Sunteți pe pagina 1din 10

Pendulul

Gravitaional

Lucrare practica

Coninutul proiectului

1. Obiectivele lucrrii---------------------------------- pagina 3 2. Teoria lucrrii ---------------------------------------- pagina 4 3. Dispozitivul experimental------------------------- pagina 6 4. Mod de lucru ----------------------------------------- pagina 7 5. Rezultatele obinute-------------------------------- pagina 8 6. Surse de eroare -------------------------------------- pagina 9

Obiectivele lucrrii experimentale

Obiectivele acestei lucrri de laborator sunt montarea unui pendul gravitaional, msurarea mrimilor specifice ale acestuia (lungimea, perioada) si calcularea acceleraiei gravitaionale in mai multe cazuri (lungimi si intervale de timp diferite).

Teoria lucrrii

Fora de gravitaie
Gravitaia este fenomenul fizic natural prin care corpurile fizice se atrag reciproc, cu o for a crei intensitate depinde de masele acestora i de distana dintre ele. Gravitaia a fost studiata pentru prima data de ctre Sir Isaac Newton. Acesta a enunat Legea Atraciei Universale, lege a mecanicii clasice. In fizica moderna, fenomenul de gravitaie este descris de teoria relativitii generale.

Fenomenul de gravitaie este observat pe Pmnt ca for de atracie exercitat de acesta asupra tuturor corpurilor terestre, for numit greutate. Valoarea greutii unui corp este direct proporional cu masa lui i este orientat spre centrul Pmntului.

In afara Pmntului, gravitaia este fora care menine corpurile cereti pe traiectoria lor (exemplu: in sistemul solar, fora de atracie exercitata de Soare menine pe poziie cele cca. 200 de miliarde de corpuri cereti).

Micarea de oscilaie sau oscilaia mecanica


Micarea de oscilaie sau oscilaia mecanica este micarea ce are loc de o parte si de alta a poziiei de echilibru si care se repeta dup anumite intervale de timp. Sistemul fizic care efectueaz oscilaii se numete oscilator. Oscilaia poate fi: periodica, armonica, amortizata sau ntreinuta. Mrimile caracteristici ale oscilaiei mecanice sunt: o Elongaia: Reprezint deprtarea de poziia de echilibru; Se noteaz cu y; Poate fi liniara sau unghiulara; In S.I. se masoara in radiani; o Amplitudinea: Reprezint valoarea maxima a elongaiei. Se mascara cu A; In S.I. se masoara in radiani; o Perioada: Reprezint timpul necesar pentru efectuarea unei oscilatii complete; Se noteaz cu T; In S.I. se masoara in secunde; o Frecventa: Reprezint numrul de oscilaii efectuate in unitatea de timp (intr-o secunda); Se noteaz cu (niu); In S.I. se masoara in Hertzi; o Pulsaia Este frecventa unghiulara a miscarii; Se noteaz cu ; In S.I. se masoara in radiani/secunda; Exemple practice de sisteme oscilante: pendulul, jucria de tip yoyo, leagnul si altele.

Dispozitivul experimental Pendulul gravitaional

Pendulul gravitaional este sistemul format dintr-un fir inextensibil (considerat ideal) si un corp de masa cunoscuta, ce efectueaz oscilaii de o parte si de alta a poziiei de echilibru. Daca unghiul fcut cu verticala la un moment dat este mai mic de 5`, fora care aduce pendulul in poziia de echilibru este o fora cvasielastica. Formule pentru determinarea mrimilor pendulului gravitaional: o Pulsaia oscilaiilor: o Perioada oscilaiilor: o Frecventa oscilaiilor: ; ; ;

Mod de lucru

Pentru realizarea lucrrii practice am montat un oscilator din urmtoarele elemente: picior metalic, fir textil cu o flexibilitate foarte sczuta si o bila metalica. Dup asamblarea oscilatorului am msurat lungimea firului textil din punctul de flexiune superior si pana la centrul de greutatea a bilei (20 cm). Am introdus in tabel lungimea in metri. In continuare am scos bila din poziia de echilibru si am ridicat-o sub un unghi de cca. 45`, avnd grija ca firul textil sa ramana ntins. Am eliberat bila si am numrat oscilaiile complete realizate de aceasta in 20 de secunde. Am repetat operaia sub acelai unghi dar de data asta pentru un timp de 30 respectiv 40 de secunde. Am introdus datele obinute in tabel si am repetat cele trei lansri ale bilei, modificnd lungimea firului textil la 25 de centimetri. Pentru msurarea intervalului de timp am folosit un cronometru.

Rezultate obinute

Nr. Lungime det. (metri) (l)

Timp Numr (secunde) Oscilaii (t) (N)

Perioada (T)

Perioada Medie

Acceleraie Gravitaionala (g)

Acceleraie Gravitaionala Medie

1 2 3 4 5 6

0.2 0.2 0.2 0.25 0.25 0.25

20 30 40 20 30 40

21 33 45 19 28 45

0.95 0.90 0.88 1.05 1.07 0.88 1 0.91

8.88 9.87 10.33 9.07 8.7 12.91 10.2 9.69

Surse de eroare

Principalele surse de erori sunt reprezentate de: Msurarea inexacta a lungimii firului; Msurarea inexacta a numrului de oscilaii din cauza vitezei oscilatorului (am rotunjit); Msurarea inexacta a intervalului de timp; Rotunjirea numerelor si pierderea unor zecimale; Firul nu este unul ideal, avnd un mic grad de flexibilitate;

Lucrare practica realizata de Chenic Andrei, David Gabriel si Florea Alexandru. 5-noiembrie-2013

10