Sunteți pe pagina 1din 9

Costul creditului de leasing Tipuri de leasing

Costul creditului de leasing Tipuri de leasing

Operatiunile de leasing au fost introduse in S.U.A. in anii 50 si extinse in urmatorul deceniu in principalele tari dezvoltate ale lumii . In anii de inceput , leasingul era asociat valorilor imobiliare terenuri si cladiri! , dar astazi practic orice mi"loc fix poate fi luat in leasing. . In doctrina contabila internationala se intalnesc diferite solutii de contabilizare a contractelor de leasing . Astfel , in unele tari , leasingul financiar este abordat din prisma "uridicului #e$ia , Italia si %ranta , in cazul societatilor individuale!, in timp ce, in contabilitatile anglo&saxone abordarea este economica , punandu&se accentul pe distinctia dintre leasingul financiar si cel operational 'area (ritanie , S.U.A. , Australia , Olanda , #anada , )ortugalia , %ranta pentru conturile consolidate etc. !. *xista si abordari oroginale rezultate din redefinirea conceptului de patrimoniu , cum este cazul Spaniei , unde bunurile in leasing sunt inregistate intr&un cont de imobilizari necorporale , c$iar daca , prin natura lor , fac parte din imobilizarile corporale contul +,- ./repturi asupra bunurilor ac$izitionate in regim de leasing .!. In general , firmele detin in proprietate active mi"loace ! fixe si raporteaza aceasta investitie in bilant . 0otusi , importanta este utilizarea cladirilor si ec$ipamentelor si nu proprietatea in sine . O modalitate de obtinere a dreptului de utilizare a mi"loacelor fixe este cumpararea acestora 1 o alternativa la aceasta modalitate este inc$irierea leasingul ! lor. /ecizia va determina importanta c$iriilor in situatiile financiare ale unei companii. In anumite companii , de exemplu in domeniul alimentatiei publice , ec$ipamentele sunt inc$iriate pe un termen egal cu durata contractului . Astfel , compania nu trebuie sa cumpere anumite active. #u fiecare nou contract sunt inc$iriate si date in folosinta noi active specifice clientilor . In cazul alternativei inc$irierii, se inc$eie un contract prin care proprietarul mi"locului fix locatorul! permite celeilalte parti locatarul! utilizarea serviciilor mi"locului fix respectiv , pentru o perioada specificata de timp , in sc$imbul unei serii de plati .0itlul de proprietate asupra mi"locului fix inc$iriat ramane la locator , iar locatarul poate sa cumpere mi"locul fix la expirarea contractului de locatie , numai daca aceasta optiune a fost specificata in contractul de locatie leasing !. 2easing&ul este o operatiune comerciala prin care o parte denumita locator3finantator transmite pentru o perioada determinata dreptul de folosinta a unui lucru al carui proprietar este catre alta parte, denumita utilizator, la solicitarea acesteia din urma, contra unei plati periodice, denumita rata de leasing, iar la sfarsitul perioadei de leasing locatorul3finantatorul se obliga sa respecte dreptul de optiune al utilizatorului de a cumpara bunul, de a prelungi contractul de leasing ori de a inceta raporturile contractuale 2easingul este asimilat unui 4mprumut pe termen lung, deoarece se impun o serie de pl56i contractuale pe o durat5 stabilit5. Avanta"ul leasingului fa65 de credit este c5 proprietarul are o pozi6ie mai bun5 dec7t un creditor dac5 4ntreprinderea se confrunt5 cu dificult56i financiare. Iar pentru utilizatorul8 nu este necesar5 g5sirea unor sume ini6iale importante1 plata c$iriei este considerat5 c$eltuial5 deductibil51 existen6a pl56ilor fixe este un avanta" pentru debitor 9i implic5 un risc mai mare pentru creditor de9i pot fi stabilite pl56i progresive, propor6ionale, 4n valut5 forte!. +

In :omania, contractul de leasing este reglementat prin Ordonanta ;uvernamentala nr. 5,3,<<-, republicata in 'onitorul Oficial nr. < din ,+.0,.+000, operatiunile de leasing constituind o noua categorie de fapte de comert care se adauga la cele prevazute de art. = #od #omercial. *lementele contractului de leasing sunt8 & locatorul3finantatorul1 & utilizatorul. )artile intr&un contract de leasing sunt8 a. Utilizatorul locatarul! & clientul solicitarilor sau beneficiarul lucrului1 b. %inantatorul operatiunii & creditorul sau cumparatorul bunului de regula, este societate comerciala specializata!1 c. %urnizorul vanzatorul! & constructorul, producatorul sau fabricantul lucrului. Obiect al operatiunilor de leasing il pot constitui bunurile imobile, bunurile mobile de folosinta indelungata aflate in circuitul civil, cu exceptia inregistrarilor pe banda audio si video, a pieselor de teatru, manuscriselor, brevetelor si a drepturilor de autor. Statistic, obiect al leasingului il formeaza in special ec$ipamentul de calcul, aparatele si instrumentele de masura, mi"loacele de transport, masinile unelte, masinile agricole. Utilizatorul poate opta pentru cumpararea bunului inainte de sfarsitul perioadei de leasing, daca partile convin astfel si daca utilizatorul ac$ita toate obligatiile asumate prin contract. Operatiunile de leasing financiar trebuie sa indeplineasca mai multe conditii8 a. :iscurile si beneficiile aferente dreptului de proprietate trec asupra utilizatorului din momentul inc$eierii contractului de leasing1 b. Utilizatorul poate opta pentru cumpararea bunului, iar pretul de cumparare va reprezenta cel mult 50> din valoarea de intrare piata! pe care acesta o are la data la care optiunea poate fi exprimata1 c. )erioada de folosire a bunului in sistem de leasing acopera cel putin -5> din durata normala de utilizare a bunului, c$iar daca dreptul de proprietate nu este transferat la finalul contractului. Operatiunile triung$iulare de leasing reprezinta o forma des intalnita a leasing&ului. Initiativa apartine, de regula, utilizatorului care are nevoie de un anumit bun sau grupuri de bunuri si procedeaza la prospectarea pietei pentru identificarea unui eventual furnizor si a unui finantator. /upa ce furnizorul si utilizatorul s&au pus de acord asupra perfectarii unui contract de vanzare&cumparare cu privire la bunul dorit de utilizator, utilizatorul va adresa finantatorului o cerere, cuprinzand date referitoare la caracteristicile te$nico&functionale ale bunului dorit, la situatia sa materiala si financiara, la identificarea furnizorului si detaliile negociate in privinta contractului de vanzare&cumparare. /aca finantatorul accepta cererea, el va intra in afacere preluand din acel moment, in nume propriu, negocierea cu furnizorul cu care inc$eie contractul de vanzare&cumparare. ?anzarea lucrului, desi se perfecteaza la momentul in care finantatorul intervine, intra in vigoare la data inc$eierii procesului verbal de predare&receptie, intervenit intre furnizor si utilizator. *fectele contractului de leasing @n contractul de leasing, obliga6iile v7nz5torului sunt8 &s5 livreze un ec$ipament de calitate, adic5 4n stare de func6ionare1 &s5 asigure asisten6a te$nic5 a personalului care 4l va exploata1 &s5 asigure piesele de sc$imb necesare repara6iilor1

&s5 efectueze repara6iile ec$ipamentului 4nc$iriat, 4n m5sura 4n care defec6iunile nu sunt din culpa utilizatorului. Utilizatorul beneficiarul! are obliga6ia8 &s5 pl5teasc5 ratele c$iriei, la termenele 9i condi6iile stipulate 4n contract1 &s5 exploateze bunul 4nc$iriat prin respectarea instruc6iunilor te$nice1 &s5 nu efectueze modific5ri 4n construc6ia ec$ipamentului 4nc$iriat1 4n cazul 4n care asemenea modific5ri sunt necesare, utilizatorul are obliga6ia s5 solicite acordul societ56ii de leasing1 &s5 conserve bunul 4n stare de func6ionare1 &s5 asigure ec$ipamentul 4nc$iriat 4n folosul societ56ii de leasing. Societatea de leasing are, la r7ndul ei, c7teva obliga6ii a c5ror aducere la 4ndeplinire se 4ntemeiaz5 pe clauzele stipulate 4n contract. Astfel, societatea de leasing are obliga6ia s5 4nlocuiasc5 bunul avariat. /e asemenea, societatea de leasing poate 4nlocui ec$ipamentul 4nvec$it, uzat sau dep59it. Aceast5 4nlocuire implic5 perceperea unei c$irii ma"orate. Societatea de leasing are dreptul s5 controleze modul 4n care este exploatat ec$ipamentul de c5tre beneficiar. @n acela9i timp, este 4ndrituit5 s5 v7nd5 ec$ipamentul locatarului 4n condi6iile examinate 4n subcapitolele anterioare. /ac5 beneficiarul nu pl5te9te ratele la termenele 9i 4n condi6iile stipulate 4n contract societatea de leasing are dreptul s5 rezilieze de plin drept contractul, iar clientul /repturile beneficiarului si ale finantatorului fata de furnizor8 ,. (eneficiarul utilizatorul bunului!, in calitate de mandatar, este imputernicit de %inantator, in calitate de mandant, sa ac$izitioneze titlul de proprietate asupra bunului ales de el, sa rezolve orice diferend privind calitatea bunului si sa conserve bunul pana la manifestarea optiunii de cumparare & va negocia cu furnizorul conditiile de cumparare, pretul, modalitatile de plata, modalitatile de livrare, momentul transferului proprietatii si a riscurilor, asigurarea transportului, data si locul receptiei, termenele de formulare a reclamatiei cantitative si calitative, modul de solutionare a acestora, penalitatile pentru nelivrare sau livrare necorespunzatoare, efectele fortei ma"ore si suportarea consecintelor etc.1 +. %inantatorul primeste mandat de la (eneficiar sa procure bunul ales de acesta din urma in scop de garantie, astfel incat beneficiarul sa raspunda de riscuri. Utilizatorul, in temeiul mandatului primit, va indeplini formalitatile administrative de a sta in "ustitie si de a introduce actiunile in garantie contra furnizorului. :olul furnizorului este secundar, obligatiile sale limitandu&se la garantarea calitatii bunului. %inantatorul societatea de leasing! nu raspunde pentru cazul in care bunul ce face obiectul contractului de leasing nu este livrat utilizatorului, cu exceptia cazului in care societatea de leasing are calitatea de furnizor1 in aceasta situatie, utilizatorul se va vedea nevoit sa plateasca redeventele convenite, fara ca el sa se poata bucura de folosinta bunului contractat, sfarsind prin a plati intreaga valoare a contractului. In cazul leasing&ului, contractul de locatiune este precedat de o promisiune bilaterala reciproca, sinalagmatica! de locatiune, ceea ce inseamna ca finantatorul promite ca va da in locatie lucrul pe care il cumpara, iar utilizatorul promite ca il va lua ca locatar. )ractic, contractul de locatiune este un instrument "uridic de punere a lucrului la dispozitia utilizatorului. %azele operatiunii de leasing8 a. Ac$izitionarea bunului de catre societatea finantatoare1 b. :estituirea treptata de catre beneficiar a creditului primit prin plata redeventelor!, folosind resursele financiare obtinute din exploatarea bunului a investitiei!.

:edeventa contractului de leasing cuprinde8 ratele de amortizare ale bunului, c$iria pe capitalul neamortizat, taxele, asigurarile, precum si o mar"a de profit a societatii finantatoare1 c. /reptul beneficiarului ca la expirarea contractului sa&si exprime optiunea privind bunul care face obiectul contractului de leasing. 2a incetarea perioadei de inc$iriere, utilizatorul are urmatoarele posibilitati8 a. sa restituie bunul finantatorului, contractul luand astfel sfarsit1 b. sa reinnoiasca locatiunea pentru o noua perioada si cu c$irie redusa. 2easing&ul nu poate fi insa asimilat vanzarii pe credit, deoarece pana la expirarea duratei locatiunii si manifestarii optiunii de cumparare, utilizatorul este un simplu locatar, iar translatia proprietatii nu opereaza cu efect retroactiv1 c. sa cumpere bunul la un pret rezidual diferenta dintre pretul platit de investitor si sumele restituite, periodic, de catre beneficiar!. /eoarece pretul de cumparare este inferior valorii reale a bunului, aceasta varianta este cea mai avanta"oasa pentru utilizator. Tipuri de leasing #ele mai intalnite forme ale leasingului sunt8 1. Leasing-ul direct; 2. Leasing-ul financiar; =. Vanzare si leaseback. ,. 2easing&ul direct #el care da bunul cu c$irie este producatorul, care detine dreptul de proprietate asupra bunului respectiv, utilizatorul detinand numai dreptul de folosire a bunului. /eseori, cel care da cu c$irie este obligat prin contractul de leasing sa asigure si service&ul de intretinere1 intr&un asemenea caz se vorbeste de service lease. Un element foarte important este clauza anularii. Utilizatorul bunului poate sa decida sa nu mai plateasca c$iria, inainte de expirarea termenului de inc$iriere, atunci cand bunul respectiv s&a uzat moral inacceptabil de mult sau nu mai este necesara prelungirea contractului din cauza declinului activitatii c$iriasului. )latile prevazute prin contract nu acopera in intregime costul bunului, iar durata contractului este mult mai mica decat durata normala de utilizare a bunului, cel care da cu c$irie asteptandu&se fie sa vanda bunul la inc$eierea contractului de leasing, fie sa inc$irieze bunul si altor c$iriasi. +. 2easing&ul financiar In aceasta forma de leasing exista trei parti8 finantatorul, utilizatorul si, respectiv, furnizorul bunului. Utilizatorul selecteaza bunul si negociaza pretul si termenul de livrare cu furnizorul, apoi negociaza conditiile de inc$eiere a contractului de leasing cu finantatorul. %inantatorul de regula o firma de leasing! ac$izitioneaza bunul vizat si il ofera utilizatorului prin contract de leasing.O forma particulara este leasing&ul parg$ie. %inantatorul furnizeaza celui care da cu c$irie o mare parte din fonduri necesare pentru ac$izitionarea bunului respectiv. #el care da cu c$irie trebuie sa ramburseze imprumutul contractat pentru ac$izitia bunului. :edeventa contractului de leasing variaza functie de conditiile financiare in care a fost obtinut imprumutul. =. ?anzare si leasebacB )roprietarul bunului teren, cladire, ec$ipament! vinde bunul respectiv si inc$eie simultan o intelegere cu cumparatorul pentru a inc$iria bunul respectiv in anumite conditii.

#umparatorul bunului poate fi o banca, o firma de asigurari, o societate de leasing, un investitor particular.?anzatorul primeste imediat pretul de cumparare al bunului si utilizeaza bunul, platind redevente noului proprietar cumparatorul!. %ormele leasing&ului sunt insa diferite, fiind determinate si folosite in functie de posibilitatile de finantare ale furnizorului, de limitele pietei, gradul de organizare si desfacere a produselor la export dupa obiectul sau, leasing&ul poate fi mobiliar sau imobiliar. In relatiile comerciale internationale, un loc important revine leasing&ului mobiliar, pentru ca se refera la ec$ipamente industriale, oferind garantia folosirii lor pe o perioada mai mare de un an, dand posibilitatea utilizatorului sa ac$izitioneze ec$ipamentul la expirarea termenului de locatie. 2easing&ul mobiliar reprezinta optiunea cea mai frecventa in relatiile comerciale internationale si din motive financiare. in raport de implicarea partilor, leasing&ul este direct sau indirect. 2easing&ul este definit ca fiind direct cand perfectarea contractului are loc intre furnizor si client, iar indirect este atunci cand este realizat prin intermediul unei societati specializate. dupa continutul ratelor leasing&ul este financiar sau operational. 2easing&ul financiar se caracterizeaza prin aceea ca in perioada de baza a inc$irierii este recuperat pretul de export, costurile auxiliare si se obtine un anumit beneficiu. 2easing&ul operational este caracterizat prin aceia ca in perioada de baza se obtine numai o parte din pretul de export. dupa procedurile de calcul al ratelor, leasing&ul este net sau brut. 2easing&ul net este acela in care ratele cuprind pretul net de vanzare al ec$ipamentului si beneficiul realizat din utilizarea bunului respectiv. 2easing&ul brut, care mai este cunoscut si sub denumirea de full&service leasing, este acela in care ratele includ8 pretul net de vanzare al bunurilor inc$iriate1 c$eltuielile efectuate pentru intretinerea si reparatiile ec$ipamentelor, masinilor sau utila"elor inc$iriate1 beneficiile realizate pe parcursul utilizarii lor. dupa durata inc$irierii, leasing&ul poate fi pe termen scurt sau pe termen lung. 2easing&ul pe termen scurt implica inc$irierea ec$ipamentelor pe baza mai multor contracte de o durata mai redusa. 2easing&ul pe termen lung este acela in care se inc$eie un singur contract pentru intreaga perioada. mai sunt intalnite8 leasing&ul experimental, leasing&ul ordinatoarelor, renting&ul si lease&bacB&ul. 2easing&ul experimental se caracterizeaza prin inc$irierea bunurilor pe o perioada scurta de doua sau de trei luni, in mod experimental. 2easing&ul ordinatoarelor se caracterizeaza prin finantarea si comercializarea calculatoarelor si a altor ec$ipamente. Aceasta forma de leasing mai este cunoscuta si sub denumirea de time s$aring. :enting&ul sau $ire isi dovedesc utilitatea, mai ales, in cazul mi"loacelor de transport. %iind un mi"loc de finantare deosebit de ingenios, lease&bacB&ul este utilizat intr&o masura tot mai mare. )rin lease&bacB, proprietarul, fara sa piarda ec$ipamentul care ii serveste onorarii comenzilor, obtine capital in scopul dezvoltarii activitatilor sale economice. Avanta"ele 9i impactul economic al leasingulul /in punctul de vedere al locatorului, este esen6ial faptul c5 contractul de leasing 4i prote"eaz5 dreptul de proprietate 9i deci poate ac6iona direct asupra bunului 4n cazul 4n care utilizatorul nu se ac$it5 de obliga6iile contractuale. /e asemenea, obiectul finan65rii fiind legat

direct de contract 9i fiind personalizat, exist5 posibilitatea urm5ririi afacerii 4n intimitatea ei 9i este mult mai u9or de luat o decizie 4n caz de insolvabilitate temporar5 a utilizatorului. *fectele cele mai importante din punct de vedere economic se reg5sesc la utilizator. Acesta poate s5 pl5teasc5 dreptul de folosin65 9i, 4n cele din urm5, s5 ac$izi6ioneze un bun investi6ional pe m5sur5 ce produce. :atele pot fi astfel dimensionate 9i caden6ate 4nc7t s5 permit5 plata ratelor 9i c$iar ob6inerea unui profit f5r5 a supune utilizatorul la sarcini 4mpov5r5toare. /e exemplu, pentru activit56i sezoniere & cum ar fi industria za$5rului & ratele pot fi orientate spre sf7r9itul perioadei de produc6ie, c7nd veniturile 4nregistrate din v7nzarea produselor vor permite ac$itarea obliga6iilor de plat5. @n aceste cazuri, ratele sunt de cele mai multe ori anuale sau semestriale1 dimpotriv5, pentru activit56i unde 4ncas5rile sunt ritmice 9i se 4ntind pe tot parcursul anului & cum ar fi panifica6ia, industria laptelui & ratele pot fi lunare. #ontractul de leasing se 4nc$eie pe o perioad5 de cel pu6in un an. Du exist5 o cerin65 expres5 ca contractul s5 fie 4nc$eiat 4n form5 scris5, dar Ordonan6a nr. 5, reglementeaz5 clauzele obligatorii 4ntr&un contract de leasing, astfel c5 forma scris5 trebuie sub4n6eleas5. #ontractul de leasing constituie titlu executoriu adic5 poate fi pus 4n executare contra utilizatorului f5r5 nevoia parcurgerii vreunei proceduri "udiciare! dac5 utilizatorul refuz5 s5 4napoieze bunul, 4n urm5toarele situa6ii8 &la sf7r9itul perioadei de leasing, dac5 acesta nu a formulat op6iunea cump5r5rii bunului sau a prelungirii contractului1 &4n cazul rezilierii contractului din vina exclusiv5 a utilizatorului. #ontractele de leasing referitoare la bunuri mobile sunt supuse 4nregistr5rii 4n Ar$iva *lectronic5 de ;aran6ii :eale 'obiliare, 4n condi6iile 2egii nr. <<3,<<<, pentru opozabilitate fa65 de ter6i, dar interesul unei astfel de 4nregistr5ri este al locatorului, iar nu al utilizatorului ca 4n cazul leasing&ului imobiliar!. Ac$izi6ionarea de mi"loace fixe 4ntre care se includ ec$ipamentele 0I! prin leasing financiar intr5 sub inciden6a legisla6iei referitoare la amortizare 4n principal, 2egea nr. ,53,<<A privind amortizarea capitalului imobilizat 4n active corporale 9i necorporale, astfel cum a fost modificat5 9i republicat5!, astfel 4nc7t deductibilitatea ratelor de leasing va fi tratat5 diferen6iat. Astfel, o parte a ratei este deductibil5 ca dob7nd5, o alt5 parte ca prim5 de asigurare 9i o alt5 parte ca pre6ul de ac$izi6ionare a bunului, acesta din urm5 fiind determinat conform legisla6iei referitoare la amortizare. Ordonan6a nr. 5, con6ine 9i unele reguli speciale privind taxele vamale. Astfel, bunurile care sunt introduse 4n 6ar5 de c5tre utilizatori, persoane fizice sau "uridice rom7ne, 4n baza unor contracte de leasing 4nc$eiate cu societ56i de leasing, persoane "uridice str5ine, sau de societ56i de leasing persoane "uridice rom7ne, 4n baza unor contracte de leasing 4nc$eiate cu utilizatori, persoane fizice sau "uridice rom7ne, bunul se 4ncadreaz5 4n regimul vamal de admitere temporar5, pe toat5 durata contractului de leasing, cu exonerarea total5 de la obliga6ia de plat5 a sumelor aferente drepturilor de import. /ac5 utilizatorul opteaz5 pentru cump5rarea bunului la sf7r9itul perioadei de leasing, el va fi obligat s5 ac$ite taxa vamal5 calculat5 la valoarea rezidual5 a bunului din momentul 4nc$eierii contractului de v7nzare& cump5rare, care nu poate fi mai mic5 de +0> din valoarea de intrare a bunului pre6ul pl5tit de locator furnizorului!. #u toate acestea, din punctul de vedere al regulamentelor vamale, utilizatorul trebuie s5 cumpere bunul 4ntr&o perioad5 de - ani de la data 4nc$eierii contractului.

Care este costul creditului de leasing? /eseori este pus5 4ntrebarea8 care leasing este mai avanta"os8 cel financiar sau cel func6ionalE )entru luarea unei decizii 4n acest sens, o multitudine de factori trebuie lua6i 4n calcul, ca de exemplu8 pozi6ia financiar5 a beneficiarului profit sau pierderi!, business planul pe termen scurt sau mediu, gradul de 4ndatorare, nevoia de investi6ii, etc. #ostul leasing&ului financiar. Acest cost este legat de rata intern de rentabilitate, cu specificaia c c iria pltit pentru leasing influeneaz, !n sensul c reduce plata i"pozitului pe venit Mrimea costului leasing-ului depinde de8 ?aloarea bunului luat 4n leasing & ce reprezint5 4n mod indirect m5rimea 4mprumutului primit de c5tre 4ntreprindere de la firma de leasing. )e baza acestea se va calcula dob7nda. #$iria pl5tit5 pentru leasing se stabile9te de p5r6ile implicate 4n rela6iile de leasing 9i reprezint5 o economie pentru 4ntreprindere deoarece a se deduce in profitul impozabil. #$iria poate fi sub form5 b5neasc5 sau de marf5. #$iria poate cuprinde8 ,! amortizarea bunului 4nc$iriat, +! dob4nzile aferente fondurilor avansate de societatea de leasing pentru cump5rarea bunului respectiv 9i =! mar"a de profit a societ56ii de leasing. ?aloarea rezidual5 a bunului luat 4n leasing . *ste 4nt7lnit5 4n cazul contractelor de leasing financiar cu transferarea dreptului de proprietate!. '5rimea acesteia este stabilit5 prin contract sau va fi estimat5 4n func6ie de pre6urile negociate 4n momentul respectiv pentru acel bun, 6in7nd cont de uzura acumulat5. #ostul unui leasing trebuie s5 se compare cu cel al celorlalte modalit56i de finan6are pentru a se putea lua o decizie eficient5. 0rebuie, de asemenea, de men6ionat, c5 rezultatele 4nregistrate 4n economia de pia65 prin leasing au ar5tat eficien6a lui, f5c7ndu&l foarte mult timp agreat 9i preferat 4n 65rile dezvoltate. *xperien6a evolu6iei pie6ei de leasing 4n 65rile cu economia dezvoltat5 ne demonstreaz5 c5 factorii de baz5 care asigur5 o ascensiune continu5 a serviciilor de leasing sunt amortizarea accelerat5 a bunurilor care formeaz5 obiectul leasingului 9i sus6inerea complex5 a acestor activit56i din partea statului. :ata dobanzii sau rata lunara sunt foarte des criteriul de departa"are a ofertelor, atunci cand o persoana compara costul creditelor. Ambele sunt insa la fel de inselatoare. :ata lunara este o adevarata capcana, pentru ca valoarea ei este influentata in primul rand de perioada de rambursare. (ancile au extins foarte mult perioada de rambursare, astfel ca poti foarte usor obtine cea mai mica rata. In realitate, poti sa platesti de fapt o dobanda de +0> sau c$iar mai mare. Dici rata dobanzii nu trebuie folosita ca unicul criteriu de selectie. O dobanda foarte mica poate ascunde uneori comisioane semnificative, cu impact puternic asupra costului total al creditului. #el mai bine este sa se tina seama de dobanda anuala efectiva, denumira pe scurt & /A*. Aceasta exprima sub forma procentuala, costul total al creditului si cuprinde dobanda, comisioanele si asigurarea de viata. Atat bancile cat si celelalte institutii financiare cum sunt firmele de leasing! sunt obligate sa afiseze /A* la finantarile auto, conform legii creditului de consum. /A* personalizata cuprinde include costurile cu dobanzile si comisioanele aferente, mai putin primele de asigurare. In general, la creditele auto, bancile F

solicita inc$eierea unei polite de asigurare full&casco la una din companiile de asigurari agreate. Un alt aspect important de care trebuie tinut cont in alegerea creditului este tipul dobanzii8 fixa sau variabila. /aca se estimeaza ca, in urmatorii ani, ratele dobanzilor vor scadea, atunci este recomandata alegerea unei dobanzi variabile deoarece ea va permita ca pe viitor rata lunara sa scada. Invers, daca se asteapta ca dobanzile vor creste, alegerea unui credit cu dobanda fixa elimina riscul ca rata lunara sa se ma"oreze ulterior. In cazul leasingului auto, dreptul de proprietate asupra autoturismului revine societatii de leasing care transfera dreptul de folosinta utilizatorului, bunul fiind disponibil acestuia din urma in sistem de inc$iriere. #lientul devine proprietar abia la sfarsitul perioadei contractuale. /urata de aprobare este mai mica circa =&A zile! decat in cazul creditului, si flexibilitatea mai mare. #omisionul initial se aplica la valoarea totala a masinii, deci se plateste comision si la avans. #ostul total cu dobanda este mai mare fata de credit, insa costurile colaterale sunt mai reduse. Divelul ratelor la inceputul contractului este mai mic, dar sunt crescatoare. 2easingul mai are avanta"ul ca permite clientului sa&si reduca rata lunara prin plata valorii reziduale la finele contractului. :ambursarea anticipata nu este posibila inainte de un an, iar dupa aceasta perioada este posibila doar cu costuri suplimentare de +&=> din soldul contractului. (unul luat prin leasing se asigura obligatoriu la #AS#O si :#A, de catre societatea de leasing care alege asiguratorul, insa costurile de asigurare sunt suportate de catre utilizator. ;arantarea leasingului se face prin ga"area bunului vizat si emiterea unui bilet la ordin. In cazul in care clientul este in imposibilitate de plata, societatea de leasing are dreptul conform contractului sa confiste automobilul, returnand acestuia numai suma ac$itata ca avans.

<