Sunteți pe pagina 1din 22

ARGUMENT Asamblarile nedemontabile sunt acele asamblari la care, pentru desfacerea pieselor este necesar sa se distruga partial sau

total organul de asamblare sau piesele ce alcatuiesc asamblarea.

Asamblarile lipite sunt imbinari nedemontabile ale pieselor din acelasi material sau din materiale de adaos, care are compozitia chimica diferita de cea a materialului de baza. Curatarea suprafetelor supuse lipiri, care se executa: -manual, cu perii de sarma, hartie abraziva, pile sau razuitoare; -mecanic, prin sablare sau polizare; -chimic, prin decapare cu acid azotic; Indreptarea, care se executa la rece, cu: -ciocan de lemn, material plastic sau cauciuc, pentru table moi si subtiri; -masina de indreptare cu cilindri, pentru table groase; Indoirea, cu: dispozitive, matrite, masini cu valuri sau prese de indoit; Faltuirea (fig.1.), care permit imbinarea tabelelor subtiri. e utilizeaza la burlane, acoperisuri, tuburi de aerisire, vase, cutii din tabla.

Capitolul I Asamblari lipite


Asamblarile lipite sunt imbinari nedemontabile ale pieselor din acelasi material sau din materiale de adaos, care are compozitia chimica diferita de cea a materialului de baza. !egatura dintre piese se bazeaza pe fortele de coreziune interatomita sau intermoleculara intre materialul de adaos si materialul pieselor supuse imbinarii. e utilizeaza la executarea unor asamblari noi (in electrotehnica si mecanica fina) sau la repararea organelor de masini (obiecte din hotel, cupru, alama, plumb, zinc, cabluri si conducte, piese si aparate electrice etc.). 1.1.Operatii pre atitoare "peratiile pregatitoare, inainte de lipire, sunt: Curatarea suprafetelor supuse lipiri, care se executa: -manual, cu perii de sarma, hartie abraziva, pile sau razuitoare; -mecanic, prin sablare sau polizare; -chimic, prin decapare cu acid azotic; Indreptarea, care se executa la rece, cu: -ciocan de lemn, material plastic sau cauciuc, pentru table moi si subtiri; -masina de indreptare cu cilindri, pentru table groase; Indoirea, cu: dispozitive, matrite, masini cu valuri sau prese de indoit; Faltuirea (fig.1.), care permit imbinarea tabelelor subtiri. e utilizeaza la burlane, acoperisuri, tuburi de aerisire, vase, cutii din tabla.

1.!. Tipuri de lipituri Alia"ele pentru lipit sunt materiale de adaos diferite de materialul care lipeste. unt usor fuzibile, au temperatura de topire mai mica decat
#

temperatura de topire a pieselor imbinate, capacitatea de umectare buna si se prezinta sub forma de lingouri, blocuri, bare, table, benzi si sarme. !ipirea se poate realiza cu alia$e pentru lipit metalice si nemetalice (lipire cu adezivi). Flu#urile sunt materiale auxiliare care descompun oxizii de pe suprafetele supusa lipirii, imbunatatesc procesul de depunere a lipiturii pe supratensiuni respective si ce prezinta sub forma de pasta, granule sau pudra. %n functie de rezistenta mecanica si temperatura de topire a alia$ului de lipit, lipiturile sunt moi si tari.

1.!.1. $ipituri moi e realizeaza la lipirea aparatelor sanitare, tablelor zincate, rezisterele tranzistorilor etc. unt lipituri care suporta solicitari mici si se folosesc in combinati cu nituri, suduri sau faltuiri, pentru cresterea rezistentei. Alia"ele pentru lipit intrebuintate la lipiturile moi contin: n-&b sau b-&b- b. 'xemplu: !p () (()* n, iar restul &b), !p (+, !p #) b, !& () b etc., pentru lipirea pieselor din hotel, cupru si alte alia$e; n-,n sau &b-Ag, pentru lipirea pieselor din aluminiu si a alia$elor de aluminiu. Flu#urile folosite la lipiturile moi sunt: -organice: colofoniu (sacaz), stearina; -anorganice: acid clorhidric tehnic, clorura de zinc sau de amoniu.

1.!.!. $ipituri tari %bra&uri' e realizeaza la o temperatura de topire a materialului de adaos intre 1))o -))o.. Au rezistenta mecanica si termica mai ridicata decat a celor moi. e folosesc la lipirea placutelor dure pe sculele aschietoare, a conductoarelor electrice a tablelor din hotel, a pieselor din bronz etc. Alia"ele pentru lipit folosite la lipiturile tari contin: .u-,n (alame de lipit), pentru lipirea pieselor din /i, .u si a alia$elor lor; 'xemplu: Am 0# !p, Am 0+ !p, Am n !p etc.;

.u-,n-Ag, pentru lipirea conductoarelor electrice, a tablelor de hotel etc.; .-u/i (alia$ monel), pentru lipirea fontei. Flu#urile folosite la lipiturile tari sunt: boraxul, fluorurile, acidul boric etc. Ade&i(ii (policlorura de vinil, rasini epoxidice, siliconi, adezivi poliamidici etc.) sunt copusi organici utilizati la imbinarea pieselor metalice si nemetalice. 1.). E*+ipamente ,olosite la lipire

1ispozitivele pentru fixarea pieselor in vederea lipirii sunt: $ugurile si ispozitivele pe suporturi fixe, reglabile sau orientabile.

2ig.#.'chipamente folosite la lipire.

1.-. Te+nolo ia lipirii %mbinarea metalelor prin lipire (2ig.(.) se poate realiza: prin suprapunere, cap la cap, in pana, cu eclisa etc.
0

$ipirea *u alia"e moi este redate in figura 0. %n cazul utilizarii ciocanului electric, se exclude incalzirea la flacara.

$ipirea *u alia"e tari se poate executa: .u gaze naturale sau oxiacetilenice, folosind arzatoare, pentru piese mici; &rin cufundare, intr-o baie de alia$ pentru lipit; 'lectric, cu clesti de lipit; %n culoare electrice. &entru realizarea lipiturilor tari, piesele se fixeaza inainte cu cleme, puncte de sudura, nituri sau sarme. " mare importanta o are asigrararea

unor $ocuri corespunzatoare intre piesele respective, pentru a se obtine spatiile unde va patrunde alia$ul de lipit. 1... Controlul asamblarilor lipite se face printr-o observare atenta cu ochiul liber a defectelor: lipiri neuniforme porozitari, lipsuri, scurgeri de metal, nepatrunderi, fisuri etc.

Capitolul II Asamblari sudate *u ar* ele*tri*


Asamblarile sudate sunt imbinari nedemontabile a doua sau mai multor piese metalice. /omeniile de utili&are: -asamblarea materialelor metalice: poduri, macarale, hale, stalpi etc.; -fabricarea pieselor; -reconditionarea si repararea pieselor uzate sau fisurate. !.1. Notiuni de ba&a, metal de ba&a, material de adaos, *usatura, rost 0udabilitatea reprezinta capacitatea unui metal sau alia$ de a putea fi sudat in bune conditi si fara defecte. udabilitatea otelului depinde de natura si procentul elementelor de aliere (ex: cresterea continutului de carbon inrun hotel scade capacitatea de sudare). &iesele din fonta se sudeaza cu preincalzire. Metalul de ba&a %M1' (2ig.3.) este materialul pieselor care se sudeaza.

Materialul de adaos %MA' este metalul sau alia$ul sub forma de vergea sarma sau pulbere care se introduce suplimentar in zona de sudare in vederea umpleri spatiilor dintre piese. 'l trebuie sa aiba o compozitie chimica identica sau cat mai apropiata de cea a materialului de baza. &rincipalele materiale de adaos sunt electrozi. Metalul depus %M/' este partea din materialul de adaos obtinut prin topire care contribuie la formarea cusaturi.

Cusatura sau *ordonul de sudare %C0' se obtine prin solidificarea metalului topit ce provine din topirea materialului de adaos si partial a metalelor de baza. Rostul de sudare este spatiul format intre marginile pieselor de asamblat, prin sudare. 2ona in,luentata termi*a %2IT' este portiunea din metalul de baza aproprierea cusaturi care nu a a$uns in stare topita dar care a suferit transformari structurale din cauza incalziri puternice !.!. Clasi,i*area asamblarilor sudate Asamblarea sudata %sudura' este o imbinare monolitica formata din 1 si # si cordonul de sudare ( (2ig.4,a).

!.). Operatii pre atitoare "peratiile pregatitoare inainte de sudare sunt: Curatarea mar inilor pieselor la luciu metalic (prin aschiere sau chimic), de orce urme de grasimi, vopsele, oxizi; Indreptarea3 Trasarea
-

Taierea Tesirea mar inilor tablelor groase (2ig.-.) in 5, 6, 7, 8, 19#5, 19#7, : etc., printaiere (cu oxigenul electric) sau prin prelucrare mecanica.

!.-. 0udare *u ar* ele*tri* %ele*tri*a' udarea cu arc electric este procedeul de sudare la care topirea marginilor pieselor de asamblat este realizata cu un electrod.

udare manuala cu arc electric si electrod invelit


e utilizeaza la sudarea otelurilor carbon si aliat, la sudarea fontei si a metalelor neferoase.

Arcul electric1 (2ig.;.), alimentat de sursa e energie #, arde intre electrodul ( si piesele care se sudeaa 0 si 3. Arcul electric produce o caldura concentrata si are o temperatura suficient de mare pentru a topi atat marginile piesei cat si electrodul. e realizeaza baia metalica 4, in care se amesteca metalul topit al pieselor si metalul topit al electrodului. &rin solidificarea bai metalice se obtine cordonul de sudura +.

&e masura ce electrodul se topeste el inainteaza spre spatiul arcului electric cu viteza ve astfel incat lungimea arcului sa ramana constranta. imultan arcul electric se deplaseaza cu viteza de sudare vs lungul spatiului dintrte piesele care se sudeaza. 1materialul de adaos il constituie electrozi care pot fi: %nveliti- vergele metalice acoperite cu un strat de materi organice si minerale denumit invelisi. %nvelisul electrodului asigura dupa topire prote$area suduri contra patrunderi oxigenului si azotului printr-o zgura care pluteste deasupra bai; /einveliti- se folosesc rar si numai la sudarea tablelor subtiri. 4arametri te+nolo i*i la sudarea cu arc electric sunt : curentul de sudare, tensiunea arcului, viteza de sudare, lungimea arcului si diametrul electrodului. 0ursele de *urent sunt: 1e curent continuu: convertizoare si redresoare; 1e curent alternativ: transformatoare si generatoare de frecventa ridicata. 0*ulele si a**esoriile sunt:

1)

.lestele portelectrod- dispozitiv cu care se prinde electtrodul pentru condus in lungul rostului. Are greutate mica, suprafata de contact si manerrul izolat pentru a evita electrocutarea; .lema de contact (2ig.1).)- serveste la conducerea curentului de la sursa de curent la masa sau piesa de lucru.

7stensilele sudorului: - ciocanul de sudor (2ig.11,a), pentru curatarea zguri; - ciocanul cu cap rotund pentru ciocanirea suduri; - dalta pentru indepartarea stropilor de sudura si ciocanul obisnuit; - peria de sarma din hotel (2ig.11,b) pentru curatarea zguri sau rugini; - ciocanul pneumatic pentru curatarea stropilor;

masca de sudare si ecranul de mana (2ig.1#.)- servesc la prote$area ochilor a fetei si a gatului de efectele radiatiilor vatamatoare ale arcului electric. unt confectionate din materiale rezistente la caldura si sunt prevazute cu o fereastra pentru filtru din sticla speciala de culoare verde inchi. <uncitorul este dotat cu manusi sort din piele bocanci din piele sau $ampiere.#

11

cablurile pentru sudare asigura conducerea curentului la portelectrod si la clema de contact a piesei de lucru. $o*ul de mun*a este incon$urat cu paravane pentru protectia celorlalti muncitori impotriva rtadiatiilor luminoase ale arcului. &rodusele de dimensiuni mici sunt sudate in cabine speciale pentru sud.

udare cu arc electric sub strat de flux


e utilizeaza la executia recipientelor conductelor cu diametre mari. e realizeaza automat si mai rar semiautomat. 'lectrodul fuzibil este sub forma de sarma sau banda iar arcul si sudura sunt acoperite de un strat protector de flux.

1#

Arcul electric 1 (2ig.1() se formeaza in capatul firmei-electrod # si piesa ( sarma antrenata din bobina 0 din rolele 3, trece prin a$uta$ul 4, unde se realizeaza contactul electric + de la sursa de curent -. fluxul granulat ; curge din buncarul 1) si acopera arcul electric. &rin caldura rezultata in arcul electric se topesc concomitent sarma-electrod, piesa de sudat si fluxul formand baia metalica 11. 1upa solidificarea metalului topit se formeaza cordonul de sudura 1# iar stratul de flux topit 1( formeaza zgura 10 peste sudura. ,gura se indeparteaza dupa racire. 2luxul netopit este absorbit de un aspirator si recirculat. 5iteza de inaintare a sarmei-electrod este 5e iar viteza de sudare 5s. 7tila$ul pentru sudarea substrat de flux este tractorul de sudare.

udare cu arc electric in mediu de gaz protector


&rocedeul poate fi mecanizat si automatizat. e utilizeaza in spre metale si alia$e dificil de sudat. Arcul electric si zona de formare a cusaturi intr-un mediu gazos protector care impiedica patrunderea oxigenului din atmosfera la baia de sudura. =azul nu trebuie sa intre in reactie cu metalul sau sa aiba proprietati reducatoare fata de oxid. &rocedeele de sudare cu arc electric in mediu de gaz protector sunt: *u +idro en atomi*- sudare cu doi electrozi nefuzibili (din >olfram) amplasati in doua a$usta$e vecine prin care se sufla un curent de hidrogen sudeaza table subtiri din hotel (aliate, inoxidabile, de scule), alia$e de aluminiu etc. 5IG %?olfram %nert =az'- sudare cu electrod nefuzibil (din ?olfram) de gaz inert (argon sau heliu) se sudeaza piese subtiri din aluminiu, magneziu, ?olfram, cupru, metale pretioase; MIG %<etal %nert =az)- sudare cu electrod fuzibil (din metal) in medui inert (argon sau heliu). e sudeaza table din oteluri aliate, inoxidabile si anticorozive cu grosimi intre ( si 1# mm; MAG %<etal Activ =az'- sudare cu electrod fuzibil in mediu activ (."#). e sudeaza piese subtiri din hotel carbon sau slab aliat cu grosime mica de 3 mm .

1(

Capitolul III Asamblari nituite


Asamblarile nituite sunt imbinari nedemontabile a doua sau mai multor piese cu a$utorul niturilor.

).1. Nituri si asamblari nituite ).1.1.Nituri /itul este un organ de masina folosit la asamblarea nedemontabila a determina mai multe piese de forma plata, table, profile. /itul este format din ti$a cilindrica, cap format din fabricatie si cap format in timpul nituiri. @i$a nitului este construita mai lunga decat grosimea totala a tablelor, urmeaza a fi asamblata pentru a exista suficient material astfel ca prin batere sa realizeze al doilea cap al nitului (2ig.13) Clasi,i*area niturilor6 1upa materalul din care sunt confectionate: hotel carbon obiAnuit "!(+, alama, cupru, aluminiu, alia$e usoare (anti corodag, aluman);

10

1upa forma capului (2ig.14.): semirotund (a), tronconic (b), semiinecat tronconic si semiinecat (d), inecat (e); 1upa forma ti$ei (2ig.1+.): plina (a), semitubulara (b) sau tubularta (c) /ituri speciale: explozive (2ig.1-.) si cu ti$a dubla.

).1.!. Asamblarile nituite se clasifica dupa: 2orta necesara: manuala si mecanica; <odul executiei: la rece (pentru nituiri cu diametrul la - B 1)mm) si la cald (pentru nituri cu diametrul mai mare de 1)mm); Asezarea pieselor: prin suprapunere (simpla- 2ig.13, dubla, multipla) si cap la cap (cu una- fig.1; sau doua eclise B2ig.#)); /umarul randurilor de nituri: cu un rand, cu doua (2ig.#1) sau cu mai multe randuri de nituri dispuse in linie sau zigzag; 1estinatia asamblarii: de rezistenta (constructii metalice), de etansare (recipiente, butelii cu presiune $oasa, tuburi) si de rezistenta-etansare (rezervoare si cazane de abur cu presiune inalta).

13

).!. Operatii pre atitoare %nainte de nituire, procesul tehnologic pentru prelucrarea unei asamblari nituite cuprinde urmatoarele operati: 1.b*al*ulul dimensiunilor *onstru*ti(e, in raport cu grosimea tablelor de asamblat (2ig.##.): =rosimea tablelor de nituit suma grosimilor tablelor de asamblat cu acelasi nit: C 1 D # DED n FmmG 1iametrul ti$ei nitului d C 9# FmmG !ungimea ti$ei nitului l C D 1,0d FmmG 1istanta intre axele nituirilor t C ((E3)d FmmG /umarul de nituri n C !9t, unde ! este lungimea asamblari nituite.

14

e recomanda, ca distanta de la marginea tablei la axa nitului sa nu fie mai mica de: e C 1,3.d mm, (e C ),3.t, fig.##); #.trasarea a#elor nituirilor, in raport cu dimensiunile calculate, pe masa de trasat cu ac de trasat, rigla gradata, echer de ;)o; (.pun*tarea *ebtrelor aurilor, cu punctator, ciocan; 0. aurirea tablelor, pe masini de gaurit. @ablele se pot gauri separat . in primul caz, centrarea gaurilor se executa cu un dorn, iar in ultimul caz exista coincidenta perfecta intre axele gaurilor. 1iametrul gaurilor trebuie sa fie mai mici decat diametrul ti$ei nitului cu: -),#mm, pentru nituri cu diametrul pana la 3mm; -),3mm, pentru nituri cu diametrul intre 3 si 1)mm; -1,)mm, pentru nituri cu diametrul mai mare de 1)mm; 3.ale&area aurilor, pe masini de gaurit; 4.tesirea aurilor, pe masini de gaurit, in cazul niturilor semiinecate si inecate. (.(. Nituirea manuala, s*ule ,olosite, te+nolo ia nituiri manuale Nituirea manuala este o operatie constisitoare executata numai la producerea individuala si in atelierele de intretinere si reparatii. 0*ulele folosite la nituirea manuala sunt: .iocan de lacatusarie; .ontracapuitor (contrabuterola), pentru spri$inirea si prote$area capului initial; @ragator, pentru apasarea pieselor de nituit una asupra celeilalte (2ig.#(,a);
1+

.apuitor (buterola), pentru formarea capului de inchidere al nitului (2ig.#(,b);

Te+nolo ia nituiri manuale (2ig.#0.) cuprinde: - introducerea nitului in gaura; - asezarea capului initial pe contracapuitor; - aproprierea tablelor cu tragatorul (a); - refularea capului de inchidere (b); - formarea capului de inchidere (c); - formarea capului de inchidere cu capuitorul (d).

1-

(.0.Controlul si re*eptia asamblarilor nituite Asamblarea nituita este bine executata daca niturile sunt corect asezate si daca nu exista stirbituri sau crestaturi pe suprafetele pieselor de nituit si pe capetele niturilor. Hezistenta cusaturii nituite se verifica prin lovirea cu ciocanul, aprecierea facandu-se dupa sunet sau vibratia niturilor. 1efectele care pot aparea la nituire sunt reprezentate in figura #3.

1;

Capitolul I7 Norme de prote*tia mun*ii


MT0M si 40I la lipire culele utilizate trebuie supravegheate cu atentie, deoarece pot provoca inceri .iocanele de lipit se vor incalzi in locuri special amena$ate. &iesele trebuie degresate si spalate numai cu solutii neinflamabile. &astrarea si manipularea alia$elor de lipit trebuie sa se faca cu multa atentie. %n timpul realizari operatiilor de lipire, se vor purta manusi de protectie. !ocul de munca trebuie iluminat si aerisit corespunzator.

MT0M si 40I la sudare udorul trebuie sa poatre echipamentul de protectie alcatuit din: manusi, sort, bocanci, ghete din piele, $ampiere, ochelari de protectie, casca de cap sau de mana (2ig.10.)

#)

.abina sudorului trebuie incon$urata cu paravane <anerul portelectrodului trebuie sa fie executat material izolant. .onductoarele trebuie sa fie izolate. .arcasele metalice si masa de lucri trebuie sa fie legata la pamant .aile de acces trebuie sa fie liberte /u se sudeaza langa substante inflamabile /u se sudeaza piese cu grasimi si vopsite !ocul de munca al sudorului trebuie sa aiba serviciul de pompieri ectia in care se sudeaza va fi dotata cu stingatoare cu spuma, lazi cu nisip uscat, scari. %n caz de electrocutare se va intrerupe mai intai curentul !ocurile fixe de sudare vor fi amena$ate cu aspiratie !a parasirea locului de munca sudorul este obligat sa intrerupa alimentarea cu, curent electric a aparatelor

MT0M la nituirea manuala fetele ciocanelor si ale capuitoarelor nu trebuie sa aiba strivituri si crapaturi. .iocanul trebuie sa fie bine fixat in coada.

#1

Iibligrafie
1. Ialasa, '. : "nofrei, H. %ndrumari metodice pentru disciplina studiului materialelor, 'ditura 1idactica si &edagogica, Iucuresti, 1;-(. #. 1egeratu, .: Ialasoiu, 1.: Ialasoiu, @. tudiul materialelor, 'ditura economica, Iucuresti, #))). (. 1ragu, 1. @olerante si masurari tehnice, 'ditura 1idactica si &edagogica, Iucuresti, 1;-(. 0. =ladcov, &.si colectiv @ehnologia materialelor, %ndrumar de laborator, 2undatia 7niversitara &roinvent, Iucuresti, #))). 3. Jusein, =h.; @udose, <. 1esen tehnic si de specialitate, 'ditura 1idactica si &edagogica, Iucuresti, 1;;(. 4. !ichiardopol, =.; =hita, '.; =hita. 5. 1esen tehnic, 'ditura All 'ducational, Iucuresti #))) +. <arginean, 5.; @eodorescu, 1. 7tila$ul si tehnologia constructiilor mecanice, 'ditura 1idactica si &edagogica, Iucuresti, 1;-). -. &opescu, /. <ateriale pentru constructii de masini. 'ditura 1idactica si &edagogica, Iucuresti, 1;;#. ;. &opescu, /. 7tila$ul si tehnologia prelucrarilor la cald. 'ditura 1idactica si &edagogica, Iucuresti, 1;;#. 1). toian, ! ; 5intila, /.; &alfalvi, A.; Alexandru, < @ehnologia materialelor. 'ditura 1idactica si &edagogica, Iucuresti, 1;-). 11.@onea, a,; .arstea , n. 'lemente de tehnologie generala . 'ditura 1idactica si &edagogica, Iucuresti, #))) 1#.,gura, =h.; Atanasiu, /.; Ariesanu, '.; &eptea, =h. 7tila$ul si tehnologia lucrarilor mecanice. 'ditura 1idactica si &edagogica, Iucuresti, 1;--. 1(..olectie de standarde si % ".

##