Sunteți pe pagina 1din 28

CAPITOLUL I

Rolul mecanismului de distributie.


Mecanismul de distributie este un ansamblu de piese care asigura

umplerea cilindrilor, intr-o anumita ordine cu amestec carburant sau aer


proaspat si evacuarea gazelor arse.

CAPITOLUL II
Tipurile mecanismului de distributie prin supape
upa tipul motorului, distributia poate !i pentru motoare in patru si doi timpi. Motoarele in patru timpi utilizeaza mecanismul de distributie cu supape. Cele in doi timpi, in general, nu au supape, ci !erestre in cilindri, care sunt desc"ise si inc"ise prin deplasarea pistonului de o !orma speciala #cu de!lector$-este asa-zisa distributie prin lumini. Unele motoare in doi timpi, in special cele cu aprindere prin compresie au numai supape de admisie sau numai de evacuare. upa pozitia supapelor, motoarele in patru timpi pot avea mecanisme de distributie cu%

-supape laterale la care supapele sunt plasate in blocul motor&sistemul


nu se mai !oloseste avand multiple dezavanta'e& -supape in cap unde supapele sunt montate in c"iulasa deasupra pistonului & -mi(t#)over$, supapele !iind montate in bloc si in c"iulasa.

Arborele cu came se monteaza in carter sau pe c"iulasa. e aceea, distributia din acest punct de vedere este% -cu arbore cu came in carter-cel mai raspandit#motoarele ./,0 1M2 3,A)O-.4-, ACIA etc.$& -cu arbore cu came montat pe c"iulasa,supapele !iind comandate prin culbutori#Lada /.--, Lada /,--, 5iat /0--, Mercedes-6enz, etc.$.La acest sistem, supapele sunt asezate inclinat, ceea ce micsoreaza uzura capetelor lor, iar la tipurile la care se !olosesc culbutori cu role se micsoreaza mult uzura& arborele cu came este antrenat de arborele cotit printr-un lant dublu, cu intinzator & -cu arbore cu came pe c"iulasa, ce comanda direct supapele#prin traversa sau lang"eta$, sistem simplu dar care necesita o buna etansare a contactului supapa-g"id pentru a evita patrunderea uleiului in camera de ardere#deci consum marit, cocsare de segmenti, gomarea supapelor, sau ancrasarea bu'iilor$. La PMI e(ista un moment in care supapele de admisie si evacuare sunt desc"ise, cu acelasi ung"i, numit incrucisarea#suprapunerea$ supapelor. 7!ectele acestui !enomen are urmari pozitive ca % imbunatatirea umplerii camerei de ardere, racirea zonelor calde, atenarea e!ectului detonatiilor, scaderea cnsumului de combustibil, cresterea puterii motorului. *+,--,,

CAPITOLUL III
Scheme ale mecanismului de distributie prin supape

CAPITOLUL I8
Elementele componente ale mecanismului de distributie prin supape

Mecanismul de distributie prin supape se compune din % comanda distributiei /, ., 9, arborele cu came 4, tac"etul 0, ti'a impingatoare *, culbutorul 3, supapele /0 si /* #cu g"idurile lor$ si arcurile supapelor /+. Functionarea % Arborele cu came 4, antrenat de comanda distributiei /, ., 9, transmite miscarea supapei /0 pentru desc"iderea ei prin intermediul tac"etului 0, ti'ei impingatoare * si culbutorului 3. upa trecerea camei supapa se reaseaza pe scaunul ei datorita arcurilor /3. Ast!el, miscarea de

rotatie a arborelui cu came se trans!orma in miscare de translatie a supapei, periodic.

4.1 Arborele cu came Asigura in timpul rotirii, prin !orma si pozitia camelor, !unctionarea organelor de distributie la momentele oportune si pe durata necesara. 7ste con!ectionat din oteluri aliate prin matritare# *+*--,, ./,0, 1M2 3$ sau prin turnare din !onta aliata# acia /9--, :)-.//$. Arborele cu came este de !orma cilindrica, prevazut cu !usuri de spri'in, came de admisie si evacuare, un pinion de antrenare a pompei de ulei si a ruptorului-distribuitor, un e(centric de comanda a pompei de combustibil#MA:$. Camele au un ung"i de decala' si un pro!il, conditionate de numarul cilindrilor, de ordinea de !unctionare a lor, de viteza de ridicare a supapelor si de tipul lor de desc"idere !ara socuri. Acestea imprima ung"iurile de avans si intarziere a desc"iderii supapelor in cadrul ciclului motor. Atat camele cat si !usurile sunt tratate termic, urmate de recti!icare,

pentru marirea duritatii. Camele sunt de obicei in numar de doua pentru !iecare cilindru#una pentru supapa de admisie si alta pentru evacuare$. Arborele cu came se monteaza in carter sau pe c"iulasa, in lagarele de spri'in, sub !orma unor bucse ,, din otel cu material de anti!rictiune in interior. 2umarul !usurilor#de obicei patru$ si deci al lagarelor depinde de lungimea arborelui. ;ocul a(ial este limitat prin !lansa de !i(are ./. La capatul anterior se asambleaza roata dintata de antrenare care primeste miscarea de la arborele cotit sau pinionul intermediar# 1M2$. 4.2 Tachetii Comanda desc"iderea supapelor, datorita miscarilor a(iale imprimata de pro!ilul camelor de pe arborele cu came &ei transmit miscarea prin intermediul ti'elor impingatoare si culbutorilor#la distributia superioara$.La motoarele cu arborele cu came pe c"iulasa, acestia lipsesc, comanda supapelor !iind directa. 7i au o !orma cilindrica-uneori cu taler in partea in!erioara#A)O$, cu locas semis!eric in partea superioara pentru spri'inirea ti'ei in impingatoare. Tac"etii culiseaza in g"idurile lor din blocul motor,care pot !i alezate direct, sau amovibile#:)-.//$& au pozitie decalata a(ial !ata de cama, pentru a le imprima in timpul !unctionarii si o miscare de rotatie, pe langa cea de translatie in vederea uzurii uni!orme si deci prelungirii duratei lor de !unctionare. Unii au talerul semis!eric in acelasi scop. Tac"etii se e(ecuta din otel sau !onta speciala# acia /9--$ si se trateaza termic. Locasurile tac"etilor sunt acoperite cu capace cu garnituri de etansare. <"idurile 9, construite din !onta, sunt presate in canale practicate in blcul cu cilindri & mentin tac"etii in aceeasi pozitie pe timpul miscarii rectilinii-alternative. 4.3 Tijele impingatoare *+*--,, ./,0,

:unt intalnite numai la distributia cu supape in cap, au rolul de a transmite miscarea lineara de la tac"eti la culbutori. :unt sub !orma unor ti'e pline, sau tubulare# *+*--, si ./,0 1M2 3$, care, in partea in!erioara au un cap semis!eric de spri'in pe tac"eti, iar in partea superioara un cap sub !orma de cupa, pentru contactul cu suruburile de regla' ale culbutorilor. 7le sunt g"idate in locasurile din blocul motor si c"iulasa. Limitele de deplasare laterala nu trebuie sa !ie mai mari de -,,mm. 4.4 Culbutorii Prin miscarea lor oscilatorie comanda desc"iderea supapelor. :unt de !orma speciala, cu rate inegale pentru a imprima deplasari mari supapelor, la curse mici ale tac"etilor, deci uzuri si acceleratii reduse ale pro!ilului camelor & spre partea centrala au un aleza' prevazut cu bucsa pentru asamblare pe a(ul culbutorilor, distantati intre ei prin arcurile /4. Acestea poate !i singular# acia/9--$ sau din doua bucati /., solidarizate printr-o bucsa /9# *+*--,$. A(ul culbutorilor este tubular si se monteaza pe c"iulasa prin intermediul suporturilor /,. Culbutorii sunt turnati sau matritati din otel carbon# *+*--, si ./,0 1M2$ sau din !onta#A)O, :)-.//$. La capatul de contact cu ti'a impingatoare, au aleza' !iletat, unde se gaseste surubul de regla', pentru 'ocul termic impus dintre culbutor si supapa. Ansamblul culbutorilor este acoperit cu capacul c"iulasei, etansat pe c"iulasa prin intermediul unei garnituri. Culbutorii pentru motoarele cu arborele cu came pe c"iulasa#Lada$, au o constructie speciala, surubul de regla' !iind montat in c"iulasa. A(a culbutorilor, cu suporturile si arcurile distantiere, are rolul de a asigura oscilatiile culbutorilor, ea avand totodata si rolul de rampa centrala de ungere pentru piesele in miscare a!late in c"iulasa.

:uporturile, !abricate prin turnare din alia' de aluminiu, sunt !i(ate la c"ilasa prin suruburi.La suportul nr. 9 sunt prevazute canale prin care uleiul din c"iulasa trece spre a(ele culbutorilor. Prin centrul suporturilor trec a(ele culbutorilor. 4.5 Supapele Au rol di!erit & dupa destinatia lor sunt % de admisie /0 pentru desc"iderea si inc"iderea ori!iciului de intrare a amestecului carburant sau aerului, si de evacuare /* pentru e(pulzarea gazelor arse. esc"iderea lor are loc cand camele ataca tac"etii si transmit miscarea prin celelalte organe componente, iar inc"iderea lor se !ace datorita arcurilor supapelor. Partile componente ale supapei sunt % talerul /, ti'a . cu raza de racordare intre ele, !ateta 9 de asezare a talerului pe scaun#contrascaun$ cu un ung"i de 4, #mai rar 9-$ & ti'a este prevazuta cu o dega'are pentru piesele de !i(are. Ti'a are rol de g"idare a supapei si culiseaza in g"idul supapei & capul ei de contact cu culbutorul se trateaza termic pentru duri!icare. Talerul supapei poate !i plat, concav#pentru supapele de admisie$ sau conve( #pentru supapele de evacuare$ caruia i se aplica un strat de stelit pe contrascaun#stelitat$ sau cu cavitate interioara pentru umplerea cu sodiu sau alte substante, care diminueaza supraincalzirea supapelor. Prin contrascaunele lor, supapele etanseaza per!ect ori!iciile de admisie si evacuare. :upapele se con!ectioneaza din otel aliat, cele de evacuare continand si siliciu in compozitie, pentru micsorarea dilatarii termice. e obicei, talerul supapelor de admisie are diametrul mai mare ca la cele de evacuare.

Ordinea de montare a supapelor in c"iulasa, corespunzator cilindrilor, se !ace incepand de obicei cu supapa de evacuare pentru cilindrul unu, apoi grupate cate doua de acelasi !el#cate una pentru doi cilindri alaturati$ alternand admisia cu evacuarea, iar ultima !iind tot de evacuare pentru cilindrul !inal. 7(ceptie, la motorul supapa de admisie. 4.6 Ghidurile upapelor Permit culisarea ti'elor supapelor in timpul deplasarii lor a(iale. :unt sub !orma de bucse, din !onta, pentru inlocuire in caz de uzura. ;ocul dintre ti'a supapei si g"id este de -,-,--,-/ mm pentru supapele de admisie si -,--3--,-/. mm pentru cele de evacuare. 4.! Scaunele upapelor Pot !i asezate si !rezate direct in c"iulasa, sau amovibile, din !onta sau otel re!ractar, presate in locasurile din c"iulasa& sunt !rezate la 4, grade si *+*--,, care incepe si s!arseste cu

rodate cu supapele respective cu pasta pentru etansare& latimea lor,uneori stelitata este /,.-/,0 mm. 4." Arcurile upapelor Mentin supapele pe scaunul lor cand sunt inc"ise si un contact intre supape si came, prin intermediul celorlalte organe ale distributiei , in timpul desc"iderii si inc"iderii lor. 7le se con!ectioneaza din otel arc, de !orma elicoidala & la unele motoare# *+*--, si dimensiunilor. Arcul se monteaza prin mai multe procedee % cu disc de spri'in#taler$ /+ si semibucse conice .- din otel# *+*--, si ./,0 1M2 3, acia /9--$ & cu disc de spri'in si pana introdusa in ori!iciul din capatul supapei & cu disc sectionat, care se spri'ina pe capatul ti'ei supapei. 4.# $iagrama di tributiei )eprezinta gra!ic momentele inceperii desc"iderii si s!irsitul inc"iderii supapelor e(primate in grade de rotatie ale arborelui cotit #)AC$ deci !azele distributiei. :e observa din cele doua diagrame prezentate, ung"iurile di!erite de avans la desc"iderea supapelor si de intirziere la inc"iderea lor, pentru umplerea mai buna a cilindrilor cu amestec carburant sau aer si o evacuare a gazelor arse cit mai completa. O anumita perioada de timp, in PMI, se observa ca ambele supape sunt desc"ise, !enomen denumit suprapunerea #incrucisarea$ supapelor, care nu inrautateste !unctionarea motorului, pentru ca inertia mare a !lu(ului de amestec carburant sau aer proaspat si a !lu(ului de gaze arse impiedica amestecarea lor. ./,0 1M2 3$ se monteaza doua arcuri concentrice la !iecare supapa, petru marirea sigurantei si reducerea

4.1% Cre terea &iabilitatii mecani mului de di tributie Autoturi mul 'A(C)A * = lansat pe piata in /++4 poate !i ec"ipat cu , motoare di!erite, realizate !iecare in mai multe variante constructive% -cu 4 cilindri in linie & -cu , cilindri in linie & -cu 0 cilindri in 8. In cazul motoarelor cu , cilindri se pot intalni % -m.a.s. cu 4 supape pe cilindru& -m.a.c. cu . supape pe cilindru. Mecanismul de distributie cu 4 supape pe cilindru utilizeaza . supape de admisie si . supape de evacuare pentru !iecare cilindru, comandate de doua a(uri cu came, amplasate in capul c"iulasei, prin intermediul unor tac"eti "idraulici. Cele doua a(uri sunt antrenate prin curea dintata, odata cu pompa de apa. Toate celelalte elemente au(iliare sunt antrenate prin cureaua lata, cu pro!il in 8-multiplu, cu !le(ibilitate !oarte mare, intinsa automat cu un intinzator, care ii asigura o !unctionare optima, !ara intretinere #prezentate in !igura de mai 'os$.

:istemul de distributie utilizeaza si un dispozitiv pentru modi!icarea !azelor distributiei. 7l actioneaza electro"idraulic asupra a(ului cu came, care antreneaza supapele de admisie si modi!ica avansul actionarii lor. 8ariatorul este comandat de centrala electronica a automobilului #prezentat in !igura de mai 'os$.

Prin utilizarea acestui variator se obtine o variatie de ma(im /3 a avansului a(ului cu came !ata de arborele cotit si se realizeaza un spor de putere de 4 CP la o turatie de #.,--------4,--$ rot>min. In acelasi timp cuplul motor este mai ridicat pe un domeniu mai larg de turatii, in special in zona turatiilor mici.Motorul are o !unctionare mai regulata la ralanti, iar poluarea este mai scazuta. Autoturi mul A'FA +,-., 155 S - are un motor cu 4 cilindri in linie, care prezinta 4 supape pe cilindru #doua de admisie si doua de evacuare$. 7le sunt actionate de doua a(uri cu came, amplasate in c"iulasa #prezentat in !igura de mai 'os$.

A(urile cu came sunt antrenate printr-o curea dintata de arborele cotit. Ca particularitate constructiva = prezenta unui sistem pentru modi!icarea !azelor distributiei, in cazul supapelor de evacuare. ispozitivul este amplasat in capul a(ului cu came care comanda supapele de admisie, intre a( si roata dintata de antrenare a distributiei.

ispozitivul este antrenat electro"idraulic si este comandat de centrala electronica a automobilului. 7l poate realiza o variatie ma(ima de ., ).A.C. a !azelor distributiei. :upapele sunt amplasate in 8 #la 4*$ si se desc"id intr-o camera de ardere emis!erica, pri!ilata si de scobitura din capul !iecarui piston. Actionarea variatorului este conceputa ast!el incat sa o!ere un cuplu de motor mai mare la regimul de turatie scazuta, sa mareasca regularitatea in !unctionare si sa micsoreze emisiile poluante.

CAPITOLUL 8
Comanda mecanismului de distributie prin supape

Prin comanda distributiei se transmite miscarea de la arborele cotit la arborele cu came & aceasta poate !i cu % roti dintate, cu lant, cu curea dintata. 5.1 Comanda cu roti dintate 7ste !ormata din doua roti dintate % pinionul conducator pe arborele cotit / si roata dintata de pe arborele cu came ., care are un numar dublu de dinti la motoarele in 4 timpi, pentru realizarea raportului de transmisie /%. #deci contact direct intre pinionul conducator si cel condus#Aro-.4-, :).//$$. Unele motoare mai au un pinion intermediar 9, pentru reducerea dimensiunilor.

Pentru micsorarea zgomotului, dantura este inclinata, roata condusa putand !i si din te(tolit. La motoarele iesel # *+*--, si ./,0 1M2 3$, roata dintata intermediara 9 antreneaza , pe langa roata arborelui cu came . si pe cea a pompei de in'ectie 4. Pe rotile dintate sunt imprimate repere, care trebuie sa coincida pentru asigurarea e!ectuarii !azelor de distributie la momentul potrivit. 5.2 Comanda cu lant 7ste !ormata din doua roti dintate de lant, miscarea de la arborele cotit la arborele cu came transmitandu-se printr-un lant cu role, care poate !i dublu sau triplu pentru micsorarea uzurii# acia /9--, Lada /.-- si Lada /,--$. Aceasta reduce mult zgomotul si uzura. La motoarele cu arborele cu came pe c"iulasa #Lada /.-- si /,--$, este mai lung si g"idat de o roata dintata intinzatoare. Unele constructii pot avea intinzator mecanic #Lada$ sau mecano"idraulic # acia /9--$. Ambele sisteme sunt plasate intr-un carter etans. 5.3 Comanda cu curea dintata 7ste, in locul lantului, !olosita la 5iat /., este mai simpla, silentioasa, nu necesita carter etans, amortizeaza vibratiile torsionale ale arborelui cu came.

CAPITOLUL 8I
Intretinerea mecanismului de distributie prin supape

Operatiile principale de intretinere sunt % veri!icarea vizuala a etanseitatii capacului distributiei cu blocul motor, a starii arcurilor si pozitia culbutorilor, asigurarea supapelor, etanseitatii capacului de c"iulasa, reglarea

'ocului termic dintre culbutor si supapa, iar la nevoie, si veri!icarea punerii la punct a distributiei. Ultimele doua operatii necesita o atentie deosebita. )eglarea 'ocului termic dintre culbutori si supape se !ace la rece sau la cald pentru a permite dilatarea libera a supapei si a evita ramanerea ei desc"isa cand motorul este cald. ;ocul se mareste in timpul e(ploatarii , provocand zgomote anormale, reduce timpul si cursa desc"iderii supapelor, inrautatind umplerea cilindrilor cu amestec carburant sau aer si evacuarea gazelor arse. Acest 'oc se regleaza periodic, dupa tipul motorului si indicatiile !abricii constructoare, la valorile din tabelul de mai 'os. La motoarele cu supape laterale, 'ocul se regleaza intre tac"et si supapa iar la cele cu supape in cap, intre culbutori si supape, ast!el % -se scoate capacul c"iulasei , se roteste arborele cotit#cu manivela sau prin antrenare cu un levier de volant sau c"iar prin cureaua ventilatorului$, pana ce pistonul cilindrului / este adus la PMI, la s!arsitul compresiei#ambele supape sunt inc"ise$ & aceasta se observa si prin coincidenta marca'elor de pe roata de curea a arborelui cotit, cu cel de pe capacul distributiei sau de pe volant si carterul ambreia'ului, sau blocul motor & -se slabeste apoi piulita de blocare a surubului de regla' de la culbutori si in timp ce aceasta se mentine !i(a cu c"eia, se procedeaza la reglarea surubului cu surubelnita#c"eie speciala la acia /9--$ & se controleaza 'ocul cu un calibru de interstitii corespunzator dimensional, care va trebui sa alunece cu !recare intre capatul culbutorului si cel al supapei, dupa care se !i(eaza pozitia surubului, cu piulita. Aceleasi operatii se e(ecuta la toate supapele care nu sunt atacate de culbutori#pistoanele la PMI$ si la alti cilindri. :e roteste apoi arborele cotit cu /3- si se repeta procedeele de mai sus pana se regleaza toate supapele, dupa care se !ace o veri!icare. )eglarea supapelor se poate !ace si in ordinea de !unctionare a motorului.

Punerea la punct a distributiei se !ace de constructorul motorului pentru totdeauna, marcandu-se pinioanele cu semne, ast!el incat la reparare sa se respecte regla'ele. Aceasta consta in pozitionarea arborelui cu came !ata de arborele cotit si reglarea 'ocului dintre culbutori si supape, sau dintre tac"eti si supape #la distributia laterala$. Punerea la punct se e(ecuta ast!el % se demonteaza una din rotile de la angrena'ul distributiei sau lantul de distributie & - se veri!ica strangerea c"iulasei si suporturile culbutorilor & se regleaza 'ocul dintre supape si culbutori la valoarea indicata & se aduce pistonul cilindrului / in pozitia in care supapa de admisie va !i la inceputul desc"iderii, prin rotirea arborelui cotit si a arborelui cu came & acest moment se determina cu a'utorul unui ceas comparator montat pe c"iulasa, palpatorul !iind in contact cu supapa & - se imobilizeaza arborele cu came in aceasta pozitie, apoi se cupleaza pinionul de distributie sau lantul, ast!el incat reperele de pe ele sa corespunda pozitiei indicate#cel de pe arborele cotit cu cel de pe arborele cu came, sau cel intermediar si restul rotilor dintate de la angrena'ul distributiei$ & - se regleaza din nou 'ocul supapelor. aca rotile dintate nu mai au repere, punerea la punct se poate !ace montand pe volant un disc gradat la 90- grade si prin antrenarea arborelui cotit si arborelui cu came, se aduce pistonul de la cilindrul / in pozitia in care supapa de admisie va !i la inceput de desc"idere. :e !ace veri!icarea ung"iurilor de desc"idere si inc"idere a supapelor si la ceilalti cilindri, corespunzator diagramei de distributie, dupa care se monteaza angrena'ul distributiei.

CAPITOLUL 8II
Defecte care apar in exploatare.

Cele mai !recvente de!ectiuni care pot provoca zgomote anormale, !unctionarea neregulata a motorului, pornirea greoaie sau c"iar oprirea lui sunt% zgomote la comanda distributiei, batai ale culbutorilor sau tac"etilor, !unctionarea neregulata cu zgomot datorita uzurii scamelor de la arborele cu came, !unctionarea neregulata cu rateuri in carburetor sau colectorul de evacuare, gruparea sau blocarea supapei, arderea sau de!ormarea talerului supapei, ruperea supapei, de!ormarea sau ruperea arcului supapei. /gomotele la comanda di tributiei sunt datorate uzurii danturii rotilor dintate sau a lantului de distributie. epistarea se !ace cu a'utorul stetoscopului #dispozitiv auditiv$ in zona anterioara a motorului. Pinioanele uzate se inlocuiesc, iar in cazul cand au dinti rupti#rata din te(tolit de pe arborele cu came$ se inlocuieste intreg angrena'ul distributiei& la inlocuirea numai a pinionului de!ect, zgomotul se mentine. Uzura lantului de distributie duce la alungirea lui si poate sari peste unul sau doi dinti de pe pinioane#deci modi!ica !azele de distributie, provocand mersul neregulat al motorului, sau poate sari de pe rotile dintate si motorul se opreste$.)emedierea consta pinioanelor distributiei. 0ataile culbutorilor au tachetilor au o intensitate redusa, ritmica, dar de !recventa inalta#ascutita$ si sunt provocate de 'ocurile termice prea in inlocuirea lantului si

mari & motorul !unctioneaza neregulat, cand 'ocurile sunt reglate inegal, sau la uzarea supra!etelor !rontale ale culbutorilor sau supapelor. cu urec"ea. )emedierea consta in reglarea 'ocului dintre culbutori si supape. Cand sunt uzuri ale unora dintre supra!etele din contact acestea se recti!ica cu piatra abraziva, mentinand pro!ilul initial #mai ales la capul culbutorului$. Tachetii uzati si aleza'ele lor marite, provoaca 'ocuri anormale si deci, batai. Cauzele pot !i % ungere necorespunzatoare, imobilizarea tac"etilor care nu se mai rotesc. epistarea zgomotelor se !ace in zona de mi'loc a motorului prin ascultare cu stetoscopul. :e remediaza prin inlocuirea tac"etilor de!ecti, alezandu-se locasurile #eventual busindu-le$ iar cele amovibile se inlocuiesc. Functionarea neregulata1 uneori cu 2gomot a motorului este indeosebi urmarea uzurii inegale a camelor de la arborele cu came. C"iar daca regla'ele sunt corecte, motorul !unctioneaza neregulat datorita uzurii camelor. Acestea pot !i controlate numai prin demontarea culbutorilor si asezarea unui ceas comparator cu palpatorul pe !iecare ti'a impingatoare, masurand cursa la !iecare in parte in timp ce se roteste arborele cotit cu manivela. Cand di!erentele dintre citirele ma(ime ce corespund var!urilor camelor de acelasi !el#admisie sau evacuare$ sunt mai mari de -,3 = / mm, uzura lor este accentuata si se impune inlocuirea arborelui cu came. Functionarea neregulata cu rateuri in carburetor au colectorul de e3acuare are loc cand 'ocul termic dintre supape a !ost reglat la o valoare prea mica, supapele nu se inc"id si apar scapari de gaze si !lacari cu rateuri in carburator#pentru supapele de admisie$ sau la esapament #pentru cele de evacuare$.Ca urmare, talerele supapelor se ard iar scaunele de supapa se pot epistarea se !ace cu stetoscopul in partea superioara a motorului sau prin simpla ascultare

!isura. Cand la ralanti motorul !unctioneaza neregulat, supapele nu etanseaza, c"iar daca 'ocul termic a !ost corect reglat. )emedierea consta in primul caz, in reglarea 'ocului dintre culbutori si supape, corect, iar daca urmarile sunt mai grave#supapele arse sau scaunele !isurate$ se inlocuiesc, rodandu-le pentru etansare#inc"idere per!ecta$. aca neetansarea supapelor este cauza !unctionarii neregulate a motorului, atunci se demoteaza ansamblul c"iulasei si se !ace rodarea lor cu pasta, pana se re!ace etanseitatea. Griparea au blocarea upapei provoaca !unctionarea neregulata a motorului si c"iar oprirea lui la turatii reduse, scaderea puterii, rateuri in colectorul de admisie sau evacuare#dupa !elul supapei gripate$. epistarea anomaliei se !ace prin demontarea bu'iilor sau in'ectoarelor #MAC$ si se roteste arborele cotit cu demarorul & dupa suieratul ce se aude in colectorul de admisie sau evacuare se determina !elul supapei blocate. acustic. Cauzele griparii sunt %'ocul prea mic dintre supapa si g"idul ei, sau a 'ocului termic necorespunzator, depuneri de calamina pe ti'a supapei si pe g"ida'#ca urmare a uleiului necorespunzator, sau pierderilor de compresiei$. )emedierea consta in re!acerea 'ocurilor normale la supapele de!ecte, pe parcursul drumului sau in atelier. Arderea au de&ormarea talerului upapei este cauzata de 'ocul termic prea mic al supapei,'ocului prea mare in g"idul ei, ceea ce !ace ca suprapunerea pe scaun sa nu mai !ie corespunzatoare si talerul supapei sa se de!ormeze si c"iar sa se arda. )emedierea consta in re!acerea 'ocurilor normale, iar g"idurile supapelor uzate se inlocuiesc. +uperea upapei. 7ste un de!ect deosebit de grav pentru ca poate produce avarii prin spargerea c"iulasei, cilindrului, blocului motor si c"iar e!ectiunea poate !i determinata si cu a'utorul compresometrului sau a semnalizatorului

incovoierea bielei si arborelui cotit. 7ste o de!ectiune mai rar intalnita si poate !i provocata de arderea supapei, cand motorul !unctioneaza pe timp indelungat cu 'ocul termic prea mic, sau oboselii materialului, coroziunii sau prelucrarii. )emedierea se !ace inca din !aza cand se impune veri!icarea si reglarea 'ocului termic, care, daca n-a !ost re!acut la timp, se poate arde supapa. e!ectiunea se depisteaza prin zgomote si rateuri puternice si se e(ecuta in atelier. aca s-a a'uns la ruperea ei, moptorul trebuie oprit imediat pentru ca poate provoca avarii si atunci remedierea devine laborioasa si costisitoare. $e&ormarea au ruperea arcului upapei este provocata in general din cauza materialului sau tratamentului termic necorespunzator, dar si datorita !unctionarii prea indelungate, ceea ce-i micsoreaza elasticitatea, iar motorul mani!esta intreruperi & arcul se mai poate rupe si din cauza lovirii la monta' sau a coroziunii. )uperea arcului poate duce la caderea supapei in cilindru si spargerea pistonului de aceea motorul trebuie oprit imediat pentru a nu se produce avarii mai grave. )emedierea de!ectiunii se !ace prin introducerea unei saibe intre cele doua bucati de arc rupt. Apoi se inlocuieste arcul in atelier !ara demontarea c"iulasei, mentinand supapa pe locas cu dispozitivul special cu cioc, introdus in locul bu'iei. Cand supapa arte doua arcuri# *+*--,, inlocuirea ulterioara a celui de!ect. ./,*0-1M2 3$, c"iar daca se rupe unul dintre ele, ramane celalalt sa mentina supapa, dar se impune,

CAPITOLUL 8III
Repararea mecanismului de distributie.

Uzurile cele mai !recvente ale componentelor mecanismului de distributie si te"nologia de reparare se dau in continuare. Comanda di tributiei nu se !ace in mod corespunzator datorita % -uzurii rotilor dintate, la care grosimea dintilor scade sub />9 din cea initiala, impune inlocuirea lor & -lantul de distributie, care are 'oc in role de peste -,, mm, se inlocuieste. Arborele cu came are are urmatoarele de!ecte% -incovoierea arborelui cu came /, se veri!ica cu ceasul comparator, in partea centrala& daca depaseste -,-. mm se indreapta cu o presa "idraulica& -uzura !usurilor de reazem ., se reconditioneaza prin recti!icare la cote de reparatie& -uzura camelor 9, datorita !recarii cu tac"etii, se remediaza prin recti!icarea camelor pe masina speciala de copiat, la cota de reparatie & cand depaseste limita, se inlocuieste arborele cu came. Masurarea se poate !ace prin veri!icarea cursei de ridicare a camei rezultate din di!erenta dintre inaltimea a si diametrul partii cilindrice b &
/-incovoierea arborelui cu came & .-uzuri ale !usurilor de reazem& 9-uzura camelor & 4-ciupituri si e(!olieri ale camelor si !usurilor & ,-uzura sau deteriorarea ori!iciilor !iletate pentru !i(area pinionului de distributie.

Locurile posibile de aparitie a defectelor si uzurilor la arborele cu came ale motorului D 21 ! "#$ %

-ciupituri si e(!olieri ale camelor si !usurilor 4, se indeparteaza cu piatra abraziva sau pe masini de recti!icat & daca depasesc adancimea de /mm, se rebuteaza arborele & -uzura sau deteriorarea ori!iciilor !iletate de !i(are a pinionului de distributie se re!ace prin alezare si re!iletare la cota ma'orata & -uzura canalului de pana pentru roata dintata de distributie, se constata cu un sablon si se reconditioneaza prin marirea latimii canalului, montand o pana ma'orata sau se e(ecuta un alt canal decalat cu +-. Tachetii prezinta % uzuri, porozitati sau rizuri pe ti'e si taler & se indeparteaza prin recti!icare la diametrul prescris !olosind piatra abraziva adecvata. <"idurile tac"etilor se reconditioneaza sa corespunda 'ocului prescris. Tijele impingatoare % incovoierea ti'elor se remediaza prin indreptare & uzura locasurilor s!erice de contact cu tac"etii sau cu suruburile de regla' ale culbutorilor, se re!ace prin recti!icare, dupa sablon. Culbutorii prezinta % uzura capului de comanda a ti'ei supapei, se re!ace cu piatra abraziva dupa sablon respectandu-se raza si ung"iul prescris & uzura bucsei de asamblare pe a(, impune inlocuirea ei & uzura !iletului pentru surubul de regla', se remediaza prin re!iletare la cota ma'orata, !olosindu-se surub corespundator. Supapele se curata de calamina, apoi se controleaza starea ti'elor si talerelor & pot prezenta rizuri, coroziuni, arsuri,!isuri, uzuri & bataia radiala a talerului !ata de ti'a si rectiliniaritatii ti'ei, se !ace cu a'utorul unui dispozitiv prevazut cu doua ceasuri comparatoare.

e!ectele posibile ale supapei sunt % -uzura ti'ei, se inlatura prin recti!icare la treapta I de reparatie & daca depaseste limita admisa se recti!ica cu -,-, mm, se cromeaza si se recti!ica la treapta a II-a de reparatie & 'ocul intre ti'a si g"idul supapei este -,-9--,-3 mm & -uzura capului ti'ei, se reconditioneaza prin recti!icare pana la disparitia urmelor de deteriorare & -uzura contrascaunului de la talerul supapei se remediaza prin recti!icare la 4, , minute cu a'utorul masinii de recti!icat supape, ast!el incat grosimea partii cilindrice a talerului sa ramana de minimum . mm. upa recti!icare se !ace rodarea !iecarei supape pe scaunul ei cu pasta si incercarea etanseitatii. Arcurile de upapa se pot de!orma, ast!el incat elasticitatea lor sa nu mai corespunda. :e veri!ica cu un dispozitiv special lungimea arcurilor in stare libera si comprimata la sarcini bine determinate & daca nu corespund se inlocuiesc. Ghidurile de upapa pot prezenta uzuri ale aleza'ului lor. Acestea se recti!ica la cota de reparatie si se asambleaza prin imperec"ere cu supapele a caror ti'e se incadreaza in 'ocurile prescrise. :e rebuteaza toate organele mecanismului de distributie care prezinta !isuri, crapaturi, su!luri, rizuri pronuntate inclusiv arsuri ale talerelor supapelor sau arcuri rupte. Masurile de protectie a muncii recomanda ca nici un regla' sau veri!icare sa nu se e(ecute in timpul !unctionarii subansamblurilor sau agregatelor.