FACULTATEA DE DREPT I TIINE ADMINISTRATIVE

MASTER MANAGEMENTUL INSTITUIILOR PUBLICE

LOCALE

PROIECT
LA DISCIPLINA ADMINISTRAREA DOMENIULUI
PUBLIC I PRIVAT

STUDENT: FNARIU ANA MARIA

Dreptul de proprietate publica - Form a

dreptului proprietar

CUPRINS
1. Definiia i caracterele dreptului de proprietate
1.1.Definitia dreptului de proprietate
1.2.Caracterele generale ale dreptului de proprietate
1.3.Obiectul i ntinderea dreptului de proprietate
2. Formele dreptului de proprietate
2.1.Dreptul de proprietate public
2.2.Dreptul de proprietate privat
2.3.Regimul juridic al terenurilor
3. Modaliti juridice ale dreptului de proprietate
4. Restricii privind exercitarea dreptului de proprietate
5. Modurile generale de dobndire a dreptului de proprietate
5.1.Convenia
5.2.Accesiunea
5.3.Prescripia achizitiva (uzucapiunea)
5.4.Prescripia instantanee asupra bunurilor mobile
5.5.Tradiiunea
5.6.Ocupaiunea
5.7.Hotrrea judectoreasc
6. Dezmembrmintele dreptului de proprietate
6.1.Noiunea de dezmembrminte ale dreptului de proprietate
6.2.Dreptul de uzufruct
6.3.Dreptul de uz si dreptul de abitaie
6.4.Dreptul de servitute
6.5.Dreptul de superficie
BIBLIOGRAFIE

DREPTUL DE PROPRIETATE
1. Definiia i caracterele dreptului de proprietate.
Dintre toate drepturile pe care o persoan le poate avea asupra unui lucru, cel mai
complet este dreptul de proprietate pentru c el ofer titularului su exerciiul tuturor
facultilor, tuturor prerogativelor pe care legea le cunoate.
1. Posesia
Prin posesie, n vorbirea uzual, se ntelege ,,deinerea unui lucru, ,,a avea
stpnire un lucru etc.
Codul civil roman (art. 1846) definete posesia ca fiind ,,deinerea unui lucru sau
,,folosirea unui drept, de noi nine sau de altul n numele nostru.
Posesia nu trebuie confundat cu detenia. Esenial, pentru posesie, este existena
elementului intenional - ,,animus - adic stpnesc un anumit lucru pentru mine (sunt
proprietarul acestuia), spre deosebire de detenie, numit i detenie precar, unde
lipsete elementul intenional, animus, fiind prezent numai elementul corpus, adic
deinerea material a lucrului; de exemplu, dein un lucru proprietatea altuia, n numele
acestuia, pentru c aa a dorit proprietarul cnd mi-a lsat lucrul n pstrare ori mi l-a
nchiriat etc.
Aadar, putem concluziona c posesia este un mijloc indispensabil fiecrui
proprietar pentru a-i realiza scopul su, adic utilizarea economic a proprietii sale.
Orice proprietar trebuie s aib posibilitatea material de a se folosi de bunul avut n
proprietate, n caz contrar proprietatea ar rmne doar o simpla utopie.
2. Folosina - ,,jus utendi si ,,jus fruendi
Folosinta reprezinta acea prerogativa n virtutea careia proprietarul poate s
intrebuineze bunul n interesul su (,,jus ute ndi) i poate s culeag fructele acestuia
(,,jus fruendi), fie c sunt naturale, industriale ori civile. n acest sens, art. 482 Cod civil
prevede c: ,,Proprietatea unui lucru mobil sau imobil de drept asupra tot ce produce
lucrul i asupra a tot ce unete ca accesoriu cu lucrul, ntr-un mod natural sau
artificial.
3. Dispoziia - ,,Jus abutendi.
Reprezint prerogativa proprietarului de a dispune liber de bunul avut n
proprietatea sa.
n acest sens, proprietarul are libertatea de a hotr soarta acelui bun, putnd s-l
nstrineze contra unui beneficiu mulumitor sau gratuit, s-l nchirieze, s-l lase
motenire, s-l abandoneze ori s-l distrug. Exercitarea acestui drept trebuie s se
desfoare n limitele determinate de lege, urmrind realizarea intereselor sale fr ca
aceste aciuni s prejudicieze alta persoan. Exercitarea abuziv a dreptului de proprietate
atrage dup sine rspunderea juridic a titularului dreptului, vinovat de svrirea
abuzului respectiv.

1.1.

Definiia dreptului de proprietate

Dup aceste noiuni privind dreptul de proprietate i avnd n vedere i definiia

dat de Codul civil romn: ,,Proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura i
.

dispune de un lucru n mod exclusiv i absolut, ns n limitele determinate de lege.

(art.480 Cod civil), dar exist o definiie mult mai complet care s corespund normelor
juridice este urmtoarea:
Dreptul de proprietate este acel drept real n virtutea cruia titularul dreptului,
persoana fizic sau juridic, este ndreptit s posede, s foloseasc i s dispun de
un lucru n mod exclusiv i absolut, prin putere proprie i n interes propriu, ns n
limitele determinate de lege.

1.2.

Caracterele generale ale dreptului de proprietate

1. Dreptul de proprietate este un drept absolut

Caracterul absolut al dreptului de proprietate rezult chiar de dispoziia Codului
civil, care precizeaz acest lucru: ,,proprietarul unui lucru se bucur i dispune de acesta
n mod exclusiv i absolut. Fcnd parte din categoria drepturilor absolute, dreptul de
proprietate confer titularului puteri nelimitate n privina folosirii economice a lucrului,
precum n ceea ce privete soarta juridic a acestuia.
Puterea proprietarului asupra lucrului avut n proprietate se poate manifesta prin
doua modaliti:
a) prin acte materiale de folosina i de consumaie, de exemplu, citesc
cartea, locuiesc apartamentul, m deplasez cu automobilul.
b) prin acte juridice, cum ar fi: nstrinez imobilul prin vnzare ori donaie,
nchiriez apartamentul, las prin testament bunurile din patrimoniul meu unor
persoane etc.
Caracterul absolut al dreptului de proprietate trebuie interpretat astfel: titularul
dreptului de proprietate asupra unui lucru are posibilitatea de a trage toate foloasele, de a
profita de utilittile pe care acesta le confer i de a svri actele juridice care rspund
intereselor proprietarului.
2. Dreptul de proprietate este un drept exclusiv
Caracterul ,,exclusiv al dreptului de proprietate poate fi privit ntr-un dublu sens:
a) n sens general i comun tuturor drepturilor reale, dreptul de proprietate este
un ,,drept exclusiv, pentru c este opozabil oricrei persoane. De exemplu, o persoan
este propietarul unui teren, ea poate mpiedica pe oricine ar dori s treac pe acel teren,
fr ncuviinarea sa, chiar dac trecerea nu i-ar cauza nici un prejudiciu material. De aici
apare i dreptul de a cere i a obine despgubiri n vederea acoperirii pagubelor suferite
prin nclcarea acestui drept.
b) dreptul de proprietate este un drept exclusiv, specific dreptului de proprietate,
pentru c numai proprietarul este singurul ndreptit s exercite cele trei prerogative
conferite acestui drept: posesia, folosina i dispoziia. Faptul c este un drept exclusiv,
d dreptul proprietarului de a revendica bunul n mna oricrui s-ar gsi.
2. Dreptul de proprietate este un drept perpetuu
Proprietatea este un drept perpetuu ntr-un dublu sens:
a) proprietatea nu este limitat n timp, pentru c ea trece de la titularul actual
la urmaii si direci sau la acei crora le-a transmis dreptul prin acte cu titlu oneros ori
cu titlu gratuit, iar de la acetia la urmaii lor i aa mai departe. Pentru acest motiv se
spune c dreptul de proprietate este un drept ,,cesibil i ,,transmisibil, att timp ct
exist bunul asupra crui s-a dobndit dreptul;
b) dreptul de proprietate este un drept perpetuu, ntruct are o existen
independent de exercitarea dreptului i, ca atare, nu se poate pierde prin nefolosin

dect prin situaii expres prevzute de lege, cum ar fi prescripia achizitiv n cazul
imobilelor i prescripia extinctiv n cazul tuturor mobilelor.

1.3. Obiectul i ntinderea dreptului de proprietate

Obiect al dreptului de proprietate l poate constitui orice bun mobil sau imobil,
corporal sau incorporal.
Dreptul de proprietate asupra unui lucru se ntinde nu numai asupra lucrului
propriu-zis, ci i asupra a tot ce depinde de el, ca accesoriu, precum i la tot ceea ce
produce el. De exemplu, n cazul proprietii unui teren, obiectul proprietii se ntinde
asupra suprafeei solului, asupra plantaiilor ce ar putea cuprinde, precum i a produselor
ce se vor realiza pe suprafaa respectiv.
Delimitare n suprafa in linie orizontal const n msurarea suprafeei
solului sau a suprafeei construite i fixarea liniei despritoare, adic a hotarului.
Delimitarea n suprafa a proprietii funciare prezint o importan deosebit n cadrul
operaiunilor de punere n aplicare a prevederilor Legii fondului funciar (Legea nr.
19/1991).
Operaiunea de stabilire a hotarului de granituire va fi mult uurat de
efectuarea lucrrilor cadastrale, impuse de Legea cadastrului.
Delimitarea n nlime pe linie vertical se refer la dreptul proprietarului
unui teren de a folosi numai suprafaa acestuia, dar i spaiul ce se afl deasupra acelui
teren. Dreptul asupra spaiului aerian permit unui proprietar s ridice construcii i s
fac plantaii care se nal pe vertical, ntre limitele hotarului. n virtutea acestui drept,
proprietarul unui teren poate cere vecinului s taie crengile arborilor ce se extind
deasupra terenului sau. Acest spaiu aerian se suprapune terenului, adic ntinderea lui nu
trece de limitele acestuia.
Delimitarea n adncime n profunzime privete subsolul terenului asupra
cruia se exercita dreptul de proprietate.
De la dispoziia art. 491 Cod civil, conform creia proprietarul poate face n
subsolul terenului sau tot ceea ce gasete de cuviina, exist numeroase derogri.
Astfel, Constituia din 1923, art. 19, prevede ca zcmintele miniere, precum i
bogaiile de orice natur ale subsolului sunt proprietatea statului.
Dreptul de proprietate i dreptul de accesiune
Dreptul de accesiune este un drept real ce se nate n legtur cu dreptul de
proprietate, avnd temeiul legal n dispoziiile codului civil, art.482, care prevede c:
Proprietatea unui lucru mobil sau imobil, d dreptul asupra a tot ceea ce produce
lucrul i asupra a tot ce se unete ca accesoriu cu lucrul n mod natural sau artificial2.
Sunt situaii numeroase n privina dreptului de proprietate, cum ar fi:
- cnd sporirea suprafeei terenului a avut loc pe cale naturala, prin
aluvionare, suprafaa respectiva devine proprietatea celui care este i proprietatea la care
s-a alipit suprafaa rezultat din depunerea aluviuni;
- plantaiile i construciile fcute pe terenurile altuia revin proprietarului, care
va avea obligaia s restituie contra valoarea lor, celui care le-a fcut fiind de bun
credina sau s cear nlturarea lor i s i se plteasc despagubirile de la cel ce le-a
fcut cu rea credina;
- atribuirea lucrului mobil rezultat din combinarea a doua substane,
proprietarului lucrului cu valoarea mai mare (un aliaj din argint) i, bineneles, cu

despgubirea corespunztoare a proprietarului lucrului cu valoare mai mica (n exemplu

dat, proprietarul argintului) este aa numit confuziune
- atribuirea lucrului mobil rezultat din prelucrarea unui material apar innd
altei persoane, aceluia care are contribuia mai nsemnata la bunul respectiv, de
exemplu, statuia obinut dint-un bloc de marmur, va reveni sculptorului, spre deosebire
de situaia n care se confecioneaz o hain, aceasta va reveni proprietarului stofei i nu
confecionerului este specificaiune.

2. Formele dreptului de proprietate

Conform Constituiei Romniei, dreptul de proprietate poate fi: drept de
proprietate public i drept de proprietate privat.
Dinstincia ntre proprietatea public i cea privat este determinat de:
persoana care este subiectul dreptului de proprietate;
obiectul asupra cruia se exercit dreptul de proprietate;
regimul juridic aplicabil;

2.1.

Dreptul de proprietate public

Dreptul de proprietate public este acel drept patrimonial real apartinnd

statului i a unitilor administrativ-teritoriale, care exercit posesia, folosina i
dispoziia n regim de drept public n limitele prevzute de lege.
Caracteristicile dreptului de proprietate public
Caracterele de proprietate public sunt precizate n Constituia Romnei (pct. 4
din art. 135): Bunurile proprietate public sunt alienabile, iar Legea nr. 215/2001
privind administraia public, art.122, alin.2, prevede c ,, bunurile ce fac parte din
domeniul public sunt inalienabile, impresciptibile i insesizabile . De asemenea, Legea
nr. public sunt inalienabile, imprescriptibile i insesizabile, iar Legea nr. 213/1998
privind proprietatea public i regimul juridic al acesteia statueaz n art.11: Bunurile
din domeniul public sunt inalienabile, insesizabile i imprescriptibile, adic:
a) nu pot fi nstrinate; ele pot fi date numai in administrare, concesionate sau
nchiriate, in condiiile legii;
b) nu pot fi supuse executrii silite i asupra lor nu se pot constitui garanii reale;
c) nu pot fi dobndite de ctre alte persoane prin uzucapiune sau prin efectul
posesiei de bun credina asupra bunurilor mobile.
Actele juridice ncheiate cu nclcarea prevederilor alin (1) privind regimul juridic
al bunurilor din domeniul public sunt lovite de nulitate absolut.
Prin caracterul inalienabil nelegem c bunurile proprietate public sunt scoase din
circuitul civil, adic nu pot fi nstrinate prin acte juridice civile.
Caracterul imprescriptibil al dreptului de proprietate public trebuie privit din
punct de vedere extinctiv i din punct de vedere achizitiv.
n acest sens, aciunea n revendicare a unui drept de proprietate public, poate fi
introdus oricnd, indiferent de timpul n care el nu a fost exercitat.
Sub aspect achizitiv, bunurile din proprietate public nu pot dobndite pe calea
uzucapiunii, orict de lung ar fi uzucapiunea, n cazul bunurilor imobile, iar bunurile
mobile nu pot fi dobndite prin posesia de buna credin, conform dispoziia art. 1844
Cod civil: Nu se poate prescrie domeniul lucrurilor care, din natura lor proprie sau
printr-o declaraie a legii, nu pot fi obiecte de proprietate privat, ci sunt scoase afar din
comer.

Caracterul insesizabil deriv din caracterul inalienabil al dreptului de proprietate

public, pentru c are n vedere prezumia c statul este solvabil ntotdeauna, iar
creanele creditorilor statului i uniilor administrativ-teritoriale se realizeaz pe calea
unor mijloace specifice, pe baza unor norme de drept financiar, speciale i nu pe calea
urmririi silite a bunurilor debitorului, cum se ntmpla cu bunurile din domeniul privat.
Obiectul dreptului de proprietate public
Obiect al dreptului de proprietate, n principiu, poate fi orice bun mobil sau imobil.
Bunurile aparinnd statului, respectiv unitilor administrativ-teritoriale, poart
denumirea de bunuri domeniale.
Bunurile domeniale se mpart n doua categorii i anume:
a) bunuri aparinnd domeniului public;
b) bunuri care aparin domeniului privat;
Domeniul public cuprinde bunurile care, prin natura lor ori prin destinaia lor, sunt
declarate prin lege c aparin domeniului public(art.135, pct. 4 si 5 din Constituie).
Domeniul public poate fi de interes naional ori local.
Domeniul public de interes naional aparine statului. Dup Constituie (art.135,
pct. 4), aparin domeniului public de interes naional: bogiile de orice natur ale
subsolului, cile de comunicaii, spaiul aerian, apele cu potenial energetic valorificabil,
plajele, marea teritorial, resursele economice ale zonei i platoului continental al Mrii
Negre, albiile rurilor, fluviilor i cuvetele lacurilor de interes public, rezervaiile i
parcurile naionale, monumentele istorice, terenurile pentru nevoile aprrii rii,
terenurile folosite pentru cercetri tiinifice, fia de protecie a frontierei, aeroporturile,
cldirile avnd destinaia s serveasc drept sedii ale instituiilor centrale ale statului i
ale organelor judectoreti.
Domeniul public local al comunelor i oraelor cuprinde: terenurile i cldirile
de interes public, pieele, cile de comunicaii, strzile, zonele de agrement, parcurile
publice, pdurile, punile, lacurile, alte bunuri mobile sau imobile care sunt, potrivit
legii sau naturii lor, de interes local.
Domeniul privat al statului cuprinde bunurile ce alctuiesc patrimoniul privat al
statului i unitilor administrativ-teritoriale (comuna, oraul, municipiul, judeul).
Legea nr. 213/1998 in art.4 statueaz Domeniul privat al statului sau unitailor
administrativ-teritoriale este alctuit din bunuri aflate n proprietatea lor i care nu fac
parte din domeniul public. Asupra acestor bunuri statul sau unitile administrativteritoriale au dreptul de proprietate privat.
Moduri specifice de dobndire a dreptului de proprietate public
n afar de modurile de dobndire a dreptului de proprietate public, pe cile
artate mai nainte, mai exista o serie de modaliti specifice, dup cum urmeaz:
1. Expropierea pentru cauza de utilitate publica
Expropierea reprezinta trecerea n proprietatea statului a unor bunuri aparinnd
unor persoane fizice sau juridice pentru o cauza de utilitate public, stabilit potrivit legii,
ns cu o dreapta i prealabil despgubire.
2. Confiscarea reprezint o sanciune de natur administrativ sau penala
complementar, ce nsoete sanciunea principala, constnd n trecerea n proprietatea
statului, n mod forat i fr plata a unor bunuri determinate.
Ca sanciune administrativ, sunt supuse msurii confiscrii, de regula, bunurile
produse prin contravenie i lucrurile care au servit la svrirea contraveniei.

Ca sanciune penala, confiscarea averii condamnatului poate fi total sau pariala

i este o pedeapsa complementar care nsoete pedeapsa principal cu nchisoare.
3. Amenda este o sanciune civil sau pedeapsa penal, care const n obligarea
persoanei vinovate la plata unei sume de bani legal determinate.
Amenda contravenionala este principala sanciune ce se aplic n cazul svririi
unor contravenii.
Amenda penala reprezint o pedeaps penal alternativ cu pedeapsa nchisorii i
se aplic n cazul savririi unor infraciunii cu un grad redus de pericol social.
4. Recheziia poate fi un mijloc de dobndire a dreptului de proprietate public,
atunci cnd este total, ea fcndu-se n interesul aprrii rii.
Modurile de dobndire a dreptului de proprietate public specifice dreptului
civil
n aceast categorie intr: bunurile fara stpn; bunurile unor proprietari
necunoscui; bunurile gsite i predate politiei, neridicate de titulari lor n termen legal;
bunurile abandonate n vmi sau neridicate n termenul prevzut de lege; navele prsite
n porturi sau n apele teritoriale; succesiunile vacante, adic cele fara motenitori legali
sau cele la care motenitorii renuna ori nu le accepta n termenul legal.

2.2.

Dreptul de proprietate privata

Proprietatea privata aparine particularilor si beneficiaz de un regim juridic de

vocaie egal cu proprietatea publica.
Dreptul de proprietate privata este acel drept patrimonial real care confer
titularului dreptului exercitarea asupra lucrurilor a posesiei, folosinei si a dispoziiei, in
mod exclusiv, absolut si perpetuu, prin putere proprie si in interes propriu, in limitele
impuse de lege1.
Caracterele dreptului de proprietate privata
1. Caracterul absolut da proprietarului lucrului dreptul de a trage intrega
utilitate economic pe care acesta i-o poate oferi. In realizarea acestui scop, proprietarul
are dreptul de a face acte materiale de folosina si de consumaie, precum si de a face acte
de dispoziie cu privire la soarta juridica a lucrului: sa-l vanda, sa-l inchiereze, sa-l
distrug, etc.
2. Caracterul exclusiv al dreptului de proprietate privata confer titularului
dreptul de a opune dreptul sau oricrei persoane ce intra in contact cu lucrul sau.
3. Caracterul patrimonial real rezulta din faptul ca acest drept are coninut
economic, se poate evalua in bani si se nate in legtura cu anumite lucruri asupra crora
titularul isi poate exercita aciunile sale fara a fi nevoie de intervenia altei persoane.
4. Caracterul perpetuu al dreptului de proprietate privata reiese din faptul ca
acest drept nu se stinge, nu nceteaz nicioadata, atta timp cat exista lucrul.
5. Caracterul individual si social al dreptului de proprietate privata rezulta din
faptul ca legea recunoate tuturor persoanelor, fizice sau juridice, dreptul de a dobndi in
proprietate bunurile necesare in vederea satisfacerii oricror nevoi.
6. Caracterul alienabil al dreptului de proprietate privata confer titularului
dreptul de a nstrina bunul potrivit cu interesele sale.
7. Dreptul prescriptibil este dreptul de proprietate sub aspect achizitiv, in sensul
ca proprietatea privata se poate dobndi prin uzucapiune.
8. Caracterul sesizabil nseamn ca bunurile mobile si imobile care formeaz
obiectul dreptului de proprietate privata pot fi urmrite de creditori in vederea realizrii

creanelor pe care le au mpotriva proprietarilor debitori, lucru ce rezulta de dispoziia art.

1718 Cod civil: oricine este obligat personal, este inut a ndeplini ndatoririle sale cu
toate bunurile sale, mobile sau imobile, prezente si viitoare, iar, in continuare, art. 1719
precizeaz ca: Bunurile unui debitor servesc spre asigurarea comuna a creditorilor
si

2.3.

Regimul juridic al terenurilor

Regimul juridic al terenurilor depinde de categoria din care fac parte .

In funcie de destinaie, terenurile se mpart in:
o terenuri cu destinaie agricola;
o terenuri cu destinaie forestiera;
o terenuri aflate permanent in ape;
o terenuri din intravilan;
o terenuri cu destinaie speciala;

3. Modalitatile juridice ale dreptului de proprietate

Prin modalitati ale dreptului de proprietate nelegem situaiile in care
prerogativele dreptului de proprietate sunt exercitate, toate sau numai o parte dintre ele,
de doua sau mai multe persoane.
Codul civil roman prevede urmtoarele modalitati ale dreptului de proprietate:
1. Proprietatea anuabila este modalitatea juridica a dreptului de proprietate
caracterizata printr-o incertitudine vremelnica in care se gaseste acest drept, cnd a fost
transmis de la o persoana la alta printr-un act juridic anuabil.
2. Proprietatea rezolubila reprezinta incertitudinea vremelnica in care se gaseste
dreptul de proprietate, atunci cnd transmiterea acestui drept de la persoana la alta s-a
fcut sub condiie rezolutorie (realizarea unui eveniment viitor nesigur).
3. Proprietate aparenta, aa cum ne sugereaz numele, reprezinta acea
modalitate a dreptului de proprietate generata de disputa dintre doua persoane, dintre care
una este adevratul proprietar, iar cealalt exercita aributele proprietii, fara vreun drept
asupra lucrului in disputa.
4. Proprietatea comuna sau coproprietatea este acea modalitate a dreptului de
proprietate in care acest drept aparine concomitent la doua sau mai multe persoane, ce
exercita mpreuna posesia, folosina si dispoziia, asupra aceluiai lucru.

4. Restrictii privind exercitarea dreptului de proprietate

In principiu, exercitarea dreptului de proprietate este nelimitata. Proprietarul unui
bun, pe lng dreptul de a-l poseda, de a-l folosi, de a-i culege foloasele si de a dispune
de el in mod exclusiv si absolut, dar cu precizarea: in limitele legii.
Constituia Romniei prevede ca: dreptul de proprietate obliga la respectarea
sarcinilor privind protecia mediului si la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit
legii si obiceiului, revin proprietarului.
ngrdirile legale privesc acele prescripii care rezulta din dispoziii legale,
oricare ar fi ele. ngrdirile de interes public privesc fie proprietatea cldita, fie
proprietatea necladita si pot fi grupate astfel:
1. Restrictii de interes edilitar, sunt acelea prin care cei ce construiec in
perimetrul localitatilor sunt obligai sa respecte anumite reguli de aliniere, inaltime, etc.

10

2. Restrictii de interes istoric si cultural, prin care legiuitorul a avut in vedere

ocrotirea, salvarea si conservarea urmelor trecutului nostru istoric-cultural, precum si a
valorilor specifice spiritului romanesc.
3. Restriciile in interesul salubritatii si a sanatatii publice sunt acelea prin
care se urmareste nlturarea surselor poluante ce pun in pericol sntatea publica.
4. Restriciile de interes economic general sau interes fiscal privesc:
- regimul de exploatare al pdurilor, legiferat prin Legea nr. 26/1996 Codul silvic,
de Legea nr. 18/1991 privitoare la fondul funciar si forestier, Legea nr. 1/2001 precum si
alte acte normative
- regimul de exploatare a bogatiilor naturale ale subsolului care, potrivit art.135
din Constituia Romniei, sunt proprietate publica.
- regimul de folosire a apelor curgtoare, a lacurilor, precum si a apelor marii
teritoriale este, de asemenea reglementat de legi speciale.
- regimul de producere si transportul energiei electrice impuse proprietarilor de
terenuri o serie de restricii, cum ar fi tierea arborilor si pomilor crescui sub aceste
reele.
5. Restrictii in interesul aprrii sunt acelea care privesc necesitatile de aprare
a tarii si de sigurana in zona frontierei de stat.
6. Alte ngrdiri de utilitatea publica:
- distanta minima a construciilor fata de calea ferata;
- regimul juridic al construciilor drumurilor;
- regimul juridic al folosiri apelor;
- regimul juridic privind vnzarea sau folosirea anumitor bunuri, cum ar fi
medicamentele, substanele toxice, stupefiantele, aromele si muniiile, etc.
ngrdirile de interes privat sunt generate de raporturile de vecintate si Codul
civil distinge doua asemenea ngrdiri si anume: servitutii naturale si legale.
Obligaia de granituire sau hotrnicie izvoraste din prevederile art. 584 Cod
civil conform cruia proprietarul are dreptul de a cere vecinului sau sa fixeze linia de
hotar dintre cele doua proprietii.
Obligaia de a ngrdi proprietatea impusa de dispoziiile art. 585 si 600 din
Codul civil. In acest sens, se prevede ca: tot proprietarul isi poate ngrdi proprietatea,
afara de cazurile exceptate de lege, iar art.600 prevede ca: fiecare proprietar poate, in
orae si suburbii, a ndatora pe vecinul sau sa contribuie la cldirea si repararea
ngrdirii ce desparte curile si grdinile lor.
ngrdirile ce impun prestaii pasive-abstentatiuni sunt grupate astfel:
restricii privitoare la scurgerea apelor;
restricii privitoare la plantarea pomilor;
restricii privitoare la lucrri sau construcii;
restricii privitoare la vederea in proprietatea vecinului;
restricii de trecere;
interdicia instrainarii terenului atribuit prin constituirea dreptului de
proprietate;
restricia privind pictura streinilor;
ngrdirile convenionale restriciilor privitoare la exercitarea dreptului de
proprietare se pot face si pe calea convenionale, adic prin nelegerea parilor.

11

Astfel, un proprietarul care isi instraineaza un teren sau un imobil, cu titlu oneros
sau gratuit, poate conveni cu dobnditorul ca drept de proprietate dobndit prin aceea
convenie sa sufere anumite ngrdiri.
ngrdiri pe cale judecatoreasca dreptul de proprietate poate suferi anumite
ngrdiri si pe cale judecatoreaca. Aceste ngrdiri nu sunt enumerate de lege, insa rezulta
din raporturile de vecintate, in care instana este chemata sa constate si sa le hotrasc.
ngrdiri aduse prin convenii care lovesc de indisponibilitatea bunul
nstrinat legislaia romana recunoate aceste ngrdiri, daca sunt ntrunite doua
condiii:
- inalienabilitate prevzuta de convenie sa aiba caracter temporar, de exemplu,
donatorul doneaz o parte din averea sa altei persoane, cu condiia ca donatorul sa nu o
nstrineze nainte de a ajunge la majorat;
- inalienabilitatea sa fie ntemeiata pe un interes legitim si serios, de exemplu,
donatorul pune condiia ca donatorul sa nu instraineze bunul donat, atta timp cat
donatorul este in viata.

5. Modurile generale de dobndire a dreptului de

proprietate
Enumerare. Clasificare
In raport cu diferitele criterii folosite de teoreticieni, se deosebesc mai multe
moduri de dobndire a dreptului de proprietate.
Dup intinderea dobndirii, se disting:
a) moduri de dobndire universala;
b) moduri de dobndire cu titlu particular;
Dup momentul cnd opereaz transmisiunea, exista:
a) moduri de dobndire intre vii;
b) moduri de dobndire pentru cauza de moarte;
Dup situaia juridica a bunului in momentul dobndirii:
a) moduri de dobndire originare;
b) moduri de dobndire
Dup caracterul transmisiuni, se disting:
a) moduri de dobndire cu titlu oneros;
b) moduri de dobndire cu titlu gratuit;

5.1. Convenia (contractul)

Convenia sau contractul reprezinta cel mai important mod de dobndire a
dreptului de proprietate, precum si a altor drepturilor reale.
In ceea ce privete transferul unui drept real, acest lucru nu se realizeaz
concomitent cu inchierea conveniei translative de drepturi reale in urmtoarele cazuri:
a) partile au convenit, printr-o declaraie de voina expresa, sa amne transferul
dreptului real, la mplinirea unui termen sau dup realizarea unei condiii;
b) instrainarea are ca obiect un lucru viitor;
c) proprietatea bunurilor de gen se trasfera numai in momentul predrii efective;
d) drepturile reale privitoare la imobile trecute in cartea funciara se transfera in
momentul in care se face nregistrarea dreptului in cartea funciare;
e) instrainatorul nu este proprietarul lucrului;

12

5.2. Accesiunea
Denumit si incorporatiune, este un mod de dobndire a dreptului de proprietate
care a fost tratat anterior, la nceputul acestui capitol.

5.3.

Prescripia achizitiva (uzucapiune)

Prescripia achizitiva este un mijloc de dobndire a dreptului de proprietate prin

posesiunea exercitata inlauntrul unui anumit termen prevzute de lege.
Utilitate uzucapiune consta in urmtoarele:
a) in marea majoritate a cazurilor, posesia corespunde dreptului de proprietate,
insa dovada acestuia este greu de fcut, astfel ca uzucapiunea suplinete
aceasta dificultate de proba;
b) nevoia de stabilite si securitate juridica a raporturilor juridice determina
recunoaterea de efecte juridice unei aparente ndelungate de proprietate;
c) uzucapiunea apare ca o sanciune mpotriva vechiului proprietar care da de
dezinteres si de lipsa de diligenta.
Uzucapiunea de 30 de ani, prevzuta de art. 1980 Cod civil, presupune:
a) sa existe o posesie de 30 de ani;
b) posesia sa fie utila si neviciata;
c) posesorul poate fi de buna credina, de rea credina si fara nici un titlu.
Uzucapiunea de la 10 la 20 de ani, prevzuta de art. 1985 Cod civil, stipuleaz
ca: cel ce castiga cu buna credina si printr-o justa cauza un nemiscator determinant, va
prescrie proprietatea aceluia prin 10 ani, daca adevratul proprietar locuiete in
circumscripia tribunalului judeean unde se afla nemiscatorul, si prin 20 de ani daca
afara din aceea circumscripie.
Cauzele de suspendare a prescripiei achizitive:
a) cat timp cel mpotriva cruia curge prescripia este mpiedicat de un caz de
forta majora sa fac acte de ntrerupere;
b) cat timp ce se pretinde proprietar se afla in rndul forelor armate romane, ce
se gsesc pe picior de rzboi;
c) intre parinti sau tutore si cel ce se afla sub ocrotirea lor, pentru bunurile pe
care acetia le administreaz in numele celor pui sub ocrotire;
d) prescripia nu curge mpotriva celui lipsit de capacitatea de exerciiu, cat timp
nu are reprezentant legal;
e) prescripia nu curge intre soi in timpul casatoriei.

5.4. Prescripia instantanee asupra bunurilor mobile

Potrivit art. 1909 Cod civil: bunurile miscatoare se prescriu prin faptul
posesiuni lor, fara sa fie trebuina de vreo curgere de timp, dar cu condiia sa fie
ntrunite urmtoarele condiii:
a) sa fie un bun mobil corporal;
b) posesia sa fie utila, adic neviciat;
c) posesorul sa fie de buna credina;

5.5. Tradiia
Tradiia consta in remiterea material a lucrului in mana dobnditorului. In dreptul
roman, acest mod de dobndire a dreptului de proprietate se bucura de o larga aplicatiune,
deoarece convenia simpla dintre pari nu producea dect obligaia de a transfera
proprietatea.
.

13

5.6. Ocupaiunea
Ocupaiune reprezinta operaiunea care consta in luarea in posesie a unui bun ce
nu aparine nimnui, cu intenia de a deveni proprietarului.
In acest sens, art, 477 si 646 Cod civil dispun ca toate bunurile vacante si fara
stpn, precum si cele ale persoanelor care mor fara motenitori sau ai cror motenitori
nu le-au acceptat, revin statului.

5.7. Hotrrea judecatoreasca

Hotrrile judecatoresti sunt declarative de drepturi, adic recunosc parilor un
drept anterior, ele neacordand celui ce pretinde, un drept nou. Hotrrile judecatoresti, in
anumite situatii, devin constitutive de drepturi, adic pot fi considerate ca un mod de
transmitere, respectiv de dobandirea proprietii, prin aa numit ordonana de
adjudecare, prin care se definitiveaz executarea silita, constnd in vnzarea la licitaie
publica a bunurilor unei persoane.

6. Dezmembramintele dreptului de proprietate

6.1.

Noiunea de dezmembraminte ale dreptului de proprietate

Prin dezmembraminte ale dreptului de proprietate nelegem acele drepturi reale

care rezulta din separarea prerogativelor de care se bucura proprietarul

6.2.

Dreptul de uzufruct

Prin dreptul de uzufruct se nelege acel drept real de folosina pe care o

persoana numit uzufructuar l exercita cel mult pana la ncetarea sa din viata,
asupra lucrurilor altuia, cu obligaia de a-i conserva substana (art. 517 Cod civil).
Caracterele dreptului de uzufruct sunt urmtoarele:
a) dreptul de uzufruct este un drept real;
b) dreptul de uzufruct este un drept absolut;
c) dreptul de uzufruct se bucura de un drept de urmrire si de preferina;
d) uzufructul este un drept de folosina;
e) uzufructul este un drept temporat;
Modurile de constituire a uzufructului
Dreptul de uzufruct se poate constitui prin voina omului, prin lege si prin
uzucapiune.
1. Uzufructul constituit prin voina omului are loc atunci cnd proprietarul,
din proprie iniiativa, incredinteaza folosina lucrului sau unei alte persoane.
2. Uzufructul dobndit prin uzurcapiune,desi neprevzut in mod expres de
lege, se poate constitui prin aplicarea regulilor referitoare la dobndirea proprietii prin
prescripie achizitiva
3. Uzufructul legal se constituie in mprejurri excepionale si are caracter
temporar.
Drepturile uzufructuarului
Uzufructuarul are urmtoarele drepturi:
a) sa ceara proprietarului sa-i dea bunul;
b) sa culeaga fructele bunului, fara insa, a atinge substana lucrului;
c) sa se foloseasc de lucrul respectiv, conform intereselor sale;
d) sa cedeze dreptul sau de folosina altei persoane.
.

14

Obligaiile uzufructuarului
In timpul exercitrii dreptului de uzufruct, uzufructuarul are urmtoarele obligaii:
sa foloseasc lucrul ca un bun proprietar;
sa conserve substana lucrului;
sa nu schimbe modul de folosina a lucrului;
sa suporte cheltuielile de folosina lucrului;
sa predea lucrul, la ncetarea uzufructului, aa cum l-a primit;
Obligaiile proprietarului sunt:
sa nu stnjeneasca, in vreun fel, pe uzufructuar in exercitarea dreptului
acestuia;
sa fac cheltuielile de mare importanta impuse de starea lucrului;
Modurile de stingere a uzufructului
Cauzele care duc la stingerea uzufructului sunt:
moartea uzufructuarului;
la expirarea termenului pentru care a fost instituit;
prin consolidare, adic prin dobndirea dreptului de proprietate asupra lucrului
de ctre uzufructuar;
prin prescripie extinctiva;
prin pieirea totala a lucrului;
prin renunarea uzufructuarului la dreptul sau;
prin decderea din dreptul de uzufruct, care se pronuna de instana de
judecata, in urma aciunii formulate de proprietar, pe motiv de abuz in
folosina si intretinerea lui.

6.3.

Dreptul de uz si de abitatie

Dreptul de uz si de abitatie sunt drepturi reale ce deriva din dreptul de uzufruct.

Dreptul de uz reprezinta dreptul unei persoane de a servi de un lucru si de a-i
culege fructele in vederea satisfacerii nevoilor sale, precum si ale familiei sale.
Dreptul de abitatie este dreptul unei persoane de a folosi casa de locuit in scopul
satisfacerii nevoilor lui de locuit si ale familiei sale.

6.4.

Dreptul de servitute

Servitutile reprezinta sarcini impuse unui imobil pentru uzul si utilitatea altui
imobil, care aparine altui proprietar.
Caracterul servitutiilor
Servitutea presupune existena a doua fonduri:
a) un fond imobil ce aparine unui proprietar si in folosul cruia se constituie
servitutea, fond numit dominant;
b) un fond aservit, constituit dintr-un fond imobil ce este proprietatea altei
persoane si asupra cruia s-a stabilit sarcina servitutii.
Clasificarea servitutiilor
Servitutii naturale care se nasc din situaia lucrurilor, cum sunt: servitutea de
scurgere a apelor naturale, de granituire, de ngrdire si a izvorului.
.

15

Servituti legale, stabilite prin lege, de exemplu, servitutea referitoare la zidul ori
santul comun, servitutea referitoare la interdicia de a construi sau de a planta pe un
anumit teren.
Sevituti convenionale sunt acelea stabilite prin fapta omului. Legea prevede ca
proprietarul este in drept sa greveze proprietatea sa cu orice fel de sarcini, cu condiia sa
nu deranjeze ordinea publica.
Moduri de dobndire a servitutii:
- prin titlu, in care includem: orice convenie si testamentul;
- prin uzucapiune;
- prin destinaia stabilita de proprietar.
Stingerea servitutilor
Exista mai multe modalitati de stingere a servitutilor:
- imposibilitatea material;
- confuziune, situaie in care cele doua fonduri, dominant si aservit, s-a unit;
- neuzul;
- pieirea lucrului aservit;
- renunarea la servitute din partea titularului dreptului;
- a expira termenul, atunci cnd s-a stabilit un astfel de termen;
- cel ce a constituit servitutea a revocat-o.

6.5.

Dreptul de superficie

Dreptul de superficie reprezinta dreptul de proprietate pe care l are o persoana

denumit superficiar, asupra construciilor, plantaiilor, sau lucrrilor ce se afla pe
suprafaa unui teren ce aparine altui proprietar.
Spre deosebire de dreptul de proprietate, dreptul de superficie prezint
urmtoarele particularitati:
a) dreptul de proprietate poate avea ca obiect bunuri de orice natura, pe cnd
dreptul de superficie poate avea ca obiect numai construcii si plantaii;
b) dreptul de proprietate confer titularului posesiunea, folosina si dispoziia
asupra bunului ce formeaz obiectul dreptului, pe cnd dreptul de superficie, pe
lng aceste prerogative, mai confer titularului sau si dreptul de folosina privitor
la terenul pe care se afla construciilor si plantaiile.
Modurile de obinere a dreptului de superficie sunt:
a) pe cale convenionala sunt:
prin convenia dintre proprietarul unui teren, care permite
superficiarului sa ridice o construcie, sau sa fac o plantaie pe terenul
sau;
prin intermediul unui contract cnd transmisiunea dreptului de
superficie de la vechiul titular la noul titular are loc pe cale acordului
de voina a ambelor parti;
prin atribuirea folosinei terenului de care stat persoanelor fizice sau
juridice in scopul ridicrii unor construcii
b) pe cale succesorala, dreptul de superficie se dobandeste prin testament sau
prin lege.
c) dreptul de superficie se mai poate dobndi si ca efect al unei posesiuni
ndelungate ucucapiune

16

Cele mai frecvente modalitati de natere a dreptului de superficie sunt contractul

de nchiriere a unui imobil, in care s-a stipulat ca locatarul poate sa fac anumite adugiri
imobilului nchiriat si contractul de arenda al unor terenuri pe care arendaul face
anumite construcii sau plantaii, asupra crora el dobandeste un drept de superficie.

BIBLIOGRAFIE
1. Beleiu Gheorghe
Drept civil roman,
Editura ansa, 1983
2. Safta-Romano
Dreptul de proprietate privata si
publica in Romnia, Editura Grafix, Iai, 1993
3. Statescu C.
Drept civil,
Universitatea Bucureti, 1998
4. Urs I.
Drept civil,
Editura Independenta Economic, 1996

17