PETROLUL

Petrolul (ieiul), este un lichid vscos, de culoare brun, neagr sau verde msliniu, inflamabil, cu miros caracteristic, insolubil n ap, cu densitatea mai mic dect a apei. Nu are temperatur de fierbere fix fiind un amestec complex de hidrocarburi. Conine n cantiti mici i substane anorganice ca sulf, oxigen i azot. Compoziie: Din punct de vedere al compoziiei chimice, petrolul este un amestec complex de hidrocarburi gazoase sau solide dizolvate n hidrocarburi lichide; de aceea se prezint n natur n stare lichid. ieiul mai conine compui organici cu oxigen (fenoli, acizi naftenici), cu sulf (tiofen, mercaptani), cu azot (chinolin) etc. n hidrocarburi se gsesc hidrocarburi aciclice saturate (alcani sau parafine), hidrocarburi ciclice saturate (cicloparafine sau naftene) i hidrocarburi aromatice. Aceste trei clase de hidrocarburi n proporii diferite se gsesc n toate tipurile de iei. Principalele derivate ale petrolului: Benzina uoar Benzina grea ieiul White-spirit Gaze de cracare Petrol lampant Motorina Uleiuri Pcura prin cracare Bitum Parafina Cocs de petrol Pcura de cracare

Petrolul si poluarea aerului Utilizarea petrolului provoac poluri masive ale aerului n multe orae. Gazele de eapament evacuate de autoturisme i de alte maini cu combustie intern conin gaze otrvitoare cum ar fi monoxidul de carbon, hidrocarburi nearse, oxizi de azot i plumb. Unii dintre aceti ageni de poluare reacioneaz cu lumina soarelui producnd acel smog neplcut, fotochimic, care plutete deasupra multor orae, cum ar fi Los Angeles sau Mexico City. Atunci cnd acizii de azot se combin cu picturile de ap din nori, ia natere ploaia acid care polueaz lacurile i rurile, distrugnd i pdurile. S-au fcut pai importani pentru a micora efectul gazelor de eapament. Se produce benzina fr plumb, iar unele maini sunt dotate cu filtre catalitice care transform gazele nocive n gaze inofensive. ns eficiena acestor mbuntairi este diminuat de creterea consumului de petrol.