Sisteme de partide

Def. Sistem de partide: un sistem de interaciune rezultat din competiia dintre partide. (Sartori) Pentru a analiza partidele si sistemele de partide s-au folosit 3 abordari principale: - abordarea institutionalista - abordarea sociologica - abordarea rational choice (Ware o numeste competitive approach)

I. abordarea institutionalista (pe foarte scurt)

abordarile institutionaliste spun intotdeauna ca institutiile conteaza. n ce fel conteaza ele difera de la o perioada la alta a abordarilor institutionaliste. Spre e!emplu" in perioada de inceput" a lui #uverger" se cautau e!plicatii pur institutionale. $n fenomen era cauzat de un factor institutional. Spre e!emplu legea lui #uverger (precizata): sistemele electorale cu formula pluralitara cauzeaza bipartidismul. $lterior" (a se vedea %i&er si Sartori) astfel de e!plicatii au fost formulate din ce in ce mai rar. n prezent tendinta este aceea de a pune accent pe impactul factorilor institutionali dar de a recunoaste ca e!ceptiile de la regula sunt cauzate de factori sociali. Spre e!emplu e!plicatiile pentru ndia si 'anada in privinta legii lui #uverger. (lti factori institutionali care au impact asupra sistemului de partide: a) regimul politic ) forma regimului" (prezidential" semi-prezidential" parlamentar) poate avea un impact asupra sistemului de partide. *e putem astepta ca prezidentialismul sa aiba impact asupra sistemului de partide generand tendinte dualiste. Spre e!emplu in S$( (o societate f eterogena) prezidentialismul pare a fi cel mai important factor (mai important" probabil decat formula pluralitara) b) forma statului - (federal" unitar) poate avea" de asemenea" impact asupra sistemului de partide. 'and provinciile+regiunile au o gama e!tinsa de responsabilitati politice potentialele tensiuni dintre partide la nivel federal sunt atenuate. n felul asta se favorizeaza bipartidismul sau un multipartidism moderat. c) finantarea ) finantarea publica a partidelor avanta,aza partidele mari ) legand sumele de locurile din parlament. -rori ale abordarii institutionaliste: a) institutionalistii timpurii s-au concentrat prea mult pe sistemele electorale si au ignorat celelalte institutii cu impact potential asupra sistemelor de partide. b) institutionalistii timpurii au ignorat complet posibilitatea e!istentei unor factori sociali. c) toti institutionalistii au ignorat rolul politicienilor ca antreprenori" in sensul creerii de catre acestia a liniilor de diviziune din societate.

II) abordarea sociologica

n cadrul abord/rilor sociologice in privina sistemelor de partide pot fi identificate doua poziii: 0) poziia sociologiei politicii si 1) poziia sociologiei politice. #istincia intre aceste doua forme de sociologie este f/cuta de c/tre Sartori. -l spune ca sociologia politicii este o reducie la societate a politicii" reducie care elimina stiinta politica. Sociologia politica" insa" se na2te abia c3nd sociologii si politologii se 4nt3lnesc la ,um/tatea drumului. ) este o disciplina care conine ceea ce este sociologic in politica si ceea ce este politic in sociologie. Sociologia politica se preocupa si de cum societatea

conditioneaza partidele (variabila dependenta) dar si de cum partidele conditioneaza societatea (variabila independenta). Sociologia politicii: l are in preistoria sa pe 5ar! care e!plica absolut totul in termeni de clase. #e aici" pasul spre preocuparile sociologiei politicii pentru e!plicarea partidelor si sistemelor de partide este f/cut prin ideea ca lupta de clasa este cea care determina apariia partidelor si deci si forma sistemului de partide. deea este e!primata foarte clar de c/tre 6ipset intr-o cercetare anterioara celei realizate 4mpreuna cu %o&&an. n 7mul Politic" 6ipset spunea ca 8in fiecare democraie, conflictul intre diferite grupuri este exprimata prin partide politice care reprezint, in mod fundamental, transformarea democratica a luptei de clasa9. 'ondiiile de clasa (clasa obiectiva) conduc la constiinta de clasa (clasa subiectiva) si la organizarea in partide a acesteia. Sociologia politica : Potrivit lui Sartori" putem vorbi despre sociologie politica in privinta studiului sistemelor de partide" abia incepand cu lucrarea lui 6ipset si %o&&an (0:;<) 8Cleavage structures, party systems, and voter alignments9. 'ei doi inlatura obsesia sociologiei politicii in privinta e!plicatiilor bazate e!clusiv pe clasa. (ceste e!plicatii monocauzale aveau doua surse: 0) in primul rand traditia mar!ista de a vedea clasa ca principalul cliva, al societatilor industriale si de a vedea alte cliva,e ca fiind reziduale si in curs de e!tinctie ) deci irelevante. 1) in studiul politicii din lumea anglo-sa!ona se cunosteau foarte putine lucruri despre politica din =elgia" 7landa samd. #in acest motiv faptul ca in aceste tari politica se structura mai degraba dupa cliva,e non clasa" era invizibil. 'u 6ipset si %o&&an aceste lucruri se schimba. -i dezvolta o e!plicatie a sistemelor de partide pornind de la ideea ca acestea apar pe liniile a > conflicte din societatile vest europene. 1 dintre aceste linii sunt specifice %evolutiei *ationale si doua %evolutiei ndustriale. inainte de a descrie cele > tipuri de conflicte" sa formulam o definitie a cliva,ului politic: Def. Clivaj: a) e!istenta unei diviziuni fundamentale ce tin de identitate" b) constientizarea ei" c) e!primarea ei in sistemul de partide I. Diviziuni specifice Revolu iei !a ionale" (procesul constituirii si consolid#rii statului na iune) 1) clivajul centru - periferie (ceasta a fost prima sursa a diviziunilor din societatile vest europene. 7riginea ei este in secolele 0;-0<. 'oninutul diviziunii s-a referit la %eforma si 'ontra-reforma. #oua probleme au fost centrale diviziunii: a) religia trebuie sa fie naionala sau internaionala? b) conflictul dintre limba latina ca limba internaionala si limbile naionale conflictul reflecta opozitia dintre centrul ) forta centripeta (constructor de natiune) si periferia ) forta centrifuga (identitati regionale care rezista uniformizarii produse de centru). Partidele regionale reflecta de obicei acest cliva, 2) clivajul stat biserica 'ea de-a doua faza a %evolutiei ndustriale a avut loc in timpul %evolutiei @ranceze din 0<A:. %evolutia din 0<A: a produs forte care au intarit relatia dintre stat si locuitorii sai ) acum priviti drept cetateni. 'etatenii ca membrii ai statului au devenit o parte din definirea acestuia. Statul a pretins loialitatea

acestora. Plecand de aici" o parte foarte importanta a actiunii statului a devenit initierea cetatenilor in societate. #e aceea statul a pretins monopolul educatiei cetatenilor lui. #in acest motiv conflictul dintre stat si biserica" in special cea catolica" s-a intetit. (ceasta din urma pretindea monopolul educarii cetatenilor la randu-i. (statul elimina importanta parintilor si bisericii in ceea ce priveste educatia copiilor ) ideea de educatie obligatorie asta face). n destul de multe tari au aparut partide care sa reflecte acest cliva, ) spre e!emplu partide catolice versus partide socialiste. II. Diviziuni specifice Revolu iei Industriale" 3) clivajul rural urban land industr!) Simultan conflictului dintre stat si biserica este conflictul dintre interesele rural-agricole si cele industrialurbane. Problema pe care s-a centrat acest conflict a fost aceea a tasrifelor protectiuoniste pentru agricultura versus libertatea pentru intreprinderile industriale (inclusiv comertul liber intre state). 'onflictul dintre interesele urbane si cele rurale s-a centrat pe piata comoditatilor (produse nediferentiate ) e! lapte" grau" porumb ) e mai probabiol ca porumbul sa fie cam la fel pe toata piata decat ca masinile sa fie la fel). Baranii voiau sa vanda produsele la un pret cat mai mare si sa cumpere ce au nevoie de la producatorii urbani si industriali la un cost cat mai mic. n unele tari apar partide care sa reflecte acest cliva, (in general partide agrare) ") clivajul patron angajat $ltima linie de conflict este aceea dintre anga,at si patron. (cest cliva, este cel pe care il inzestrau cu putere generatoare pt toate partidele teoriile sociologiei politicii. 7data cu %evolutia ndustriala fenomenul de urbanizare se accentueaza si genereaza o noua categorie de locuitori urbani ) muncitorii. (cestia incep sa faca presiuni asupra vechiului sistem politic pentru a-i integra. n timp obtin dreptul la vot si de aici presiunea lor capata si reprezentare politica prin infiintarea de partide socialiste. (cestea sustin imbunatatirea conditiilor de munca" siguranta contractelor" zile de odihna" un numar limitat si rezonabil de ore de munca pe zi etc. Cechea elita a rezistat diferit acestor cereri in diferite tari. #aca in D=% si tarile scandinave atitudinea elitelor a fost deschisa si pragmatica si in timp aceste tari au avut cele mai 8domestice9 partide socialiste. n alte tari rezistenta elitei a fost mai mare (Dermania" @ranta" talia" (ustria" Spania) si cliva,ul a mers mai adanc. n unele locuri au e!istat tentative de represiune etc. n timp insa" in aproape toate tarile cliva,ul s-a atenuat ca urmare a aparitiei statului bunastarii 6ipset si %o&&an au aratat ca rezolvarea fiecarui conflict dintre cele > a avut forme diferite de la o tara la alta si ca aceste cliva,e au dus la ing#etarea sistemelor de partide. (ceasta inseamna ca partidele raman de aceeasi importanta pe arena electorala ) nu apar altele si nu se schimba puterea relativa intre ele ) altfel spus oamenii le voteaza la fel. poteza inghetarii este confirmata de un studiu empiric facut de catre %ose si $rEin pe perioada 0:>F-0:<G. (cestia arata ca stabilitatea este uimitoare si ca miza unei cercetari viitoare ar fi aceea de a e!plica de ce nu s-a schimbat nimic desi perioada istorica acoperita e una de mari schimbari. $unct de asemanare dintre modelul %o&nsian al proximitatii si cel sociologic ) sistemele de partide vor reflecta credintele votantilor. #aca distributia votantilor e intr-un anumit loc" atunci in functie de numarul de partide" acestea se vor pozitiona ideologic intr-un fel sau in altul. $lan %are formuleaza urmatoarele critici la adresa teoriilor sociologice" (mbele teorii sociologice spun acelasi lucru: a) nstitutiile nu conteaza" sau conteaza atat de putin incat nu trebuie sa le luam in calcul. Spre e!emplu" schimbarea sistemului electoral va schimba deloc sau prea putin sistemul de partide.

b) (legerile f/cute de liderii politici (in conte!tul instituional dat) nu au nici o relevanta ) altfel spus comportamentul strategic al elitelor e irelevant. 'umva cliva,ele par toate a veni de ,os in sus (ceea ce e fals). Sartori o adauga pe a &'a" c) Politica este un epifenomen al societatii. -!ista insa o diferenta de grad intre cele doua tipuri de sociologie. Sartori este cel care formuleaz# cea mai cunoscuta si acida critica la adresa teoriilor sociologice in privina sistemelor de partide. -l fi!eaz/ problema in termeni metodologici: n vreme ce politologul 4ncearc/ sa studieze in ce m/sura partidele si sistemele de partide intervin in sistemul politic ca variabile independente" in vreme ce teoriile sociologice le trateaz/ numai si numai ca variabile dependente. Sartori critica teoriile sociologice pe r3nd" admitand insa ca sociologia politica este o teorie eleganta in vreme ce sociologia politicii este una mai degrab/ grosiera si fara prea multe calitati: 'ritica sociologiei politicii( Punctul nevralgic este reprezentarea intereselor de clasa. (ceasta susinere este" spune Sartori" obscura" incorecta din punct de vedere istoric" si inacceptabila din punct de vedere stiintific. a) in primul r3nd interesele de clasa nu sunt neap/rat antagonice ) pot fi ,ocuri de suma zero dar la fel de bine pot fi ,ocuri de suma pozitiva. Sociologii nu par a fi constienti de asta. b) in al doilea r3nd logica aciunii colective spune ca intre e!istenta unui interes si organizarea aciunii colective este o cale lunga pe care cele mai multe grupuri mari nu o parcurg. c) in al treilea r3nd" noiunea de reprezentare este problematica si pt ca e!ista o diferena intre interesele clasei si interesele elitei partidului care se presupune ca ar reprezenta clasa d) in al patrulea r3nd un mod de a testa teoriile bazate pe clasa este acela de a considera ca interesul de clasa este reprezentat c3ta vreme toi membrii clasei voteaz/ partidul presupus a o reprezenta. #aca ne uitam la asta vom observa ca in toate tarile foarte muli muncitori voteaz/ alte partide dec3t cele socialiste. Spre e!emplu in (nglia" 4ncep3nd cu 0AA> 'onservatorii au obinut cam o treime din votul muncitorilor in fiecare dintre alegeri. #aca votul de clasa H politica de clasa" atunci ne lovim de parado!ul ca (nglia a fost guvernata de partidul unei minoritati ) conservatorii. (cest parado! e produs de muncitori care voteaz/ conservatorii. Beoria votului de clasa e falsificata si prin ea si teoria politicii de clasa. 5ai mult tarile in care e!ista cea mai larga clasa muncitoare ((nglia" Dermania de W si =elgia) sunt e!act tarile in care munctorii voteaz/ cel mai puin cu partidele care teoretic ar trebui sa le reprezinte interesele. e) in al cincelea r3nd" politica din talia" @rana" @inlanda nu evidentiaza votul de clasa ci diviziunea de clasa. *ici o teorie sociologica nu a e!plicat vreodat/ cum se face ca votanii aceleia2i clase se divizeaz/ intre doua tipuri de partide ) cele socialiste si cele comuniste. f) n al ;-lea rand" religia e vazuta ca noise nu ca o variabila importanta si asta e fals (la fel si pentru etnie sau alte diviziuni). Pornind de la aceste critici Sartori concluzioneaz/ ca: putem spune ca partidele reflecta sau ar putea sa reflecte interesele de clasa dar nu putem spune ca reprezint/ complet aceste interese. Putem spune insa altceva care este complet 4mpotriva teoriilor sociologiei politicii. Partidele nu sunt o consecina a claselor. 5ai degrab/ clasele isi primesc identitatea de la partide. #e fapt nu condiiile de clasa (clasa obiectiva) sunt cele care creaza partidele" ci acestea din urma sunt cele ce creaza clasa subiectiva (constiinta de clasa). Sa ne amintim de teoria lui 7lson in privina grupurilor latente. (ciunea colectiva nu e organizata de obicei de grupuri latente ci de grupuri privilegiate sau intermediare. #aca ne g3ndim puin" ceea ce spune

Sartori rezulta din teoria lui 7lson. 5ai degrab/ mai 4nt3i se formeaz/ ni2te grupuri relativ mici ) sindicate ) care apoi se unesc intr-un grup mai mare" si care abia apoi 4ncep sa fac/ propaganda in a2a fel 4nc3t sa mobilizeze masele ) dau indivizilor constiinta de clasa ) adic/ clasa subiectiva. 'u alte cuvinte nu clasa obiectiva produce partidul ci anumii indivizi vad o oportunitate si formeaz/ un partid care apoi munce2te pentru a crea clasa subiectiva. 'ritica sociologiei politice( (2a cum menionam mai sus" Sartori admite superioritatea sociologiei politice fata de sociologia politicii. Printre motive: %o&&an si 6ipset dau fiec/rui conflict (cliva,) o importanta relativ egala in modelarea sistemelor de partide vest europene. a) cliva,ele nu se transforma automat in partide. 5ai mult" unele nu se transforma deloc. b) ipoteza inghetarii nu se e!plica prin cliva,e ci prin faptul ca partide reu2esc sa mobilizeze votanii. (ltfel spus partidele nu sunt variabile dependente ci independente c) teoria cliva,elor ignora total toate conflictele care nu sunt cliva,e ) conflicte conte!tuale care insa pot face un partid sa dispar/. (conflicte intre elite" conflicte intre cetateni vezi dimensiunile tematice ale lui 6i,phart ) politica e!terna" susinerea regimului) O alta critica venind dinspre problema volatilitatii electorale: Colatilitatea electorala este o m/sura a schimb/rii sistemelor de partide pe care o introduce 5ogens Pedersen in 0:<<. (cesta porneste de la ipoteza inghetarii si de la faptul ca la sfarsitul anilor ;G toata lumea era convinsa ca ipoteza este adevarata. Pedersen porneste de la studiul lui %ose si $rEin si arata ca intr-adevar in anii studiati sistemele de partide s-au schimbat foarte putin. Botusi" dupa 0:<G acest lucru se schimba. Pentru a masura aceasta schimbare Pedersen foloseste ceea ce el numeste volatilitatea electorala Def. (olatilitate electorala" ,umatatea schimbarii totale nete in sistemul de partide electorale rezultata din transferuri de voturi. STN = I pi "t pi "t 0 I unde STN este Schimbarea Botala *eta" pi este procentul de voturi al partidului i" t indica alegerile prezente iar t 0 indica alegerile trecute. #e aici" Ve = )*" alegeri 1GGG 1GG> + partidul , 3G >G + partidul 1G >G + partidul & FG 1G volatilitate FG+1 0 I pi "t pi"t 0 I unde Ve este volatilitatea electorala 1

n urma cercet/rii" Pedersen arata ca dup/ 0:<G volatilitatea electorala este foarte mare. n @rana a,ung3nd pana spre 1GJ urm3nd #anemarca" Dermania" 7landa samd cu scoruri de la 01-0>J la :-0GJ. (ceste rezultate falsifica ipoteza inghetarii si deci si teoria multidimensionala a cliva,elor. n plus" arata Pedersen" volatilitatea electorala nu a fost niciodat/ sc/zuta in tari ca @rana" talia" 7landa" si =elgia. (sta arata ca nici 4nainte de anii <G ipoteza inghetarii sistemului de partide nu era adev/rata.

III) abordarea rational c.oice

n teoria alegerii rationale pot fi identificate cel putin doua tipuri de abordari ce poarta numele de modele spatiale ale competitiei politice: 0) modelul pro!imitatii si 1) modelul directional. (mbele e!plica sistemele de partide pornind de la actori rationali. 6e vom discuta pe rand: ,) modelul pro*imitatii. (cest model este construit de catre (nthonK #oEns in (n -conomic BheorK of #emocracK (o gasiti in ro) Premisele modelului sunt urmatoarele: a) rationalitatea actorilor: votantii si partidele aleg in asa fel incat sa-si ma!imizeze unii utilitatea provenita din vot" ceilalti puterea. b) unidimensionalitatea: preferinele individuale se formeaz/ 4n raport cu o singur/ chestiune ) c) ordonarea preferintelor: fiecare individ are un punct ideal pe care il prefera oricarei alternative posibile (nu este necesar ca acest punct sa e!iste pe agenda). 'u alte cuvinte" pe a!a determinat/ de dimensiunea discutat/" pentru fiecare persoan/ e!ist/ preferina ideal/" fa/ de care se vor ordona toate celalalte alternative. d) preferinele au un singur vrf: aceasta 4nseamn/ c/" cu c3t o alternativ/ se 4ndep/rteaz/ mai mult de punctul ideal al unei persoane" cu at3t o va prefera mai puin. e) votul este sincer. 7 persoan/ voteaz/ 4n favoarea unei alternative 4n raport cu o alta in3nd seam/ doar de modul 4n care a comparat cele dou/ alternative" 2i nu de rezultatele posibile ale votului 4n ceea ce prive2te alte alternative. /eorema votantului median (0lac1). S/ presupunem c/ e!ist/ o singur/ dimensiune 2i c/ preferinele individuale au un singur v3rf. (tunci" dac/ xmed este poziia median/" atunci num/rul voturilor pentru xmed este mai mare sau egal dec3t num/rul voturilor pentru orice alt/ alternativ/. /eorema preferin ei mediane. #ac/ e!ist/ o singur/ dimensiune" preferinele individuale au un singur v3rf" sunt simetrice 2i e!ist/ o singur/ poziie median/ xmed" atunci: x e preferat/ prin regula ma,orit/ii simple lui y ori de c3te ori Pmed(x"y). (xLy)+1

xmed

'ele dou/ teoreme" a votantului median 2i a preferinei mediane" au consecine practice e!traordinare. *oi le vom discuta pe larg 4n capitolul urm/tor. (ici s/ observ/m doar c/" dac/ pe agenda public/ se discut/ s/ zicem chestiunea fondurilor care urmeaz/ s/ fie alocate din bugetul public pentru educaie" cet/enii 42i vor forma fiecare un punct de vedere 2i deci fiecare va susine o anumit/ poziie: mai muli sau mai puini bani pentru educaie. -!ist/ o poziie median/. ea nu este neap/rat" a2a cum am v/zut" poziia centrului. #ar" dac/ ) a2a cum dorea 2i (ristotel ) societatea devine una 4n care p/tura de mi,loc este cea mai numeroas/ parte a societ/ii" atunci ea va fi cea central/. Beoremele demonstrate aici

spun c/ cet/enii vor prefera s/ voteze pentru aceast/ alternativ/ median/. Mi atunci apare consecina: dac/ partidele politice doresc s/ obin/ mai multe voturi" atunci vor trebui s/ susin/ un punct de vedere c3t mai apropiat de poziia median/. Nn general" a2a cum remarcase 4nc/ (ristotel" puterea se g/se2te 4n 8centru9. (dar nu in centrul ideologic ci in centrul distributiei votantilor.) ntuiia lui (. #oEns (0:F<) a fost simpl/: competiia politic/ este de acela2i tip ca cea economic/. Nn anumite condiii" asem/n/toare cu cele descrise aici" ele vor tinde s/ se apropie de poziia central/ (cea pe care am definit-o ca poziia median/). at/ un e!emplu foarte simplu. S/ presupunem c/ 4n campania electoral/ pentru alegerea primarului problema principal/ discutat/ este aceea a asfalt/rii str/zilor. -a se traduce imediat 4n m/rimea fondurilor care urmeaz/ s/ fie alocate de la bugetul local 4n acest scop. Nn figura de mai ,os pe orizontal/ este trecut/ m/rimea fondurilor necesare" pe vertical/ avem num/rul votanilor care susin acel buget.

N2

N t c m g

S/ presupunem c/ votanul median susine cheltuielile m: deci" in3nd cont de definiia poziiei mediane" num/rul votanilor care prefer/ mai mult dec3t m e egal cu cel al votanilor care prefer/ mai puin dec3t m. (#ar atenie: num/rul de votani care prefer/ bugetul g e mai mare dec3t al celor care prefer/ bugetul m. deci distribuia votanilor nu e simetric/.) 5ai departe" s/ presupunem c/ un candidat X susine bugetul t. 'um se va comporta 4n acest caz contracandidatul ? Potrivit raionamentului e!pus mai devreme" el nu va proceda bine dac/ se va a2eza s/ zicem 4n poziia g" adic/ 4n acea poziie 4n care se g/sesc cei mai muli votani. *u se va a2eza nici 4n poziia median/ m" c/ci va avea mai mult de c32tigat dac/ ocup/ o poziie mai apropiat/ de a lui X" s/ spunem poziia c. #ar candidatul X este un actor raional. -l va putea atunci s/ anticipeze poziia pe care o va adopta ) 2i 4i va fi evident c/ 4n acest caz va pierde alegerile. Pentru a avea 2anse" X va trebui s/ procedeze altfel" anume s/ ocupe o poziie foarte apropiat/ de m. Nn acest caz 2i va trebui s/ se comporte la fel" adic/ s/ se apropie de poziia median/. 'andidaii se vor aglomera atunci spre centru: fiecare va fi ) a2a cum ne amintim c/ pretind adesea 4n alegeri partidele 2i candidaii ) de centru" sau centru-dreapta" sau centru-st3nga. (2adar politicile pe care le susin 2i le promoveaz/ partidele tind s/ fie tot mai apropiate 4ntre ele" s/ difere 4ntre ele numai marginal. #ac/ ne g3ndim la %om3nia" 4n ceea ce prive2te politicile privind integrarea european/ a e!istat aproape un consens 4ntre principalele fore politice. #ar apropierea s-a manifestat 2i 4n ceea ce prive2te chestiunea care este 4n mod paradigmatic difereniatoare: aceea a m/rimii interveniei statului. (t3t partidele de dreapta" c3t 2i cele de st3nga au promovat politici de privatizare" iar diferenele dintre aceste politici au tins s/ fie mai mici" viz3nd nu poziia fa/ de privatizare" ci mai degrab/ modul sau ritmul 4n care se realizeaz/ aceasta. 5odelul lui #oEns prezice a2adar c/ e*ist# for e centripete" politicile promovate de partidele politice care se afl# 2n competi ia electoral# tind s# se apropie de pozi ia median#" tind de aceea s/ fie foarte asem/n/toare" s/ difere 4ntre ele numai marginal.

-) modelul directional. (cest model (5ac#onald" %abinoEitz: 0:A:. 5acdonald" 6isthaug" %abinoEitz: 0::0. Oinich" 5unger: 0::<) pune 4n discuie supoziia c/ votanii prefer/ (2i voteaz/ pentru) partidul+candidatul care promoveaz/ setul de politici cel mai apropiat de poziia lor ideologic/ (votanii au preferine simetrice). S/ presupunem c/ trei partide !" " 2i C sunt 4n competiie electoral/. Problema care se pune este aceea a cheltuielilor guvernamentale pentru un anumit sector (s/ spunem" pentru educaiie" pentru s/n/tate sau pentru agricultur/). Pe o scal/ putem indica poziiile pe care le au votanii 2i" respectiv" cele trei partide 4n acest sens. S/ lu/m drept punct neutru (4n figura de mai ,os acesta este indicat prin valoarea G) situaia actual/" status Puo-ul (pe care s/ 4l not/m cu sP). (tunci poziiile pe aceast/ scal/ pot fi pozitive sau negative" dup/ cum votanii sau partidele doresc o cre2tere sau o sc/dere a cheltuielilor fa/ de punctul neutru. (Nn %om3nia un punct neutru foarte cunoscut este celebrul >J din P = pentru educaie.) S/ ne aminitm care este predicia modelului standard (sau cum mai este numit uneori: al pro*imit# ii) pentru felul 4n care se comport/ votantul i" ale c/rui preferine sunt simetrice. #istana dintre poziia lui xi pe scal/ 2i cea xP a partidului P este temeiul preferinelor lui i. Se observ/ u2or c/ distana p3n/ la x! este 3" p3n/ la x" este 1" p3n/ la xC este >. 'a urmare" prima preferin/ a lui i va fi "" a doua va fi !" iar a treia va fi C.

5odelul direcional porne2te de la o alt/ intuiie. 5ai 4nt3i" votantul se va 4ntreba dac/ poziia sa 2i cea a partidului se g/sesc pe aceea2i parte a scalei. #ac/ da" atunci el se va simi mai apropiat de partidul respectiv (chiar dac/" 4n termeni absolui" e mai apropiat de poziia unui partid de cealalt/ parte a scalei. ($n votant de st3nga va prefera un partid de st3nga unuia de dreapta" chiar dac/ partidul de dreapta are o poziie foarte de centru" 2i mai apropiat/ de cea a votantului 4n termeni absolui.) Nn al doilea rand" votantul va lua 4n discuie distana propriu-zis/ dintre cele dou/ poziii. 5odelul ine seam/ a2adar de dou/ lucruri: de direcia preferinei (e sau nu pe aceea2i parte a scalei" 4n raport cu punctul neutru) 2i de intensitatea preferinei (c3t de mare este distana dintre poziii). Pe de alt/ parte" acest model presupune" a2a cum se vede din figura de mai sus" c/ e!ist/ un punct neutru sau status Puo s3 4n cadrul competiiei politice" iar politicile propuse sunt comparate 4n raport cu acesta. 'um se determin/ punctul neutru? $n indiciu 4n acest sens este formulat chiar de (. #oEns. -l sugereaz/ c/ un votant raional nu compar/ pur 2i simplu 4n cadrul unei campanii electorale propunerile de politici ale partidelor aflate 4n competiie. #impotriv/" votantul se raporteaz/ mai 4nt3i la politicile promovate efectiv (deci la status Puo)" de c/tre partidul aflat la putere" 2i le compar/ pe acestea cu politicile pe care partidul de opoziie le-ar promova dac/ ar veni la putere. Qun votantR trebuie s/ estimeze 4n propria-i minte ce ar face partidele dac/ ar fi la putere. 'um 4ns/ unul dintre partidele 4n competiie este de,a la putere" performana sa ... 4i ofer/ cea mai bun/ idee posibil/ cu privire la ceea ce va face 4n viitor" admi3nd c/ politicile lui vor avea o anume continuitate. #ar va fi iraional s/ compare performana efectiv/ a unui partid cu performanaa viitoare a2teptat/ a altuia. Pentru ca o comparaie s/ fie valid/" am3ndou/ performanele trebuie s/ aib/ loc sub acelea2i condiii" adic/ 4n aceea2i perioad/ de timp. #e aceea votantul va trebui s/ evalueze performana pe care ar fi avut-o partidul de opoziie dac/ ar fi fost la putere. (#oEns: 0:F<" pp. 3: ) >G)

'a urmare" punctul neutru va fi definit cel mai bine in3nd seam/ de politicile promovate de partidul aflat la putere. Nn cazul %om3niei" de e!emplu" el va putea fi cel mai bine apro!imat de politicile promovate de Partidul Social #emocrat" care s-a flat la putere cea mai mare parte a perioadei tranziiei. Nn cazul 5arii =ritanii" dac/ ne raport/m la alegerile din 0:A<" 0::1 2i 0::< (primele dou/ c32tigate de conservatori" ultimele de laburi2ti)" status Puo-ul sau punctul neutru este definit cel mai u2or ca fiind poziia Partidului 'onservator ('ho" -ndersbK: 1GG3). Botu2i" implicaia acestui model ) cu c3t o poziie este mai spre e!trem cu at3t e mai de preferat (evident" implicaia aceasta este opus/ celei indicate de #oEns) ) pare greu de susinut dincolo de un anumit punct. #e aceea" unii autori (5ac#onald" %abinoEitz: 0:A:) au sugerat c/ modelul trebuie suplimentat cu o supoziie: c/ prediciile sale sunt valabile numai pentru cazurile 4n care partidele adopt/ poziii situate 4ntr-o 8zon/ de acceptabilitate9 (o zon/ 4n care aceste poziii nu sunt catalogate ca e!tremiste). Nn e!emplul de mai sus" am construit o asemenea zon/" care 4ns/ nu este cuprins/ 2i poziia adoptat/ de C: de aceea" votantul i nu va prefera pe C lui ! (2i nici lui "S).