Curs 4, DCI

Subiectele DCI
Participa la raporturile de comert international statele suverane si egale in drepturi, persoanele fizice autorizate in acest sens sau persoanele juridice, mai precis : comerciantii persoane fizice si comerciantii persoane juridice. Cat privesc statele, ele pot participa la astfel de acorduri juridice gasindu-se in exercitiul iure gestionis , adica actionand in calitate de proprietari. Statul este reprezentat in raporturile de CI prin Ministrul Finantelor sau o functie echivalenta potrivit sistemului constitutional al fiecarui stat in parte. Statul poate fi reprezentat la rigoare de catre ambasadorul sau intr-un anumit stat unde se incheie raportul juridic cu precizarea calitatii ambasadorului de ambasador. In sfarsit, statul poate fi reprezentat de o alta persoana sub conditia ca aceasta, in cazul concret sa se legtimeze prin scrisoare de depline puteri. Asa se numeste imputernicirea pe care autoritatile statale o pot da unei persoane juridice, alta decat ministrul finantelor sau ambasadorul statului pentru a incheia un raport juridic. Raporturile juricie de CI legate intre state sau cu participarea statului sunt putin numeroase. Cat privesc raporturile de investitii straine, categoria raporturilor de CI, acesea pot fi mai numeroase, dar rigorile pentru statul parte raman aceleasi. Cele mai numeroase subiecte ale raportului de DCI sunt comerciantii persoane fizice sau juridice. Pt statele al caror sistem de drept nu cunoaste dualitatea dreptului privat, deci care se caracterizeaza prin unitatea dr privat, calitatea si posibilitatea de a participa la raporturi de com international este definita in respectivul sistem de drept. Cat privesc pers fizice, in legatura cu acestea, se prezinta cateva probleme : Problema capacitatii : in genral, capacitatea de a participa la raporturi de CI (capacitatea de exercitiu) incepe la varsta majoritatii civile, numa ca exista state unde capacitatea comerciala incepe la o varsta superioara varstei majoritatii civile, 21 ani, 23 ani. In sfarsit, legato tot de capacitate, exista statae potrivist sistemului de drept al carora femeia nu are capacitate comerciala (statele islamice), iar femeia maritata in alte sisteme de drept are o capacitate comerciala limitata. Acestea cer pentru aceasta femeie maritata acordul sotului ori de cate ori se fac acte de dispozitie asupra fondului de comert. Se pune problema deci de a sti care este legea dupa care vom aprecia daca o pers fizica poate sau nu sa savarseasca operatii de CI. Se accepta in unanimitate in sist de dr international privat al fiecarui stat ca legea aplicbila capacitatii este legea persona la-lex personalis. Statele lumii determina diferit aceasta lege personala, astefel statele de imigratie, in care vin persoane, pt a putea creea un regimunitar pt pers fizice aflate la un mom dat pe teritoriul acelui stat deermina lex personalis ca fiind lex domicilii, adica supun statuluil personal al pers fizice, starea si capacitataea pes frizic, legii domiciliului. Alte sisteme de dr, respectiv sistemele 1

Curs 4, DCI de dr ale statelor de emigratie, din care pleaca persoana, determina lex personalis ca fiind lx partiae- adica ca fiind legea cetateniei. Este solutia care permite statu ;lui in cauza de a putea acorda protectie diplomatica resortisanutltui sau oriounde s ar gasi acesta. Deliitarea dintre cele doua mari solutii nu este insa foarte rigida.

Asfl, sistemele de dr care tin sol lex domicilii cer pt a fi considerata o pers fizic apta fiind domicilata pe teritoriul statului respectiv 2 elemente : un sejur neintrerupt pe ter acelui stat(un anumit nr de ani, dif de la un stta la altul), si asa numitul animus, vointa pers jur in cauza de a fi legata de aCel sist de dr, de acel stat. Sistemele de drept care determina lex personalis ca fiind lex patriae pt persoanale fara cetatenieapatrizi, aplica lex domicilii-legea domiciliului. Pt ipoteza in care o pers are mai mutle cetatenii solutia aplicata este tot lex domicilii. Cat priveste dr roman, legea apliucabila statultului personal este lex patriae. Apatrizilor li se aplica lex domicilii si autorii noului cod civil spun ca [t pers care are mai multe cetatenii legea aplicabila statult6ului personal este lega acare aplica punctul comun- domiciliul si cetatenia . Aceasta sol presupune ca in general o pers capabila potriit legii sale personale, ramane capabila oriunde s ar deplasa in spatiu. O pers incapabila potrivit legii sale pers ramane incapabila oriunde s-ar deplasa in spatiu. Exceptie : Speta Lezardi. Lezardi era un cetatean mexican care la varsta de 23 de ani a plecat la Parsi si a cumparat de la paris de la un bijutier o cantitate foarte mare de bijuterii pe care le-a platit cu o cambie. In momentul in care bijutierul a acceptat cambia drept instrument de plata a verificat care este varsta lui lezardi. A constatat ca lezardi are mai mult de 23de ani. A facut acest lucru deoarece potrivit legislatiei in vigoare la acel moment, o persoana poate se emita cambii daca are mai mult de 23 ani. Apoi a acceptat cambia. In momentul in care bijutierul francez a prezentat cambia la incasat , banca a invocat incapacitatea lui Lezardi. Acesta nu avea dreptul sa emita cambii pt ca potrivit legii sale personale-legea nationala- legea mexicana, nu avea capacitate. Consecinta ar fi fost ca bijutierul sa ramana fara plata si fara cambie. Bijutierul s.a adresat instantei de la Paris si judecatorul a apreciat corect ca intr adevar lezardi nu era capabil potrivit legii sale personale dar era capabil potrivit locului incheierii actului- legea din Franta. Lezardi a incheiat actul cu resortisanti de buna credinta ai legii locului de incheiere- deci comerciantul francez. Com.francez de buna credinta ca el a verificat daca Lezardi are peste 23 de ani si in sfarsit cu o persoana resortisanta a locului de incheiere aflata in exercitiul profesiei sale obisnuite . Bijutierul vindea bijuterii, el nu avea de unde sa stie toate sisteme de drept, normele de dr int privat etc. In aceasta ipoteza judecatorul a apreciat ca desi incapabil potrivit legii sale personale, capabil potrivit legii de incheiere a

Curs 4, DCI actului, incheind actul cu resortisanti de buna credinta ai locului de incheiere aflat in exercitiul profesiei sale obisnuite, este considerat capabil. De la aceasta speta de drept international s-a reglementat TEORIA OCROTIRII INTERESULUI NATIONALULUI. Ea a fost regementata special in codul civil al obligatiilor iar initial a fost preluata in Conventiile de la Geneva din 1930 si 1931 privind cambia si biletul la ordine, in 30, cecul in 31 si este retinuta si in dreptul nostru, in noul cod civil. Asadar , persoana va fi considerata capabila dk legea pers prevede astefle cu 3exc situatiei in care desi incapabi ;la legii pers este capabila potrivit legii locului de incheiere a actului incheind actul cu resortisanti de buna credinta ai locului de inchere aflati in exercitiul profesiei lor obisnuite. In raporturile de CI, pf participa de putine ori si ajunge sa indeplineasca in tara sa , de origine, conditiile prezvazute de legea pers pt a putea savarsi astfel de acte. Cat priveste dreptul roman, trebuie sa fie vorba de un intreprinzator pf, la rogoare o pf autorizata sau de o intreprindere familiala. In general, intreprinzatorul(in speta comerciantul pf) se identifica prin intreprindere de comert. Intreprinderea = totalitatea mijloacelor materialE si umane reunite si exploatate de titular in scopul obtinerii de profit. Intreprinderea are 2 comp : elementul material si fortele de munca. Dk unei pf ii este interzis sa incheie contrache de munca cu tertii pt atingerea obiectului de avtivitate propus,. Acesta nu este un itreprinzator. Cat priveste latura materiala, se distinge intre bunurile corporale si bunurile incorporale. Latura materiala formeaza in general FONDUL DE COMERT, care este o universalitate mobiliara, se comp ca un bun mobil. Cuprinde in inele sisteme de dr atata bunuri mobile cat si imobile corporale si cuprinde ca bunuri inorporale FIRMA, EMBLEMA , CLENTELA, VADUL COMERCIAL, DREPTURILE DE PROPRITATE INTELECTUALA SI INDUSTRIALA. In alte sisteme de dr, bunurile imobile nu intra in fondul de comert. Intre elementele incorporale este numele comerciantului,,insigna, clientela si dr de propr intelectuala. Notiunea de FIRMA este retinuta de dr roman constant(legea 26/1990 a registrului comertului) si in dr german, Firma deosebeste un comerciant de alt comerciant, fiind protejata oriunde s-ar deplasa in spatiu profesionistul sau comercfiantul respectiv. Ea se instraineaza odata cu intreaga intreprindere, cu intreg fondul de comert. Firma poate fi de 2 feluri -originara-nascuta odata cu comertul respectiv

Curs 4, DCI -dobandita, pe cale de succesiune sau prin vanzarea fondului de comert. Notiunea caracterizeaza dr roman si dr german. EMBLEMA=deosebeste un comert de alt comert de acelasi fel, sau mai precis un stabiliment de alt stabiliment de acelasi fel. Un comerciant poate avea mai multe embleme sau poate avea niciuna. Emblema este ocrotita numai la nivelul spatiului teritorial al stabilimentului. Legea firmelor si emblemelor aparuta in 1932. Sa presupunem ca este vorba de un comerciant pf care isi incepe activitatea cu un chiosc in care vinde de toate. Firma- Ionescu Vasile. Face rost de bani, se dezvolta si isi mi face un chiosc, in alta parte a orasului. Mai face rost de bani si mai deschide si un restaurant- Ionescu Vasile. Asadar, creeaza emblemele, care deosebesc un stabiliment de altul de acelasi fel. Si firma si emblema trebuie afisate la locul comertul. Emblema se marcheaza cu litere duble fata de marimea fontului cu care este scrisa firma. Exista diferente de regementare de la un sistem de drept la altul. Cele mai importante subiecte si ca nr si ca deschidere economica ale raportului de CI sunt comerciantii persoane juridice si intre azcestyia- societatile comerciale. In legatura cu societatile comerciale, exista diferente de reglemntare de la un sistem de drept la altul. Formele de soc com cunoscute noua nu sunt cunoscute in toate sistemele de dr. In unele sisteme de drept, asociatii in SRL-uri trebuie sa fie comercianti. In alte sisteme de dr. Aceasta conditie nu este ceruta. Inunele sisteme de dr, participarea ca asociat intr o sicietate cu nume colecgtiv transofrma asociatulin coerciant, in alte sisteme de dr situatia nu este asa In unele sisteme de dr. Soc com pot savrarsi numai acetele si faptele ce cad in obiectul lor de activitate( dr. Portughez, dr spaniol, dr francez) . Alte sisteme de dr permit societatilor comerciale sa desfasoare orice activitate, sa isi exercite orice drepturi care nu sunt dr caracterisitice pt pers fizice, mai putin cele care au activitatea autorizata. Asadar exista diferentieri intre un sisi de dr si altele. Ne intereseaza deci care este legea potrivita careia vom sti daca o societate comerciala poatesau nu sa participe la un raport de CI, sa stim care este legea aplicabila statutului organic. Statut organic= totalitatea problemelor care privesc constutuirea , functionarea , organizarea si capacitatea unei pj si a nunei soc comerciale. 4

Curs 4, DCI Se azpreciaza unanim pe plan international c legea aplicabila statutului organic ese legea nationala. Dar nationalitatea unei pj, a unei societati comerciale de terermina diferit de la un system de dr la altul. Ple plan mondial s-au intalnit pana in prezent mai multe crieterii de determinare a nationalitatii : 1. Criteriul locului activitatii principale. Se considera ca o societate comerciala are nationalitatea statului pe teritroriul caruia desfasoara activitatea principala, realizand cifra prioritara de afaceri. Crit este utilizat de statele membre Pactului Angliei dar nu este acoperitor. 2. Criteriul locului de constituire sau de incorporare . Acesta presupune ca soc com, pj in cauza, sa aiba nationalitatea statului pe teritoriul caaruia s-a constituit, in sistemul de dr l caruia s-a incorporat indiferent de locul udn e isi desfasoara activitatea ( dr englez, dr american, dr israelian etc) 3. Criteriul sediului social principal- cel mai raspandit criteriu. Acesta apreciaza ca o pf cu o soc com are netionalitatea statului pe teritoriul cauia isis are sediul social prioncipal, respectiv sediulk real- locul administratiei centrale. ( si in dr roman) In per I RM pt derisarea capitatlui unanim a aparut cu ostilitate in Franta asa numitul CRITERIU AL CONTROLULUI- potrivita caruia se considera ca o societate com are nationalitatea asociatului care controleaza capitalul, care detine din capital partea care ii asigura luarea deciziilor. Ipoteza in care soc este o soc anonima, cand actiunile nu pot stabili cine detine cota prioritara de capital, se considera ca are nationalitatea unicului adminitrsator sau cetatenia comuna a majoritatii membrilor consiliului de administratie. Pe plan mondial, crieteriul este utilizat pt stabilirea nationalitatii societeatilor rezultate prin ISd. Este regasit expres formulat in conventa de la Oslo in 1969 privind constituirea centrului de la Whashington pt solutionarea litigiilor dintre un stat si un investitor strain. Se regaseste si in dr conventiei de la Corun din 1984care infiinteaza agentia multilaterala privind garantarea investiilor straine . Problema nationalitatii societatilor comerciale care presupune ca statutului organic al acestora i se aplcia legea nationala. Iintrucat criteriul e cel national, iar soc comerciala sau pj este o fictiune/ o creatie a dr din statul respetiv , pe plan mondial s-a pus problema recunoasterii acestor pj. Au existat mai multe conventii internationale : Conventia de la Strasbourg din 1964 incheiata in conditiile si sub auspiciile Consiliului Europei Conventia de la Bruxelles din feb 1968 incheiata la nivelui Comunitatii Economice Euroepe de atunci. Conventia incheiata in 1956 sub auspiciile Conferintei de la Haga pt unificarea dr privat. Este importanta intrucat stabileste principiile in materie : Recunoaste societatolor pj se realizeaza prin act unilateral de 5

Curs 4, DCI suveranitate in cadrul caruia reciprocitatea este presupusa, recunoasterea ibsnemnand ca soc com constituita cu respectarea conditilor prevazute le legea sa nationala va fi recunoscuta si va putea desfasura activitatea in statul care a recunoscut-o. Recunoasterea societetilor comerciale e in stransa legatura cu conditia societatii com straine si in legatura cu conditia comerciantultui strain in general. Cat privesc societatile comerciale straine se retine ca acestea pot primi fie tratamentul national sub conditia reciprocitatii, fie de asta data numai prin act bileteral interstatal sau prin act multulateral, regimul clauzei natiunii celei mai favorizate. Amble cu 2 limite soc com straina nu poate avea in statul vizitat mai multe drepturi decat are in statul sau de origine potrivit legii sale nationale Nu poate avea in statul vizitat mai mutle drepturi decat au in acel stat societati com pj de acelasi fel. Cat priveste conditia juridica a pf , acestea se pot bucura fie de tartamentul national fie de cluza natiunii celei mai favorizate. Tratamentul national ,extins la nivelul UE presupune ca in statul vizitat pf are aceleasi dr economice si civile ca si propriul resortisant. Tratamentul national se acorda de regula prin act unilateral de suveranitate care presupune reciprocitatea. Regimul clauzei natiunii celei mai favorizate se acorda fara axceptie, fie prin acord bilateral, incheiat intre 2 state, fie in baza unui acord multilateral- obliga statele membre sa-si acorde reciproc clauza natiunii celei mai favorizate , este Organizatia Mondiala a Comertului. Clauza natiunii celei mai favorizate inseamna ca se acorda resortisantilor statului A de catre statul B cel putin aceleasi drepturi de care dispun la momentul incheierii acordului cu statul A, resortisantii statului C care pe teritoriul statului B au la momentul acela cele mai multe drepturi. La nivel mondial se pune si problema falimentului sau insolventei societatilor comerciale. Falimentul se poate dispune pentru insolvabilitate sau pt insolventa. Insolvabilitate = apare in situatia in care pasivul (datoriile) e mai mare decat activul( bu imobile ,mobile etc) Insolventa = Starea unui patrimoniu alfat in imposibilitate de plata in sensul in acre nu dispune de mijloace financiare lichide- lichiditati. Teoria unitatii si universalitatii pornind de la ideea universalitatii patrimoniului si supun comerciantul in cauza cat priveste falimentul unei singurelegi, indiferent de locul de situare al bunurilor, respectiv a 6

Curs 4, DCI legii in vigoare la sediul social princiapl, a legii nationale. Alte sisteme de drept iau in considerare situarea diferita in spatiu a bunurilor si datoriilor societatii in cauza si aplica teoria pluralista supunand falimetului fiecare dezmembrmnd extrateritorial potrivit legii in vigoare la locul de situare al acesteia.

In masura in care legea naionala o permite, in masura in care legea nationala permite fuziunea cu capitalul strain, ple plan international putem asista la asa numitele societati multinaionale. STN=soc comerciale nationale care au sucursale in numeroase alte state, peste granita, sucursalele fiind supuse legii nationale. Soc multinationale sunt constituite prin fuziunea a doua sau mai multe societati nationale diferite si regementari in legatura cu conduita acestora au fost adoptate la nivelui OCDE, care a elaborat codul de conduita. In gerenal ,soc multinationale se constituie prin act international prin care fie direct, fie indirect se mentioneaza nationalitatea acestora. Apar probleme deosebite cand nu se poate stabili nationalitatea respectivei societati. Ori decate ori se incheie un contract de CI cu o soc multinationala , trebuie obligatoriu la soc respectiva sa-si precizeze nationalitatea.