Sunteți pe pagina 1din 4

9. INFLUENE PSIHO-SOCIALE STRESANTE N ETIOPATOGENIA TULB.

PSIHICE (PSIHOGENEZA/SOCIOGENEZA) CONCEPTUL DE ENDOGENEZ I SOMATOGENEZ N PSIHIATRIE Exist un cumul de factori care contribuie, n prima perioad a existenei, la dezvoltarea unei persoane predispuse (vulnerabile) pentru tulburri psihopatologice: factori genetici, pre/ peri/ postnatali biologici, psihosociali. O persoana vulnerabila poate trai in limite normale chiar intreaga viata. Exista imprejurari in care vulnerabilitatea se accentueaza, mai ales in corelatie cu oscilatiile retelei de suport social si cu evenimentele stresante. O persoana vulnerabil dezvolta o tulburare patologic somatic si/ sau psihic , n urma interventiei unor factori circumstantiali- situationali; acestia pot fi determinanti, favorizanti, sau doar declansatori. !cestia joac un rol important n: ntretinerea st rii maladive, a defectului si handicapului, precum si n reaparitia unor noi episoade. In !"#n$# %&'!'(&)# &n #$&'*+$'(#n&+ $"!%",+,&& *-&.&)#/ noxe, suferinte organice cerebrale. In !"#n$# *-&.'--')&+!# &n #$&'*+$'(#n&+ $"!%",+,&& *-&.&)#/ 0. P-&.'$,+"1#!# Evenimete stresante acute care apar neprevzut "i influeneaz puternic subiectul gener#nd iniial o stare de emoie puternic cu modificri ale nivelului de vigilitate "i a funcionrii corporale $mai ales neuro%vegetativ "i umoral&. 'oate avea durat scurt $veste nefavorabil, ameninare, agresiune, viol, etc.&, dar consecinele pot fi prelungite, sau poate dura mai mult timp $calamiti naturale: inundaii, cutremure( accidente de munc( evenimente sociale: revolt, reprimare, violen& "i n aceste cazuri se ia n considerare "i influena exercitat de coparticipani, de epuizarea bio%psihic, de eventualele leziuni corporale. 2. E3#n&1#n$# 4& -).&1%5,& 6# 3&+75/ 'ot determina schimbri n statutul social, n patternul de responsabiliti "i obligaii( implic un efort de readaptare. Evenimentele de via "i psihotraumele se pot ntreptrunde, de ex: moartea cuiva apropiat, retrogradarea nea"teptat, pierderea unei sume mari de bani, ce pot induce at#t o trire intens psihotraumatizant c#t "i o schimbare de via stresant, care presupune efort de readaptare. )chimbrile de via trebuie nelese "i n perspectiva ciclurilor obi"nuite ale vieii $intrarea in diverse faze de "colarizare, schimbarea de domiciliu, inceperea unei activitati profesionale independente, cstoria, na"terea copiilor, pensionarea etc.& precum "i n perspectiva unei situaii neobi"nuite de via $detenie, rzboi etc.&. *neori subiectul e n"tiinat din timp asupra unui posibil eveniment pshotraumatizant iar a"teptarea poate determina o stare de tensiune stresant. !lteori subiectul "i poate induce el evenimentul stresant sau schimbarea pentru ca ulterior s reacioneze psihopatologic la consecinele evenimentului respectiv, de ex: intrarea la facultate sau obtinerea unui post de leader( aceste evenimente pot juca un rol in etiopatogenia psihiatrica prin faptul ca solicita subiectul la eforturi deosebite in perioada de tranzitie si necesita readaptarea la o noua situatie existentiala, care presupune un alt program de viata zilnica, alte bio%psiho%ritmuri, alte responsabilitati $de obicei crescute& si reconstructia retelei sociale. !cest efort de readaptare poate epuiza subiectul si poate induce stari de nesiguranta, mai ales cand el se insoteste de reducerea retelei de suport social. +rebuie observat dac ntr%adevr evenimentul afecteaz subiectul n profunzime sau eventual nu%l afecteaz semnificativ, iar la unele personaliti dizarmonice $histrionice, sociopate, suspicioase, impulsiv%eplozive& evenimentul psihotraumatizant poate sa apara chair ca un ,stil de via-. .

)e pot diferenia mai multe aspecte ale implicrii subiectului n evenimentul de via $E/&: % unele E/ sunt cu totul neprevazute si nedorite; au aprut independent "i surprind subiectul( % unele E/ sunt previzibile, dar nedorite; individul nu este implicat direct n apariia lor, putandu%le accepta ca o fatalitate, fara a lupta impotriva lor( % unele E/ sunt nedorite si se instaleaza cu tot efortul subiectului de a le evita( n pregtirea crora subiectul e angajat direct, fr a fi factor dominant( % unele E/ sunt induse de catre subiect, determinate de stilul sau comportamental $personalitate dizarmonica& si in raport cu care, reactioneaza ulterior ,aparent ca o victima-( responsabilitatea principal e a subiectului. 0ai sunt o serie de E/ ,neindependente- care apar ca o consecin a dezvoltarii bolii: de ex. concedierea datorat scderii randamentului n depresie sau schizofrenie, divorul n urma unui comportament nevrotic/ alcoolic. 0odalitatea n care subiectul trie"te psihotraumele: % trire pozitiv sau negativ 1 ambele au importan n psihopatologie % intensitatea tririi, eventual cu acutizarea acesteia cu ajutorul scalelor( s%au propus mai multe intensiti: minim/indiferent mediu 1 puternic foarte puternic 8. E4#)"! 2ezult din nemplinirea unui proiect de via pragmatic sau afectiv, proiect considerat important de ctre individ, in care acesta s%a angajat temporar in mod serios, avand o mare speranta ca va realiza scopul propus 3 are valoarea unui stres neg care 4 vulnerabilitatea sau condiioneaz apariia unei stri psihopatologice. 5n desf"urarea unui proiect un rol important l are aspectul cognitiv al evalurii: evaluarea propriilor capaciti, evaluarea corect a atitudinilor "i aprecierilor celorlali n raport cu propria persoan "i evaluarea semnificaiilor rezultatelor propriilor aciuni, fiind posibile sub sau supraevaluri. 9. C'n !&)$"! )ituaie de tensiune "i confruntare ntre subiect "i alt persoan, grup social sau instan social, sau chiar conflict cu sine nsu"i, rezult#nd suprasolicitare negativ 67 stres. 'ersoanele implicate n conflict sunt ntr%o anumit legtur "i interdependen. 8inamica conflictului poate duce la mpcare/ desprire( exist posibilitatea cronicizrii conflictului, ducand la situaii stresante prelungite. Expresia emoional: % trire interpersonal tensionat n cadrul unei familii n raport cu pacientul $autori englezi&( apare ca o reacie a aparintorilor fa de comportamentul pacientului modificat datorit bolii $neglijen, inactivitate, retragere social&( % poate influena evoluia afeciunii: de ex schizofrenul care trie"te n familie cu expresie emotionala crescut are "anse crescute de recdere( % unele studii arat c expresia emotionala era prezent naintea instalrii bolii, ea fiind numai accentuat dup aceea( membrii familiei sunt nemulumii c nu pot controla comportamentul pacientului "i de multe ori nu%l consider bolnav. Conflictul cu sine nsui: % nemulumirea subiectului fa de modul cum a acionat n anumite situaii( % conflictul intrapsihic prelungit deriv dintr%un anumit stil de via "i din anumite aspecte structurale ale persoanei. 9

o surs de conflict genereaza dezacordul subiectului cu propria lui identitate, determinand o stare de nemulumire cronic, cu cre"terea agresivitii, nemulumire de sine( poate fi nemulumit de aspectul fizic "i chiar identitatea sexual. :. S'!&)&$5,&!# &n$#n-# *,#!"n(&$#/ #*"&;+,#+ )olicitarile intense pot rezulta din obligaia "i necesitatea unei persoanei de a ndeplini anumite roluri "i sarcini, generand suprasolicitare, ce duce la oboseal "i epuizare( Epuizarea poate aparea prin: % solicitare fizica si : psihica( % nopti nedormite( % program zilnic suprasolicitant( % program de viata care perturba bio%psiho%ritmurile. )unt mentionate urmatoarele situatii speciale: % persoane care se auto%suprasolicita, dorind sa realizeze performante care depasesc propriile capacitati energetice si psihice( % epuizarea prin efortul de a efectua activitati care nu sunt dorite si nu produc satisfactie subiectului( % epuizare ce rezulta din sentimentul de lipsa de sens al activitatilor pe care subiectul le face: munca lipsita de rost, satisfactie sau sens. 8ac rezultatele nu%s satisfctoare pt subiect, ap stresul prelungit la baza cruia st "i un conflict intrapsihic Epuizarea poate ap "i n urma faptului c subiectul tb s ndeplineasc concomitent mai multe roluri sociale <. A$1'- #,+ *-&.'!'(&)5 n# +3',+%&!5 1 poate constitui factor de stres prelungit. =. F,"-$,5,& (3#,-"- -+$&- +)7&& 6# 3&+75) F,"-$,+,#+/ nesatisfacerea unei nevoi, fapt care e trit neplcut( subiectul consider c ceea ce cere i se cuvine, de aceea de multe ori atitudinea este pasiv, de a"teptare. S+$&- +)7&& 6# 3&+75: nevoile sunt mplinite. Exist o serie de nevoi $cerine& care sunt trite "i exprimate ntr%un anumit fel de o persoan "i a cror mplinire! ne mplinire duce la satisfac"ii de via"! frustrri: % nevoi sexuale, alimentare, de asigurare a homeostaziei biologice, curenie, igien personal, intimitate personal, pudoare, intimitate a spaiului locativ. % nevoia de solitudine, sociablitate, de a fi condus, dirijat. % nevoia de calm, lini"te, de a fi evaluat pozitiv, valorizat, ascultat, neles. % nevoia de a fi iubit, nevoia de tandree. % nevoia de a conduce, dirija, de a aciona, face. % nevoia de respect al principiilor etice, al demnitii. % nevoia de a fi consecvent cu sine, de a exista un sens personal. 5n cadrul relaiilor intime, comportamentul partenerului poate fi principala surs de frustrare. F,"-$,+,#+ poate fi traita: % acut: caz in care se intersecteaza cu trairea esecului( % subacut: dureaza o importanta perioada de timp, de%a lungul ciclurilor vietii, si participa la crearea unor momente de viata cu vulnerabilitate crescuta( % prelungit% cronic: participa la structurarea unei persoane vulnerabile. >. n357+,#+ )'n6"&$#!', *-&.'*+$'!'(&)# ;mul nva toate conduitele de%a lungul vieii, dar uneori pot s apar nv"turi patologice, care pot rezulta din influenele familiale, de ex: identificarea copilului cu unul dintre prini $mam anxioas, tat cu comportament agresiv&, comportament dezorganizat sau ritualic, preocupare sczut pentru igiena corporala. !ceste nvturi pot fi rezultatul contactelor din cadrul "colii/ grupurilor de prieteni. !ceste nvturi sunt corelate cu vulnerabilitatea de fond. <

9. R#+)7&& )'1*,#.#n-&%&!# )ubiectul reacioneaz la evenimentul trit n mod direct, dar anormal dpdv al intensitii "i duratei. )prijinul psihopatologului "i al anturajului e important pentru reducerea suferinei "i grbirea remisiunii.