Sunteți pe pagina 1din 11

Tema 1: Integrare-lat integro-a pune la un loc, a reuni mai multe pri intr-un intreg.

n sptmnile n care se pregtea Planul Marshall, termenul de integrare eco a aprut de mai multe ori, n numeroase doc. Astfel, n planul Marshall Programul de reconstrucie european, se poate citi despre nevoia de integrare i coordonare eficient a programelor economice n regiunile critice i despre sperana de reintegrare a acestor ri ntr-un sistem productiv i comercial mondial i regional sntos.. Integrare eco-proces benevol de interactiune eco. a mai multor ri, fiind generat de interdependena dintre ele, in vederea apropierii mecanismelor eco i crearea unui organism eco unic. Forme de integrare: Zona de librer comer niunea eco monetara niunea politic. niunea vamala Piaa comuna niunea eco

Premizele procesului de integrare: !. Apropierea nivelurilor de"voltarii eco i gradului maturitatii eco a trilor ce doresc sa se integre"a. #. Apropierea geografica a statelor, e$istenta granitelor comune si a relatilor eco din punc de vedere istoric. %. Problemele, interesele comune ale tarilor in diferite domenii &. 'fectul de demonstrare. Implicaiile integrarii eco. internationale asupra tarilor participante: !. stimulea"a cresterea eco prin crearea premiselor pentru imbunatatirea alocarii resurselor si disponibilitatii acestora. #. (timulea"a difu"area mai rapida a tehnologiilor moderne. %. Perfectionarea infrastructurii in terile membre, iftinindu-se transportul si operatiunile de e$portimport. &. )ntensifica concurenta *. (timulea"a procesul investitional +. (timulea"a de"voltarea si progresul eco ,. -e"voltarea anumitor activitati, care nu este posibila de unele tari in mod individual, din cau"a limitarii resurselor. Teorii: !. Uniunii vamale. /spatiu eco ai carui membru se anga0ea"a reciproc sa nu impuna nici un fel de ta$e vamale si nici o restrictie cantitativa, aplicind un tarif vamal comun fata de tarile terte, precum si o legilatie vamala comuna. Clasica- sustine constituirea uniunii vamale pure, ca grupari formate numai prin corectarea ta$elor vamale,ca instrument de prote$tie si politica comerciala. Moderna- se refera la coordonarea structurilor tarifare si a politicilor comerciale dintre tarile membre

#. Uniunii eco si monetare: /principii. politica comuna in domeniul industrial, agricol, transporturi, financiar, monetar etc.1 libera circulatie a presoanelor, serviciilor si capitalurilor1 crearea unor fonduri speciale pentrru finantarea anumitor programe1 concurenta loiala, armoni"area legislatii. nationale. 2alassa distinge urmatoarele * etape ale integr eco internat(primele 5 orme ale integrarii! %. Uniunea politica: etapa gianala a integrarii fiin sustinuta de 3harles de 4aulle.

Tema ":

n !5&, a fost lansat Programul de 6econstructie a 'uropei- Planul Marshall, a0utor oferit de ( A i acceptat de tarile 'uropei 7ccidentale, care, decise sa nu mai suporte erorile trecutului, au ales solutia integrarii lor economice si politice. Actiuni interprinse in aceasta directie. 3rearea in !5&8 a 7rgani"atiei de 3ooperare 'conomica 'uropeana pentru administrarea a0utorului ( A, acordat prin Planul Marshall. 3onstituirea in !5&8 a uniunii vamale 2enelu$/2elgia ,7landa, 9u$emburg: )n !5&5 are loc crearea 3onsiliului 'uropei, instit. ce actionea"a in domeniul educatiei si al cooperarii culturale.

;oate aceste evenimente au contribuit la trecerea de la colaborarea politica la unire economica a tarilor vesteuropene. #tapele integrarii vest-europene: ). Planul (human, prin care s-a elaborat un program de constituire a 3omunitatii 'uropei a 3arbunelui

si otelului /3'37:. 3'37 afost considerata prima schita efectiva de unitate europeana si a avut % obiective. resocierea <rantei si 4ermaniei, testarea posibilitatii unei Pieti 3omune si punerea ba"ei unei noi 'urope. (-a decis sa se organi"e"e o conferinta interguvernamentala, care sa studie"e crearea unei uniuni vamale intre cela + tari /2elgia, <ranta, 4ermania, )talia, 9u$emburg,7landa: si a unei organi"a comune pt de"voltarea si utili"area energiei atomice. )). (-a inceput cu conferinta interguvernam de la 2ru$elles, fapt care a avut ca re"ultat semnarea in

primavara anului =5*, de tarile membre ale 3'37 a ;ratatului de la 6oma, care a pus ba"ele 3omunitatii 'conomice 'uropene /3'': si a 3omunitatii 'uropene a 'nergiei Atomice /' 67A;7M:. 3'' prevede inlaturarea barierelor vamale, a restrictiilor cantitative, stabilirea unui tarif vamal comun. ))). (e caracteri"ea"a prin fu"ionarea in !5+* a celor % comunitati /3'37, ' 67A;7M, 3'': sub

denumirea generica de comunitate eco europ 3'', avind acelasi organ de conducere si buget comun. Multa vreme s-a folosit termenul de cei + sau Piata comuna. )n !5+#-!5+& se instituie PA3.
IV.

'$tinderea 3'', iar mai apoi !*

', a avut loc prin aderarea succesiva, de noi tari. +

!#

#*

#,

#8. Are loc crearea (istemului Monetar 'uropean /(M': si lansarea monedei unice de cont ', in !555 are

'3 . n !55! se semnea"a tratatul de la Maastricht. 3'' capata denumirea oficiala de loc lansarea monedei unice ' 67.

Pia$a Comun% #uropean%: asigurarea celor patru li&ert%$i de circula$ie -atorit >pie?ei comune>, statele 3'' au reu@it s reali"e"e un spa?iu economic omogen, n care barierele vamale @i comerciale au fost suprimate. 9a ba"a pie?ei comune se afl o serie de libert?i fundamentale. ' 9ibera circulatie a marfurilor. sunt stabilite unele reguli comune pt produsele fabricate in interiorul 3omunitatii si pentru cele importate /sanatate, securitate, protectia consumatorului, calitate...:. ( 9ibera circulatie a serviciilor. progresele n acest domeniu au fost mai lente decAt n domeniul circula?iei bunurilor1 un domeniu dificil s-a dovedit cel al recunoa@terii reciproce a diplomelor, n ca"ul n care e$istau diferen?e substan?iale ntre pregtirea primit de un solicitant @i cea cerut ntr-o anumit ?ar membr, aceasta din urm putea solicita fie efectuarea unui stagiu de adaptare cu o durat ma$imum trei ani, fie de sus?inerea unui e$amen de aptitudini. 3onform dispo"i?iilor din tratatul 3'', ?rile trebuie s acorde resortisAn?ilor unui alt stat membru acela@i regim pe care-! acord @i na?ionalilor. C 9ibera circulatie a persoanelor. 9ibera circula?ie a persoanelor s-a dovedit a fi mult mai dificil de reali"at , deoarece ridica @i probleme de securitate @i ordine public. 9a #5 iulie !5+8 s-a luat deci"ia asigurrii liberei circula?ii a lucrtorilor salari"a?i, ceea ce comporta dou aspecte. B lucrtorii dintr-un stat membru au acelea@i drepturi de a ob?ine un loc de munc ca @i lucrtorii na?ionali. n paralele, permisele de munc au fost suprimate, lucrtorii ?rilor membre avAnd dreptul s candide"e liber la ob?inerea unui loc de munc ca @i na?ionalii1 B se men?ine preferin?a acordat lucrtorilor comunitari n fa?a lucrtorilor din alte ?ri. ) 9ibera circulatie a capitalurilor. ;ratatul de la 6oma consacr liberei circula?ii a capitalurilor capitolul al patrulea. Astfel, articolele +,-,% ridic dou principii generale. libera circula?ie a capitalurilor @i nondiscrimina?ia pl?ilor n interiorul 3omunit?ii, dup origine @i destina?ie. Tema * Tratatul de la +oma. -ata semnrii . #* martie !5*, -ata intrrii n vigoare . ! ianuarie !5*8 ,cop . nfiin?area 3omunit?ii 'conomice 'uropene /3'': @i a 3omunit?ii 'uropene a 'nergiei Atomice /'uratom:. ,c-im&%ri esen$iale . e$tinderea no?iunii de integrare european pentru a include cooperarea economic, crearea unei pieti comune, instituirea celor & libertati, e$cluderea oricarei discriminari nationale, elaborarea unor politici comune /agricultura, transport: A fost semnat de + tari /<ranta, 4ermania, 7landa, italia, 2elgia, 9u$emburg:. A fost modificat de catre toate tratatele ulteriare. (e prevedea crearea unui fons social european si a unei 2anci de investitii. 'ctul unic european: -ata semnrii. !, februarie !58+ /9u$emburg: C #8 februarie !58+ /Daga: -ata intrrii n vigoare. ! iulie !58, ,cop. s reforme"e institu?iile n vederea aderrii Portugaliei @i (paniei @i s accelere"e procesul de luare a deci"iilor n conte$tul pregtirilor pentru crearea pie?ei unice. ,c-im&%ri esen$iale. Principalul obiectiv al A ' este de a relansa procesul de construc?ie european, n vederea reali"rii pie?ei interne. Aceasta prea dificil de reali"at pe ba"a tratatelor e$istente, mai ales din cau"a procesului deci"ional din cadrul 3onsiliului, care impunea votul cu unanimitate n domeniul armoni"rii legislative. -e aceea, 3onferin?a interguvernamental care a condus la A ' a avut un dublu mandat. Pe de o parte, era vorba de ncheierea unui tratat n domeniul politicii e$terne @i de securitate comune @i, pe de alt parte, de un act care modifica ;ratatul 3'', mai ales n ceea ce prive@te. procedura de adoptare a deci"iilor n cadrul 3onsiliului1 puterile 3omisiei1

puterile Parlamentului 'uropean1 e$tinderea competen?elor 3omunit?ilor.

Tratatul de la Maastric-t: -ata semnrii. , februarie !55# -ata intrrii n vigoare. ! noiembrie !55% ,cop. s pregteasc reali"area uniunii monetare europene @i s introduc elemente ale uniunii politice /cet?enie, politic e$tern comun, afaceri interne:. ,c-im&%ri esen$iale. crearea niunii 'uropene @i introducerea procedurii de codeci"ie care i confer Parlamentului un rol mai important n procesul deci"ional. Eoi forme de cooperare ntre guvernele statelor membre, de e$emplu n domeniului aprrii, 0usti?iei @i afacerilor interne. ;ratatul de la Maastricht a constituit cea de-a doua revi"uire fundamentalF. (e pot distinge trei >piloni>. - primul, comunitar1 - al doilea, Politica '$ternF si de (ecuritate 3omunF1 - al treilea, Gustitie si Afaceri )nterne. Acest tratat a pus ba"ele niunii 'uropene. )novatiile introduse. Cetatenie-ofera libertatea de circulatie si de se0ut pe intreg teritoriul ', drept de vot1 Coeziune eco si sociala-spri0inirea reali"arii proiectelor, retelelor transeuropene de infrastructura si transporturi1 #ducatie. cultura si sanatate-de"voltarea acestor domenii1 Mediul incon/urator-protectia mediului incon0urator, solului, gestionarea resurselor1 Politica e0terna si de securitate comuna-intarirea securitatii, mentinerea pacii, promovarea cooperarii internat, intarirea democratiei. Politica industriala-incura0area de"voltarii intrep, colaborarea intre intrep, de"volt politicilor de inovare,cercetare1 Protectia consumatorilor1 Cercetare si dezvoltare1 +etele transeuropene-sunt vi"ate transporturile, telecomunicatiile, energia1 Transport-securitatea transporturilor. Uniunea eco si monetara-principala inovatie, scopuri. crearea )nstitutului 'conomic 'uropean, libera circulatie a capitalurilor, introducerea monedei unice. )novatii la nivel institutional. 3omisia 'uropeana, comitetul regiunilor, comitet eco social, consiliul european, curtea de 0ustitie, parlam european

Tratatul de la amsterdam: ;ratatul de la Amsterdam a fost adoptat de cFtre statele membre ale ' la # octombrie !55,, intrAnd n vigoare la ! mai !555. ;ratatul de la Amsterdam l modificF si l completea"F pe cel de la Maastricht, n special n anumite puncte. - locul cuvenit muncii si drepturilor cetFtenilor1 - eliminarea ultimelor obstacole din calea liberei circulatii a bunurilor si serviciilor, fiecare stat membru fiind nevoit sF colabore"e mai strAns n cadrul 'uropolului1 - crearea unor institutii sau proceduri capabile sF asigure buna functionare a unei niunii e$tinse. A fost creat un nou instrument n domeniul Politicii '$terne si de (ecuritate 3omun numindu-se Hstrategie comun. Pe lng introducerea instrumentului n domeniul Politicii '$terne i de (ecuritate 3omuna, se crea" i o nou funcie de nalt 6epre"entant al P'(3, care are rolul de a lua deci"ii, re"olva problemele, efectuarea anumitor conferine cu statele tere n ceea ce privete politica e$tern i de securitate comun. (e prevede ca parlamentul sa contina ,%# de membri. Tratatul de la 2isa. -ata semnrii. #+ februarie #II! -ata intrrii n vigoare. ! februarie #II% ,cop. s reforme"e institu?iile pentru ca ' s poat func?iona eficient @i dup e$tinderea pAn la #* de state membre. ,c-im&%ri esen$iale. metode pentru modificarea componen?ei 3omisiei @i redefinirea sistemului de vot n cadrul 3onsiliului. 3ele mai importante modificri. -eci"iile se iau prin ntrunirea ma0oritii calificate /se renun la unanimitate: (e introduce ma0oritatea dubl, care cere, pe lAng ma0oritatea calificat, ma0oritatea statelor membre /pe principiul c fiecare stat ar avea un vot:. (-a redus dimensiunea comisiei europene, fiecare stat membru avind cite un repre"entant.

Tratatul de la 3isa&ona: -ata semnrii. !% decembrie #II, -ata intrrii n vigoare. ! decembrie #II5 ,cop. s transforme ' ntr-o entitate mai democratic, mai eficient @i mai apt s aborde"e, la unison, probleme globale, cum ar fi schimbrile climatice. ,c-im&%ri esen$iale. putere sporit conferit Parlamentului 'uropean, schimbarea procedurii de vot n cadrul 3onsiliului, ini?iativa cet?eneasc, func?ia de pre@edinte permanent al 3onsiliului 'uropean, func?ia de nalt 6epre"entant pentru politica e$tern, un nou serviciu diplomatic al '. 'ste primul tratat al uniuniin pe care 6omania l-a semnat ca stat membru. Actiunile prioritare fiind crearea noilor locuri de munca si inregitrarea unei cresteri eco durabile. ;ratatul instituind o 3onstitutie pentru 'uropa, cunoscut si sub numele de >3onstitutia europeana>.

Tema 4 Institutiile: priorit?ile generale sunt stabilite de 3onsiliul 'uropean, care reune@te liderii na?ionali @i europeni deputa?ii europeni, ale@i prin vot direct, repre"int interesele cet?enilor n cadrul Parlamentului 'uropean interesele niunii n ansamblu sunt promovate de 3omisia 'uropean, ai crei membri sunt desemna?i de guvernele na?ionale guvernele promovea" interesele statelor membre, n cadrul 3onsiliului niunii 'uropene. Parlamentul european Parlamentul este una dintre principalele institu?ii europene cu puteri legislative, alturi de 3onsiliul niunii 'uropene /H3onsiliul:. Parlamentul are trei roluri esen?iale. de"bate @i adopt legisla?ia ', mpreun cu 3onsiliul monitori"ea" alte institu?ii europene, n special 3omisia, pentru a se asigura c acestea func?ionea" n mod democratic de"bate @i adopt bugetul ', alturi de 3onsiliu. Consiliul european 6euniunile 3onsiliului 'uropean sunt ntAlniri la nivel nalt n cadrul crora liderii ' iau deci"ii privind priorit?ile politice generale @i ini?iativele ma0ore. n mod normal, se organi"ea" & astfel de reuniuni pe an, pre"idate de un pre@edinte permanent. +ol: 3onsiliul 'uropean are un dublu rol J stabilirea priorit%$ilor 5i direc$iei politice generale a ' @i abordarea problemelor comple$e sau sensibile care nu pot fi re"olvate prin cooperare interguvernamental la

un alt nivel. -e@i poate influen?a stabilirea agendei politice a ', nu are puterea de a adopta acte legislative. n cadrul 3onsiliului 'uropean se reunesc @efii de stat sau de guvern din fiecare ?ar a '. Consiliul Uniunii europene 6epre"int forul n care se reunesc mini@trii din statele membre pentru a adopta acte legislative @i pentru a coordona politicile europene. !. Adopt legisla?ia european. #. 3oordonea" politicile economice generale ale statelor membre. %. (emnea" acorduri ntre ' @i alte ?ri. &. Aprob bugetul anual al '. *. 'laborea" politica e$tern @i de aprare a '. +. 3oordonea" cooperarea dintre instan?ele 0udectore@ti @i for?ele de poli?ie din ?rile membre. #0ercitarea puterii legislative 3onsiliul @i Parlamentul au ultimul cuvAnt cu privire la actele legislative propuse de 3omisie. Printre obiectivele 3onsiliului ' se mai numr crearea de locuri de munc, ameliorarea sistemelor de educa?ie @i asisten? medical @i cre@terea nivelului de bunstare. 3onsiliul semnea", n numele ', acorduri n domenii diverse. mediu, comer?, de"voltare, industrie te$til, pescuit, @tiin?, tehnologie @i transport. Comisia europeana 3omisia 'uropean este una dintre principalele institu?ii ale niunii 'uropene. 6epre"int @i sus?ine interesele niunii n ansamblul su. Propune acte legislative @i gestionea" punerea n aplicare a politicilor europene @i modul n care sunt cheltuite fondurile '. 3ei #8 de comisari, cAte unul din fiecare stat membru, trasea" direc?iile politice ale 3omisiei pe durata mandatului lor de * ani. <iecrui comisar i este atribuit de ctre pre@edinte responsabilitatea pentru unul sau mai multe domenii de ac?iune. 6epre"int @i sus?ine interesele niunii 'uropene n ansamblul su. Monitori"ea" @i pune n aplicare politicile '. !. propunAnd proiecte legislative Parlamentului @i 3onsiliului #. gestionAnd bugetul ' @i alocAnd fonduri %. aplicAnd dreptul european /mpreun cu 3urtea de Gusti?ie: &. repre"entAnd niunea 'uropean la nivel interna?ional, de e$emplu negociind acordurile dintre ' @i alte ?ri. Curtea de /ustitie 3urtea de Gustiie interpretea" legislaia european pentru a se asigura c aceasta se aplic n acelai fel n toate rile '. -e asemenea, soluionea" litigiile 0uridice dintre guvernele statelor membre i instituiile europene. Persoanele fi"ice, ntreprinderile sau organi"aiile pot, la rAndul lor, s aduc un ca" n faa 3urii de Gustiie, atunci cAnd consider c le-au fost nclcate drepturile de ctre o instituie european. 3urtea de Gusti?ie a niunii 'uropene este format din cAte un 0udector pentru fiecare stat membru. (anca centrala europeana 2anca 3entral 'uropean /23':, cu sediul la <ranKfurt, n 4ermania, administrea" moneda unic european, euro @i asigur stabilitatea pre?urilor n '. -e asemenea, 23' rspunde de definirea @i punerea n aplicare a politicii economice @i monetare a '. 2anca 3entral 'uropean /23': este una dintre institu?iile '. (copul su este. s men?in sta&ilitatea pre$urilor /adic s ?in infla?ia sub control:, mai ales n ?rile care utili"ea" euro s men?in sta&ilitatea sistemului inanciar, asigurAndu-se c pie?ele @i institu?iile sunt supravegheate corespun"tor. 23' colaborea" cu bncile centrale din toate cele "6 de state mem&re. mpreun, formea" (istemul 'uropean al 2ncilor 3entrale. Printre altele, 23'. fi$ea" ratele de re erin$% ale do&7nzilor pentru "ona euro @i ?ine sub control masa monetar% gestionea" rezervele valutare ale "onei euro, cumpr @i vinde valut atunci cAnd este necesar pentru a men?ine echilibrul ratelor de sc-im& se asigur c institu$iile 5i pie$ele inanciare sunt supraveg-eatecorespun"tor de ctre autorit?ile na?ionale @i c sistemele de pl%$ifunc?ionea" corect

autori"ea" bncile centrale ale ?rilor din "ona euro s% emit% &ancnote monitorizeaz% evolu$ia pre$urilor @i evaluea" riscul pe care aceasta l poate repre"enta pentru stabilitatea "onei euro.

Curtea europeana de conturi 3urtea 'uropean de 3onturi verific modul n care sunt administrate fondurile europene. 6olul su este acela de a mbunt?i gestiunea financiar a ' @i de a pre"enta rapoarte cu privire la folosirea banilor publici. Pentru a le garanta contribuabililor europeni faptul c banii publici sunt cheltui?i n mod eficient, 3urtea de 3onturi este abilitat s verifice /s audite"e: orice persoan sau organi"a?ie care gestionea" fonduri europene. n acest scop, efectuea" frecvent controale pe teren. 3onclu"iile sale scrise sunt incluse n rapoarte adresate 3omisiei 'uropene @i guvernelor statelor membre. 3urtea de 3onturi nu are putere 0uridic. na dintre cele mai importante sarcini ale 3ur?ii de 3onturi este s nainte"e Parlamentului 'uropean @i 3onsiliului un raport anual privind e$erci?iul financiar anterior /Hdescrcarea anual de gestiune:. Parlamentul e$aminea" minu?ios raportul 3ur?ii nainte de a decide dac aprob sau nu modul n care 3omisia a gestionat bugetul. -e asemenea, 3urtea trebuie s formule"e un avi" privind legisla?ia financiar a ' @i posibilit?ile de combatere a fraudei.

Tema 5 P'C 7biectivele PA3 stipulate prin tratatul de la roma. -economic- promovarea progresului tehnic, alocarea eficienta a resurselor, cresterea productivitatii, ceea ce in final va ridica venitul populatiei. -social-garantarea unui nivel echitabil pt agricultori si preturi re"onabile pt consumatori. -politic-garantarea securitatii alimentare. PA3 in art %8 al ;. -e la 6oma presupunea % principii dominante. ! crearea unei piete comune de produse agricole, care sa circule libere la preturi comune in statele membre. # intro notiunii de preferinta comunitara si respectarea ei obligatorie de toate tarile membre si cetatenii lor % (olidaritatea financiara prin acoperirea n comun a costurilor acestei politici din sursele bugetului comun @i prin redistribuire. 3a instrument de reali"are a fost constituit fondul european de orientare si garantare agricola <'74A. Mecanismul de integrare ales de catre comunitate a fost organi"area comuna a pietelor /73P:. (istemul 73P a cuprins treptat 5!L din productia agricola, mecanismele de interventie, aplicate diferentialul de la un stat la altul. 73P releva % elemente definitorii. ! unicitatea pietii prin determinarea preturilor comune # garantarea preturilor prin piata locala sau interna % un sistem de protectie la frontiera a pietei europene pt asigurarea preferintei comunitare.

-upa principiu instrumentului de interventie cunoastem % forme. ! organi" comune prin pret garantat /,IL:. # 7rgani" comune prin subventii directe /*L: % 7rgani" comune prin protectia e$terna /#*L: Mecanismul de frontiera PA3 a elaborat menclatorul care plasea"a pe un sistem compact de preturi care servesc ca regulator la pietei libere. !. Preturi g-id fi$ate de ctre 3onsiliul de Mini@tri al 3'', la ncheierea anului agricol. Aceste erau pre?uri teoretice, orientative, stimulative pentru agricultori @i acceptabile pentru consumatori. a! Indicativ folosit o lung perioad de timp pentru cereale, or", "ahr, lapte praf, ulei de floarea soarelui @i rapi?. 9a cereale se stabileau n func?ie de "ona cea mai fertil, la "ahr n func?ie de "ona cea mai e$cedentar @i pe ansamblul 3omunit?ii pentru celelalte produse. -in !55& acest pre? reflect un pre? mondial previ"ionat, urmrindu-se cre@terea competitivit?ii produselor @i a rmas la un numr redus de produse /ore", bumbac, etc: &! orientare se fi$a pentru carnea de bovine @i vin. 3And pre?ul pie?ei interne cobora sub nivelul acestui pre?, se declan@a procedura de interven?ie1 c! o&iectiv se utili"a pentru soia, fura0e uscate, tutun. (e stabilea la un nivel stimulator pentru productori. Pentru procesatorii care prelucrau produc?ia la pre?uri superioare celor e$terne, se acord o prim pentru acoperirea diferen?ei1 d! de &az% era un pre? de referin? utili"at pentru carnea de porc, iar pentru produsele horticole se calcula ca o medie a celor mai sc"ute pre?uri de achi"i?ie pe pia?a comunitar n ultimii ani. #. Preturi garantate erau pre?uri minime stabilite de 3onsiliul de Mini@tri, pe ba"a pre?urilor ?int. 9a aceste pre?uri organismele de interven?ie cumprau produsele de la productorii agricoli, cu respectarea standardelor de calitate, n ca"ul scderii pre?urilor sub pre?ul ?int, pentru a fi vAndute cAnd condi?iile sunt favorabile. a: de interventie deriva din pretul indicativ si tine de aceleasi produse. (unt insotite de ameliorari lunare pe tot parcursul perioadei agricole. b: )e cumparare este utili"at pentru achi"i?ionarea bovinelor vii, carnea de bovine @i porcine, produsele pomicole @i viticole. c: de minim era pre?ul utili"at @i n pre"ent pentru achi"i?ionarea sfeclei de "ahr, pe ba"a lui se ncheie contractele1 d: de retragere se utili"ea" n ca"ul fructelor @i produselor horticole @i este echivalent cu &I-,IL din pre?ul de ba". Eu era un pre? garantat. & Preturi de intrare stabilit de consiliul ' anual. 7biectivul principal fiind de a impiedica produsele importate sa patrunda pe piata la un nivel care sa elimine competitia cu productia interna. a! Pret prag se fi$ea"a pt toate produsele de ba"a pe ba"a preturilor indicative si de interventie. (e poate defini ca pretul minim al unui comerciant care e$porta pe piata comunitara. &! )e re erinta pt vinuri, fructe, produse forticole. Pt vin repre"inta media aritmetica a costurilor de productie din statele membre '. Pt celelalte se ia in evidenta cel mai inalt pret in ultimii % ani.

Tema 8 Politica monetara 7 moneda unica este o conditie indispensabila pentru a face o piata unica europeana. n grup de tari pot sa-si propuna constituirea unei uniuni monetare daca pun in aplicare rate identice ale dobin"ilor si ale inflatiei Uniune valutara se caracteri"ea"a printr-o integrare a sectoarelor financiare ale tarilor participante, trebuie sa e$iste doar un singur emitent independent al monedei unice, care va fi responsobil pentru politicile monetare si ale cursurilor de schimb. Uniunea cursurilor de sc-im& implica o fi"are irevocabila a cursurilor valutare concomitent cu o libera circulatie a capitalurilor intre tarile implicite. Uniunea li&erei circul valutare 9 o libera circulatie a monedelor tarilor participante, pentru ca toate monedele naionale sa ramina functionale pe ;9, statele mebre nu pot aplica politici monetare real autonome. Uniunea monedelor paralele J tarile membre isi pastrea"a propriile monede, dar e$ista, totodata o moneda paralela care circula concomitent cu monedele nationale. 2a"ele (M' au fost puse in !5+5 la Daga cind sa pre"entat planul Merner, care a esuat. )n ba"a intilnirilor de la 2remen si 2ru$elles din !5,8, sa decis crearea (M' care a devenit functional in !5,5. <unctionarea (M' are la ba"a nitatea Monetara 'uropeana/'3 : care este o moneda comuna. '3 este formata din ponderile insumate ale monedelor europene. <iecare moneda se rapostea"a la '3 in ba"a cursului sau ratei de schimb pivot. (e faceau interventii de catre bancile nationale pina cind revenea spre cursul pivot. 3ursurile monedelor europene fata de '3 se stabileau "ilnic si variau in functie de piata.

#cu o icial era definit prin continutul sau in aur si in dolari ( A, fiind constituit prin contrapartida corespondenta unei depo"it in aur si dolari ( A. (e folosea e$clusiv intre bancile centrale europene in ba"a unor reglementari la nivelul acestora. #cu privat crearea sa era reali"ata de bancile comerciale, era o devi"a utili"ata de agentii economici in operatiunile financiare,bancare si comerciale. Avea cursul sau de schimb, care se calcula "ilnic in ba"a structurii cosului '3 si acursului de schimb a valutelor componente. (egmente ale pietei '3 . 1 segm pietei interbancare, cuprindea operatiunile dintre banci, mai mult in sfera creditelor bancare. " segm pietei dintr banci si agentii nonbancari, care cuprindeau depo"itele in '3 ale agent nonbancari si creditele diverse ale bancilor acordate cliantilor nonbancari * segm pietei monet in '3 4 segm pietei euro-obligatiunilor, '3 devenind a # devi"a utili"ata pe piata financiara internation a imprumuturilor obligatare 5 segm comercial, utili"arile '3 ca mi0loc efectiv de plata pe pietele intraeuropene. )ntroducere in mecanismele monetare europene a '3 -of. si '3 -priv au indis in (M' o serie de efecte. a: Apropierea performantelor eco a tarilor membre b: 6educerea fluctuatiilor ratelor de schimb intracomunitare, dar e$tracomunitar ratele de schimb ale monedelor au cunoscut ample fluctuatii c: Mentinerea unor de"echilibre ale balantelor de plati e$terne ale tarilor comunitare d: 3ontinuarea dependentei de dolarul ( A e: 6eparti"area inegala intre tarile din (M' a eforturilor interventioniste ale bancilor centrale pt mentinerea echilibrului general in cadrul (M' )ntegrarea monetar este denumirea procesului de formare a unei "one monetare, a unui spa?iu n care monedele a mai multor ?ri s fie legate irevocabil ntre ele sau fiecare moned se leag irevocabil de o singur moned fiind stabilit un anumit raport sau monedele na?ionale sunt nlocuite cu o singur moned care va fi utili"ata n ntreaga "on. n ambele ca"uri ne aflm n fa?a unui proces de unificare monetara 'tapele care trebuiau sa conduca la reali"area 'M au fost stipulate in 6aportul -elors. 3omitetul -elors prevedea reali"area unei edevarate uniuni monetare europene ca ba"a a crearii 'M, aceasta prevedea asigurarea stabilitatii ratelor de schimb in conditiile mobilitatii capitalurilor si ale unei politici comunitare comune. ; de la Maastricht a preluat multe idei din 6 -elors, punind accentul pe inlocuirea monedelor nationale cu o moneda unica europeana si crearea 2ancii 3entrale 'uropene care avea roulul in elaborarea si aplicarea politicilor comune in domeniul monetar si al cursul de schimb. Mai tir"iu a fost publicat Planul delors in care se stipula reali"area integrarii monetare in trei etape. ;ot % etape erau preva"ute si in ; de la Maastricht, dar era conturat un calendar bine definit pt atingerea obiectiv )n P -elor in prima etapa se preci"a doar procesul de debutare /! iulie !55I:. P delors recomandase ca in stadiul a # se vor urmari criteriile de convergenta economica intre tarile membre, insa nu s-au oferit detalii cu privire la gradul de convergenta care sa fie inregistrat in debutul celei de % etape. Asfel pt aceste omisiuni P -elors a stirnit numeroase critici. ; de la Maastricht a corectat aceasta insuficienta prpunind clar criteriile de convergenta care urmau sa fie indeplinite de orice tara pt a participa la fa"a finala a M. 3riterii de convergenta. ! stabilitatea preturilor # rata dobin"ii pe ;9 sa nu depaseasca cu mai mul de # puncte L media celor mai bine situate % tari din punct de vedere al stabilit preturilor % mentinerea cursului de schimb al monedei nationale in mar0a de fluctuatie convenita prin mecanis cursului de schimb din cadrul (M' & deficitul bugetar sa nu depaseasca %L din PE2 al tarii respective * datoria publica sa nu depaseasca +IL din PE2 )M' creat la ! ian !55& avea un rol important in procesul de pregatire a lansarii celei de a % etape. A fost conceput ca o institutie care va evolua progresiv catre o 2anca 3entrala 'uropeana. 2 centrale ale tarilor participante ramineau in continuare respon pt politicile monetare nationale pe parcursul etapei a # a constructiei monetare. 6esponsabilitatile )M'. promovarea unei convergente sporite a tarilor membre si pregatirea procedurilor si instrumentelor pe care le va utili"a 2anca centrala 'uropeana in etapa % a integrarii monetare. (a

preva"ut ca la finele celei de # etabe )M' sa fie inlocuit cu 2anca 3entrala 'uropean, care impreuna cu 2 centrale din tarile participante sa forme"e un (istem 'uropean al 2ancilor centrale /('23:. Principalul obiectiv al 2anc central 'urop este mentinearea stabilitatii preturilor la nivelul ' /; Maa.: )n mai !558 la (ummitul de la 2ru$elles cei !* sefi de stat si de guvern din ' au confirmat lansarea monedei unice ' 67 incepind cu I!.I!.!555. 9a acea data la noul sistem particpau !! din !* tari membe 'vanta/ele #U+:: ! se vor reduce costurile pt agen eco si pt pers pe pietele de schimb valutar # se vor reduce costurile si durata platilor transfrontaliere % economii la costurile interne ale firmei & reducerea incertitudinilor legate de cursurile de schimb * bancile europ vor beneficia de cresterea oportunitatilor de a lucra in propria moneda sporind implicit crearea de ' 67 din partea agentilor terti )ezavanta/ele #U+:: ! costul foarte ridicat al conversiei # pierderi de suveranitate % costul adoptarii la soc