Mediul subpolar

Mediul subpolar
Petre Lucia Loredana Pilaf Teodora Pruteanu Roxana Grupa 113

Mediul subpolar
ASEZARE GEOGRAFICA

Mediul subpolar ocup 10% din Emisfera Nordic, ntalnit n extremitaile polare ale Americii de Nord (limita este la sud de Cercul polar) i n Eurasia din nordul Norvegiei pn n Peninsula Kamceatka. n general acesta se dezvolt dincolo de 66 latitudine, dar cu o limit foarte dantelat, cu multe intrnduri i retrageri.

RELIEF
Regiunii de tundra este precumpanitor cu altitudini reduse(campie si dealuri joase)dar cuprinde si munti nu prea inalti.Modelarea acestuia se realizeaz prin nghedezghe, din aciunea zpezii i vntului rezultnd forme periglaciare. In depozitele mai groase rezulta structure tipice(pene,involutii).Retragerea periglaciara a versantilor duce la individualizarea de glacisuri de eroziune si a microreliefului residual(creste varfuri etc.)Ea se face prin dezagregari intense dar si prin solifluxiuni,avalanse.Aezrile sunt mai puine, concentrndu-se fie n regiuni cu resurse de subsol (petrol n Alaska, crbuni i minereuri n Eurasia), fie n cele unde pajitile au o dezvoltare mai mare, permind creterea animalelor

CLIMA
Regiunea subpolara se caracterizeaza printr-un climat rece determinat de prezenta maselor de aer polar.Le sunt caracteristice temperaturi medii anuale de la o grade la 1,4 C iar in scurta vara polara de cca.5-8 C, consecinte ale iluminarii si incidentei oblice a razelor solare care determina reducerea cantitatii de caldura absorbita de sol si de aerul din imediata apropiere a suprafetei topografice,o amplitudine termica redusa ,precipitatii putine ,nebulozitate accentuata si vanuturi intense.

graficul climei in kamceatca

Caracterul oceanic sau continental al lor se transpune in unele diferente de umiditate.In nordul Scandinaviei intervin si influentele Curentului Golfului (Gulf Stream) care ii dau o nuanta moderata sub raport termic. Existenta noptii polare ca o consecinta a climatului, impune o conditionare tuturor formelor de viata; precipitatiile mai abundente ca in mediul polar (200-500 mm/an), dar tot sub forma de ninsoare,iarna este anotimpul in care soarele nu se ridica deasupra orizontului, noaptea continua extinzandu-se pe perioada catorva luni; aceasta explica temperaturile foarte reduse ale aerului in imediata vecinatate a polilor terestrii,influenta ciclonilor subpolari a caror activitate este mai intensa pe oceane.

APELE
Apa marilor si oceanelor inclusive a celor aduse de rauri si fluvii prin temperatura,salinitate,dinamica au o importanta influenta asupra celorlate continente mai ales in zona arctica,diversificand peisajele component ale acestui mediu. In stare lichida apa intra in alcatuirea Oceanulu Glagiar Arctic,a marilor bordiere si a fluviilor care se varsa in aceasta.Mai ales temperatura apei fluviilor ca si a marlor bordiere are o destul de mare influenta asupra peisajului regiunilor pe care le traverseaza sau le insotesc.Rocile ajunse la suprafata datorita inghetului,capilaritatii subsecvente,actiunii apelor subterane care prin inghet duce la marirea lentilelor de gheata. Gheata fie cea ramasa din calota pleistocena,fie cea formata azi,cantonata in ghetari acopera uscatul.Din calota se desprind bucati mai mari sau mai mici de gheata care alcatuiesc banchiza,bucati poate pot avea varste diferite,pot fi faramitate si apoi reunite in alte agglomerate de gheata.Gheata plutitoare se gaseste si in apele Oceanului Arctic,dar grosimea ei nu depaseste 70 m,este destul de faramitata,fapt datorat deplasarii in deriva.Exista si aici ghetari plutitori desprinsi din diferite calote si inainteaza catre latitudinile temperate producand uneori neajunsuri navigatiei.

Deseori din calota glaciara sau din ghetarii de self se desprind blocuri de gheata alungita de mari dimensiuni care pultesc spre zona temperate.Sunt asa numitele iceberguri.Prin actiunea vantului cristalele de gheata rup din suprafata corniselor neacoperite provocand deplasari ale materialelor pe distante mari cu un varf de 180km/h. Alteori dse formeaza adevarate limbi glaciare care se prelungesc pana la mare alcatuind platform de gheata.

VEGETATIA
Datorita faptului ca in zona subpolara temperaturile sunt mici,inghetul de durata,iar vantul este intens singura vegetatie ce se poate dezvolta in mediul subpolar , dar cu caracter discontinu, este cea ierboasa la care se asociaza cateva specii de arbusti.Este cunoscuta sub numele de tundra.Perioada vegetative este foarte scurta(2-3 luni)iar conditiile vitrege de viata impujn adaptari(inaltime mica si desfasurare sub forma de pernite). In sectoarele situate in vecinatatea Cercului polar( din Peninsula Kola si pana in Delta Lenei,in peisajul tundrei apar frecvent mesteceni pitici,arini pitici,salcii pitice(in locurile adapostite si umede),muschi,licheni,etc.La latitudini mai mari se trece treptat de la un peisaj cu subarbusti (merisori,afini,mesteacan pitic si ierburi)la altul specific sectoarelor cu climat aspru in care peticele cu muschi,licheni,unele gramine,rogoz,argintica etc.alterneaza cu stancarie.

FAUNA
Fauna polara se intalneste doar pe tarmuri,fiind reprezentata prin pasari (pinguini,albatrosi,pescarusi) si mamifere(foca etc.). Dintre adaptarile specifice ale plantelor si animalelor amintim: gasca polara,ursul alb,vulpea polara,marmot,hibernarea animalelor, migrarea sezoniera a pasarilor.

SOLURILE
Solurile sunt reprezentate de cele poligonale de tundra,scheletice,cu profil ingust, acide, lipsite de fertilitate si care se afla mai mult in stare inghetata.

BIOGEOGRAFIA
Tundrele sunt formatiuni ierboase , subarvustive si aburstive scunde , deschise formate sub influenta climatului subpolar, situate la limita padurilor de conifere , intre silvotundre si deserturi nivoglaciare. Tundrele din Eurasia ocupa mare parte din Islanda , nordul peninsulei Scandinave, extremul nordic al Rusiei. Conditiile de clima si sol neomogene se reflecta in mai multe subtipuri de tundra ce se succed de la sud la nord; -tundrele cu arbusti tundrele cu subarbusti -tundre mezofile Tundrele din America de Nord sunt in general asemanator celor din Eurasia; functie de excesivitatea conditiilor climatice, se diferentiaza: -tundre xerofile -tundre cu muschi si licheni -tundre pietroase

ARII PROTEJATE
Cel mai mare parc national existent in lume: Northeast Greenland National Park de 972.000 de kilometri patrati. reprezinta practic de patru ori suprafata Romaniei! Un loc fantastic in care traiesc , in statiunile situate pe coasta, cateva zeci de persoane implicate in operatiuni de supraveghere si cercetare meteo, plus cativa militari. In timpul verii, numarul sporeste datorita oamenilor de stiinta care vin aici pentru diverse proiecte de cercetare. In rest, parcul national e locuit doar de boi moscati, de morse si foci, de ursi polari, vulpi polare si iepuri polari si de pasari precum bufnite si potarnichi polare si ele. Corbi si cateva specii de rate si gaste nordice, precum si narvali si delfini beluga, completeaza ansamblul faunei, alcatuind o mostra de biodiversitate arctica de valoare nepretuita in acesta lume care devine tot mai fierbinte.