Sunteți pe pagina 1din 5

Guta este o forma de artrita (inflamatia articulatiilor), caracterizata prin episoade dureroase secundare inflamatiei articulatiilor.

Boala este caracterizata prin durere, edem, roseata si caldura locala (inflamatie) precum si prin impotenta functionala a articulatiei. Fara tratamentul corespunzator, guta este o boala care prezinta recurente (acutizari) frecvente care pot cauza leziuni severe ale articulatiilor, tendoanelor sau a altor tesuturi. Guta este o boala mai frecventa in randul populatiei de sex masculin

Etiopatogenie. Incidenta gutei este variabila (0,2 0,! pana la 2 "# din totalul artropatiilor reumatice). $exul masculin este de obicei afectat, incepand de la !0 %0 de ani. &a femei apare, de obicei, la menopauza, sub forma cronica. $e pare ca abuzurile alimentare si sedentarismul sunt factori care pot fi pusi in discutie. in trecut se intalnea frecvent in randul claselor avute. 'stazi se intalneste, de obicei, in straturile profesionale in legatura directa cu supraalimentatia (iperproteica. $e insista tot mai mult asupra ereditatii, factorii genetici fiind accentuati de conditiile de mediu si alimentatie. )rofilul subiectului cu risc de guta ar fi* fiecare al doilea subiect este suprapon deral+ ,0 -00# dintre subiecti au o nefropatie uratica, cand apare primul acces de guta+ la .0 ($eiler). Clasificare 0lasificarea gutei dupa etiopatogenie* 1 )rimara 1 $ecundara 0lasificarea gutei dupa mecanizmul de acumulare a acidului uric* 1 tip metabolic 1 tip (ipoexcretor /0# dintre cazuri apare (ipertensiunea arteriala+ un procent similar prezinta tulburari ale metabolismului lipidic+ circa .0# dintre gutosi au o tulburare de tip diabetic

1 tip mixt 0lasificarea gutei dupa evolutie clinica ('2')* 1 (iperuricemie asimptomatica 1 artrita acuta gutoasa 1 guta intercritica 1 guta cronica tofacee Simptomatologie
Boala propriu zisa apare dupa ani de zile in care cristalele de acid uric se depun la nivelul articulatiilor si tesuturilor invecinate. Guta prezinta urmatoarele simptome* cresterea temperaturii locale, durere, edem si sensibilitate crescuta la nivelul articulatiei (de obicei articulatia degetului mare de la picior, denumit si (aluce). durere nocturna intensa, uneori prurit pacientul nu suporta nici atingerea articulatiei cu cearceaful disconfort care se intensifica pe parcursul noptii, ca apoi sa cedeze in intensitate pe parcursul urmatoarelor 2 , zile 'lte simptome, pot sa includa* miscarilor normale a articulatiei (redoare) $imptomele gutei pot varia, astfel incat* simptomele pot recidiva (reaparea) dupa o boala intercurenta sau dupa o interventie c(irurgicala unele persoane nu prezinta atacuri recurente de guta, dar pot dezvolta o forma cronica a bolii. Guta cronica este o forma mai putin dureroasa care apare la adulti si este deseori confundata cu alte forme de artrita primele simptome ale gutei pot fi nodulii (tofii gutosi), cu localizare la nivelul mainilor, coatelor sau urec(ilor. 'cesti noduli nu sunt insa caracteristici atacului de guta. In momentul in care apar simptomele gutei, acidul uric gasit in exces in circulatia sang(ina, s a depozitat sub forma cristalelor de acid uric la nivelul articulatiilor. 3alucele (degetul mare de la picior), este cel mai adesea afectat, insa pot fi atinse si alte articulatii precum articulatiile piciorului, articulatia mainii, a genunc(iului, degetelor sau a coatelor. )oate de asemenea sa apara inflamatia lic(idului articular (bursita), cel mai adesea la nivelul cotului (bursita olecraniana) sau a genunc(iului (bursita prepatelara). 4rebuie sa se retina ca exista multe alte afectiuni care au simptome asemanatoare cu guta. $imptome ale gutei precum caldura locala, durerea, tegumentar (mancarime a pielii) si exfolierea pielii aparuta dupa remitarea atacului de guta. culoare rosie vinetie a tegumentului in regiunea febra limitarea articulatiei afectate, asemanatoare unei infectii tegumentare locale

edemul si sensibilitatea crecuta la nivelul articulatiei, se pot regasi si in alte afectiuni. 5intre afectiunile cu simptome asemanatoare gutei, amintim* artrita reumatoida, care insa afecteaza preponderent articulatiile mici ale degetelor, umerilor si bazinului, spre deosebire de guta care debuteaza de cele mai multe ori la nivelul degetului mare de la picior ((aluce) osteoartrita, a carei simptome includ durere, redoare (intepenirea, imposibilitaea efectuarii miscarilor normale), sensibilitate crescuta, aparute la nivelul mainilor, bazinului, genunc(ilor sau picioarelor osteomielita, este o infectie mult mai rara decat guta si consta in infectia microbiana a osului si tesuturilor periarticulare.

Investigatii $ingura metoda prin care se obtine diagnosticul de certitudine in guta, este aspiratia de lic(id articular (artrocenteza), test care poate identifica cristalele de acid uric de la acest nivel. 0u toate acestea in cazul pacientilor care au articulatii edematiate, cu tegumente calde si rosiatice (in special articulatia degetului mare de la picior), nu este intotdeauna posibila artrocenteza diagnostica, astfel ca in acest caz este suficienta demonstrarea nivelulilor mari de acid uric in sange, pentru formularea diagnosticului. 6rmatoarele investigatii sunt utile pentru stabilirea diagnosticului de guta* istoricul medical si examenul clinic general teste care pot masura nivelul acidului uric seric teste care pot masura nivelul acidului uric in urina

5iagnosticul gutei in stadiile tardive, se poate realiza prin radiografierea extremitatilor (maini si picioare). 'ceasta metoda nu este utila in stadiile incipiente ale gutei, cand nu exista modificari radiologice articulare. In stadiile tardive ale gutei se pot identifica tofii gutosi (noduli duri, nisiposi), in zonele articulare si periarticulare. 5urerea intensa caracteristica atacurilor recurente de guta, indeamna pacientul la consult medical de specialitate, cu mult inaintea aparitiei modificarilor articulare caracteristice stadiului

tardiv al bolii. 2adiografia extremitatilor este utila in diagnosticul diferential al gutei cu alte artrite Evolutie Guta apare dupa ani de zile in care persoana prezinta niveluri serice crescute de acid uric, timp in care cristalele acidului uric se depun la nivelul articulatiilor si tesuturilor adiacente. 6n atac de guta debuteaza deseori pe parcursul noptii, cand durerea articulara moderata incepe sa se intensifice. 6n atac tipic de guta prezinta urmatoarele simptome* durere, edem, roseata si caldura locala (inflamatie) a unei articulatii, in special la picior ((aluce). 5upa un interval de cateva zile, simptomele cedeaza sau c(iar dispar. atacurile de intensitate medie pot sa cedeze dupa un interval de cateva ore pana la - 2 zile. 'ceste atacuri sunt deseori diagnosticate ca tendinite (inflamatii ale tendoanelor, de cele mai multe ori postraumatice) sau luxatii. atacurile severe pot dura c(iar si cateva atacurile sunt deseori recidivante saptamani, cu sensibilitate persistenta pana la o luna

(reapar) si apar la un interval de . luni si 2 ani dupa primul atac. In lipsa tratamentului adecvat, atacurile de guta pot deveni tot mai frecvente, cu toate ca exista pacienti care nu mai dezvolta recidive niciodata. Regimul gutei. Guta nu este o afectiune alimentara, dar limitarea purinelor in dieta are un rol important in profilaxie si tratament atat in acutizarea bolii, cat si in remisie. 0on7inutul c(imic al dietei (pe zi)* 1 proteine /0 80 gr 1 grasimi -00 --0 gr 1 glucide %00 %"0 gr 1 sare de bucatarie / -0 gr 1 calora9ul !000 ::al 1 vitamine* ; < pana la -"0 mg =-, =2 cate ! % mg, 1 alimentare portionata de % " ori>zi

2egim alimentar ec(ilibrat* 1 'limente foarte bogate in purine (-"0 -000 mg>-00 g)* dro9die (",0 880), momite (vitel) (%8.), icre de (ering (%/%), extracte de carne (2!. 2".), (ering (-,2), barbun (-./), midi (-"%). 1 'limente bogate in purine (," -"0 mg>-00 g)* bacon (slanin?), ficat, rinic(i, curcan, gasca, fazan, potarnic(e, porumbel, pulpa de berbec, vitel, vanat (cerb, caprioara), moluste, cod, macrou, somon, pastrav, ansoa (anc(iois). 1 'limente cu continut mediu de purine (-" ," mg>-00g)* porc, vita, pui, sunca, iepure, cotlet de oaie, limba, creier, maruntaie, bulion de carne, pateu de ficat, creveti, crabi, (omari, tipari, biban, platica, icre, stridii, ciuperci, spanac, fasole, mazare, linte, sparang(el. 1 'limente sarace in purine sau fara purine (0 -" mg>-00g)* bauturi (cafea, ceai, cacao, sucuri), unt si grasimi, paine, cereale, fainoase, oua, lapte si produse lactate, inclusiv branzeturi, fructe vegetale (altele decat cele mentionate), nuci si alune, za(ar si dulciuri. In guta se recomanda de inclus in ratia alimentara urmatoarele fructe si pomusoare* < @isine < 0oacaza rosie si neagra < Aerisor < Frag

"