Zincul, cadmiul si mercurul fac parte din grupa metalelor putin raspandite in natural.

Zincul si cadmiul prezinta unele asemanari cu elementele din subgrupa a II-a principala; datorita potentialului lor negativ, au o tendinta accentuata de a forma ioni. Se aseamana mai ales cu Mg, iar sulfatul de magneziu si cel de zinc si cadmiu sunt izomorfi Zincul, cadmiul si mercurul, precum si compusii acestor elemente joaca un rol foarte important in viata omului din cele mai vechi timpuri, chiar daca atunci nu erau la fel de bine cunoscute ca acum. Utilizarea pe scara larga in industrie, arta, cercetare au facut ca aceste elemente sa fie foarte apreciate de om, chiar daca ele nu se gasesc in natura in cantitati foarte mari. roprietatile acestor elemente !in special zincul si cadmiul" printre care si aceea ca elementele formeaza la suprafata o pelicula protectoare de o#id care impiedica inaintarea o#idari au facut ca aceste metale sa fie folosite in industrie la protejarea metalelor mai putin rezistente la o#idari, dar si la formarea de aliaje la care participa in diferite procente conferindu-le acestora proprietati superioare.Mercurul, singurul metal in stare lichida la temperaturi obisnuite, a fost considerat special, fiind utilizat in evul mediu de catre alchimisti pentru a obtine aur din metale obisnuite. Zincul este un element chimic care are simbolul Zn $i num%rul atomic &'. Zincul este un metal de culoare alb%struie spre alb, care devine maleabil (n jurul a )''*-)+' *,. Se ob-ine din minereuri $i din compu$i, fiind folosit (n aliaje cu alte metale pentru protejarea acestora (mpotriva o#id%rii !ruginirii". .n antichitate, (nainte de a fi identificat ca element chimic, zincul era folosit pentru ob-inerea alamei. Un aliaj con-in/nd apro#imativ 012 zinc s-a g%sit (n unele ruine preistorice din 3ransilvania. rintre cele mai importante se num%r% alama, bronzul comercial, aluminiu de sudura, nichel argintiu $i argint 4erman. Zincul nu e considerat to#ic, totu$i dac% se inhaleaz% o#id de zinc !Zn5" apare o tulburare cunoscut% sub numele de 6tremurat de zinc6. Zincul este considerat unul dintre cele mai importante oligoelemente necesare organismului datorita rolului sau in numeroase procese indispensabile celulelor corpului. 5rganismul uman contine apro#imativ 7 8 & grame de zinc, raspandit in oase, dinti, muschi, piele, ficat, leucocite etc. 9ceste tesuturi folosesc zincul in diverse procese dar nu constituie rezeve pentru acest element, de aceea, pentru a avea asigurat un nivel optim de zinc, organismul depide de asimilarea sa din alimentative. :olurile zincului in organism; Zincul intra in structura a peste &'' de enzime cu functii vitale in organism. ,ele mai importante dintre ele intervin in; < Metabolismul oaselor !fosfataza alcalina"; < rotejarea celulelor de actiunea radicalilor liberi de o#igen !supero#id dismutaza"; < =eto#ifierea organismului de alcool, in ficat !alcool-dehidrogenaza"; < =igestia proteinelor din alimente !carbo#ipeptidaza 9lte roluri ale zincului in organism; < Intervine in diviziunea celulara; < >ste necesar pentru sinteza 9?= si proteinelor; < rotejeaza membrana celulara; < :egleaza nivelul si activitatea vitaminei 9; < Influenteaza cresterea si dezvoltarea; < Intra in compozitia unor hormoni sau le controleaza secretia; insulina, hormoni tiroidieni, hormoni gonadotropi; < Intervine in spermatogeneza Zincul are proprietati antiiflamatoare si intervine in functionarea sistemului imunitar prin reglarea celulelor componente ale acestuia, iar gustul, mirosul si vazul sunt dependente de acest oligoelement. reparatele cu zinc intervin cu succes in combaterea dermatitelor, a infectiilor cu fungi !ciuperci", a leziunilor de psoriazis, in blefarite !infalmatiile pleoapelor" sau in alopecie !caderea prematura a parului". S-a semnalat totodata, efectul sau favorabil in cazul cirozei. 9re de asemenea un rol important in procesul de reprodurere si in alaptare. Surse de zinc; ?ecesarul de zinc al unui adult este de apro#imativ )7-)@ mg. 9ceasta cantitate variaza in functie de varsta se#, stare fiziologica. =e e#emplu, necesarul de zinc creste in sarcina !)@ 8 7) mg" si in lactatie !)0 8 77 mg". rincipalele surse de zinc sunt alimentele bogate in proteine animale cum ar fi carnea, pestele, fructele de mare, ouale, produsele lactate, dar si drojdia de bere, fasolea. =eoarece din multe diete vegetariene lipsesc aceste alimente, la vegetarieni, absorbtia zincului se produce in general lent. Se apreciaza ca vegetarienilor le este necesar un aport de doua ori mai mare decat celor care consuma alimente nonvegetariene. 9bsorbtia zincului este ingreunata de alimentele bogaste in fibre, deoarece acestea contin fitati ce foarmeaza cu zincul comple#e insolubile.

zincul are numeroase indicatii terapeutice, fiind prescris in deficiente ale sistemului imunitar, in raceli, in scurtarea timpului de vindecare a ranilor, cicatricilor si arsurilor, in deficitele de atentie. Stare naturala ,admiul face parte din grupa metalelor putin raspandite in natura. 9cesta se gaseste numai sub forma de combinatii chimice, clarAul sau avand valoarea de +B)'-+ 2. =e regula el este prezent in minereurile de zinc, insotind in mod frecvent blenda si smithsonitul. ,ontinutul de cadmiu din minereurile de zinc variaza in limite largi de la ','7 la 7,+2. rincipalele minerale de cadmiu sunt; greenochitul !sulfura de cadmiu - ,dS" avand un continut de 112 cadmiu, otaCitul !carbonatul de cadmiu - ,d,5&" si monteponitul !o#idul de cadmiu - ,d5". 5D3I?>:> Ea prelucrarea minereurilor de zinc, cadmiu distila la o temperatura mai joasa !1@0 o," decat zincul. urificarea se face tot prin electroliza ,dS5F si, la o anumita tensiune si intensitate de curent, se poate separa de Zn. Utilizari In aerul atmosferic, la temperatura ambianta, suprafata ,admiului devine mata, deoarece se acopera cu un strat subtire si protector de ,d5. e baza acestei proprietati, cantitati mari de ,d se utilizeaza, la acoperiri de protectie (mpotriva coroziunii, a produselor din otel. 5peratia se numeste cadmiere. ,admiul este un component al multor aliaje cu variate aplicatii in tehnica. Un adaos de ',G-),72 ,d in aliajele de ,u favorizeaza cresterea rezistentei, fara a diminua mult conductivitatea electrica. =in acest motiv, aliajele de ,u care contin si ,d sunt folosite la fabricarea cablurilor electrice pentru tramvaie, troleibuze, legaturi telefonice etc. In electrotehnica, ,admiul serveste la producerea acumulatorilor alcalini, avand performante superioare acumulatorilor de b. 9cumulatorii alcalini folosesc ca electrolit o solutie de hidrat de potasiu si sunt prevazuti cu electrozi confectionati din pulberi metalice presate; anodul - pulbere din ?i si ,, cadodul pulbere de ,d si He. 9vand o durata de functionare mai mare decat acumulatorii cu b, cei cu ,admiu sunt utilizati (n special (n telefonie, telegrafie etc. Mercurul se gaseste citeodata in stare nativa printre crapaturile mineralelor de mercur din a caror descompunere provine.In stare combinata e#ista mai ales ca cinabru !sulfura de mercur, IgS", mai rar ca clorura sau iodura de mercur !I", selenura sau telulura de mercur !II", etc. Mercurul formeaza )'J-F 2 din atmosfera. Metoda clasica pentru prepararea mercurului consta in prajirea cinabrului in cuptor, la @''-1'' ,, in prezenta de aer, cand rezulta metalul si S5 indice 7 !deoarece o#idul de mercur rezultat este nestabil din punct de vedere termic". Mercurul brut este apoi supus unei purificari pentru indepartarea impuritatilor mecanice antrenate!praf, etc.", ceea ce se realizeaza prin filtrare, iar pentru eliminarea altor metale se supune unei distilari in vid. Intrebunitari; Mercurul este intrebuintat in unele cellule de electroliza drept catod de mercur, lae#tragerea aurului si argintului, in diferite intrumente si aparate de precizie ca; termometre, barometre, manometer, densiometre, pompe de vid inaintat, etc., la prepararea unor alifii medicinale, la prepararea fulminatului de mercur, a cinabrului, in lampile redresoare de curent alternativ, in lampile pentru raza ultraviolete, la preparare de amalgame. Mercurul mai este folosit drept agent de racire in reactoarele cu plutoniu Mercurul, numit $i argint-viu sau hidrargir, este un element chimic cu simbolul Ig $i num%rul atomic 0'. Metal cu densitate mare, mercurul este unul dintre cele + elemente care se g%sesc (n faz% lichid% la presiunea $i temperatura camerei !sau la valori apropiate".K)L ,elelalte elemente sunt metalele cesiu, franciu $i galiu $i nemetalul brom. =intre ele, doar mercurul $i bromul sunt lichide (n condi-ii standard de temperatur% $i presiune. Mercurul este utilizat pentru producerea de termometre, barometre, manometre, sfigmomanometre!tensiometre", valve flotante $i alte aparate de m%sur%, de$i preocup%rile legate de to#icitatea sa au dus la (nl%turarea termomerelor $i a tensiometrelor din mediul spitalicesc, fiind (nlocuite cu cele cu alcool, digitale sau cu termistor. Mercurul este (nc% folosit doar (n anumite domenii stiin-ifice sau (n cercetare $i pentru obtura-iile de amalgam (n stomatologie. .n general, se ob-ine prin reducere din minereu de cinabru !sulfur% de mercur, IgS". Mercurul este r%sp/ndit peste tot (n lume (n z%c%minte $i este inofensiv (n forma insolubil% !sulfura mercuric%, sulfura de mercur bivalent", dar este otr%vitor (n formele solubile, cum ar fi clorura mercuric% sau metil-mercur.Mercurul este singurul metal lichid in conditii normale de temperatura si presiune !,esiul se topeste la M70.+ , !0& H", 4aliul la M&' , !0@ H", si rubidiumul la M&G , !)'7 H" ". Mercurul are culoarea argintie-albicioasa, usor intunecata in aer liber, ingheata sub forma unui solid moale, ca plumbul laM -&G , !

-&0 H ", si poate forma cu majoritatea metalelor amalgamuri.Mercurul, prin starea lichida, culoarea argintie stralucitoare si prin volatilitatea care il caracterizeaza, a impresionat in mod deosebit pe alchimisti, considerandu-l un component al tuturor metalelor. :aspandire Mercurul se gaseste in scoarta terestra in medie cam '.'0gNtona de piatra. Mercurul nativ apare in picaturi izolate si ocazional in mase fluide mai mari, de obicei cu cinabru, in apropierea vulcanilor sau a izvoarelor termale. Metalul liber a fost gasit in Spania ! la 9lmaden"; in Ougoslavia !muntele 9vala", in Slovenia !Idrija",in 4ermania !Moschellandsberg" si in SU9 !3erlingua - 3e#as, 9lmaden - ,alifornia". Hoarte rar, Mercurul a fost gasit ca moschellandsbergit !cu argint", potartite! cu palladium " si amalgam cu aur. ,el mai important mineral al mercurului este cinabrul, IgS, care reprezinta aproape unica sursa de obtinere a mercuruluiMercurul este e#tras prin arderea cinabrului in aer , urmat de condensarea vaporilor de mercur.>ste foarte to#ic. 5travirea poate rezulta din inhalarea vaporilor de Mercur, din inghitirea unor compusi ai lui sau din absorbtia lui prin piele.Mercurul natural se gaseste sub forma a sapte izotopi stabili ; Ig!'.)+2", Ig!)'.'72", Ig!)@.0F", Ig!7&.)&", Ig!)&.77", Ig!7G.0'2" si Ig! @.0+2". entru e#perimente de mare precizie este folosit M. pur !Ig-)G0" din punct de vedere izotopic, obtinut prin bombardarea cu neutroni a aurului pur !9u-)G1".,inabrul se recunoaste usor dupa culoarea rosie stralucitoare, greutate specifica mare !M0gNcm&" si duritate mica !7-7,+ pe scara Mohs". rincipalele zacaminte de cinabru se gasesc in Spania !9lmaden", Italia, ,SI, Ougoslavia, SU9 !,alifornia", Me#ic, ,anada, eru, ,hile, 9rgentina, ,hina, Oaponia. In tara noastra se gasesc minerale de mercur in Muntii 9puseni.Sub punctul de congelare mercurul devine un metal alb, maleabil.=esi fierbe la &+@,G o,, mercurul emite vapori chiar si la -F'o,. =in aceasta cauza atmosfera atelierelor care lucreaza cu acest metal este intotdeauna saturata cu vapori de mercur. Piteza de evaporare a mercurului este mai mare decat viteza de formare, asa se e#plica volatilitatea lui ridicata.In faza gazoasa mercurul este monoatomic.Mercurul are proprietatea de a dizolva multe metale, dand nastere la aliaje numite amalgame. Unele amalgame se formeaza la rece, prin contactul direct dintre metalul compact si mercur. 9ltele se obtin numai prin actiunea mercurului asupra metalului fin divizat si eventual incalzit.=eosebit de usor formeaza mercurul amalgame cu ?a, Q, 9u, 9g, suficient de usor cu b, Sn, Zn, ,d si mai greu cu ,u. Mercurul nu se aliaza cu Mn, ,o, He si ?i.:eactivitatea mercurului este e#plicata prin potentialul sau de ionizare care este mai mare decat al aurului si al argintului. In aceasta privinta mercurul este Rmai nobilSdecat aceste metale Intrebuintari ; 9tat mercurul cat si sarurile solubile de mercur sunt otravuri puternice.Sarurile de mercur !II" administrate pe cale bucala produc leziuni ale stomacului, intestinului si rinichilor, iar in doze mari duc la moarte rapida.,lorura mercurica Ig,l7 , cunoscuta sub denumirea de sublimat coroziv, se utilizeaza in medicina ca antiseptic si dezinfectant de uz e#tern.,ompusii insolubili sunt relativ neto#ici. ,alomelul, Ig7,e7 se intrebuinteaza ca purgativ si vermifug.Inhalarea, timp mai indelungat, a vaporilor de mercur din atmosfera duce la otraviri cronice sau intrebuintarea indelungata a pomadelor cu mercur provoaca eruptii ale pielii. Mercurul are o actiune nefasta si asupra plantelor. Mercurul foloseste in ; tehnica, fizica, si multe alte domenii; Mercurul mai este folosit si la prepararea medicamentelor, a ingrasamintelor chimie si la producerea pe cale electrolitica a sodei caustice si a altor substante folosite pe scara industriala. 9malgamul de argint sau de staniu, care la inceput este plastic si dupa cateva ore se intareste, este folosit in tehnica dentara. Mari cantitati de mercur se consuma si la fabricarea fulminatului de mercur, utilizat in lucrarile miniere, ca e#ploziv. ,onductibilitatea electrica buna a Mercurului il face foarte folositor in industria electrotehnica.descarcarea electrica prin vapori de mercur produce o stralucire albastruie bogata in unde ultraviolete, fenomen e#ploatat in lampile cu ultraviolete, fluorescente si de mare presiune a vaporilor de Mercur. ,onductibilitatea termica buna face ca Mercurul sa fie folosit ca invelis si RracitorS al reactoarelor nucleare. 5amenii de stiinta au dovedit in mod teoretic ca daca ar e#ista un analog al mercurului, adica un element cu un numar atomic foarte mare, locatar al perioadei a PIII-a, starea sa naturala in conditii obisnuite ar fi gazoasa. Un gaz cu proprietatile chimice ale unui metal T

>sterii reprezint% ni$te deriva-i func-ionali ai acizi- lor carbo#ilici forma-i la eliminarea apei (ntre o gru- pare carbo#il $i una hidro#il de tip alcoolic sau fenolic Hormula general% a esterilor este; (n care cei doi radicali pot

fi identici sau deosebi-i>sterii sunt compusi chimici formati prin reactia unui acid organic!carbo#ilic ca sa fiu e#act 8,55I" cu un alcool sau fenol!contine componenta hidro#il 85I". 9ceste reactii se produc de regula sub actiunea unui catalizator, de regula acidul sulfuric!I7S5F" si temperatura crescuta. rocedeul prin care sunt obtinuti este numit; reactia de esterificareUtilizare >sterii sunt folosi-i (n principal ca solven-i organici. =e asemenea, ei sunt utiliza-i (n industria alimentar% drept esen-e aromate.>sterii sunt substan-e lichide, de obicei cu mirosuri pl%cute. Sunt greu solubili (n ap% $i solubili (n solven-i organici. unctele lor de fierbere sunt sc%zute, pentru c% (ntre moleculele de esteri nu se pot realiza leg%turi de hidrogen, care sunt puternice.n reac-ia dintre un alcool $i un acid, rezult% ester $i ap%.Metode de ob-inere .n reac-ia dintre un alcool $i un acid, rezult% ester $i ap%. , la )'' *, $i (n prezen-% de I7S5F; 9ceast% reac-ie are echilibrul deplasat spre st/nga, deoarece acidul reac-ioneaz% greu cu alcoolul. :andamentul acestei reac-ii este nesatisf%c%tor, deoarece r%m/n netransformate la echilibru o treime din acid $i o treime din alcool. entru a deplasa echilibrul reac-iei de esterificare la dreapta, se poate ac-iona (n dou% moduri; cre$terea concentra-iei unuia din reactan-i; eliminarea unui produs pe m%sur% ce se formeaz%. 5 alt% modalitate de a ob-ine esteri este reac-ia dintre un alcool sau fenol cu anhidride acide sau cloruri acide. 4r%simile sunt amestecuri comple#e naturale, formate (n principal din esteri ai glicerinei cu acizii gra$i, numi-i gliceride. Se mai g%sesc (n afar% de gliceride $i ceruri, vitamine, fosfatide etc 9cizii gra$i sunt acizii cu urm%toarele propriet%-i; au num%r mare de atomi de carbon !(ntre F $i 7F"; au num%r par de atomi de carbon; au caten% liniar%, f%r% ramifica-ii; sunt monocarbo#ilici; pot fi satura-i sau nesatura-i. ,ei mai r%sp/ndi-i acizi gra$i sunt;acid palmitic; , acid stearic; , acid butanoicNbutiric; .n natur%, e#ist% at/t gr%simi lichide, nesaturate !uleiuri", c/t $i gr%simi solide, saturate !gr%simi". relucrare 4r%simile lichide sunt de origine vegetal%, iar cele solide, saturate, sunt de origine animal% !cu toate c% sunt $i e#cep-ii, vezi uleiul de pe$te care e lichid sau untul de cocos care e solid cu toate c% e de natur% vegetal%". Uleiurile se ob-in prin presarea semin-elor sau fructelor, ca (n cazul uleiului de floarea-soarelui sau de m%sline. Se mai pot ob-ine prin e#trac-ie cu solven-i selectivi. 4r%simile animale se ob-in prin distrugerea -esutului adipos sub influen-a temperaturii. Se mai pot ob-ine $i prin centrifugare !untu ropriet%-i fizice 4r%simile pot fi solide, lichide sau semisolide !untul". 9cestea sunt insolubile (n ap%, cu care emulsioneaz%, dar sunt solubile (n solven-i organici. ?u au puncte fi#e de fierbere $i topire pentru c% sunt amestecuri, ci fierb $i se topesc (n intervale de temperatur%. Hiind amestecuri de gliceride, care sunt esteri, gr%simile vor avea propriet%-ile chimice ale esterilor.S%rurile se folosesc ca s%punuri, de aceea reac-ia se nume$te $i saponificare. Ea hidroliza cu baz% particip% toate gr%simile, indiferent de natura lor. 9di-ia U7 !Dr7, I7" 9ceast% reac-ie are loc numai la uleiuri !gr%simi nesaturate". > important% pentru c% se deduce gradul de nesaturare a gr%similor prin a$a-numita cifr% de bromNiod, care e#prim% cantitatea (n grame de bromNiod adi-ionat la )''gr de gr%sime :eac-ia este posibil% doar la uleiuri $i este similar% cu cea de adi-ie a halogenilor. 9re loc (n prezen-% de nichel !care are rol de catalizator", presiune $i temperatur% (nalte. Se practic% la scar% industrial% $i st% la baza ob-inerii margarinei din uleiul vegetalUtilizare4r%simile se folosesc la ob-inerea de s%punuri $i (n alimenta-ia zilnic%.