1. Etapele principale ale obtinerii vinurilor sunt : a.

Vinuri albe : - Recoltarea strugurilor - Receptie/descarcare - Desciorchinare/Zdrobire - Presare - Deburbare - Fermentatie alcoolica - Pritoc onditionare - !mbuteliere - Depo"itare/!nvechire - E#peditie b. Vinuri rosii : - Recoltarea strugurilor - Receptie/descarcare - Desciorchinare/Zdrobire - $acerare/Fermentare alcoolica pe bostina - Pritoc must ravac - Presare - %samblare vinuri - Fermentatia malolactica - Pritoc onditionare

- !mbuteliere - Depo"itare/!nvechire - E#peditie. !n &unctie de tipul de vin dorit ' aromat( cu rest de "ahar etc.)( de dotarea tehnica disponibila cat si personalitatea &iecarui vini&icator( mai pot interveni si operatiuni speciale ' maceratie peliculara( maceratie pre&ermentativa la rece( termovini&icatie( maceratie carbonica( stabulatie lichida la &rig( mentinere pe dro*die etc.) +. ,trugurii ecologici se obtin din plantatii de vita-de-vie certi&icate ecologic de catre organisme de monitori"are si control abilitate in acest sens( plantatii care au depasit cei - ani obligatorii de conversie de la viticultura traditionala. Plantatiile de vita-de-vie ecologice bene&icia"a doar de tratamente cu produse &itosanitare agreate in agricultura biologica( cuprinse in caietele de sarcini si aprobate de organismele de monitori"are si control. .u sunt acceptate produsele de tratament sistemice( erbicidele si doar ingrasamintele cu certi&icare biologica. !ncepand cu anul +/1+( prin Regulamentul european nr. +/- a &ost introdusa si notiunea de 00vin biologic00. Dupa - ani. 3n vin bun incepe din vie : nu poate e#ista un vin de calitate &ara struguri de calitate. %poi( ve"i etapele enumerate la pct.1.

-.

1. 2.

4.

um a &ost e#plicat si la pct.2( conditia initiala si primordiala a obtinerii unui vin bun ' 5 un an bun00 ) o repre"inta calitatea strugurilor. Daca in acel an vita-de-vie a bene&iciat de un an climateric convenabil 'iarna blanda( temperaturi si ploi adecvate in perioadele-cheie ale &eno&a"elor plantelor etc.) e#ista toate sansele ca strugurii sa aiba calitatile necesare : un continut optim de "ahar( pre"enta aromelor primare( o aciditate echilibrata( materii colorante in cantitate mare( o buna integritate &i"ica a boabelor etc. %poi( in decursul vini&icatiei( intervine e#perienta si capacitatea enologului de a diri*a toate calitatile primare ale strugurilor pentru obtinerea unui vin de calitate : arome tipice si culorile adecvate soiului( gust( corpolenta etc. De obicei( pana in luna decembrie putem aprecia si clasi&ica toate caracteristicile unui vin.

6.

Parado#al( dar vinul cel mai putin e#pus mediatic publicului larg este tocmai vinul de top( vinul de calitate &oarte buna( vinul deosebit. !n acelasi timp( micii producatori romani ' care sunt din ce in ce mai pre"enti pe piata vinului romanesc) si care acorda o mare importanta calitatii( nu pot si nu sunt atat de promovati pe cat ar merita si ar &i necesar. $ar8etingul( publicitatea si toate celelalte posibilitati de pre"entare si promovare sunt e#trem de importante in industria vinului. !n acest conte#t( primul contact al clientului cu vinul se &ace prin intermediul sticlei : la prima vedere( o sticla &ace un produs atractiv( sau dimpotriva. Din pacate( clientul din Romania nu detine inca o cultura enologica pe masura traditiei noastre in acest domeniu( asa incat este usor pacalit de o eticheta stralucitoare( de un te#t s&oraitor sau de o sticla e#travaganta( iar de obicei aceste elemente de publicitate e#trema le gasim la vinurile de calitate medie si *oasa.

7.

Decantarea(in sensul strict al cuvantului( inseamna a limpe"i un lichid care contine particule solide in suspensie( prin indepartarea acestuia dupa depunerea lor. !n vini&icatie e#ista o decantare primara( atunci cand vinul este pastrat in vase inainte de conditionare( cat si un alt tip de decantare( mult mai cunoscuta( utili"ata atunci cand sunt servite in special vinurile rosii vechi( taninoase.

u cat vinul este mai vechi( poate chiar ne&iltrat( cu atat are mai multe depuneri 'tartru( resturi &ine de dro*die etc.)( ca" in care are nevoie de aerisire si decantare pentru a-si etala pe deplin calitatile( in special aromele dobandite in timpul invechirii la sticla. :otodata( decantarea a*uta si la reducerea astringentei taninurilor si la diminuarea unor probleme de ordin ol&activ 'mercaptan( sul&). Pentru reusita decantarii( este necesara &olosirea unui vas de sticla numit decantor( vas &olosit de cateva secole. Practic( se procedea"a ast&el : se priveste &undul si umerii sticlei( aplecand-o usor. Daca e#ista depuneri( se incearca turnarea delicata a vinului( cu depo"itul in partea de *os a sticlei( si utili"and o sursa de lumina 'lumanare etc.) ast&el incat sa poata &i privit gatul sticlei. %tunci cand vinul turnat atrage cu sine particulele solide( se opreste decantarea. :urnarea vinului se &ace pe peretele decantorului opus manii care tine sticla( ast&el incat sa &orme"e o pelicula &ina si subtire. !n acest mod se urmareste ca o cantitate cat mai mare de vin sa aiba contact cu aerul. !n general( se considera ca -/-4/ min. ,unt su&iciente p;entru aerisirea oricarui vin. 1/ . Dio#idul de sul&( acidul sul&uros si sarurile sale cu metalele alcaline 'sul&iti si metabisul&iti de < si .a) sunt antiseptici minerali( cei mai utili"ati in vini&icatie. Dio#idul de sul& este singurul antiseptic admis in toate tarile ptr. conservarea mustului si vinului.

=rgani"atia $ondiala a ,anatatii ' =$,) a stabilit do"a care poate &i ingerata prin alimente si bauturi : /(6/ mg. ,=+/8g. de greutate corporala( respectiv 1+ mg/"i pentru o persoana de 4/ 8g. Folosit in do"e e#cesive( ,=+ este un iritant bronsic( cu e&ecte de natura astmatica ' 5 sindromul lui >roo8s00 ) si alergica. !ncercand sa evite toate aceste e&ecte nedorite( vinurile ecologice au do"e mult mai mici de ,=+ ' de e#emplu( pentru vinurile rosii seci continutul de ,=+ total este de ma#. 1// mg/l.( iar pentru vinurile albe si rose seci( ma#. 12/ mg/l.)( iar in ultimul timp au inceput sa apara vinuri obtinute &ara adaugare de ,=+. 11. %erarea vinurilor rosii vechi consta in cresterea supra&etei de contact intre vin si aer( ceea ce duce la 00 deschiderea 00 vinului( la eliberarea si punerea in evidenta a aromelor. 1+. ele mai potrivite soiuri cu denumire de origine controlata 'D.=. .) pentru &iecare "ona viticola a Romaniei sunt si cele aprobate de =F! !3? .%:!=.%? %? V!E! ,! PR=D3,E?=R V!:!V!.! =?E '=.VPV) !n ca"ul "onei cu denumire de origine 00 DE%?3 $%RE 00 din care &ac parte si comunele >rea"a si .aieni( soiurile admise sunt : a. ,oiuri albe : hardonna@( Pinot Aris( Pinot >lanc( Riesling de Rhin( Riesling !talian( ,auvignon >lanc( Feteasca %lba( Feteasca Regala( $uscat =ttonel( :amaioasa Romaneasca( Viognier( %ligote( :raminer Ro"( Arasa de otnari( ramposie ,electionata( :rebbiano. b. ,oiuri rosii/rose : >usuioaca de >ohotin( abernet ,auvignon( abernet Franc( Pinot .oir( Feteasca .eagra( $erlot( >urgund $are( ,@rah( .ovac( .egru de Dragasani( .egru %romat( ,angiovese( Arenache( $ourvedre( Petit Verdot( .ebbiolo( >arbera( >abeasca .eagra.

1-. .otarea vinurilor( notare desigur &acuta de catre degustatori autori"ati( este poate in primul rand o chestiune de vocatie. Degustatorul trebuie sa posede anumite insusiri native : acuitate sen"oriala( *ustetea perceptiilor gusto-ol&active( memorie asupra sen"atiilor vi"uale( de gust si de miros receptate. !n acelasi timp( indeletnicirea de degustator este si o chestiune de instruire continua( de cunoastere a culturii si tehnologiei vinului( de capacitate de caracteri"are a acestuia. 11. .otiunea de 00vin bun 00 este e#trem de vasta( &oarte greu de surprins in cateva &ra"e si depan"and de o multitudine de &actori ' tipul vinului( personalitatea consumatorului etc.). De e#emplu( un vin alb trebuie in primul rand sa caracteri"e"e soiul de struguri din care provine( sa aiba personalitate( sa &ie echilibrat 'un bun raport alcool-"ahar-aciditate)( &in( e#presiv( proaspat( aromat. !n ca"ul vinurilor rosii( pe langa caracteristicile enumerate mai sus( apar in discutie si intensitatea coloranta( corpolenta( capacitatea acestuia la invechire( calitatile capatate in urma invechirii la barriBueuri etc. 12. Di&icultatile vinului romanesc incep chiar de la producerea strugurilor : avem inca supra&ete insemnate cu plantatii vechi de vita-de-vie( plantatii care produc putin si la un pret de cost ridicat. 3rmea"a apoi tendinta unor producatori( in special a celor de mare calibru( de a produce vinuri ie&tine( de o calitate indoielnica( si care bene&iciind de campanii publicitare agresive acaparea"a si &ormea"a gustul consumatorului neavi"at. Dotarea tehnologica a multor crame lasa inca mult de dorit.

.u e#ista o promovare a vinului romanesc de calitate( iar marea ma*oritate a consumatorilor autohtoni nu detin o cultura enologica pe masura. $arile lanturi de maga"ine( spre care se indreapta din ce in ce mai mult consumatorul roman( percep ta#e importante pentru comerciali"area vinurilor. oncurenta puternica repre"entata de marile tari producatoare de vin ie&tin '!talia( ,pania( %&rica de ,ud etc.)( tari care e#porta vinuri de masa e#trem de ie&tine si cu o calitate sca"uta. ?ipsa spri*inului statului in promovarea vinului romanesc( atat pe plan e#tern cat si pe plan national. 14. !n primul rand( este o chestiune de pret( berea &iind mult mai ie&tina. Vinurile de calitate se adresea"a mai ales persoanelor care bene&icia"a de resurse &inanciare corecte. Producatorii romani de bere &ac parte din companii multinationale e#trem de potente &inanciar( reusind ast&el sa-si asigure o pre"enta mediatica imposibil de atins in ca"ul producatorilor romani de vinuri. E#ista pe piata tipuri variate de bere( unele cu continut sca"ut de alcool sau chiar alcool /( iar recipientele in care sunt pre"entate ' in ma*oritate( 2// ml.) le &ac mult mai usor de transportat si de consumat. >erea este un produs care tinde spre industriali"are( clientul gasind in &iecare an acelasi gust al berii &avorite. Vinurile( in schimb( depind &oarte mult de conditii aleatorii greu de controlat si care determina an de an caracteristici di&erite ale produsului &inal.

16. Vinul( in sine( este o poveste. !ncepand din vie( trecand prin crama si terminand in paharul iubitorului de vin( totul este o istorie( este legat de traditie. Fiecare soi de vin are particularitatile sale( legate atat de modul de intretinere a plantelor cat si de stilul de vini&icatie care il pune cel mai bine in valoare. :otodata( unele soiuri sunt legate istoric de anumite "one ale tarii ' Arasa de otnari( :amiaioasa Romaneasca de Pietroasele etc.)( de anumite personalitati( de anumite evenimente. 17. Dupa cum notam si la pct. 12( dupa parerea mea marii producatori de vinuri 'producatori care sunt si cei mai vi"ibili pe piata ) insista prea mult pe cucerirea clientilor amatori de vinuri ie&tine( cu venituri modeste si o cultura a vinului de slaba &actura. Drept consecinta( este incura*ata van"area cantitativa in detrimentul celei calitative. 19. ,ocietatea noastra detine plantatiile viticole pe ra"a com. >rea"a( *ud. >u"au. ?ocatia nu a &ost aleasa intamplator( acest areal viticol &iind e#trem de &avorabil soiurilor de struguri rosii. Plantatiile de vita-de-vie sunt situate pe terase calcaroase( cu orientare sudica si unde vanturile isi &ac simtita pre"enta( intrunindu-se ast&el conditii ideale pentru o protectie &itosanitara ecologica.

+/. red ca este 00 vina 00 bunicului meu : chiar intr-o "ona mai putin renumita pentru vinuri( >acau( el a avut intotdeauna &rumoasa sa vie pe care o ingri*ea cu s&intenie( iar vinul si-l degusta si il iubea cu religio"itate. !n cadrul Facultatii de Corticultura !asi am bene&iciat de carisma si s&aturile unor cori&ei ai viticulturii si enologiei romanesti( pro&. :ardea onstantin respectiv pro&. otea Valeriu( care au reusit sa ma atraga si mai mult spre acest domeniu. $omentul culminant si determinant l-a repre"entat insa anul petrecut in mi*locul viilor >ordeau#-ului( si unde am inteles ceea ce inseamna cu adevaratul cultul vinului. +1. ,curt .V. pro&esional : - 1979-1991 : Facultatea de Corticultura !asiD - 1991-1992 : bursa de studii E...!.:.%. >ordeau#( speciali"are Viticultura/Enologie/Economie ViticolaD - 1999-+/1/ : enolog al Domeniilor Viticole Franco-Romane - +/1/ E pre"ent : administrator al ,. . Eurovin onceptD consultanta de specialitate pentru Domeniile Viticole :ohani si C. Pietrosaratii '&osta Domeniile Viticole FrancoRomane) hateau Caut->ages ?iberal( hateau

,tagii de vini&icatie : 1991( 1992 : Vignoble de la ?oge( Fieu"al 'Franta) 1999 : Domaine Virginie 'Franta) +//1 : .ederburg '%&rica de ,ud)

++. Din pacate nu am nici o &otogra&ie( iar site-ul nostru este in reparatie. ,e pot gasi insa imagini( mici &ilmulete( impresii etc. pe !nternet 'Domeniile Viticole Franco-Romane( vin ecologic etc.)