'atii. $u in "edere asigurarea unor cistiguri cores un!atoare anga'atilor entru satesfacerea cerintelor lor. In acest sens( sindicatele actionea!a entru ca anga'atii sa o)tina salarii cat mai mari( un numar normal de ore de munca( siguranta ostului( conditii fa"ora)ile de munca( etc. 2. $re rolul de 4 urmari ca managementul sa fie HonestI si sa tina seama de im actul oliticilor sale asu ra anga'atilor. Un ec1ili)ru intre re re!entantii sindicatelor atron este insta)il. $cest ec1ili)ru se oate inclina usor intr&o arte sau alta. +rin re re!entantii lor( managerii si sindicatele consuma o mare arte de tim si efort entru solutionarea unor de!acorduri. +otri"it reglementarilor legale( sindicatele au dre tul sa&si constituie structuri organi!atorice ro rii in cadrul unitatilor economice. .e ot constitui unul sau mai multe sindicate( in functie de "ointa anga'atilor. .tructura ro rie de organi!are si conducere se a ro)a de fiecare sindicat rin statutul de constituire. .indicatele se ot constitui si e ramuri de acti"itate( du a rofesii sau du a criteriul teritorial. +entru corelarea si coordonarea actiunilor lor( sindicatele din aceeasi ramura de acti"itate sau rofesie se ot asocia in "ederea constituirii unei federatii sindicale rofesionale. 3a randul sau( doua sau mai multe federatii rofesionale din ramuri diferite se ot asocia in "ederea constituirii unei confederatii sindicale. * ro)lema im ortanta in orice organi!atie economica o constituie ra orturile managementului cu sindicatele sau cu re re!entantii lor. Relatiile sindicat&management au loc in legatura cu actiunile intre rinse de sindicate( in "ederea reali!arii sco ului entru 4444 au fost create. .indicatul a ara dre turile mem)rilor sai 4444 decurg din legislatia muncii si din contractele colecti"e de munca. In exercitarea acestor dre turi( sindicatele intra in ra orturi cu organele de conducere ale unitatilor economice rin folosirea unor mi'loace s ecifice de actiune( re"a!ute de lege: negocierile( etitia( rotestul( mitingul( demonstratia si gre"a. In ca!ul negocierilor( artici antii sunt( e de o arte( atronii sau re re!entantii acestora( iar e de alta arte( re re!entantii sindicatelor sau anga'atii nesindicali!ati. +etitia este o cere scrisa adresata unei autoritati in "ederea solutionarii unor ro)leme sau in sco ul resta)ilirii legalitatii. +etitia se adresea!a organelor de 'ustitie sau altor institutii de stat( a)ilitate sa solutione!e anumite as ecte ale ra orturilor de munca. +rotestul este manifestarea im otri"irii sau de!acordului cu o anumita 1otarire sau

masura luata de atroni sau manageri( in legatura cu desfasurarea ra orturilor de munca( considerate de sindicate sau de anga'ati ca fiind nelegale sau ino ortune. +rotestul se oate ex rima in scris( "er)al sau rin alte modalitati. Mitingul &7 ca forma de actiune sindicala &7 este o intrunire sau manifestatie u)lica entru discutarea unor ro)leme de interes general al mam)rilor de sindicat. Demonstratia &7 manifestare de masa cu caracter olitico&social( la 4444( in afara de mem)rii de sindicat( ot artici a si alte categorii ale o ulatiei( a"ind ca o)iecti"e de 4 une in e"identa si 4 discuta ro)leme sindicale si sociale de interes mai general. @re"a &7 ca forma rinci ala de actiune sindicala &7 consta in incetarea organi!ata sau s ontana 4 lucrului intr&o organi!atie economica sau institutie social&culturala( cu sco ul de 4 constringe e atroni sau gu"ernul sa satisfaca re"endicarile economice ale mem)rilor de sindicat. Diferite forme de actiune sindicala tre)uie sa fie folosite rogresi"( res ectind re"ederile legale. In exercitarea ra orturilor lor( atronii( managerii si sindicatele tre)uie sa se situie!e e o!itii egale si cu limitele ermise de lege. Dici unuia dintre arteneri nu le este ermis sa&si de aseasca atri)utiile sau sa incalce normele legale. .indicatele tre)uie sa rimeasca informatii necesare de la conducerea unitatii economice cu ri"ire la negocierea contractului colecti" de munca( constituirea si folosirea fondurilor destinate im)unatatirii conditiilor de munca( rotectiei muncii( asigurarii si rotectiei sociale. II. +rin negociere colecti"a de munca se intelege un dialog intre artenerii social& economici cu interese o use in 4444 se confrunta argumente ri"itoare la ra orturile lor de munca. +rin artenerii sociali&economici in negocierile colecti"e de munca( se inteleg( e de o arte( salariatii re re!entanti de sindicate( iar e de alta arte( atronatul. .tatul nu inter"ine in negocieri decit s oradic si cu sco uri limitate. Inter"entia sa se re!uma la masuri de rotectie sociala si anume: 1. sta)ilirea salariului minim )rut e economie7 2. indexarea salariilor7 #. durata minima 4 concediului de odi1na latit7 %. durata maxima 4 tim ului de lucru. Degocierile colecti"e de munca se ot desfasura la ni"el national( la ni"el de ramura si la ni"elul agentilor economici. 3a ni"elul ramurilor se ot sta)ili sisteme unitare de salari!are( de s oruri la salarii( de rotectie in otri"a unor factori noci"i etc. 3a ni"elul agentilor economici se intra in detalii( negociindu&se toate conditiile de munca( dre turile si o)ligatiile salariatilor si atronilor. Degocierile la ni"elul unitatii constituie fundamentul sistemului de contracte colecti"e de munca. Degocierile ot a"ea caracter normati"( cind se sta)ilesc salariile si conditiile de munca( sau caracter institutional( cind se crea!a noi institutii de rotectie sociala &7 crearea unui fond s ecial de rotectie sociala in ca!uri de accidente de munca. Degocierile colecti"e constituie mi'locul rinci al de determinare 4 conditiilor de munca. .indicatelor le re"ine sarcina sa fie acti"e in negocieri. 3or le re"ine sarcina sa defineasca o)iecti"ele negocierilor( sa ela)ore!e studii entru re"endicarea cerintelor. In strategia negocierilor( fiecare artener social&economic tre)uie sa reci!e!e in

reala)il unctele de "edere asu ra ro)lemelor 4444 "or forma o)iectul negocierii( im reuna cu cei e 4444 ii re re!inta. III. 8ontractul colecti" de munca este con"entia dintre atroni si salariati( rin 4444 se sta)ileste in limite re"a!ute de lege clau!e ri"ind conditiile de munca( salari!area si alte dre turi si o)ligatii ce decurg din ra orturile de munca. 8ontractul colecti" de munca se inc1eie e urmatoarele rinci ii: & egalitatea in dre turi 4 artilor la inaintarea cerintelor si 4 ro unerilor7 & re re!entarea e )a!a de aritate 4 artilor7 & artici area salariatilor la ela)orarea contractului colecti" de munca7 & delimitarea dre turilor si 4 o)ligatiilor artilor . 8ontractele colecti"e de munca se ot inc1eia la ni"elul unitatilor economice( ramurilor de acti"itate( recum si la ni"elul re u)lican. 3a inc1eierea contractului colecti" de munca salariatii sunt re re!entati de catre sindicate. 3a ni"elul unitatii( contractul colecti" de munca este inc1eiatintre atron si salariati re re!entati de sindicate. 3a ni"elul re u)lican( contractul colecti" de munca se inc1eie intre federatia sindicatelor si re re!entantii atronului numiti de catre @u"ern. 8ontractul colecti" de munca se inc1eie e o erioada determinata 4444 nu oate fi mai mica de un an calendaristic. 3a ex irarea termenului entru 4444 4 fost inc1eiat contractul colecti" de munca( artile ot 1otari relungirea lui in conditiile in 4444 4 fost inc1eiat sau in conditii modificate. 8ontractul colecti" de munca le ni"el re u)lican cu rinde clau!e rin 4444 se sta)ilesc dre turile si o)ligatiile reci roce ale artilor in romo"area unor relatii de munca ec1ita)ile( de natura sa asigure salariatilor rotectie sociala( diminuarea sau eliminarea conflictelor colecti"e de munca ori declansarea gre"elor. 8ontractele colecti"e de munca inc1eiate la ni"elul ramurilor de acti"itate cu rinde clau!e ri"ind organi!area( normarea si marimea remunerarii muncii( conditiile de munca( durata tim ului de munca( regimul de munca si odi1na( deser"irea sociala 4 salariatilor. 8ontinutul contractului colecti" de munca la ni"elul unitatii se determina de arti in limitele com etentei lor si cu rinde clau!e ri"ind: & organi!area muncii si s orirea eficientei roducti"itatii muncii7 & normarea( formele si sistemele de retri)uire 4 muncii( alte feluri de "enituri ale salariatilor7 & marimea salariilor tarifare (de functie) in ra ort cu rofesia( calificarea salariatilor( com lexitatea lucrarilor inde linite de catre ei si conditiile de munca7 & durata tim ului de munca ne ericuloasa( ocrctirea sanatatii( asigurarea medicala 4 salariatilor si 4 familiilor lor7 & regatirea si erfectionarea cadrelor( incadrarea in munca 4 salariatilor dis oni)ili. In contractele colecti"e de munca ot fi incluse si alte clau!e in s ecial ri"ind: & constructia si intretinerea o)iecti"elor de menire social&culturala si 4 fondului de locuinte si re arti!area s atiului locati"7 & organi!area tratamentului )alnear si 4 odi1nei salariatilor si 4 mem)rilor familiilor lor. & acordarea de inlesniri su limentare familiilor cu multi co ii si familiilor in 4444 li seste unul din arinti( recum si familiilor 4444 educa co ii in"ali!i7 & im)unatatirea conditiilor de trai ale "eteranilor( in"ali!ilor si ensionarilor 4444 lucrea!a

sau au lucrat la unitatea data7 & reali!area actiunilor de K ( de culturali!are si s orti"e7 & stimularea salariatilor institutiilor medicale( rescolare( de culturali!are( de in"atamint si s orti"e( intre rimderilor alimentatiei u)lice si ai altor intre rinderi 4444 deser"esc salariatii dar nu se afla in com onentaunitatii res ecti"e7 & alte cerinte in domeniul muncii si al relatiilor social&economice. 8ontractul colecti" de munca se inc1eie in forma scrisa( se semnea!a de catre artici antii la negocieri si se de une( in termen de : !ile( s re inregistrare si astrare in organul teritorial de munca si rotectie sociala. 8ontractele colecti"e de munca inc1eiate la ni"elul gru urilor de unitati sau al ramurilor de acti"itate se de un( se inregistrea!a si se astrea!a la Ministerul Muncii si +rotectiei .ociale. 8ontractul colecti" de munca oate inceta( daca artile 1otarasc acest lucru. 8ontractul colecti" de munca incetea!a: 4) la data di!ol"arii sau constatarii falimentului unitatii7 )) la im linirea termenului entru 4444 4 fost inc1eiat( daca artile nu con"in relungirea a licarii acestuia. I/. 8onflictul colecti" de munca oate sa a ara e arcursul ra orturilor de munca dintre unitate si salariatii acesteia in legatura cu interesele rofesionale cu caracter economic si social al salariatilor( organi!ati sau neorgani!ati in sindicate. $stfel de conflicte ot sa a ara si in su)di"i!iuni ale unitatii sau intre conducerea unitatii si salariatii 4444 exercita aceasi meserie sau rofesie in unitatea res ecti"a. In conflictele colecti"e de munca( salariatii sunt re re!entati de sindicate. .e considera conflict colecti" de munca numai daca cel utin 'umatate lus unu din numarul mem)rilor de sindicat sau din numarul ersonalului unde nu exista sindicat( s ri'ina re"ederile formulate fata de conducerea intre rinderii. 8onflictele colecti"e de munca ot a"ea ca o)iect o "arietate de ro)leme si anume: salari!area( conditiile de munca sau alte dre turi ce decurg din legislatia muncii. .olutionarea conflictelor colecti"e de munca se oate reali!a rin urmatoarele cai: 1. 8onciliere directa. Daca intr&o unitate exista remisele declansarii unui conflict colecti" de munca( sindicatele sau muncitorii nesindicali!ati au o)ligatie sa sesi!e!e in scris conducerea unitatii asu ra situatiei create. .esi!area "a cu rinde re"endicarile salariatilor si moti"area lor( recum si ro uneri de solutionare. 8onducerea unitatii este o)ligata sa ras unda tot in scris celor ce i&4 adresat sesi!area( in termen de %> ore( reci!and unctul de "edere entru fiecare dintre re"endicarile formulate. Daca nu s&4 ras uns la toate re"endicarile formulate( conflictul colecti" de munca se considera declansat. 2. 8onciliere organi!ata de Ministerul Muncii si +rotectiei .ociale Daca in urma concilierii directe conflictul de munca 4 fost totusi declansat( re re!intantii sindicatelor sesi!ea!a Ministerul Muncii si +rotectiei .ociale in "ederea continuarii concilierii. 8ontinuarea concilierii "a a"ea loc in cadrul comisiilor de conciliere. 8omisia de conciliere se formea!a in termen de # !ile din initiati"a uneia dintre arti( a"ind un numar egal de re re!entanti ai conducerii unitatii si salariatilor. 8omisia "a examina litigiul in termen de : !ile. Aotarirea comisiei de conciliere se ado ta rin intelegerea artilor in )a!a negocierilor urtate. Daca artile nu au a'uns la conciliere( resedintele comisiei intocmeste

recomandari moti"ate ri"ind solutionarea conflictului e 4444 le ex edia!a artilor. #. .olutionarea conflictelor de munca rin ar)itra'. In situatia in 4444 gre"a s&4 derulat e o durata de 1: !ile fara ca artile im licate sa fi a'uns la o intelegere si daca continuarea gre"ei ar fi de natura sa afecte!e interesele economiei nationale( Ministerul Muncii si +rotectiei .ociale oate solicita solutionarea conflictului colecti" de munca de catre o comisie de ar)itra'. 8omisia de ar)itra' este alcatuita din # ar)itri. 3ista ersoanelor 4444 ot fi desemnate ca ar)itri se sta)ileste o data e an de Ministerul Muncii dintre s ecialistii in domeniul economic( te1nic si 'uridic cu consultarea sindicatelor si uniunii antre renorilor. In ra ort de o)iectul conflictului colecti" de munca ar)itrii se desemnea!a du a cum urmea!a: & un ar)itru sta)ilit de conducerea unitatii7 & un ar)itru sta)ilit de sindicat7 & un ar)itru sta)ilit de Ministerul Muncii. 8omisia de ar)itra' are o)ligatia sa con"oace artile in termen de # !ile si sa examine!e im reuna conflictul colecti" de munca. 8omisia de ar)itra' se ronunta rintr&o 1otarire definiti"a in termen de 2% ore de la inc1eierea de!)aterilor. +rin 1otarirea comisiei de ar)itra' conflictul colecti" de munca incetea!a. Tema <. E/$3U$RE$ +ER-*RM$DTE3*R. 1. Definirea e"aluarii erformantelor. 2. *)iecti"ele e"aluarii erformantelor. #. 8ontinutul rocesului de e"aluare 4 erformantelor. %. .urse de erori in rocesul de e"aluare 4 erformantelor. :. Metode de e"aluare 4 erformantelor. <. .emnificatia interactiunii e"aluator&e"aluat. 1. E"aluarea erformantelor este rocesul rin 4444 este e"aluata contri)utia unui anga'at al organi!atiei e durata unei anumite erioade de tim . E"aluarea resurselor umane resu une mai multe acti"itati: 4) E"aluarea otentialului si 4 ca acitatii de e"olutie sau de de!"oltare 4 unei ersoane. Este reali!ata e )a!a unor caracteristici ersonale ale ersoanei( recum si e )a!a unor date si informatii des re ceea ce este ersoana res ecti"a si mai utin des re com ortamentul in munca( des re ceea ce face in cadrul ostului detinut. )) E"aluarea com ortamentului. $re in "edere e"aluarea acelor manifestari de com ortament 4444 se incadrea!a in caracteristicile de erformanta. $ceasta e"aluare e"identia!a ce fac anga'atii in exercitarea atri)utiilor com arati" cu ceea ce ar tre)ui sa faca. c) E"aluarea erformantelor. $re in "edere e"aluarea re!ultatelor o)tinute( ex rimate diferentiat e osturi in functie de s ecificul acestora. Exista doua ti uri de e"aluare 4 erformantelor. E"aluare neformala este intre rinsa de fiecare data cind se considera necesara. Relatiile !ilnice intre manager si salariat ofera oca!ii rin 4444 oate fi e"aluata erformantasalariatului. E"aluarea neformala se utili!ea!a indeose)i atunci cind tim ul dis oni)il este limitat. E"aluarea sistematica are un caracter formal si resu une un contact ofical intre manager

si salariat. E"aluarea sistematica 4 erformantelor se efectuia!a la anumite inter"ale de tim . -actorii 4444 influentea!a e"aluarea erformantelor: 1. Istoria si cultura organi!atiei. 2. Marimea firmei si domeniul de acti"itate. #. *rientarile strategice. %. +racticile folosite la anga'are( salari!area si romo"area ersonalului. 2. *)iecti"ele e"aluarii erformantelor. +rinci alele o)iecti"e ale e"aluarii erformantelor sunt: 1. Desfasurarea cores un!atoare 4 unor acti"itati din domeniul resurselor umane( cum ar fi: anga'ari( romo"ari( transferari( retrogradari( concedieri etc. Datele si informatiile ri"ind e"aluarea erformantelor ermit ela)orarea unor deci!ii rationale in legatura cu acti"itatile res ecti"e 2. Recom ensarea ec1ita)ila 4 ersonalului. In unele firme e"aluarea erformantelor este larg ras indita in determunarea diferitelor elemente ale sistemelor de salari!are sau 4 diferitelor ti uri de recom ensare. $sigura anga'atilor informatiile necesare entru ro ria lor de!"oltare( dindu&le incredere in ro riile forte. #. $ngalatii simt ne"oia unui feed)ack cit mai corect al erformantei( ne"oia unor informatii 4444 sa le indice reci!ia actiunilor anterioare in "ederea im)unatatirii erformantelor. -eed)ackul erformantei facilitea!a un nou com ortament indi"idual si organi!ational. Ma'oritatea anga'atilor doresc sa cunoasca cum isi reali!ea!a sarcinile( cum ras und solicitarilor organi!atiei( ce rogrese au inregistrat( ce ne"oi si osi)ilitati de im)unatatire 4 erformantei au etc. %. Identificarea ne"oilor indi"iduale de regatire si de!"oltare 4 ersonalului( recum si e"aluarea re!ultatelor rogramelor de regatire si de!"oltare 4 acestuia. Un sistem adec"at de e"aluare 4 erformantelor oate semnala unele carente in regatirea ersonalului( oate furni!a informatii ri"ind unctele sla)e sau otentialul anga'atilor 4444 urmea!a sa )enificie!e de erfectionarea regatirii rofesionale. :. Discutarea lanurilor e termen lung ale anga'atilor recum si 4 o)iecti"elor carierei acestora. +e )a!a erformantelor reali!ate( su eriorul ierar1ic are oca!ia sa ofere su)ordonatului unele sugestii ri"ind modalitatile de im)unatatire 4 erformantelor in "ederea reali!arii o)iecti"elor carierei sale.Integrarea lanificarii resurselor umane in cadrul celorlalte acti"itati de ersonal. <. 8onfirmarea0"alidarea rogramelor de selectie. +rogramele de e"aluare 4 erformantelor ofera numeroase date des re calitatea sistemelor de selectie ermitind identificarea anga'atilor cu re!ultate necores un!atoare. =. . orirea moti"atiei anga'atilor. Existenta unui rogram de e"aluare 4 erformantelor are un efect moti"ational( generator al unui com ortament o!iti" 4444 incura'ea!a initiati"a( de!"olta simtul res onsa)ilitatii( stimulea!a efortul entru erformante. >. Im)unatatirea relatiei manager&su)ordonati. ?. Im)unatatirea comunicarii si intensificarea cola)orarii intre manageri si su)ordonati. 1;. E"aluarea erformantelor constituie o )a!a 4 interactiunii artilor mentionate 4444 a'ung sa se cunoasca din ce in ce mai )ine. 11$ licarea o ortunitatilor egale in rocesul de e"aluare 4 erformantelor.

#. +rocesul de e"aluare 4 erformantelor re re!inta un ansam)lu de roceduri standarti!ate si re"ede o)tinerea informatiilor ri"ind com ortamentul rofesional al ersonalului firmei. +R*8E.U3 E/$3U$RII +ER-*RM$DTE3*R +R*-E.I*D$3E E"aluarea erformantelor oate a"ea un rol )enefic atit entru organi!atie cit si entru indi"i!i numai daca este efectuata in mod corect. 8orectitudinea e"aluarii de inde in mare masura de calitatea metodelor folosite ceea ce resu une: 1. 8a acitatea de 4 reflecta ade"arul ("alidatea K 2. -idelitatea e"aluarii (ca acitatea de 4 furni!a re!ultate identice la a licare re etata). #. Ec1i"alenta re!ultatelor (e"aluatorii inde endenti a'ung la acelasi re!ultat). %. In rocesul de e"aluare 4 erformantelor ot a area o multitudine de erori 4444 ot influenta re!ultatul si anume: 4) .tandardele "aria)ile de la un salariat la altul. In rocesul e"aluarii erformantelor menagerul "a tre)ui sa e"ite folosirea unor standarde diferite entru ersoanele cu osturi similare( deoarece acest lucru oate ro"oca o reactie negati"a. $nga'atii de"in nemultumiti cind ei considera ca su eriorul lor foloseste standarde diferite de a reciere 4 erformantelor de la o ersoana la alta. )) Efectul de 1alou. $ are atunci cind un manager a recia!a un anga'at la ni"elul cel mai inalt sau cel mai sca!ut datorita unei caracteristici ersonale( 4444 de multe ori nu este in legatura cu functia sau munca anga'atului. . re exem lu( un muncitor 4444 nu are a)sente oate fi cotat in toate domeniile inclusi" si 4 celei ri"ind cantitatea si calitatea roduselor. +entru e"itarea unor asemenea ro)leme il constituie insasi constienti!area acestora si 4 dificultatilor e 4444 le resu un( recum si regatirea cores un!atoare 4 managerilor recum ca acestea sa fie ca a)ili sa examine!e cu rofesionalism criteriile de e"aluare 4 erformantelor. c) +ro)lema re!ultatelor recente. +ro)lema a are atunci cind celor mai recente re!ultate li se acorda o ondere mai mare decit erformantele "ec1i. .alariatii simtind acest lucru de"in mai constiinciosi atunci cind se a ro ie erioada acordarii calificati"elor. Unii salariati incearca sa rofite de acest factor de moment entru 4 intra in atentia sefului in erioada dinaintea e"aluarii. d) Erori de indulgenta si de se"eritate. In ca!ul erorilor de indulgenta marea ma'oritate 4 anga'atilor sunt e"aluati ca fiind foarte )uni( deci la un ni"el de erformanta mai ridicat decit contri)utia acestora. In ca!ul erorilor de si"eritate anga'atii sunt e"aluati su) ni"elul erformantelor lor. $ceste erori o!iti"e sau negati"e sunt determinate de fa tul ca fiecare e"aluator are ro riul sistem de "alori si dis une de un anumit set de criterii 4444 actionea!a ca un standard fata de 4444 se fac e"aluarile necesare. e) .u)iecti"ismul e"aluatorului. $cest ti de erori se datorea!a sistemului de "alori si re'udecatilor celui 4444 e"aluia!a. /irsta( etnia( religia( "ec1imea ot fi cau!e ale unor e"aluari deformate. Eliminarea su)iecti"ismului este greu de reali!at mai ales daca managerul nu&si da seama ca este su)iecti" sau nu recunoaste ca acest lucru ii afectea!a a recierea. f) Eroarea de contrast. .e datorea!a tendintei e"aluatorului de 4&i a recia e ceilalti in contrast cu ro ria&i ersoana sau 4444 re!ulta din com ararea ersoanelor intre ele si nu cu cerintele osturilor( cu standardele de erformanta sta)ilite inainte de e"aluarea ro riu&!isa. 8au!ele 4444 duc la su rae"aluarea erformantelor:

& tendinta managerilor de 4 e"ita re!entarea unor as ecte negati"e 4444 ar utea afecta nefa"ora)il imaginea organi!atiei7 & dorinta managerilor de 4 cistiga )una"ointa su)ordonatilor rin genero!itate7 & inca acitatea e"aluatorilor de 4 reali!a e"aluari diferentiate din unct de "edere al erformantelor7 & frica de re resalii7 & li sa de interes fata de erformantele su)ordonatilor. 8au!ele 4444 duc la su)e"aluarea erformantelor: & reocu area managerilor de 4 mentine anga'atii cit mai a roa e de realitate si de 4&i atentiona in legatura cu necesitatea inde linirii sarcinilor7 & dorinta managerilor de 4 area mai autoritari in fata su)ordonatilor7 & teama managerilor ca anga'atii 4444 o)tin calificatiile excelente le&or utea afecta autoritatea ro rie7 & erce tia gresita 4 notiunii de exigenta7 & s iritul critic excesi". :. Exista mai multe metode de e"aluare 4 erformantelor: I. Metode sim le de e"aluare. 8onstau in fa tul ca unui manager i se cere sa sta)ileasca re!ultatele intre rinderii in formular( rin marcarea unui ni"el al erformantelor fiecarui anga'at. 4) .cala grafica de e"aluare. Este metoda cel mai des utili!ata. In ca!ul folosirii acestei metode sarcina rinci ala 4 e"aluatorului este de 4 estima gradul in 4444 un indi"id oseda sau nu o anumita calitate rofesionala. +rinci iul de )a!a al acestei metode consta in e"aluarea anga'atilor se arat( in ra ort cu fiecare caracteristica rofesionala sau factor de erformanta: cantitatea muncii( calitatea muncii( initiati"a( ni"elul de cunostinte( com ortamentul in munca etc. )) 3ista de control. Este o metoda sim la de e"aluare. Managerul rimeste o lista de intre)ari la 4444 tre)uie sa inscrie 4444 sunt caracteristicile si erformantele anga'atului. 3ista oate fi ela)orata in asa fel incit calificati"elor sa le cores unda anumite "alori. /alorile nu sunt cunoscute de cel 4444 efectuia!a e"eluarea. $ceste liste cu rind informatie de genul: termina lucrul la tim ( este coo erant( acce ta critica( este de acord sa lucre!e ore su limentare etc. c) $legerea fortata. Este o "arianta mai com lexa 4 listei de control. E"aluatorul este solicitat sa ras unda la doua intre)ari: una in 4444 anga'atul este Hcel mai )unI si una in 4444 anga'atul este Hcel mai utin )unI. Intre)arile sunt cu as ect negati" si o!iti". II. Metode com arati"e de e"aluare 4 erformantelor. 4) Metoda ordonarii. In ca!ul acestei metode( e"aluatorul ordonea!a anga'atii de la cel mai )un la cel mai utin )un. * rima dificultate 4 metodei este fa tul ca marimea diferentei intre diferiti indi"i!i nu este )ine difenita. . re exem lu( oate fi o diferenta mica intre ersoanele clasate e locurile trei si atru( dar mare intre cei de e cei de e o!itiile % si :. * asemenea dificultate oate fi de asita rintr&o extensie( cu sensul acordarii unor uncte 4444 sa indice marimea diferentilor de erformanta intre anga'atii lasati e diferite o!itii. Este osi)il ca ersoana lasata e ultimul loc in cadrul unui gru ar utea sa fie lasata e rimele locuri in alt gru . *rdonarea oate fi afectata de e"entuale re'udecati( sim atii sau anti atii ale e"aluatorului. )) Metoda com aratiilor erec1e. +otri"it acestei metode e"aluatorul com ara e fiecare anga'at cu altul( iar a oi

e cei a reciati mai )uni intre ei ina se a'unge la o anumita ierar1i!are. Metoda necesita un numar mare de com aratii erec1e: Dc Fn(n&1)02 n &7 numarul su)ordonatilor 4444 tre)uie e"aluati. -olosirea acestei metode ermite o)tinerea mai multor informatii des re fiecare anga'at. Dificultatea acestei metode este numarul mare al com aratiilor 4444 tre)uie efectuate. 18 28 8 D E #D 8 D E %$ 8 E :2 E c) Metoda distri)utiei fortate. +rin folosirea acestei metode e"aluatorul ordonea!a anga'atii de&4 lungul unei scale( lasind un anumit numar sau rocent din anga'ati la deferite ni"ele ale erformantelor: excelent( )un( mediu( su) mediu( nesatisfacator. Dumar de anga'ati 1;L 2;L %;L 2;L 1;L excelent )un mediu su) mediu satisfacator +onderea fata de total Un nea'uns al acestei metode este ca un manager oate gresi lasind un indi"id in gru ul cel mai sla) sau in cel su erior e )a!e su)iecti"e. * deficitate a are cind e"aluatorul tre)uie sa ex lice anga'atului de ce este lasat intr&un gru inferior( fata de alta ersoana incadrata intr&un gru su erior. III. Metode scrise: 4) Metoda incidentelor critice. +resu une ca managerul inregistrea!a actiunile cele mai fa"ora)ile si cele mai nefa"ora)ile 4444 a ar in ce ri"este erformantele fiecarui anga'at. 8ind se intim la un incident critic managerul isi notea!a acest lucru. * lista 4 incidentelor critice este tinuta de&4 lungul erioadei de e"aluare entru fiecare anga'at si se are in "edere la e"aluarea eriodica. Metoda are unele nea'unsuri: 1. 8eea ce constituie un incident critic nu este definit si inter retat in acelasi mod de catre toti managerii. 2. Dotarea !ilnica sau sa taminala 4 incidentelor critice 4 fiecarui anga'at necesita un consum im ortant de tim . )) Metoda eseului. $ceasta metoda resu une ca managerul sa scrie un scurt eseu 4444 sa descrie erformantele fiecarui anga'at de&4 lungul erioadei de e"aluare. Metoda are unele nea'unsuri: unii manageri comunica in scris mai )ine decit altii. Deci( calitatea e"aluarii de inde de a)ilitatea de 4 scrie 4 e"aluatorului. Metoda este consumatoare de tim . c) Re"i!uirea domeniului. +otri"it acestei metode( un s ecialist din com artimentul de ersonal anali!ea!a erformantele im reuna cu seful direct 4 celui

e"aluat. $cesta e"aluia!a fiecare anga'at( ca mai a oi sa fie "erificate de seful com artimentului de ersonal. Re re!entantul com artimentului de ersonal tre)uie sa ai)a suficiente cunostinte des re fiecare functie entru 4 utea efectua e"aluari o)iecti"e. $"anta'ul acestei metode consta in a recierea salariatilor e o )a!a unitara( unde este eliminat su)iecti"ismul managerilor. I/. Metode com lexe de e"aluare. Managementul rin o)iecti"e. $ceasta metoda arata o)iecti"ele erformantelor e 4444 o ersoana s era sa le o)tina in cadrul unei erioade de tim . *)iecti"ele sta)ilite de fiecare manager sunt deri"ate din o)iecti"ele generale ale organi!atiei. Rocesul conducerii rin o)iecti"e cu rinde atru eta e: I. Re"i!uirea functiei. 8onsta in fa tul ca anga'atul si su eriorul sau re"ad descrierea functiei si acti"itatile rinci ale ale acesteia. II. .ta)ilirea standardelor de erformante. .unt ela)orate standarde s ecifice ale erformantelor. III. .ta)ilirea o)iecti"elor. .e efectuia!a de catre anga'at im reuna cu su eriorul. *)iecti"ele tre)uie sa fieastfel sta)ilite incit sa fie realiste si osi)il de reali!at. I/. $nali!a erformantelor o)tinute. $nga'atul si su eriorul sau folosesc o)iecti"ele ca )a!a entru continuarea discutiilor ri"ind erformantele reali!ate de catre anga'at. Metoda res ecti"a nu oate fi a licata fiecarui anga'at. +rocesul conducerii rin o)iecti"e oate fi a licate mai mult asu ra managerilor. <. Exista diferite categorii de e"aluatori 4444 ot efectua e"aluarea erformantelor si 4444 ocu a o!itii diferite in ierar1ia organi!ationala sau fata de ersoana 4444 este e"aluta: 1. E"aluarea anga'atilor de catre su eriori. $ceasta modalitate se )a!ea!a e resu unerea ca managerul este cel calificat si indicat sa e"aluie!a realist( o)iecti" si corect erformantele fiecarui su)ordonat. E"aluarile efectuate de catre sefii directi entru muncitori( te1nicieni si functionari sunt cu rinse intr&un document intitulat &7 -isa de a riciere 4 ersonalului. Documentul res ecti" include o serie de elemente: & re!ultatele o)tinute in ostul ocu at7 & orientarea rofisionala7 & ers ecti"ele de de!"oltare rofisionala. -iecare element se a recia!a e o scara cu cinci marimi. E"aluarea de manageri re!inta unele de!a"anta'e: & multi manageri considera ca nu au ca acitatea sau regatirea necesara entru 4 e"alua contri)utia su)ordonatilor lor. & Unii manageri nu ermit rolul de 4 determina "iitorul carierii su)ordonatilor lor. 2. E"aluarea su eriorilor de catre su)ordonati. Utili!area acestei modalitati are unele a"anta'e: & ermite im)unatatirea erformantelor in munca si 4 otentialului managerial7 & determina managerii sa acorde atentia cu"enita relatiilor cu su)ordonatii7 & face osi)ila e"identierea situatiilor conflictuale si identificarea unctelor sla)e ale managerilor mai utin com etenti. E"aluarea de catre su)ordonatii directi re!inta si unele de!a"anta'e: & reactia negati"a e 4444 o au multi manageri atunci cind sunt e"aluati de su)ordonati7 & frica de re resalii din artea managerilor carora li s&4 facut o e"aluare nefa"ora)ila si 4444 ot sa intuiasca cine i&4 e"aluat7

& su)ordonatii ot sa nu fie suficient de critici sau o)iecti"i. $ licarea in ractica 4 acestei modalitati tre)uie sa inde lineascaanumite conditii: & asigurarea anonomatului ras unsurilor su)ordonatilor7 & managerul e"aluat sa ai)a in su)ordine un numar suficient de anga'ati7 & concentrarea e"aluarii asu ra acelor as ecte ale erformantei manageriale e 4444 su)ordonatii le cunosc si le ot a recia cel mai )ine. #. E"aluarea de catre salariati aflati e osturi ec1i"alente. $ceasta modalitate consta in fa tul ca e"aluarea erformantelor este efectuata de catre colegi aflati e osturi similare. Utili!area acestei modalitati oate determina neintelegeri( oate deteriora relatiile de munca sau oate de!)ina armonia unui colecti". %. $utoe"aluarea. Este un instrument de autode!"oltare 4444 determina e fiecare anga'at sa&si identifice unctele forte si sla)iciunile ro rii si sa&si sta)ileasca odiecti"e de s orire 4 com etentei in munca sa. $utoe"aluarea roduce un feed)ack si oate constitui o modalitate de s orire 4 increderii fiecarui anga'at in a)ilitatea sa de 4 inde lini sarcina de munca. :. E"aluarea externa. E"aluarea( in ca!ul dat( este efectuata de ex erti externi. Ex ertii externi sunt solicitati in ca!uri s eciale cind se urmareste e"aluarea unor ersoane situate la ni"ele su erioare ale conducerii organi!atiei sau entru determinarea otentialului unei ersoane in "ederea unei e"entuale romo"ari. Tema Managementul recom enselor 1. 8adrul conce tual al managementului recom ensarii ersonalului In ultimiii ani( in literatura de s ecialitate tot mai frec"ent este intilnit conce tul de managementul recom enselor. +rin managementul recom enselor se intelege rocesul de ela)orare si im lementare a strategiilor( oliticilor si sistemelor de recom ense care ermite organi!atiilor sa&si inde lineasca o)iecti"ele rin recrutarea si mentinerea anga'atilor necesari( recum si rin moti"area cores un!atoare a acestora. Managementul recom enselor consta( in rimul rand( in roiectarea( im lementarea si mentinerea sistemelor de recom ense ale anga'atilor care tre)uie sa fie ada tate erformantelor organi!atiilor si su use unor im)unatatiri continue Teoria si ractica in domeniu demonstrea!a ca in ceea ce ri"este recom ensele anga'atilor( organi!atiile folosesc o multitudine de termeni cum ar fi: recom ense( com ensatii( retri)utii( remuneratie( salariu( leafa( lata( stimulente( facilitati( a"anta'e etc. In aceste conditii( numerosi s ecialisti in domeniu considera ca managementul recom enselor este o conce tie mult mai larga ri"ind recom ensele anga'atilor entru ceea ce acestia au facut sau ot face entru organi!atie. 8u alte cu"inte( recom ensele ersonalului este un domeniu de acti"itate deose)it de im ortant entru organi!atie rin intermediul caruia se influentea!a atat com ortamentul anga'atilor cat si eficienta organi!atiei. +otri"it literaturii de s ecialitate si racticii manageriale in domeniu( entru ca recom ensa sa actione!e ca un moti"ator eficace tre)uie inde linite urmatoarele conditii: & ersoana res ecti"a tre)uie sa&si doreasca recom ensa( altfel aceasta nu de"ine factor moti"ator7

& anga'atului tre)uie sa&i fie clar ca efortul sau su limentar "a duce la im)unatatirea erformantei( fa t care nu tre)uie sa fie im iedicat de factori care nu&i oate controla7 & anga'atul tre)uie sa fie con"ins ca erformanta sa im)unatatita ii "a aduce( ca re!ultat( recom ensa dorita7 .istemul de recom ense cu rinde nu numai recom ensele financiare (salariul fix si cel "aria)il sau unele a"anta'e care im reuna alcatuiesc remuneratia totala). ci si recom ensele non&financiare( cum ar fi: recunoasterea( res onsa)ilitatea( reali!area( de!"oltarea etc. .trategiile managementului recom enselor definesc intentiile organi!atiilor in legatura cu oliticile si sistemele de recom ense ce urmea!a sa fie ela)orate entru a se asigura si moti"a ersonalul necesar in "ederea inde linirii o)iecti"elor organi!ationale. .trategiile de recom ense tre)uie sa inde lineasca o multitudine de cerinte deose)it de im ortante si anume: & sa deri"e din o)iecti"ele si strategiile organi!atiei7 & sa s ri'ine "alorile organi!ationale7 & sa fie legate de erformantele o)tinute7 & sa determine si sa s ri'ine com ortamentul dorit la toate ni"elele7 & sa ofere o scala com etiti"a necesara entru asigurarea cu ersonal de o calificare cat mai inalta. 3a ni"el glo)al( strategiile de recom ensare de ind de olitica generala a gu"ernului in domeniul social si se refera( in s ecial( la rotectia sociala. * ro)lema im ortanta al strategiilor de recom ensare re"ine sta)ilirii unei ec1itati a acesteia. Ec1itatea recom enselor ermite asigurarea unui ec1ili)ru intre recom ensele acordate in cadrul unei firme( entru aceiasi munca executata in unitati diferite( intre anga'atii cu calitati diferite( intre recom ensele diferitelor categorii de anga'ati. In acest context exista mai multe categorii de ec1itate a recom enselor. Ec1itatea interna consta in asigurarea unui ec1ili)ru intre recom ensele anga'atilor de e osturi diferite din cadrul firmei. Ec1itatea externa consta in asigurarea ec1ili)rului intre salariile anga'atilor care efectuea!a aceiasi munca in organi!atii diferite. $ceasta ec1itate are un caracter relati" deoarece este influentata de uterea economico&financiara a organi!atiei. Ec1itatea indi"iduala resu une diferentierea recom enselor intre anga'ati e )a!a erformantei indi"iduale. Ec1itatea organi!ationala consta in asigurarea unei im artiri ec1ita)ile a rofitului in interiorul organi!atiei. +ot a area diferentieri de salarii intre doua organi!atii care aloca rocente diferite din rofit entru in"estitii. +ot exista diferentieri ca urmare a oliticilor de ret( diferite de la o firma la alta. Ec1itatea glo)ala consta in re arti!area corecta a mi'loacelor intre diferite categorii de salariati. .e reali!ea!a rin fundamentarea sistemului de salari!are e rinci iile economiei de iata. In ceea ce ri"este oliticile de recom ense( acestea asigura cadrul necesar entru ca o arte ec1ita)ila din "aloarea adaugata sa re"ina anga'atilor( asigura concentrarea intereselor artenerilor sociali( ex rima o anumita filo!ofie colecti"a( egalitara sau indi"iduala( asigurand si alte as ecte cum ar fi: ni"elele de recom ense( recom ensarea erformantei( flexi)ilitatea sistemului de salari!are etc.

2. 8ontinutul sistemului de recom ensare a ersonalului .istemul de recom ense a anga'atilor re re!inta totalitatea "eniturilor materiale si )anesti( a inlesnirilor si a"anta'elor re!ente sau "iitoare( determinate direct sau indirect de calitatea de anga'at si de acti"itatea desfasurata de acesta. In fig.1.1 este re!entat continutul sistemului de recom ense. Elementele com onente ale sistemului de recom ense( marimea si onderea lor sunt determinate de rolul( utilitatea si necesitatea sociala a acti"itatilor restate sau a roduselor o)tinute. +ri"ita rin risma anali!ei "alorii( recom ensa are doua dimensiuni: & utilitatea( re re!entand recom ensa intrinseca( concreti!ata in sentimentul de reali!are( de recunoastere a meritelor( de satisfactie in munca( de de!"oltare ersonala si o!itie in societate7 & costul( re re!entand recom ensa extrinseca( concreti!ata in recunoasterea oficiala( materiala sau nemateriala( a acti"itatii si calitatii anga'atului. Marimea recom ensei este determinata de mai multi factori. +erformanta. *rice atron este im us sa faca o corelatie intre ni"elul salariului si ni"elul de erformante atins de anga'at in tim ul desfasurarii acti"itatilor. $ recierea corecta a erformantei ermite de arta'area care executa acelasi gen de acti"itate. +entru a asigura o corelatie intre erformanta si recom ensa este necesar de res ectat urmatoarele conditii: & Increderea anga'atilor in manageri. Managerul res ectat de anga'ati oate 'udeca cat mai corect corelatia dintre erformanta si recom ensa si oate decide diferentierea acesteia. Managerul contestat refera sa nu&si cree!e greutati uniformi!and recom ensele7 & 3i)ertatea erformantei. $nga'atul tre)uie sa stie ca daca reali!ea!a o erformanta su erioara "a fi ras latit in mod cores un!ator7 & Existenta unor manageri instruiti. Managerul oate a recia corect erformantele si asigura reali!area acestora de catre anga'ati7 & +osi)ilitatea reala de a lati recom ensa. 3i sa resurselor financiare necesare recom ensarii oate duce la diminuarea erformantelor anga'atilor. & E"identierea clara a erformantei. -iecare anga'at tre)uie sa stie ce inseamna erformanta la locul sau de munca entru a utea actiona in sensul cresterii acesteia7 & 8unoasterea de catre anga'ati a structurii recom ensei. 8unoscand dimensiunea fiecarui element al recom ensei( anga'atul "a fi direct interesat sa modifice acea latura a acti"itatii sale care "a determina atri)uirea unei recom ense mai mari7 & -lexi)ilitatea sistemului de lati. Un sistem de lati mai flexi)il oate cu rinde mai multe as ecte ale acti"itatii( mai multe laturi ale erformantei. 3a randul sau( erformanta in munca oate fi influentata de satisfactia in munca si de atitudinea generala a indi"idului fata de munca. +rinci alele forme de manifestare a satisfactiei in munca sunt: atitudinea fata de munca7 atitudinea fata de firma7 atitudinea fata de manageri7 conditiile generale de munca7 starea de sanatate7 statutul social etc. +iata muncii. +e iata muncii actionea!a legea cererii si a ofertei( astfel incat acti"itatile care nu sunt agreate de cei care ar tre)ui sa le inde lineasca "or fi latite mai )ine entru a utea fi executate. .ta)ilirea recom enselor in cadrul soc r transnationale este mult mai dificila si are un caracter mult mai com lex. $ceasta se datorea!a( in rimul rand(

traditiilor nationale statornicite e arcursul de!"oltarii societatii si a articularitatilor s ecifice sta)ilite in aceste tari. 8aracterul ca italului organi!atiei. 8aracterul ri"at sau u)lic al organi!atiei influentea!a marimea recom ensei rin fa tul ca organi!atiile cu ca ital u)lic au anumite reglementari de care tre)uie sa tina seama( in tim ce unitatile articulare nu sunt o)ligate sa le res ecte. Un factor care ar utea influenta in "iitor sistemul de recom ensare il constituie retul muncii e lan international. #. Recom ensele directe Recom ensele directe includ "eniturile e care anga'atii le rimesc entru acti"itatea de usa si re!ultatele o)tinute( fiind concreti!ate in salarii de )a!a( s oruri si stimulente. .alariul de )a!a re re!inta rinci ala recom ensa directa entru salariati( ex rimata in )ani( e care firma o lateste in sc1im)ul muncii restate. .alariul de )a!a tinde sa reflecte insasi "aloarea muncii si nu tine seama de contri)utia indi"iduala a fiecarui anga'at. Marimea salariului de )a!a se determina in functie de urmatoarele "aria)ile: & uterea economico & financiara a firmei7 & restrictiile legislati"e7 & olitica salariala a firmei7 & iata muncii etc. 3a randul sau( salariul de )a!a este com letat cu diferite s oruri acordate salariatilor( fara a tine seama de re!ultatele o)tinute si anume: & s or entru munca restata in !ile de odi1na si sar)atoare & s or entru "ec1ime in munca7 & s or entru orele lucrate su limentar este rogramul normal de munca & s or entru munca restata in conditii noci"e si ericuloase etc.. Mai utem mentiona( de asemenea( ec1i amentul de rotectie si de lucru acordat gratuit salariatilor din artea firmei. .timulentele re re!inta un adaos la salariul de )a!a si sunt atri)uite anga'atilor in functie de erformantele o)tinute. +reocu area atronilor si a anga'atilor de a reali!a o relatie cat mai corecta intre efortul de us si recom ensa( de a diferentia rin salariu e anga'atii cu erformante inalte fata de cei mai utin erformanti( entru a determina o crestere a randamentului si a roducti"itatii este "ec1e. Inca la ince utul secolului 55 -rederick Ta6lor a ela)orat sistemul de lata diferentiata a muncitorilor in functie de reali!arile indi"iduale. Un stimulent reali!ea!a legatura directa intre recom ensa si roducti"itate( a"and rolul de a im ulsiona cresterea erformantei. Insa( de fa t( nu entru toti anga'atii sunt "ala)ile aceleasi modalitati de stimulare a erformantei. . re exem lu( entru unii anga'ati )anii ot ser"i rinci alul factor moti"ator entru reali!area unor erformante deose)ite( in tim ce( entru altii mai im ortant oate fi tim ul li)er com ensator sau alte forme de recunoastere a erformantei. .istemul de stimulare a anga'atilor este considerat ca un al doilea sistem de recom ensare directa du a cel de salari!are( deoarece sumele de )ani acordate anga'atilor ot fi com ara)ile cu salariile de )a!a. . re exem lu( firma 3incoln Electric lateste remii de ?=(<L din salariile nominale.

.timulentele anga'atilor ot fi structurate e trei ni"eluri: indi"iduale7 de gru si organi!ationale. .timulentele indi"iduale reali!ea!a legatura directa intre erformantele fiecarui anga'at si recom ensa o)tinuta. +entru ca stimulentele indi"iduale sa&si atinga sco ul sunt necesare conditiile: & anga'atii sa doreasca sa fie latiti mai )ine7 & efortul su limentar sa duca la re!ultate su limentare7 & costurile sa oata fi controlate de efortul de us( entru a nu efectua su rac1eltuieli in ca!ul s oririi "olumului de roductie7 & standardele de calitate sa oata fi masurate si mentinute7 & intar!ierile si intreru erile in roces sa oata fi controlate. -ormele rinci ale de stimulare indi"iduala sunt: salariul e )ucata (acordul direct)7 salariul unitar diferentiat ( acordul rogresi")7 comisionul7 remiul. .alariul e )ucata este utili!at la acele locuri de munca unde exista o legatura directa intre salariul executantului si cantitatea de roduse reali!ate. +entru ca aceasta forma de stimulare sa fie reusita este necesar sa existe o de endenta directa intre efortul indi"idual si numarul de roduse reali!ate( recum si o normare corecta a muncii. .alariul unitar diferentiat. $nga'atii stimulati in acord rogresi" sunt latiti in mod diferentiat( in ra ort cu cantitatea de roduse reali!ate( salariile fiind in crestere( e masura s oririi roducti"itatii. $ceasta modalitate de lata este 'ustificata de fa tul ca rin cresterea cantitatii reali!ate scad c1eltuielile indirecte( ceea ce ermite s orirea c1eltuielilor cu salariile directe. 8omisionul re re!inta stimulentul indi"idual( calculat ca rocent din "an!ari. In rima forma( comisionul direct re re!inta salariul anga'atului care constituie un anumit rocent din "an!ari. * a doua forma este constituita din salariu lus comision. In acest ca!( comisionul constituie un su liment la salariul de )a!a( care se atri)uie entru inde linirea unui anumit minim de reali!ari. +remiul( ca stimulent indi"idual( se acorda anga'atilor entru acti"itati si re!ultate deose)ite. De o)icei( se remia!a in"entiile si reali!arile te1nice deose)ite( re!ultatele "aloroase reflectate in rofituri su limentare sau in re!ol"area ingenioasa a unor ro)leme s ecifice com ortamentului res ecti". .timulentele de gru . $"and in "edere fa tul ca stimulentele indi"iduale sunt cele mai utili!ate forme de recom ensare( deoarece sta)ilesc legatura directa intre indi"id si firma( nu intotdeauna indi"idul isi oate manifesta ca acitatea entru reali!area unei erformante a"and ne"oia unei coo erari. Daca stimularea indi"iduala roduce in"idie( stimularea de gru romo"ea!a coo erarea si efortul comun entru reali!area unor erformante cat mai inalte. +entru ca stimularea de gru sa fie cat mai eficienta sunt necesare urmatoarele conditii: & gru urile sa nu fie rea mari( entru ca indi"idul sa simta usor efectul e care il are munca lui asu ra re!ultatului gru ului7 & sa existe o reala interde endenta intre indi"i!ii din gru ( care .timulentele la ni"elul organi!atiei includ toti anga'atii( fiind acordate in functie de re!ultatele financiare o)tinute de organi!atie. +rinci alele modalitati de recom ensare a

intregului ersonal sunt: & distri)uirea "eniturilor in tim ul anului. 8unoscand care sunt "eniturile e care firma tre)uie sa le reali!e!e intr&o anumita erioada de tim ( luna( trimestru( semestru)( in ca!ul in care se inregistrea!a de asiri deose)ite ale acestora( salariatii ot fi recom ensati eriodic su) forma de remii7 & distri)uirea unei arti din rofit la sfarsitul anului. $ceasta forma de stimulare este cea mai cunoscuta si mai aste tata de anga'ati( datorita marimii a recia)ile a stimulentului si momentului latirii acestuia (in rea'ma sar)atorilor de iarna). * cota arte din rofitul firmei este destinata stimularii anga'atilor( su) forma de remii. Multe firme ractica astrarea acestor "enituri in conturile ersonale ale anga'atilor entru o anumita erioada de tim ( de o)icei #&: ani. & osi)ilitatea anga'atilor de a cum ara actiunile firmei la returi a"anta'oase. $ceasta forma este a"anta'oasa entru am)ele arti: e de o arte( firma isi mareste ca italul( e de alta arte( anga'atul o)tine la sfarsitul anului di"idende. In ca!ul unei firme erformante rin reali!area acestor actiuni anga'atul oate castiga. %. Recom ensele indirecte Recom ensele indirecte re re!inta facilitatile acordate ersonalului( atat e erioada anga'arii cat si du a aceea( datorita statutului de anga'at. In ultimii ani( in ractica manageriala( un rol tot mai im ortant( in sistemele de stimulare si recom ensare a ersonalului( este atri)uit recom enselor indirecte. Di"ersitatea recom enselor indirecte de inde( in mare masura( de olitica romo"ata de firma ri"ind stimularea si recom ensarea ersonalului. .istemele de recom ensare indirecta sunt intr&o mare dinamica( utand sa a ara noi forme odata cu emiterea unor acte normati"e in domeniul rotectiei sociale. -ormele de recom ensare indirecta utili!ate cel mai frec"ent in ractica manageriala sunt re!entate in continuare. Tim ul li)er. $nga'atii au ne"oie de tim entru refacerea ca acitatii de munca si entru satisfacerea unor necesitati s irituale( Tim ul li)er( la randul sau( oate fi re!entat su) urmatoarele forme: Durata limitata de lucru. +entru crearea unor conditii normale de munca este utili!ata durata de > ore0!i( : !ile0sa tamana( cu !ile de odi1na la sfarsitul sa tamanii( sam)ata si duminica. In ca!ul in care rocesul de roductie este in flux continuu( !ilele de odi1na ot fi acordate in tim ul sa tamanii( cu conditia ca cel utin o data in luna sa fie acordate la sfarsitul sa tamanii7 .ar)atorile legale. In afara !ilelor de odi1na de la sfarsitul sa tamanii( in tim ul anului exista !ile cu semnificatie deose)ita (Jiua nationala( $nul Dou( 8raciunul etc) care nu se lucrea!a7 Jilele li)ere oca!ionate de e"enimente ersonale. Exista ca!uri cand se recom ensea!a cu !ile li)ere latite o serie de e"enimente ersonale( cum ar fi: !iua de nastere7 casatoria anga'atului sau a unei rude a ro iate7 nasterea sau infierea unui co il7 decesul unei rude a ro iate etc7 8oncediul de odi1na. In afara de !ilele de odi1na de la sfarsitul sa tamanii de munca( anga'atii au dre tul la un concediu anual de odi1na latit. In multe tari durata concediului se sta)ileste in functie de "ec1imea in munca si dificultatea muncii. In Re u)lica

Moldo"a concediul anual de odi1na se acorda salariatilor e o durata de cel utin 2% !ile lucratoare. 8oncediul entru rimul an de munca se acorda salariatilor du a ex irarea a uns re!ece luni de munca neintreru ta la intre rindere. 8oncediul de odi1na entru anii urmatori oate fi acordat in orice tim al anului( in functie de dorintele anga'atilor 8oncediul fara lata. Este acordat anga'atilor entru re!ol"area ro)lemelor ersonale( fara ierderea dre tului de anga'at. 8oncediul fara lata se acorda entru e"enimente de familie sau ersonale: ingri'irea sau insotirea unei rude )olna"e7 ingri'irea unui co il7 regatirea examenelor si sustinerea acestora etc. -acilitati entru etrecerea tim ului li)er +entru crearea unui climat social adec"at in cadrul gru ului este necesar o "iata sociala acti"a si in tim ul li)er. In acest sco firma organi!ea!a: diferite calatorii si excursii( iknik&uri( frec"entarea in gru a teatrului in !ilele de sar)atoare( diferite serate. De asemenea( mai utem mentiona interesele firmei entru recom ensarea c1eltuielilor anga'atilor care ractica diferite ti uri de s ort si 1o))6&uri. -acilitati de ameliorare a conditiilor de trai. -irma este cointeresata entru im)unatatirea conditiilor de "iata a anga'atilor sai. +entru reali!area acestui o)iecti" firma amena'ea!a sali de odi1na entru anga'ati( acorda s atii locati"e anga'atilor etc. In multe ca!uri firma este reocu ata si de co iii anga'atilor rin: su)"entionarea c1eltuielilor entru studii( acordarea de foi turistice co iilor in tim ul "acantei sau c1iar rin construirea de crese si scoli entru co iii anga'atilor. .u)"entii entru 1rana. Unele firme dis un de cantine sau restaurante entru deser"irea anga'atilor ce sunt su)"entionate artial sau com let de catre acestea. Marfuri cu ret redus. Multe firme ractica acest mod de stimulare entru oferirea anga'atilor a roduselor si ser"iciilor firmei cu un ra)at de 1;L si mai mult in de endenta de "ia)ilitatea si s ecificul firmelor. $utomo)ilul firmei. +racticarea acestei forme de recom ensare este utili!ata in firmele mari rin oferirea anga'atilor( ce ocu a functii de conducere( dre tul la folosirea automo)ilului firmei atat in !ilele de lucru cat si in cele de odi1na. 81eltuielile entru trans ort. Multe firme su)"entionea!a c1eltuielile de trans ort ale muncitorilor functionarilor si s ecialistilor( integral sau artial( in functie de sol"a)ilitatea acestora. In unele ca!uri firmele ot finanta c1eltuielile de trans ort ale anga'atilor care locuiesc la distante mari de firma. De asemenea( firmele folosesc ro riile mi'loace de trans ort entru a trans orta anga'atii de la firma s re domiciliu si in"ers. 8redite. Unele firme acorda anga'atilor credite fara sau cu do)an!i mici in com aratie cu cele oferite de catre institutiile )ancare in sco uri diferite. De fa t( aceste credite sunt acordate in sco uri )ine determinate: cum ararea s atiului locati"7 cum ararea materialelor de constructie etc. +lati entru inca acitatea tem orara de munca. In urma ierderii tem orare a ca acitatii de munca "eniturile anga'atilor se diminuea!a "i!i)il in ca!ul in care acestea )eneficia!a

numai de indemni!atia entru inca acitate de munca. $ceasta oate ro"oca doar nemultumiri si indis o!itii din artea anga'atilor. In asemenea ca!uri( multe firme ela)orea!a ro riile sisteme de recom ensare a inca acitatii tem orare de munca entru a ameliora "eniturile anga'atilor in aceasta erioada de tim . . re exem lu( in ca!ul im)olna"irii anga'atului du a un an de munca in firma res ecti"a( acesta "a )eneficia( in afara de indemni!atia entru inca acitate tem orara de munca( de salariul de )a!a integral entru rimele atru sa tamani si de :;L din salariul de )a!a entru urmatoarele atru sa tamani de inca acitate de munca. Du a o t sa tamani de inca acitate de munca anga'atul "a )eneficia numai de indemni!atia entru inca acitate tem orara de munca. $sistenta medicala gratuita. $ceasta forma de recom ensare conduce la im licarea firmelor in "ederea refacerii sanatatii ersonalului rin unitatile medicale s eciali!ate de care dis un. * mare arte din anga'atii firmelor se "or simti mult mai siguri( stiind ca in ca! de im)olna"ire ei "or utea fi tratati in unitatile medicale res ecti"e. $sigurarea entru accidente. $ceasta forma de recom ensare a ersonalului este utili!ata de catre atroni entru sustinerea financiara a anga'atilor in ca! de accidentare. Institutiile de asigurari( in ca!ul dat "a recom ensa0 lati anga'atului salariul e durata a)sentei acestuia de la locul de munca e moti" de inca acitate tem orara de munca. +rotectia salariatilor im otri"a reducerii "eniturilor( a cresterii costului "ietii( a )olilor sau accidentelor rofesionale consta in com ensarea unor situatii care ar duce la diminuarea )rusca a "eniturilor. : Elementele sistemului de salari!are Ela)orarea oricarui sistem de salari!are im une luarea in consideratie a anumitor elemente ce stau la )a!a salari!arii ersonalului. *rice sistem de salari!are se ela)orea!a e anumite rinci ii care constituie rimul element al sistemului de salari!are. .alariul egal entru munca egala. .alari!area in functie de cantitatea muncii. .alari!area in functie de ni"elul de calificare rofesionala. .alari!area in functie de calitatea muncii. .alari!area in functie de conditiile de munca. 8aracterul confidential al salariului. $l doilea element al sistemului de salari!are il re re!inta sistemul tarifar de salari!are. .istemul tarifar de salari!are re re!inta un ansam)lu de normati"e cu a'utorul carora se infa tuieste diferentierea ni"elului salariului e diferite gru e si categorii de salariati in functie de ni"elul de calificare( conditiile de munca( intensitatea si res onsa)ilitatea lucrarilor executate. .istemul tarifar de salari!are cu rinde: a) sistemul tarifar de salari!are al muncitorilor7 )) sistemul tarifar de salari!are al ersonalului de conducere( de executie si de deser"ire generala. +rinci alele com onente ale sistemului tarifar de salari!are al muncitorilor sunt: indicatoarele tarifare de calificare7 retelele tarifare si salariile tarifare. Indicatoarele tarifare de calificare re re!inta un element al sistemului tarifar de salari!are

si cu rind descrieri si caracteri!ari ale lucrarilor efectuate de muncitorii din toate meseriile ro rii diferitelor ramuri de roductie. De asemenea( indicatoarele de calificare re re!inta instrumentul cu a'utorul caruia se sta)ileste ni"elul de calificare al muncitorului entru incadrarea intr&o anumita categorie de salari!are sau entru romo"area lui in categorii su erioare de salari!are. Retelele tarifare re re!inta un alt element al sistemului tarifar format dintr&un ansam)lu de categorii de calificare si coeficienti tarifari ce le cores und( cu a'utorul carora se sta)ileste marimea salariului tarifar in functie de calificarea muncitorilor. In general categoriile de calificare caracteri!ea!a ni"elul de calificare al muncitorilor care de inde atat de gradul de com lexitate al lucrarilor efectuate( cat si de gradul lor de res onsa)ilitate. In acelasi tim ( coeficientii tarifari indica de cate ori salariile tarifare entru categoria a doua si cele urmatoare ale retelei tarifare sunt mai mari decat salariul tarifar de rima categorie. 8oeficientul tarifar al rimei categorii de calificare este ermanent egal cu unu. .alariile tarifare re re!inta un alt element al sistemului tarifar de salari!are si constituie rinci ala forma a stimularii si recom ensarii ersonalului. .alariile tarifare re re!inta marimea a)soluta ex rimata in )ani ca re!ultat al remunerarii unor di"erse gru e si categorii de muncitori intr&o unitate de tim (ora( !i( luna) entru munca restata. .alariile tarifare ale muncitorilor se sta)ilesc e )a!a retelei tarifare de salari!are. Marimea salariului tarifar entru rima categorie de calificare se determina rin negocieri colecti"e intre ersoanele 'uridice sau fi!ice care anga'ea!a( e de o arte si salariatii sau re re!entantii acestora( e de alta arte( in functie de osi)ilitatile financiare ale agentilor economici. .alariile tarifare entru celelalte categorii de calificare re!ulta din inmultirea salariului tarifar al rimei categorii cu coeficientii tarifari ai categoriilor res ecti"e. .tn4.t14Ctn in care: .tn &7 salariul tarifar entru categoria n de calificare7 .t1 & salariul tarifar entru rima categorie de calificare7 Ctn & coeficientul tarifar entru categoria n de calificare. .istemul tarifar de salari!are a ersonalului de conducere( de executie si de deser"ire generala. In aceste categorii de ersonal se cu rind rofesiuni foarte diferite in ce ri"este s ecialitatea( ni"elul de regatire rofesionala( natura si com lexitatea muncii restate. Totalitatea functiilor de conducere( de executie si de deser"ire generala dintr&o unitate economica( considerate in legatura cu ni"elul studiilor necesare entru inde linirea unei functii( se cu rind in statul de functiuni si ersonal. $cesta se ela)orea!a in concordanta cu structura organi!atorica si de conducere ado tata de unitatea economica. .alariile tarifare ale ersonalului de conducere( de executie si de deser"ire generala se diferentia!a in functie de: com lexitatea si res onsa)ilitatea lucrarilor efectuate( ni"elul de regatire necesar entru reali!area sarcinilor de munca( calitatea muncii( maiestria rofesionala etc. +entru functiile de conducere( recum si entru maistri( la diferentierea salariilor se mai tine seama( atat de marimea si com lexitatea acti"itatii unitatii cat si de marimea ec1i ei care este condusa.

.istemul de s oruri la salariu re re!inta urmatorul element al sistemului de salari!are. In afara de salariul de )a!a( salariatii )eneficia!a si de anumite s oruri la salariu care se sta)ilesc rin contractele colecti"e de munca. . orul de salariu re re!inta suma latita salariatului entru a&l atrage si mentine la locul de munca ce se desfasoara in conditii nedorite sau entru restarea muncii in situatii s eciale. . or entru conditiile de munca. . or entru ore lucrate su limentar este rogramul normal de munca. . or entru munca restata in tim de noa te. . or entru munca restata in !ilele de odi1na. . or entru munca restata in !ilele de sar)atoare. . or de "ec1ime in munca. .istemul de remii re re!inta urmatorul element al sistemului de salari!are. +remiile re re!inta su limente la salariu ce se acorda salariatilor entru reali!area unor erformante deose)ite. +remierea anga'atilor se face in conformitate cu regulamentele a ro)ate de atronat de comun acord cu sindicatele. .ursele din care se latesc remiile entru cointeresarea ersonalului sunt: a) fondul de remiere constituit( de o)icei( in limita a 1;L din fondul de salarii7 )) fondul de artici are a anga'atilor la rofitul net. Marimea acestui fond se sta)ileste de catre consiliul de administratie si re"ede erformante indi"iduale deose)ite. +ro)lema cresterii rolului stimulator al remiilor tre)uie re!ol"ata( in rimul rand( rin folosirea unor indicatori a caror inde linire sau de asire ar asigura o im)unatatire a re!ultatelor finale a acti"itatii intre rinderii. Marimea remiilor muncitorilor se sta)ileste in mod diferentiat in functie de im ortanta si com lexitatea lucrarilor efectuate. $nga'atii sectiilor si sectoarelor de )a!a se remia!a conform re!ultatelor acti"itatii acestor su)di"i!iuni( indiferent de re!ultatele acti"itatii intre rinderii in ansam)lu. +entru ca remiul sa fie cat mai eficace este necesar( in rimul rand( sa fie corect( adica sa reflecte in mod o)iecti" im ortanta contri)utiei deose)ite adusa de catre salariatul remiat. In al doilea rand( remiul tre)uie sa se acorde rom t( adica la cat mai scurt tim de la momentul reali!arii erformantei. * remiere rea tardi"a oate duce la sla)irea intereselor si reocu arilor entru reali!area unor erformante deose)ite. <. -ormele de salari!are -ormele de salari!are constituie unul din cele mai im ortante elemente ale sistemului de salari!are necesar entru calcularea marimii salariilor. In ractica salari!arii din intre rinderile industriale din diferite tari( managerii au imaginat si a licat "ariate forme de salari!are. In continuare sunt re!entate sisteme de salari!are a licate cel mai frec"ent la calcularea salariilor. .alari!area du a tim ul lucrat (in regie) .alari!area du a tim ul lucrat este cea mai sim la si cea mai "ec1e forma de salari!are. .alariul anga'atilor salari!ati du a tim ul lucrat se calculea!a si se lateste in ra ort cu tim ul efecti" in care s&a restat munca. .alari!area este strict ro ortionala cu tim ul efecti" lucrat si nu este influentata de roductia o)tinuta. De o)icei( salari!area du a

tim ul lucrat se a lica entru remunerarea ersonalului de conducere( s ecialistilor si functionarilor care desfasoara acti"itati administrati"e in intre rindere. De asemenea( salari!area in regie se a lica la locurile de munca unde calitatea roduselor re!inta mai mare im ortanta decat cantitatea lor. In asemenea ca!uri salari!area este mai ridicata( intrucat muncitorul lucrea!a atent la calitate nefiind resat de tim . .alari!area du a tim ul lucrat are atat a"anta'e cat si de!a"anta'e. +rinci alele a"anta'e ale salari!arii du a tim ul lucrat sunt: & salariul se calculea!a foarte sim lu si este lesne de inteles7 & salariatii au mai multa siguranta in salariul e care il rimesc( deoarece aceasta nu "aria!a direct ro ortional cu "olumul de roductie7 & se reduc c1eltuielile administrati"e entru calcul si conta)ilitatea salariilor. De!a"anta'ele rinci ale ale salari!arii du a tim ul lucrat sunt: & nu stimulea!a muncitorii entru s orirea "olumului de roductie si a erformantelor in munca( & salariile sunt calculate uniform e categorii de calificare fara a lua in consideratie initiati"a si erformantele indi"iduale. & exista tentatia de incetinire a ritmului de munca in conditiile unei su ra"eg1eri neeficiente7 & salariile anga'atilor salari!ati du a tim ul lucrat sunt inferioare fata de cele ale anga'atilor salari!ati in acord etc. .alari!area in acord .alari!area in acord este rational sa fie folosita la acele sectoare de roductie si ti uri de lucrari( unde este osi)ila normarea muncii si masurarea re!ultatelor in munca( indi"iduale sau colecti"e. $ licarea salari!arii in acord necesita res ectarea unor conditii generale a caror incalcare oate reduce simtitor eficienta formei date de salari!are si sa cau!e!e re'udicii roductiei: & normarea stiintific fundamentata a muncii si sta)ilirea tarifelor e categorii de lucrari in stricta conformitate cu cerintele indicatoarelor tarifare de calificare7 & organi!area corecta a e"identei re!ultatelor cantitati"e ale muncii( care exclude diferite falsificari si ma'orarea artificiala a "olumului lucrarilor executate7 & efectuarea unui control riguros asu ra calitatii lucrarilor efectuate7 & organi!area rationala a muncii( care exclude intreru erile in munca( stationarile( formularea tardi"a a sarcinilor de roductie( eli)erarea materialelor( instrumentelor( etc. In functie de conditiile concrete de roductie si de interesul entru stimularea mai uternica a unor laturi cantitati"e sau calitati"e ale acti"itatii de roductie( se ot a lica diferite "ariante de salari!are in acord. .alari!area in acord direct .alari!area in acord glo)al .alari!area in acord indirect .alari!area in acord rogresi" .alari!area in acord colecti"